Duminică, 27 martie 2022, extremiștii de la AUR se vor întruni în Congres pentru alegerea „noului” președinte al partidului. Folosim ghilimelele pentru că jocurile din culisele AUR, cel puțin pentru această funcție, sunt deja făcute.
George Simion va fi președintele AUR! În logica apariției și dezvoltării acestei mișcări naționalist-filetiste, care ne amintește de Mișcarea Legionară, este inevitabilă ocuparea funcției supreme în partid de către Simion. El este personajul așezat pe scenă, în lumina reflectoarelor, în jurul căruia s-au strâns nostalgici legionari și ceaușiști, frustrați și dezamăgiți de nedreptățile democrației capitaliste, naționaliști de operetă, oportuniști și carieriști, dar și idealiști frizând prostia.
Intrarea în Parlamentul României a acestui partid se datorează în mare măsură tot lui George Simion, cu sprijinul extrem de consistent (acum uitat și disprețuit de liderii extremiști din AUR) al Dianei Șoșoacă, eșuată de ceva timp în siajul propagandei putiniste.
George Simion își va păstra „jucăria” și va oficializa, prin alegerea ca unic președinte, controlul absolut pe care-l deține asupra partidului său extremist.
George Simion – un președinte ales cu sfidarea normelor de etică și integritate ale AUR?
George Simion va candida și va fi ales pentru că AUR este „jucăria” care i-a fost dată și care îi aparține. Alegerea lui ca președinte AUR se va face inclusiv cu încălcarea principiilor pe care fondatorii AUR le-au afirmat și asumat statutar. Un exemplu este edificator.
În Codul de Etică şi Integritate al AUR (care poate fi lecturat pe site-ul partidului), la Cap. III – Criterii de conduită și integritate pentru membrii AUR, se spune la Art. 3.1: „AUR îşi va retrage sprijinul politic şi nu va susține persoanele care doresc ocuparea, în condițiile legii, a unor funcții de demnitate publică sau administrative alese sau numite dacă se află într-una din situațiile descrise de mai jos: (…) 3.1.2 Au manifestat un comportament injurios, agresiv sau neadecvat față de cetățeni”.
Să ne reamintim o știre din presa românească a vremurilor recente:
„George Simion și câteva zeci de susținători s-au aflat la Botoșani duminică, oficial ca să strângă semnături pentru demiterea președintelui României, Klaus Iohannis. După ce și-au făcut campanie în curtea unei biserici, au plecat apoi în Piața Centrală, încercând să facă același lucru. Unul dintre oamenii întâlniți acolo a refuzat să-i strângă mâna pe care deputatul AUR i-a întins-o și, drept răspuns, George Simion a încercat să-l lovească peste cap cu palma, doar că respectivul cetățean s-a ferit la timp” (vezi aici).
Ați auzit de vreo discuție la nivelul conducerii AUR despre acest episod violent în care a fost implicat Simion? Vreunul dintre liderii AUR a chestionat comportamentul acestuia, avertizând că Simion încalcă flagrant principiile de etică și integritate ale AUR? Pravoslavnicul senator Claudiu Târziu ori „principialul” filosof Sorin Lavric a avut vreo reacție la priveliștea tristă a acestui abuz care contravie normelor pe care singuri și le-au asumat în partid?
Nu! Nimic din toate acestea! Dimpotrivă, a fost tăcere deplină, iar propagandiștii AUR l-au apărat agresiv pe Simion, victimizându-l.
Codul de Etică şi Integritate al AUR oferă o altă surpriză, probabil la fel de neplăcută pentru Geroge Simion.
La Cap. IV. Acțiuni de corijare și sancționare, Art. 4.2 prevede: „În situația în care, pentru fapte de corupție, evaziune fiscală sau fapte comise cu violență, un membru AUR se află într-una din următoarele situații: începerea urmăririi penale; dispunerea arestării preventive; trimiterea în judecată; condamnarea în primă instanță; pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitivă, Juriile de onoare, disciplină şi arbitraj la nivel județean, în primă instanță sau în apel, sau, după caz, Juriul de onoare, disciplină şi arbitraj la nivel național, la sesizare sau din oficiu, cercetează speța și face propuneri către Biroul de Conducere Județean sau Biroul Național de Conducere, după caz”.
Să ne reamintim o altă știre din presa românească a vremurilor recente:
„Procurorii Parchetului General au deschis dosar penal după ce copreședintele AUR George Simion l-a agresat în Parlament pe ministrul Energiei, Virgil Popescu. La data de 8 februarie 2022, urmare a sesizării din oficiu în conformitate cu art. 292 din Codul de procedură penală, la nivelul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 2 Cp și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 Cp. În fapt, în urma materialelor de presă apărute în ziua de 7.02.2022, s-a reținut că numitul George Simion, deputat în Parlamentul României, în timpul ședinței Camerei Deputaților din aceeași zi s-a deplasat la tribuna plenului Camerei, în timp ce ministrul Energiei își susținea discursul la moțiunea simplă împotriva sa, agresându-l pe acesta” (vezi aici).
Ați auzit despre vreo reacție a instanțelor de disciplină din AUR cu privire la această flagrantă încălcare a Codului de Etică şi Integritate al AUR? Cumva senatorul atât de iubitor de dreptate, pravoslavnicul copreședinte Claudiu Târziu, a reacționat în temeiul principiilor de etică asumate în partid?
Nu! Nimic din toate acestea! Dimpotrivă, propaganda AUR a oferit o deșănțată isterie naționalist-ceaușistă în care Simion a fost prezentat ca un fel de „cruciat” care „pedepsește” pe trădătorul Virgil Popescu și „răzbună” astfel pe români pentru majorarea tarifelor la energie.
Partidul naționalist-filetist AUR a sedus o mare parte din electorat cu promisiunea că va fi „un altfel de partid”. Acest mesaj a fost insistent promovat de George Simion, iar naivii l-au crezut (și mulți încă îl cred, rătăciți într-o naivitate vecină cu prostia!). Evoluția ulterioară a spulberat această iluzie, care s-a dovedit a fi o minciună electorală din aceeași categorie de minciuni „frumoase” din arsenalul celorlalte partide.
În AUR nu există acel „paradis democratic” la care visează unii dintre simpatizanții partidului. AUR funcționează ca oricare alt partid politic: compromisuri mizere, jocuri de putere, găști de interese, carierism, parvenitism, clanuri de familie etc.
Diferența dintre AUR și alte partide este aceea că AUR a fost și rămâne un partid confecționat și controlat de un singur om – George Simion. „Butaforia” cu doi copreședinți a fost o mișcare isteață a lui Simion. A reușit să așeze în vitrina partidului două personaje cu pretenții de intelectuali civilizați – pe Târziu și Lavric, în realitate, niște extremiști de un orgoliu imens care se cred „chemați de Istorie” la „fapte mărețe” – cu ajutorul cărora a indus un oarecare „aer de onorabilitate” partidului. Conducerea AUR a fost însă, permanent, în mâinile lui Simion și, în logica apariției și evoluției acestui partid extremist, este firesc să fie așa.
Alegerea lui George Simion ca unic președinte al AUR reprezintă, deci, o consecință logică a istoriei acestui partid, a sfidării permanente, de către liderii săi, a normelor democratice, inclusiv a celor oficial și statutar asumate în interiorul partidului.
Se va reconfirma adevărul simplu că membrii AUR au președintele pe care-l merită.
„Pravoslavnicul” Claudiu Târziu – marele învins al Congresului AUR?
Se poate afirma fără ezitare că marele învins al acestui Congres este Claudiu Târziu.
Alegerea lui Simion ca Președinte AUR pregătește, de fapt, candidatura acestuia la funcția de președinte al României. Rezultă că George Simion va intra în istoria post-decembristă ca unul dintre candidații la funcția supremă în stat.
Ce-i rămâne lui Târziu? „Pravoslavnicului” Claudiu Târziu îi rămân ceva resturi.
În partid, Târziu poate obține funcția de președinte de onoare, adică un fel de „nechezol” primit ca recompensă pentru renunțarea la „cafeaua” calității de lider egal în puteri cu Simion. Altă funcție pentru Târziu ar fi aceea de secretar general al AUR. Probabil o funcție ceva mai apropiată de o posibilă desemnare a lui Târziu ca „prim-ministru in spe” într-un viitor (și foarte incert!) guvern al AUR, în situația (identic de incertă) în care Simion ar fi ales președintele României (Doamne ferește!).
Sursele noastre din partid afirmă că funcția de secretar general este visată și de deputatul AUR de Dolj, Ringo Dămureanu. Calitățile acestuia de bun organizator, experiența vastă în activitatea sindicală, cunoașterea detaliată a mecanismelor guvernamentale l-ar face pe Dămureanu candidatul potrivit pentru această funcție și, implicit, un „prim-ministru in spe” cu mult mai capabil decât mulți dintre posibilii candidați. Însă, în AUR, nu există democrație. Probabil că funcțiile sunt deja împărțite și nu știm dacă Ringo Dămureanu va obține mai mult decât reconfirmarea în funcția pe care o deține în prezent – vicepreședinte și coordonator al Regiunii Oltenia.
Târziu ar putea primi și funcția de președinte al Senatului AUR, dar acolo locul este ocupat de amicul său, Sorin Lavric.
Evident, dată fiind flexibilitatea până la disoluție în manipularea principiilor și normelor statutare specifică lui George Simion, este destul de posibil ca Târziu să primească la Congresul AUR „o pomană” (inclusiv desemnarea ca „prim-ministru in spe”) care să-i satisfacă orgoliul și să compenseze pierderea calității de copreședinte.
Totuși, oricare ar fi funcția pe care o va primi, „pravoslavnicul” Claudiu Târziu va rămâne marele învins al Congresului AUR din 27 martie 2022.
Mai trebuie spus că George Simion nu a renunțat definitiv la varianta Călin Georgescu ca propunere pentru un posibil prim-ministru al AUR. Rămâne de văzut dacă Simion va anunța care va fi „mâna lui dreaptă” ca președinte AUR (și viitor candidat la alegerile prezidențiale).
Revenind la Târziu, concluzia limpede este că, pentru el, Congresul AUR va fi un pas în spate, o înfrângere politică. Ce se va întâmpla, în acest context, cu cariera politică a soției, agresiva, impulsiva doamnă Adela Ioana Târziu – actuala deținătoare a funcției de președintă a Organizației naționale de Femei a AUR – este absolut neimportant și rămâne un subiect epuizat în derizoriu…
Își va lua Claudiu Târziu nevasta, pe amicul Lavric și restul „jucăriilor” și va înființa un nou partid, eventual de un naționalism ceva mai „spălat pe față”? Nu știm și nici nu prea contează.
Concertul „caritabil” de după Congresul AUR – scenă oferită turnătorului Securității comuniste, filorusul Dan Puric
După Congresul-butaforie al AUR, delegații sunt invitați (contra-cost, la prețul de 100 lei biletul, sumă care se adaugă, spun unii delegați, la alți 50 lei, un fel de „taxă de participare Congres”) la un așa-zis „Concert caritabil de excepție pentru românii din Ucraina”.
Spectacolul îl are cap de afiș, ca invitat special, pe turnătorul Securității comuniste, rusofilul și ereticul filetist Dan Puric.
Mesajul promovat de AUR (mai exact, de George Simion) prin invitarea lui Puric și plasarea numelui acestuia pe un afiș „pecetluit” cu harta României Mari este străveziu.
Se confirmă că AUR nu este interesat de războiul din Ucraina, în ciuda declarațiilor suprinzătoare făcute recent de Simion în Polonia. Deși Simion insistă de ceva vreme să compare „modelul de viitor” al României cu actuala Polonie conservatoare, totuși, prin faptele și mesajele lui dovedește că această asemănare este tot o minciună propagandistică.
AUR nu va acționa în armonie cu valorile Uniunii Europene și ale NATO pe subiectul agresiunii militare comisă asupra Ucrainei de criminalul de război Vladimir Putin.
Dacă ar fi dorit să se poziționeze corect față de ororile comise în Ucraina de Rusia lui Putin, la spectacolul „de caritate”, George Simion nu l-ar fi invitat „cap de afiș” pe filorusul Dan Puric.
Prin organizarea acestui spectacol, George Simion a încercat să se afișeze cu Biserica Ortodoxă Română, să lase impresia că, totuși, persoana lui este agreată de ierarhia BOR.
Pentru obținerea acestui efect, la spectacol a fost invitat Corul „Tronos” al Patriarhiei Române.
Într-o postare pe Facebook, profesorul universitar dr. Marius Vasileanu (unul dintre cei mai importanți experți în antropologia religiei din România) afirmă despre acest subiect:
„În mod constant, AUR parazitează Biserica Ortodoxă Română (BOR). Ultima manipulare: la paranghelia electorală organizată duminică de AUR este anunțat pe afiș că ar participa și Corul «Tronos» al Patriarhiei BOR. M-am interesat, Patriarhia NU a aprobat (nu a dat binecuvântare pentru) această participare…! Corul «Tronos» este trecut ABUZIV, mi s-a spus, pe afișul în care AUR postează concomitent și o imagine a României Mari cu tot cu Bucovina și Cadrilaterul. Așadar, AUR organizează «concerte» cu participarea filorusului turnător la Securitate – Dan Puric – și, totodată, bagă bățul prin gard în plin război la graniță…”
Spectacolul „de caritate” organizat de extremiștii de la AUR este după chipul Congresului AUR: un „fake”, o „butaforie” a propagandei naționaliste, a minciunii și manipulării de cea mai joasă speță, „bomboanele” pe această „colivă” filetistă fiind extremistul George Simion și turnătorul la Securitate – filorusul Dan Puric.
Inevitabil, după un Congres „fake”, delegații AUR vor avea parte de un spectacol în care nobilul sentiment național va fi transformat într-un „fake” de prezența lui Puric.
… și ca o concluzie, se poate spune că așa cum a apărut din minciună, AUR va sfârși tot în minciună.
