ziaristii.com

Etichetă: DNA

  • Beuran, chirurg vedetă din Spitalul Floreasca, poate fi arestat 30 de zile pentru luare de mită. Ce vor decide judecătorii?

    Procurorii DNA l-au reținut pe chirurgul Mircea Beuran pentru 24 de ore în arest. Astăzi îl vor duce în fața judecătorilor, unde vor cere reținerea acestuia pentru 30 de zile în vederea anchetării pentru luare de mită. Judecătorii urmează să se pronunțe.

    Medicul Mircea Beuran a fost reţinut joi, a anunţat DNA. El este acuzat că a primit suma de 10.000 de euro de la un medic pentru a propune în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti scoaterea la concurs a unui post de asistent universitar în specialitatea Chirurgie generală, pe o perioadă determinată, dar şi pentru a asigura câştigarea concursului de către cel care i-a dat banii. Conform DNA, până în prezent, postul respectiv nu a fost scos la concurs. Medicul care a dat cei 10.000 de euro și nu a primit postul de asistent este denunțător în acest caz, anunță News.ro.

    ”Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 13 februarie 2020, a inculpatului: Beuran Mircea care la data faptei îndeplinea funcţiile de preşedinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, şef al Disciplinei Chirurgie Generală, conducător de Doctorat şi profesor universitar chirurgie generală în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită”, a anunțat DNA într-un comunicat oficial.

    Locuința chirurgului și Spitalul Floreasca au fost percheziționate mai multe ore de procurori, iar medicul Mircea Beuran a fost audiat de procurorii anticorupție.

    Conform DNA, în data de 18 decembrie 2018, Beuran a acceptat şi primit de la o persoană, medic într-un spital din Bucureşti, care s-a constituit ca martor, suma de 10.000 de euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.

    ”Concret, inculpatul a primit banii respectivi atât pentru a propune în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti scoaterea la concurs a unui post de asistent universitar în specialitatea chirurgie generală, pe o perioadă determinată, cât şi pentru a asigura câştigarea acestui concurs de către martor. Până în prezent postul respectiv nu a fost scos la concurs. Inculpatului i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”, precizează DNA în comunicatul citat.

    O pacientă a lui Mircea Beuran de la Spitalul Floreasca a luat foc pe masa de operații în urmă cu câteva săptămâni. Incidentul a fost extrem de mediatizat. Chirurgul s-a apărat atunci, spunând că nu a fost prezent în sala de operație, deși intervenția era în responsabilitatea lui, conform documentelor.

    Mircea Beuran a fost înlăturat atunci din poziția de șef de secție chirurgie din Spitalul Floreasca. În sprijinul lui, mai mulți medici din instituție au protestat pentru îndepărtarea acestuia din funcție. Pacienta incendiată a murit la câteva zile, iar o anchetă penală e în desfășurare și în acest caz.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Prăbușirea unui dinozaur. Teodor Meleșcanu, la DNA pentru că a făcut jocurile lui Dragnea

    Teodor Meleșcanu, având zilele numărate la președinția Senatului României, a mai primit o veste proastă. A fost chemat la DNA, în calitate de martor, pentru a da explicații despre comportamentul agentului guvernamental la CEDO care a trădat interesle României într-un proces cu Liviu Dragnea.

    Fostul lider PSD a dat în judecată statul român la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, contestând decizia definitivă în care era condamnat la închisoare cu suspendare în Dosarul Referendumul din 2012, în care a fost judecat pentru furt de voturi.

    Pentru a avea câștig de cauză în procesul deschis împotriva României, Liviu Dragnea impune în poziția de avocat al României la CEDO (agent) pe Viorel Mocanu, un apropiat de-al său.

    Poziția de agent guvernamental este una diplomatică, iar Viorel Mocanu se afla în subordinea lui Teodor Meleșcanu, ministru de Externe în anul 2019, atunci când s-a desfășurat întreaga „conspirație”.

    Procurorii DNA au deschis o anchetă în acest caz, începând cercetarea împotriva lui Mocanu, diplomatul care a trădat interesele României într-un proces la curtea europeană. Teodor Meleșcanu a fost citat pentru a da lămuriri în acest caz.

    „Nu cred că am fost citat în acest caz”, a declarat Meleșcanu reporterilor prezenți la Senat. Acesta a confirmat faptul că a fost citat de DNA.

    După o carieră politică începută în timpul dictaturii ceaușiste, Teodor Meleșcanu, 78 de ani, se apropie cu pași repezi de sfârșitul ei. Și nu va fi un sfârșit în glorie. PSD a anunțat că nu-l va mai susține la președinția senatului, este chemat la DNA, iar în urmă cu câteva săptămâni, rolul său de supus al regimului Ceaușescu a ieșit la iveală.

    Acesta în timp ce armata, la ordinul dictatorului, a deschis focul împotriva manifestanților de la Timișoara în 1989, Meleșcanu care era șeful delegației României la OSCE le-a spus diplomaților prezenți la reuniune că „acestea sunt zvonuri și declarații nefondate”.

    Teodor Meleșcanu, din postura de senator ALDE după alegerile din 2016, s-a asociat cu Liviu Dragnea și a obținut poziția de Ministru de Externe. Pentru a și-o păstra i-a făcut tot felul de servicii liderului PSD care dorea să-și pună amprenta asupra politicii externe a României și să erodeze prerogativele președintelui Klaus Iohannis.

    VIDEO. Momentul în care Liviu Dragnea cere mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, un episod în care Meleșcanu l-a sprijinit pe liderul PSD.

    Teodor Meleșcanu a avut un rol de Joly Jocker în politica românească de după 1990, fiind folosit de Ion Iliescu și aliații săi pentru ca oligarhia comunistă să supraviețuiască.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Cât de greu au aterizat și decolat avioanele în timpul furtunii Ciara care a lovit Europa

    * PSD aruncă în lupta electorală tandemul Floriana Jucan – Dana Budeanu. De ce?

    * VIDEO. Vinovatul principal pentru Brexit, cu mâna în nas. Corbyn, o rușine pentru Marea Britanie

    * Băsescu crede că Orban e folosit de Iohannis, poreclindu-l Ludovicus al II-lea Anticipatus

    * VIDEO. Strigăte și panică într-un avion care a ratat de 5 ori aterizarea din cauza futunii Ciara

    * VIDEO. Virusul ucigaș din China! Peste 1.000 de oameni au murit, numărul îmbolnăvirilor a trecut de 43.000

    * VIDEO. Scene apocaliptice în Europa. Momentul în care se desprinde peretele unui hotel lovit de furtuna Ciara

  • Ministru liberal care se duce la DNA din proprie inițiativă, în urma unor acuzații făcute de un PSD-ist la televizor!

    Ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan, s-a prezentat vineri dimineață la Direcția Națională Anticorupție (DNA). El nu a fost citat nici ca martor, nici ca suspect în vreun dosar penal.

    Potrivit unor surse judiciare, citate de G4Media.ro, Ion Ștefan nu are nicio calitate – nici de martor, nici de suspect. El nu a fost citat de DNA, dar s-a prezentat din proprie inițiativă, după ce un deputat PSD (ex-PMP), Radu Cristescu, l-a acuzat la România TV, joi seară, că l-a păcălit pe premierul Ludovic Orban, în ședința de guvern, pentru a aloca 12 milioane de lei către un spital din Satu Mare, care de fapt era o bibliotecă.

    „M-am dus de bunăvoie după acuzațiile de joi seară ale domnului Radu Cristescu, care m-a acuzat că aș fi dat bani direcționați pentru un contract de la Consiliul Județean Satu Mare. E o prostie, dar m-am pus la dispoziție, dacă vreun procuror consideră că trebuie verificat. Nu e vorba de niciun dosar deschis. Procurorii au rămas uimiți, o să vadă despre ce e vorba”, a declarat ministrul liberal.

    Schimbul de replici dintre Ion Ștefan și Radu Cristescu

    Ion Ștefan: Mă pun la dispoziția organelor de anchetă în seara asta, orcând, în orice clipă. Nu am împărțit cu nimeni. Nu știu. Rog organele de anchetă mâine să verifice modul în care au fost alocați acești bani. Nu s-a întâmplat așa ceva. Banii au ajuns acolo unde au fost alocați. În acea ședință de guvern au fost mai multe hotărâri cu privire la alocarea unor sume din fondul de rezervă. Într-adevăr, am spus așa cum spuneți și dvs., dar hotărârea de guvern este pentru această bibliotecă.

    Radu Cristescu: Locul dumneavoastră este la pușcărie, domnule ministru! (…) De ce nu ați spus „bibliotecă” direct? De ce ați spus „spital”?

    Ion Ștefan: Domnule, fiți mai calm! Eu mă autodenunț cu privire la „escrocheria” asta care spuneți dvs. că este. Ce prostii spuneți dvs. la spital este cu totul și cu totul altceva. (…) Mergem la DNA, mâine, amândoi. Domnule Cristescu, mergem amândoi mâine la DNA. În viața mea nu m-am întâlnit cu cine spuneți dumneavoastră. Ne autodenunțăm amândoi.

    Radu Cristescu: S-ar putea să plec singur de acolo. Este adevărat că domnul Ludovic Orban a fost angajatul fratelui dumneavoastră acum câțiva ani, la firma lui?

    Ion Ștefan: Domnul Cristescu, pe mine mă întrebați? Domn’e, dvs. sunteți dili-dili, domnule! Sunteți obosit, domnule!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Dragnea, milionarul din pușcărie! Clotilde Armand anunță noi venituri uriașe pentru Tel Drum din contracte publice

    Tel Drum, compania controlată de Liviu Dragnea prin interpuși și acțiuni la purtător, a câștigat patru noi contracte publice în valoare de 12 milioane de euro.

    Procurorii DNA anchetează compania, iar cercetarea penală îl vizează și pe Liviu Dragnea, care are mai mult bunuri și sume de bani puse sub sechestru în acest dosar. Deși Călin Nistor, procuror-șef interimar DNA, anunța că Dosarul Tel Drum va fi trimis la instanță la sfârșitul anului trecut, acest lucru nu s-a întâmplat încă.

    Dosarul reprezintă cercetarea uneia dintre cele mai sofisticate operațiuni de corupție, acesta fiind vizat și de Adina Florea, procuror la secția de investigare a magistraților, care l-a cerut în mod expres de la DNA, cel mai probabil pentru a i-l arăta lui Dragnea la vremea respectivă. În cele din urmă nu a reușit să-l obțină.

    Clotilde Armand, USR, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că Tel Drum, o companie acuzată de fraudă cu fonduri europene, a câștigat patru noi contracte publice în valoare de aproape 12 milioane de euro.

    Liviu Dragnea, fost lider PSD aflat în închisoare pentru corupție, e acționarul principal al Tel Drum, conform mai multor surse, controlând compania prin acțiuni la purtător.

    În vara anului trecut, la presiunea Uniunii Europene, parlamentul a adoptat o lege prin care acțiunile la purtător au fost interzise. Deținătorii trebuie să le convertească în acțiuni nominale până la începutul anului 2021.

    Liviu Dragnea nu a făcut-o până acum, fiind de presupus că modificarea o va face în favoarea unei rude apropiate sau a unui interpus.

    „Țineți-vă bine și haideți să facem un calcul împreună.
    10.761.647 + 13.586.743 + 14.001.371 + 18.475.091 = 56.824.852 lei (11.891.278 EUR)
    Atât a câștigat astăzi firma TEL DRUM de la statul român. 4 contracte în valoare de 56.824.852 lei de la Consiliul Județean Teleorman. Da, oameni buni… TEL DRUM, aflată în insolvență și judecată pentru fraude europene. Ireal”, a scris Clotilde Armand pe pagina sa de Facebook, anunțând că afacerile lui Dragnea sunt bine-mersi.

    Într-adevăr este ireal ce se întâmplă la Consiliul Județean Teleorman care, ca un mecanism bine uns, continuă să ofere contracte pe bandă rulantă unei companii aflate în insolvență și cercetate de procurori.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Măcel între PSD-iști. Olguța Vasilescu îl acuză pe Ponta că a dat-o pe mâna DNA

    Olguța Vasilescu a postat pe Facebook un mesaj acuzator și jignitor la adresa lui Victor Ponta, fost premier și președinte PSD. Deputata care și-a propus să câștige din nou Primăria Craiovei anunță că nu va exista nicio alianță cu Pro România, actuala formațiune condusă de Ponta.

    Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii în perioada de glorie a lui Liviu Dragnea, îl acuză pe Ponta că face parte din „gașca paradatilor”, referire la cei care toarnă la DNA, spunând că acesta i-a făcut dosare pe timpul când era premier și șeful ei politic pentru că devenise prea populară, fiind o amenințare la adresa lui.

    „Ponta spune că nu se aliază cu noi la Craiova. Păi cine l-a invitat la vreo alianța? Că să tropăie pe lângă elefant, purecele trebuie să fie chemat… Cum aș putea să mă aliez cu unul din gașcă paraditorilor care făceau dosare nevinovaților, pentru că nu le convenea că au crescut prea mult în sondaje și puneau prea multe întrebări securiștilor care conduceau partidul?”, a scris ea pe pagina sa personală de Facebook.

    Olguța Vasilescu a fost anchetată de DNA, reținută pentru o scurtă perioadă și trimisă în judecată pentru fapte de corupție săvârșite în timp ce era primarul Craiovei. În ianuarie 2017, judecătorii de la Curtea de Apel București retrimit dosarul înapoi la DNA pentru refacerea urmăririi penale. În momentul în care a fost pusă sub acuzație, mandatul de primar al Craiovei a încetat, conform legii.

    Olguța Vasilescu scrie că în spatele dosarului s-ar afla Victor Ponta. Aceasta își încheie postarea cu haștag-ul „marș la coteț potaie” (#marslacotetpotaie). Victor Ponta nu a reacționat la acuzațiile fostului ministru al Muncii.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Becali anunță că fuge din România de frica procurorilor! A cerut cetățenie grecească

    Gigi Becali, patronul FCSB, a anunțat la RTV că a decis să plece din România. Vrea să-și ia cetățenie grecească pentru a scăpa de o posibilă nouă condamnare la închisoare.

    „Am avut nişte probleme şi văd că încă le am. Mi-a zis şi familia: hai să ne mutăm din ţara asta! Păi, dacă nu pot să-mi protejez familia… M-am dus în Grecia, m-am interesat, o să-mi iau cetăţenie. Şi eu, şi toată familia! Păi, am ajuns să stau la cheremul unui procuror, un puşti, că vrea el să se afirme şi inventează acuzaţii… El spune că ştiam în 2014, când eram în puşcărie, adică eu spălam bani din puşcărie! Eu am dat banii la biserici, la oameni amărâţi, am salvat vieţi omeneşti. De asta am mers în Grecia, să iau cetăţenie la toată familia. Nu sunt dispus să mi se nască nepoţii şi eu să fiu în puşcărie”, a declarat Gigi Becali, citat de Romaniatv.net.

    Gigi Becali şi nepotul său Victor Geambazi au fost puși sub acuzare de procurorii DNA că au obţinut 60 de milioane de euro despăgubiri de la ANRP pentru terenuri confiscate de regimul comunist p baza unei expertize false.

    În 2006, cei doi au cumpărat cu numai un milion de euro drepturile litigioase pentru un teren de 22 de hectare din Voluntari, apoi deschis despăgubiri statului român, depunând o expertiză supraevaluată.

    „Eu am făcut puşcărie şi nu mai vreau să fac! Adică să am nepoţi şi eu să stau la puşcărie că vrea un procuror! E prejudiciu? Bine, mă, plătesc prejudiciul şi fac puşcărie în Grecia! În Grecia se pune o brățară, nu faci pușcărie! Acolo faci pușcărie doar dacă dai în cap, omori!”, a mai spus Gigi Becali.

    Acesta e exact genul de afacere din care s-a îmbogățit Gigi Becali. Spolierea statului prin cumpărarea de drepturi litigioase și deschiderea unor procese pe care le câștiga în urma prezentării unor documente false.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. 7 crize ce vor afecta omenirea în 2020 prezentate de Papa Francisc în mesajul de Crăciun

    * A fost arestat de Ceaușescu, a murit – ca și Ceaușescu – în ziua de Crăciun! Destinul unui ziarist disident

    * VIDEO. De Crăciun, la mormântul lui Ceaușescu, nebunii au strigat: „Cumpănașu președinte!”

  • Orban demite un corupt în ajun de Crăciun. Vicepreședinte ANRP din 2014, acuzat de DNA

    Claudița Selavărdeanu, vicepreședinte ANRP (Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților) a fost demisă din funcție de premierul Orban în ajun de Crăciun. Aceasta deținea această poziție din 2014 și a fost pusă sub acuzare de procurorii DNA pentru că a permis unui reprezentant al unei firme accesul la datele a 36 de persoane îndreptățite la despăgubiri.

    Acuzata, probabil în schimbul unor sume de bani, a oferit accesul unui reprezentatnt al unei firme interesante să afle numele unor persoane care au depus cerere de despăgubiri. Compania care deține datele se poate duce astfel la acele persoane și să le propună sume mai mici, dar care sunt plătite imediat pentru a le cumpăra drepturile de despăgubire. Astfel, compania poate marca un profit important, traficând datele secrete ale unor persoane.

    Potrivit DNA, procurorii au dispus urmărirea penală în cazul a două persoane, în legătură cu accesul la informații nedestinate publicității menite să permită obținerea de foloase necuvenite în dosare de despăgubire de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, fapte care ar fi fost săvârșite în perioada iunie-decembrie 2019, anunță Hotnews.

    Comunicat DNA, 20 decembrie 2019

    „Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele: Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de două persoane, în legătură cu accesul la informații nedestinate publicității menite să permită obținerea de foloase necuvenite în dosare de despăgubire de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), fapte presupus a fi săvârșite în perioada iunie-decembrie 2019, respectiv SELAVĂRDEANU CLAUDIȚA, vicepreședinte al Autorității Naționale Pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), pentru săvârșirea infracțiunii de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (36 acte materiale).

    O persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești, specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea de informații nedestinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (36 acte materiale).În Ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
    În perioada iunie-decembrie 2019, suspecta Selavărdeanu Claudița ar fi pus la dispoziția celuilalt suspect, administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare, datele de identitate referitoare la 36 de persoane îndreptățite la despăgubiri, precum și informații privind valorile despăgubirilor din 26 dosare ale A.N.R.P., informații despre care ar fi luat la cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de vicepreședinte A.N.R.P. și membru al Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.). Dosarele respective ar fi fost aprobate în ședințele C.N.C.I. din perioada iunie-decembrie 2019, iar informațiile ar fi fost folosite de celălalt suspect (administrator al unei societăți comerciale de consultanță din Pitești specializată în soluționarea dosarelor de retrocedare), pentru a trimite persoanelor îndreptățite oferte de cesionare a drepturilor de despăgubire la prețuri mult mai mici decât valorile despăgubirilor aprobate, profitând de faptul că persoanele îndreptățite încă nu cunoșteau că dosarele lor fuseseră aprobate de către C.N.C.I.Celor două persoane li s-a adus la cunoştință calitatea procesuală de suspect, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. De Crăciun, la mormântul lui Ceaușescu, nebunii au strigat: „Cumpănașu președinte!”

  • Bogdan Olteanu, 7 ani de închisoare pentru șpaga de la Vîntu, ca să-i pună pile lui Liviu Mihaiu la Tăriceanu

    Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, a fost condamnat la 7 ani de închisoare în dosarul în care a fost acuzat de DNA că a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro. Decizia nu e definitivă, putând fi atacată cu apel.

    Olteanu a fost recompensat de Vântu pentru intervenția acestuia pe lângă premierul Tăriceanu de la acea vreme pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

    Bogdan Olteanu a fost trimis în judecată în 18 octombrie 2016, pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro şi sprijin electoral în schimbul intervenţiilor la premierul de la acea dată, Călin Popescu Tăriceanu, pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, anunță News.ro.

    Banii de la Sorin Ovidiu Vîntu ar fi ajuns printr-un intermediar la Bogdan Olteanu, fiind daţi în biroul acestuia din sediul PNL, au arătat procurorii în rechizitoriu.

    Transferul banilor ceruţi de Bogdan Olteanu ar fi fost făcut dintr-un cont bancar deschis în Cipru şi dintr-unul din Bulgaria, deschis de o firmă înregistrată în Delaware, Statele Unite. Din contul din Bulgaria, banii au fost retraşi în numerar în trei tranşe, între 28 și 30 octombrie 2008, au mai stabilit procurorii.

    În umră cu un an a fos trimis în judecată şi omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu pentru cumpărare de influenţă în dosarul numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Delteri Dunării.

    Dosarul a fost disjuns pe motiv că, iniţial, Vântu a solicitat încheierea unui acord ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, însă ulterior, acesta a revenit asupra deciziei.

    Decizia judecătorilor:

    ”Dosar nr. 20082/3/2017: condamnă pe inculpatul OLTEANU BOGDAN la pedeapsa principala de 7 ani închisoare şi aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv a drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a, b si k din C.p., pe o perioadă de 5 ani. Confiscă de la inculpat contravaloarea în lei a sumei de 1000000 (un milion) euro, reprezentând suma traficată. Menţine sechestrele asiguratorii asupra sumelor de 50000 (cinci zeci mii) euro si respectiv 100000 (una suta mii) euro. Cu drept de apel”, se arată în minuta instanţei prezentată de G4Media.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cumpănașu, pus sub acuzare de DNA pentru fraudă cu fonduri europene! A mințit că are studii superioare

    Se strânge lațul pentru escrocul Alexandru Cumpănașu (38 de ani)! Impostor pe toate fronturile, acesta a fost pus sub acuzare de DNA Constanța. Acuzația: furnizare de date false într-un proiect cu fonduri europene derulat de SNSPA. Cumpănașu a mințit, sub semnătură, că este absolvent de studii superioare. Riscă între 2 și 7 ani de închisoare.

    Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare pentru fraudă, după ce ar fi mințit în privința studiilor, pentru a lucra ca expert într-un proiect european (SIPOCA) derulat de Ministerul Dezvoltării, implementat în parteneriat cu SNSPA.

    Condiția legală pentru a putea lucra ca expert în proiecte europene este să ai studii superioare. Procurorii suspectează că Alexandru Cumpănaşu ar fi minţit că este absolvent de facultate atunci când a aplicat pentru postul de expert în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local” (SIPOCA 9). Proiectul a fost implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), prin Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice, în parteneriat cu SNSPA.

    Potrivit articolului 18 indice 1 din legea 78/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, „folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi”.

    Candidând ca independent la alegerile prezidenţiale din acest an, Alexandru Cumpănaşu a fost obligat să depună declarație de avere. Atunci au putut fi văzute câștigurile colosale ale acestui impostor, majoritatea din bani publici.

    Alexandru Cumpănașu și soția sa, Simona Cumpănașu (fostă Baltag), au funcționat ca două căpușe bugetare. Au avut simultan câte patru salarii, precum și venituri enorme din ONG-ul lor, alimentat tot din contracte cu statul. Cele mai generoase ministere față de soții Cumpănașu au fost Internele, Educația și Cultura.

    Venitul cumulat al soților Cumpănașu, în 2018, a fost de 1.728.757 de lei, echivalentul a 367.500 de euro, adică – în medie – 30.625 de euro pe lună!

    Din această sumă colosală, o parte a venit de la SNSPA, din proiectul în care Cumpănașu a activat ca „expert” cu false studii superioare. Escrocul a obținut din această sursă un venit anual de 66.762 de lei, adică un salariu mediu lunar de 5.563 de lei.

    Alți 58.800 de lei i-au revenit lui Cumpănașu de la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCIDI), deși nu are studii superioare. Asta înseamnă un salariu mediu lunar de 4.900 de lei.

    La DNA trebuie să ajungă și cazul milionului de lei făcut cadou de Ministerul Culturii ONG-ului lui Cumpănașu, anul trecut, pentru trei broșurele penibile, sub pretextul Centenarului.

    „Avertizez SNSPA să nu se joace cu imaginea unui candidat la Președinție!”

    După ce presa a dezvăluit, în septembrie, că Alexandru Cumpănașu nu are studii superioare, SNSPA a reverificat datele furnizate de acesta. „Unchiul Alexandrei” a amenințat atunci pe toată lumea cu plângeri penale, inclusiv conducerea SNSPA.

    „Avertizez SNSPA să nu se joace cu imaginea unui candidat la Președinția României, cu atât mai mult cu cât am avut doar calitatea de angajat, iar în măsura în care continuă să facă jocuri politice voi depune plângere penală pe numele tuturor celor care îmi afectează dreptul la imagine și cariera profesională”, scria Cumpănașu pe Facebook.

    În ceea ce privește averea sa, candidatul-impostor susținea că „muncește de la vârsta de 16 ani”, că „și-a sacrificat viața pentru muncă” și că „nu va permite nimănui” să-l denigreze.

    Distribuția averii colosale a lui Cumpănașu

    1. Venituri: 1.728.757 lei = 367.500 euro/an = 30.625 euro/lună

    1.1. Salarii: patru salarii el + patru salarii ea = 474.171 lei = 100.000 euro

    • De la Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI): 58.800 lei Alexandru Cumpănașu + 89.500 lei Simona Cumpănașu = 148.300 lei. UEFISCDI este o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale.
    • De la Asociația de Acreditare din România: 8.000 lei Alexandru Cumpănașu + 52.963 lei Simona Cumpănașu = 60.963 lei. Instituția funcționează în coordonarea și sub supravegherea Ministerului Economiei.
    • De la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA): 66.762 lei Alexandru Cumpănașu. SNSPA este instituție publică de învățământ superior, de pregătire universitară, postuniversitară și de cercetare științifică, aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale.
    • De la Secretariatul General al Guvernului: 8.136 lei Simona Cumpănașu.
    • De la Asociația Centrul pentru Integritate: 23.340 lei Simona Cumpănașu.
    • De la Romaqua Group S.A.: 78.983 lei Alexandru Cumpănașu + 87.687 lei Simona Cumpănașu = 166.670 lei.

    1.2. Drepturi de autor: 937.462 lei = 200.000 euro

    • De la Asociația pentru Implementarea Democrației (AID): 580.262 lei Alexandru Cumpănașu + 310.200 lei Simona Cumpănașu = 890.462 lei. AID este unul dintre ONG-urile ce-i aparțin lui Alexandru Cumpănașu.
    • De la Asociația Centrul pentru Integritate: 47.000 lei Alexandru Cumpănașu.

    1.3. Prestări servicii: 210.876 lei = 45.000 euro

    • De la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune (CNCIR S.A.): 120.000 lei Alexandru Cumpănașu + 24.000 lei Simona Cumpănașu = 144.000 lei.
    • De la Asociația de Acreditare din România: 66.876 lei Alexandru Cumpănașu.

    1.4. Contracte de închiriere: 106.248 lei = 22.500 euro

    • De la Societatea de avocați „Iacob și Olteanu”: 50.328 lei Alexandru Cumpănașu.
    • De la Skylux Construction SRL: 55.920 lei Alexandru Cumpănașu.

    Observații

    Soții Cumpănașu au reușit o performanță incredibilă: fiecare dintre ei a avut trecut câte patru salarii simultan, plus sume colosale din drepturi de autor și din prestări servicii! Au muncit oamenii, nu glumă!

    Se adaugă și venituri din închirierea a două apartamente de lux, dintre care unul luat de Alexandru Cumpănașu, prin sforării, de la RAAPPS (regia aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde a lucrat soția lui Cumpănașu până în ianuarie 2018).

    Concret, veniturile soților Cumpănașu au venit din: salarii – 100.000 de euro, drepturi de autor – 200.000, prestări servicii – 45.000, închirieri – 22.500.

    În familie, veniturile au fost împărțite astfel:

    • Alexandru Cumpănașu: 1.132.931 lei = 241.000 euro
    • Simona Cumpănașu: 595.826 lei = 126.500 euro.

    Ambii soți Cumpănașu au fost plătiți de 6 instituții sau societăți:

    • instituții de stat: UEFISCDI; Asociația de Acreditare; Asociația Centrul pentru Integritate;
    • societate de stat: Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor De Ridicat şi Recipientelor Sub Presiune (CNCIR S.A.);
    • ONG finanțat de stat: Asociația pentru Implementarea Democrației (AID)
    • societate privată: Romaqua Group S.A.

    Bani publici: peste 84%

    Din totalul de 1.728.757 de lei, doar 166.670 de lei provin de la o companie privată: Romaqua Group S.A., deținătoarea brandului de apă minerală Borsec (e ciudat cum a ajuns Cumpănașu să „căpușeze” și o asemenea firmă).

    Tot din sursă privată (închirirea a două apartamente) provin 106.248 de lei, dar și aici e o poveste: unul dintre apartamente, cel închiriat Societății de avocați „Iacob și Olteanu”, a fost cumpărat de Cumpănașu de la RAAPPS, adică de la Secretariatul General al Guvernului, la o sumă secretă (probabil, mult subevaluat). Deci, și această sursă de bani are legătură cu statul.

    În rest, 1.455.839 de lei, adică 84,21% din total, provin strict din bani publici. Inclusiv enormele drepturi de autor plătite de Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) ambilor soți Cumpănașu. AID este un ONG care-i aparține lui Alexandru Cumpănașu, iar banii distribuiți cu generozitate soților Cumpănașu au provenit de la Ministerul Culturii, printr-un șmen care va trebui anchetat de DNA (celebrele trei broșuri de 15, 17 și respectiv 18 pagini, tipărite într-un tiraj confidențial, cu un conținut execrabil – copy/paste de pe internet).

    De remarcat faptul că ambii soți Cumpănașu au „prestat servicii” și pentru Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR S.A.). Ce au prestat, e greu de spus; cert e că au tăiat facturi de 144.000 de lei.

    Așadar, soții Cumpănașu au reușit ca, simultan, să implementeze democrația în Ministerul de Interne, să dea consultață Ministerului Educației, să scrie broșurele pentru Ministerul Culturii, să stabilească formula apei minerale și să aibă grijă și de cazanele sub presiune. Totul, pe bani foarte mulți. Totul, sub forma a patru joburi și multor activități independente.

    2. Case: 7 vile și apartamente, totalizând 953 de metri pătrați

    Soții Cumpănașu dețin 7 case, toate cumpărate în ultimii 6 ani. Suprafața totală a acestora: 953,44 metri pătrați. Aproape 1.000 de metri pătrați!

    La nivel de București, în zone bune (că doar nu și-au luat case în Ferentari), asta înseamnă o valoare de cel puțin un milion de euro. Sigur, Cumpănașu le-o fi cumpărat mai ieftin, mai ales că pe unele dintre ele le-a luat de la stat…

    Alexandru Cumpănașu a cumpărat cele 6 case în numai 4 ani (2014-2017). Case serioase, totalizând 875,44 metri pătrați.

    2.1. Casele cumpărate de Alexandru Cumpănașu

    • 2014: suprafață de 228,05 mp
    • 2015: suprafață de 153,70 mp
    • 2016: suprafață de 164,39 mp
    • 2016: suprafață de 78,42 mp
    • 2017: suprafață de 78,92 mp
    • 2017: suprafață de 171,96 mp.

    2.2. Casa cumpărată de Simona Cumpănașu

    • 2015: suprafață de 78 mp.

    3. Mașini: un Mercedes și un Subaru

    Soții Cumpănașu dețin două mașini: un Mercedes și un Subaru. Declarația de avere a candidatului la Președinție nu menționează valoarea automobilelor, ci doar anul în care au fost cumpărate: Subaru în 2008, Mercedes în 2018.

    4. Terenuri: 617 metri pătrați în București

    Soții Cumpănașu dețin trei terenuri în intravilan, toate cumpărate, totalizând 617,3 metri pătrați. Două terenuri sunt ale lui, iar unul al ei.

    5. Conturi: 72.500 de euro

    Alexandru Cumpănașu a trecut în declarația de avere trei depozite bancare: 200.862 de lei, 60.000 de lei, respectiv 17.000 de euro. În total, prin convertire: 72.500 de euro.

    6. Împrumuturi: 300.000 de euro de la un ziarist ministerial

    Extrem de dubios e capitolul „datorii”. Alexandru Cumpănașu susține sub semnătură că a făcut două împrumuturi:

    • 300.000 de euro – de la o persoană fizică (Alexandru Ferariu), în 2015;
    • 171.000 de lei (36.500 de euro) – de la ING Bank, în 2018.

    Așadar, în 2015, un cetățean, Alexandru Ferariu, i-a împrumutat 300.000 de euro lui Cumpănașu, cu obligația returnării în anul 2022. Cine este acest Ferariu, care se desparte atât de ușor de 300.000 de euro? Vreun rege al imobiliarelor, cumva?

    Nici vorbă. Potrivit Profit.ro, Alexandru Ferariu este președinte al ONG-ului Asociația pentru Bună Guvernare, organizație la care Cumpănașu este secretar general. Asociația pentru Bună Guvernare face parte din grupul de ONG-uri Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), grup condus de Cumpănașu și la care secretar general este soția lui Cumpănașu.

    În perioada 2017-2018, Alexandru Ferariu a fost consilier la Ministerul Economiei, apoi la Ministerul Cercetării și Inovării, fiind și administrator al rețelei de telecomunicații a Transelectrica.

    Ferariu s-a întors recent la meseria de om de televiziune, la B1 TV, de unde plecase în 2015. El a mai lucrat la Pro TV, Național TV, Antena 3 și Antena 1.

    Potrivit declarației sale de interese, Ferariu este membru în două organizații masonice: Marea Lojă Națională din România și United Grand Lodge of England.

    Așadar, cel care i-a împrumutat lui Cumpănașu 300.000 de euro nu este un mogul, ci un ziarist care s-a înșurubat câțiva ani prin ministere. Începe să devină interesant acest Ferariu.

    O altă nedumerire: de ce împrumuta Cumpănașu atâția bani într-o perioadă în care câștiga sume enorme din căpușarea statului?

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • DNA dă iama în Mafia PSD din Banat, care colecta șpăgile din vămi. Un deputat a fost ridicat din sediul partidului

    Săptămâna a început prost pentru PSD! Trei parlamentari ai săi sunt suspectați că au organizat o rețea care colecta șpaga de la transportatori, la vămile din vestul țării, pentru a declara greutatea mai mică a încărcăturii. Locuințele celor trei sunt percheziționate de mascați. Șeful PSD Arad, deputatul Căprar, a fost ridicat din sediul partidului și dus la audieri.

    Direcția Națională Anticorupție (DNA) face percheziții, luni dimineață, în mai multe locații:

    • la sediul PSD Arad;
    • la locuințele a trei parlamentari PSD: Dorel Căprar, Florin Tripa (deputați de Arad) și Ioan Chisăliță (senator de Caraș-Severin);
    • la sediul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara (DRDP);
    • la casele altor suspecți.

    Ancheta îi vizează, în principal, pe cei trei parlamentari, dar și pe Cristian Ispravnic, consilier județean în Timiș, șeful DRDP Timișoara. Toți patru sunt reprezentanți ai PSD.

    Potrivit unor surse din anchetă, citate de Mediafax, Ispravnic și alți directori din DRDP i-ar fi constrâns pe angajați să solicite de la șoferii de camioane mită, care era colectată mai departe de șefi. O parte din șpagă rămânea la aceștia, restul se ducea către parlamentari pentru favoruri, funcții, posturi etc.

    Opinia Timișoarei confirmă că dosarul are legătură cu presupusele șpăgi date pentru măsluirea greutății camioanelor de marfă care treceau în Ungaria, miza fiind plata unor taxe mai mici de către transportatori. Ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) din Ministerul de Interne au aflat că se plăteau șpăgi între 50 și 100 de euro angajaților DRDP Timișoara. Mai mulți politicieni interveneau pentru ca anumite camioane să nu fie cântărite, iar o parte din banii strânși ar fi ajuns la PSD Arad, potrivit sursei citate.

    Procurorii au ridicat de la PSD Arad mai multe documente, iar anchetatorii au părăsit sediul formaţiunii social-democrate după mai bine de trei ore de la începutul percheziţiei. În tot acest timp, mai mulţi membri PSD Arad s-au prezentat la sediu, pentru activităţile obişnuite, însă nu li s-a permis accesul în imobil.

    Senatorul Chisăliță este audiat la DNA Timișoara. Înainte de întâlnirea cu procurorii, acesta a spus că nu are „absolut nicio legătură” cu obiectul dosarului.

    Deputatul Căprar și consilierul județean Ispravnic au fost ridicați din sediul PSD Arad. Căprar este și președintele filialei arădene a partidului. El a fost preluat de procurorii DNA, care au plecat cu el din sediul PSD Arad, ducându-l la audieri la Timişoara, transmite Agerpres.

    Deputatul Tripa a fost dus la DNA Timișoara în calitate de martor. Însoțit de avocatul său, PSD-istul a spus că nu știe despre ce este vorba. „Habar nu am de ce m-au chemat. Mi-au venit la 6 dimineața, acasă. Eram în drum spre aeroport. Am înțeles că și ceva percheziții la sediul PSD Arad. Au venit la 6 dimineața, mi-au speriat copilul, au spart ușa, la figurat”, a făcut pe neștiutorul Florin Tripa.

    După audierile la DNA Timișoara, deputatul Tripa a spus: „Procurorii DNA mi-au transmis că am calitatea de suspect pentru trafic de influenţă. Ei spun că am intervenit pentru angajarea unei persoane la DRDP, dar nu am legătură cu acea persoană. O cunosc, dar nici nu ştiu pe ce funcţie a fost pusă”.

    Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru Agerpres, că persoana pentru care ar fi intervenit Tripa este Mircea Lucaciu, numit la conducerea Departamentului Venituri din cadrul DRDP Timişoara.

    În legătură cu prezenţa procurorilor DNA la ora 6.00 la domiciliul său, deputatul Tripa a precizat: „Nu eram acasă, eram în aeroport. M-a sunat soţia să-mi spună, iar eu m-am prezentat imediat la DNA Timişoara. Precizez că acasă la mine nu a avut loc nicio percheziţie”.

    DNA precizează, printr-un comunicat:

    „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Timișoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupție, săvârşite în perioada 2016-2019.

    În cursul zilei de 9 decembrie 2019, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate pe raza județelor Timiș și Arad, din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediul județean al unui partid politic și domiciliile unor persoane fizice”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „PROASTĂ, DAR CINSTITĂ”. Dăncilă a sifonat de la PSD, în campanie, milioane de euro! L-a folosit ca intermediar pe fostul ei consilier de la guvern