Antena 3 continuă campania anti-Kovesi, cu o violență explicabilă doar prin dorința de răzbunare a lui Dan Voiculescu. Furia și ura patronului-infractor se transmit spre miezul nopții către Mircea Badea, clovnul favorit al mogulului turnător la Secu.
Și Badea emite fraze de nefericit scăpat de la balamuc. „Ăștia de la DNA sunt mai hoți ca hoții! Sunt mult mai hoți ca hoții! Vreau s-o văd pe Kovesi în pușcărie!”
Badea evoluează pe linia Ciuvică, agitatul care a constatat printre două vodci rusești: „La manifestațiile pro-Kovesi au ieșit trei agitați și doi derapați”.
S-au inspirat amândoi, probabil, din vorbele primarului de Baia Mare, Cătălin Cherecheș, vorbe scuipate în microfonul lui Cozmin Gușă, antenistul de la Realitatea TV: „Doamna Kovesi n-o să ajungă niciodată nici la glezna doamnei Udrea. Nu are capacitatea”. E și greu, că glezna aia prețioasă se bronzează departe, pe plajele din Costa Rica.
În acest timp, pe plaiuri valahe, Mircea Badea are o frământare: „Bă, pe SRI nu l-a votat nici Pulea! Am zis așa ceva? Am vrut să spun Ulea Spătaru”. Bravo, Ulică! Ulică Spătărică.
Toate aceste finețuri în inspiră pe sociologul din beciul PSD, Marius Pieleanu. Drept care acesta are o revelație: „Există cel puțin doi cetățeni români care ar lua mai mult de 3,4% ca independenți si ar deveni europarlamentari: Mircea Badea și dumneavoastră, domnule Gâdea. Cu condiția, evident, să candidați”.
Încercarea lui Tudorel Toader de a-i păcăli pe magistrați printr-o concesie minoră a dat greș. Ministrul Justiției nu mai păcălește pe nimeni. Astăzi, procurorii DNA au luat o decizie radicală: și-au suspendat activitatea și au afișat pe site-ul instituției un anunț dramatic.
„DNA – instituție în pericol de a fi blocată de OUG 7/2019. Combaterea corupției la nivel înalt riscă să fie paralizată”. Acesta este mesajul afișat pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție astăzi, ca reacție la modificările legilor justiției, arbitrar și neconstituțional, prin ordonanță de urgență.
Decizia de a recurge la acest protest extrem a fost luată de Adunarea Generală a procurorilor DNA, care s-a întrunit astăzi pentru a formula o poziție referitoare la OUG 7.
DNA susține demersul Parchetului General de a cere Avocatului Poporului sesizarea Curții Constituționale.
De asemenea, procurorii anticorupție cer titularilor îndreptățiți să declanșeze un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Autoritatea judecătorească.
DNA a mai decis transmiterea unei scrisori deschise ministrului Justiției, cu referire la procedura de ocupare a funcțiilor de șef secție, în condițiile în care delegarea nu mai e posibilă.
De asemenea, va fi sesizat GRECO cu privire la modul în care OUG 7 va afecta eficiența organelor de urmărire penală, din perspectiva combaterii corupției și a spălării banilor.
COMUNICAT: Deciziile luate de Adunarea Generală a DNA
Susținerea Hotărârii nr 95/20.02.2019 a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în sensul că modificările aduse prin OUG nr. 7/2019 conțin prevederi neconstituționale și care vor conduce la blocarea activității Ministerului Public, inclusiv DNA.
Susținerea demersului PICCJ de a cere Avocatului Poporului sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea OUG nr. 7/2019.
Solicitarea ca titularii îndreptățiți să declanșeze un conflict juridic de natură constituțională între Guvern ca legiuitor delegat și Autoritatea judecătorească, întrucât modificările aduse prin OUG nr. 7/2019 pun în imposibilitate Ministerul Public să își exercite atribuțiile constituționale.
Transmiterea unei scrisori deschise către ministrul Justiției pentru a explica modul în care urmează să fie derulată și finalizată procedura de ocupare a funcțiilor de procuror șef secție la D.N.A în intervalul de 22 de zile, rămas până la expirarea delegărilor, având în vedere că, urmare a OUG 7/2019 delegarea în aceste funcții nu mai este posibilă.
Sesizarea reprezentanților GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) și a Comitetului MONEYVAL (Comitet de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor), ambele organisme din cadrul Consiliului Europei, cu privire la modul în care OUG nr. 7/2019 va afecta eficiența organelor de urmărire penală din perspectiva combaterii corupției și a spălării banilor.
Transmiterea pe pagina de internet a instituției a unui mesaj public privind riscul blocării activității instituției ca urmare a OUG nr. 7/2019 și a paralizării combaterii corupției la nivel înalt.
Incredibil cum lucrează mafioții! La 8 zile după ce DNA i-a deschis dosar lui Mircea Drăghici, Liviu Dragnea l-a impus (prin votul CEx) președinte la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), instituție care ar trebui să trimită la DNA documente despre felul în care același Drăghici a „umflat” aproape un milionde euro din banii partidului!
Pe 8 februarie, DNA a început urmărirea penală în cazul utilizării subvențiilor primite de PSD în alte scopuri decât au fost declarate. Dosarul întocmit de procurorii anticorupție vine în contextul în care revista „Newsweek România” a dezvăluit că trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a folosit în interes propriu aproape un milion de euro. Dezvăluirile au fost preluate imediat de majoritatea presei române.
Ziariștii au arătat că o bună parte din banii primiți de PSD drept subvenție de la stat au ajuns să susțină familiei Drăghici. Trezorierul a deturnat spre propriul confort aproape un milion de euro, astfel:
1,8 milioane de lei (aproape 400.000 de euro), sub formă de publicitate, pentru firma soției sale, cercetată de DNA;
188.000 de euro pe mașini de lux folosite exclusiv de soții Mircea și Georgiana Drăghici;
Regula de aur a PSD s-a aplicat și de această dată: un dosar penal înseamnă o calitate în plus, deci împricinatul merită o funcție serioasă în stat. La 8 zile după deschiderea dosarului de către DNA, Dragnea a făcut jocurile astfel încât Mircea Drăghici să fie validat de Comitetul Executiv al PSD pentru postul de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Exact instituția de la care DNA ceruse, cu 5 zile înainte, documente referitoare la subvenția PSD.
Cronologia „afacerii Drăghici”
Noiembrie 2018: Guvernul PSD-ALDE îl propune pe Mircea Drăghici ca ministru al Transporturilor (președintele Klaus Iohannis avea să refuze această numire până când PSD și Drăghici au renunțat).
4 ianuarie 2019: Newsweek România, dezvăluie că trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a folosit 1,8 milioane de lei, din subvenția primită de PSD de la stat (prin AEP), a finanța televiziunea din Pitești a soției sale. Alți 188.000 de euro au fost cheltuiți pe trei limuzine Mercedes folosite exclusiv de familia Drăghici. Ulterior, revista a scris și despre chiria de 18.000 de euro pe care PSD o plătea pentru o vilă din Pipera în care locuia familia Drăghici.
Ianuarie 2019: Klaus Iohannis refuză să-l numească pe Drăghici la Transporturi, deși premierul Dăncilă (marioneta lui Dragnea) i-a trimis propunerea de patru ori.
8 februarie: DNA dispune începerea urmăririi penale privind infracțiunea de „utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice”.
11 februarie: DNA cere Autorității Electorale Permanente (AEP) documente necesare la „dosarul Drăghici”.
16 februarie: Drăghici își retrage candidatura pentru Ministerul Transporturilor.
19 februarie: la inițiativa lui Liviu Dragnea, Mircea Drăghici este validat în CEx pentru funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP).
Așa se închide cercul mafiot. Sigur, Drăghici încă nu este președintele AEP, dar majoritatea parlamentară PSD-ALDE, cu sprijinul UDMR, îl poate impune.
IMPORTANT! În calitate de trezorier al PSD, Drăgici a inițiatorul modificarea legii finanțării partidelor politice, lege prin care s-au majorat excesiv sumele acordate de stat formațiunilor politice. Deci, el a inițiat legea și tot el a beneficiat de ea!
Documentele cerute Autorității Electorale Permanente (AEP) de către procurorii DNA vizează:
modul de stabilire și repartizare a subvențiilor acordate în 2017 Partidului Social Democrat;
virarea sumelor de bani acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;
rapoartele de control privind modul de utilizare de către Partidul Social Democrat a subvențiilor în anii 2017 și 2018.
Adina Florea, procurorul-șef adjunct al Secției de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), a solicitat astăzi Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru a patra oară, ca dosarul Tel Drum, în care este cercetat Liviu Dragnea, să fie transmis către SIIJ, cunoscută ca „Secția Specială” sau „Secția lui Tudorel”.
Solicitarea apare într-o ordonanță semnată de Adina Florea și consultată de G4Media.ro.
Potrivit ordonanței, Florea solicită din nou predarea dosarului nr. 986/P/2014, susținând că acesta constituie mijloc de probă în soluționarea unui dosar aflat pe rolul Secției de investigare a infracțiunilor magistraților (SIIJ) cu nr. 1164/P/2018 și care ar viza un magistrat.
Adina Florea le-a dat și un ultimatum procurorilor DNA pentru transmiterea dosarului Tel Drum: vineri, 22 februarie, adică peste două zile.
Deocamdată nu se cunosc detalii referitoarte la dosarul 1164, invocat de procurorul Adina Florea.
Precedentele trei încercări de a lua dosarul de la DNA
Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) au mai încercat de trei ori să preia dosarul „Tel Drum” în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este urmărit penal, în primele două cereri fără să fie invocat nici un temei legal, iar în ultima solicitare pe motiv că în cauză ar fi cercetaţi şi magistraţi, potrivit unui răspuns oficial al DNA transmis marți AGERPRES.
Direcţia Naţională Anticorupţie arată în răspuns că „la datele de 21 decembrie 2018, 17 ianuarie, 31 ianuarie, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie a formulat, consecutiv, trei cereri prin care solicita transmiterea dosarului anterior menţionat”.
Potrivit DNA „în primele două cereri nu s-a invocat nici un temei legal de preluare a acestui dosar, motiv pentru care au fost cerute clarificări din partea DNA”.
„În ultima solicitare a Secţiei, datată 31 ianuarie 2019, s-a invocat împrejurarea că DNA nu ar mai avea competenţă de soluţionare a acestui dosar, deoarece unele dintre persoanele împotriva cărora se efectuează urmărirea penală au calitatea de magistraţi”, mai notează Direcţia în răspuns.
În acest context, în 14 februarie, DNA a răspuns Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a arătat că „nu există nici un criteriu care să atragă competenţa Secţiei, niciuna dintre persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală neavând calitatea de magistrat”.
Pe 13 noiembrie 2017, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul „Tel Drum” în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
Propunere-șoc a Alessandrei Stoicescu, realizatoarea emisiunii „100 de minute” de la Antena 3: dacă Uniunea Europeană nu ține cont de poziția Guvernului român și o va numi pe Laura Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European, atunci România să se retragă din această construcție juridică la nivel continental!
Dacă cei de la Bruxelles ignoră argumentele Guvernului de la București, înseamnă că nu are rost să-i mai deranjăm. Ne retragem și gata, să rămână ei cu Kovesi și cu Parchetul lor European!, a luat vitează Alessandra Stoicescu, care și-a întrebat invitații: „Ce ziceți de asta?”
Cătălin Harnagea, fost director al SIE: „E o propunere excelentă! Și corectă”.
Generalul-milițian Pavel Abraham, fost șef al Poliției Române: „De acord, așa trebuie făcut!”
O asemenea inițiativă ar fi un pas important spre izolarea României în interiorul Uniunii Europene.
Antena 3 vrea să mute „dosarul Tel Drum” de la DNA!
Reporterul Roxana Ciucă face propagandă mincinoasă în fața Parchetului General
Antena 3 a făcut campanie furibundă și pe altă temă: DNA să predea imediat „dosarul Tel Drum” la Secția Specială creată de Tudorel Toader! Să se ocupe Adina Florea, nu procurorii anticorupție!
Campania celor de la Antena 3 se bazează pe o minciună: că printre inculpații din dosar ar exista și cel puțin un magistrat. Nimeni nu a putut pronunța însă măcar numele unui singur magistrat. DNA a precizat foarte clar că în dosar nu sunt cercetați magistrați.
Precizare: chiar dacă printre zeci de inculpați s-ar număra și vreun magistrat, ar fi aberant ca dosarul de corupție să fie luat Direcției Naționale Anticorupție! Faptele de corupție ale demnitarilor sau în dosare cu prejudiciul de peste un milion de euro sunt cercetate, prin lege, de DNA, nu de altă structură de Parchet!
La rigoare, poate fi disjuns un dosar un dosar exclusiv pentru magistratul vizat, urmând ca el să fie cercetat de Secția Specială. Dar în niciun caz nu poate fi luat întregul dosar, în care sunt vizați demnitari și funcționari de rang înalt!
De dragul borfașilor, milițianul Abraham ar scoate România din Europa
De ce Adina Florea, cea care a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi, este noua întruchipare a procurorului comunist? Cum s-a ajuns ca în România, la 30 de ani de la Revoluție, dinozaurii justiției comuniste să prindă din nou viață?
Ne aflăm în acest punct pentru că sistemul politic a preluat din nou controlul asupra celui juridic. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a făcut tot posibilul să-i ofere lui Liviu Dragnea un control asupra procurorilor.
Moștenitorii PCR (Partidul Comunist Român), începând cu FSN din 1990 și continuând până la PSD, au fost obsedați să fie deasupra legii. Prin controlul Justiției își garantau posibilitatea de a se îmbogăți prin mijloace ilegale și de a nu răspunde niciodată pentru faptele lor.
Această regulă nu s-a mai aplicat din 2007, momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene. Și de atunci, se duce o luptă pe viață și pe moarte între moștenitorii comuniștilor și sistemul democratic. Primii vor să păstreze controlul politic asupra magistraților.
În 2016, PSD obține, pentru prima dată de la aderarea României la UE, puterea absolută în Parlament. Liviu Dragnea folosește victoria partidului său în alegeri pentru a realiza „planul secret” al corupților – controlul sistemului de justiție.
Între 2007 și 2012, PSD a fost în opoziție sau a jucat un rol secundar în guvern. În 2012 câștigă alegerile alături de PNL prin falimentara alianță USL. Victor Ponta e cel care începe procesul restaurației neocomuniste în justiție. În 2016, Liviu Dragnea, un condamnat penal, câștigă alegerile.
Reamintesc faptul că în programul de guvernare al PSD nu se află decât o singură referire la justiție. Chiar și aceea este una generală, inofensivă.
Tudorel Toader este întruchiparea acestei restaurații neocomuniste. Un jurist mediocru, plin de sine, fost judecător CCR, a preluat frâiele Ministerului de Justiție după eșecul lui Florin Iordache în ce privește emiterea Ordonanța 13.
Tudorel Toader a venit la conducerea ministerului pe fondul crizei provocate de OUG 13 și de dezastrul lăsat în urmă de Florin Iordache, juristul de casă a lui Liviu Dragnea.
Adina Florea, noua întruchipare a procurorului comunist. Cum s-a ajuns aici?
Toader nu a mai avut o abordare radicală. Dar a distrus, pas cu pas, CSM, DNA și Parchetul General. Încununarea misiunii sale a fost crearea „Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție”. Această agenție este, de fapt, un instrument politic de control al procurorilor și al judecătorilor.
Procurorii din această secție pot cerceta orice magistrat dacă se stabilește „o legătură de cauzalitate dintre o posibilă faptă penală și magistrații care se ocupă de un dosar”, a declarat pentru Ziariștii.com o sursă anonimă.
Adina Florea, 52 de ani, este membră în conducerea noii secții de investigare a magistraților. Ea a fost și propunerea lui Tudorel Toader pentru a ocupa poziția de șefă DNA, propunere respinsă de Klaus Iohannis în două rânduri.
Doamna Florea a fost procuror în Constanța și are legăturii cu PSD, tatăl său fiind un vechi consilier județean al acestui partid.
Ea a fost aleasă de PSD pentru a deveni noua figură emblematică a sistemului de justiție. Pentru a obține acest privilegiu trebuia să „livreze” ceva important partidului.
Adina Florea a fost implicată într-un caz „de sustragere de documente secrete”. O anchetă DIICOT urmează să stabilească cum a ajuns protocolul de colaborare semnat între SRI și Parchetul General la Dragoș Vâlcov, reprezentantul lui Dragnea în guvern.
Mai multe surse au indicat-o pe Adina Florea ca fiind implicată, deși ea a negat acest lucru. Dar susținerea lui Liviu Dragnea nu a venit fără „un jurământ de credință”.
Nu întâmplător, primul dosar important al doamnei Florea este o anchetă împotriva doamnei Kovesi, dușmanul corupților din România
Ancheta a pornit de la o plângere făcută de un urmărit penal care se ascunde în Serbia. E vorba de mogulul Sebastian Ghiță, o invenție a SRI.
Doamna Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruța Kovesi pentru a-i bloca numirea în funcția de procuror european. Această acțiune a fost o gafă care a declanșat o adevărată furtună diplomatică.
Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub acuzare într-un dosar inventat de corupți pentru a-i compromite candidatura de procuror european – Foto: Captură YouTube
Pentru a tempera revolta opiniei publice din România, dar și din Europa, doamna Florea dă un comunicat din partea noii secții de investigare a magistraților.
Acest comunicat e scris ca să justifice acțiunile procurorului, dar face mai mult rău decât bine, fiind perceput ca o amenințare la adresa jurnaliștilor și reprezentanților societății civile.
„Cu privire la afirmaţiile lansate în spaţiul public, în cursul zilelor de 13 şi 14 februarie 2019, de mai multe publicaţii online, posturi de televiziune şi factori politici, prin care se fac speculaţii şi sunt realizate asocieri politice cu privire la activitatea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, în contextul citării unei persoane în calitate de suspect, într-un dosar aflat pe rolul Secţiei, conducerea acestei structuri atrage atenţia asupra pericolului creat de astfel de atacuri grave şi total nefondate la adresa independenţei procurorilor care-şi desfăşoară activitatea în cadrul Secţiei cu profesionalism şi obiectivitate”, se arată în comunicatul secției, citat de Agerpres.
Secția de Investigare a Magistraților, o instituție nerecunoscută de nimeni
Trebuie amintit că „Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție” nu are niciun fel de recunoaștere internațională.
Comisia de la Veneția, în raportul făcut în legătură cu modificările PSD asupra legilor justiției, arăta că această instituție: „cel mai probabil va submina independența procurorilor și judecătorilor români și încrederea publicului în justiție”.
În martie 2018, raportul GRECO (Grupul de State Împotriva Corupției) cere renunțarea la înființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție. GRECO este un organism al Coniliului Europei.
Această „agenție” în conducerea căreia se află și procurorul Adina Florea nu are niciun fel de credibilitate. După punerea sub acuzare a celei mai importante figuri în ce privește lupta cu corupția din România, viitorul ei este incert.
Opoziția promite desființarea secției de investigare a magistraților
„Având în vedere toate aceste poziţii exprimate de experţii europeni, Partidul Naţional Liberal îşi ia angajamentul de a desfiinţa secţia specială de anchetare a magistraţilor. Va implementa toate recomandările formulate în privinţa sistemului de Justiţie, astfel încât România să obţină ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare prin îndeplinirea angajamentelor asumate odată cu aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat, joi, Ludovic Orban, președintele PNL.
De asemenea, liderii USR și PLUS au cerut oficial desființarea acestei secții. Au promis că după alegerile generale instituția își va înceta activitatea.
Sebastian Lăzăroiu, scriitor și fost consilier prezidențial, a postat un text pe Facebook. Acesta soma partidele de opoziție să-și asume desființarea secției de investigare a magistraților:
„Cele mai mari șanse să formeze guvernul, după următoarele alegeri parlamentare (dacă se vor mai ține, mai vedem asta pe parcurs), le are o coaliție anti-PSD, formată probabil din maximum 3 partide, USR-PLUS-PNL.
Cred că ele trebuie să-și asume de pe acum desființarea Secției de anchetare a magistraților, controlată de PSD și de alți politicieni cu probleme penale care gravitează in jurul PSD. Reamintesc că desființarea secției apare atât in recomandările Comisiei de la Veneția cât și în ultimul MCV. Ea trebuie făcută prin OUG, în prima zi de guvernare, ca o excizie necesară, altfel cancerul se va răspândi în tot sistemul.
Nu vreau să mă repet, dar prefer să nu merg la vot dacă niciun partid nu-si va asuma această măsură și stiu bine ce vreau să spun cu asta. Dacă nu-ți asumi așa ceva, înseamnă că ți se pare convenabil să menții secția și să ți-o subordonezi în locul PSD, ceea ce nu te face cu nimic diferit de PSD”, a scris el.
Mesajul a avut efect. Reprezentanții partidelor de opoziție au anunțat că secția va dispărea în cazul în care vor câștiga alegerile.
Adina Florea, „o măciucă în mâinile puterii politice”
În comunicatul dat publicității de Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție se află ascunsă marea teamă a procurorilor care au făcut pactul cu „diavolul” PSD:
„Acreditarea ideii că procurorii din cadrul Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie acţionează ca ‘pluton de execuţie’ şi că această Secţie ‘se dovedeşte o măciucă în mâinile puterii politice’, reprezintă o ofensivă fără precedent. Este o presiune extrem de periculoasă asupra magistraţilor implicaţi în derularea procedurilor judiciare în curs”.
Doamna procuror Florea ar trebui să știe că „ofensiva fără precedent” a fost generată de acțiunile sale. Și, adevărat, e o prelungire a voinței politice a unui președinte de partid infractor și a unui ministru de Justiție care-i servește interesele. Nu va mai scăpa niciodată de eticheta că a condus „un pluton de execuție” împotriva celor care se împotrivesc corupției. Cum nu va scăpa nici de cea că este „o măciucă” în mâinile lliderului PSD.
Adina Florea este un dinozaur comunist dezgropat de Liviu Dragnea. A fost adus la viață de Tudorel Toader pentru a perpetua un sistem politic corupt, unul care funcționează exclusiv în interesul celor aflați la putere.
Un partid politic, PSD, primește de la bugetul României cu 51 de milioane de euro mai mulți bani decât Parchetul anticorupție, DNA. În procente, PSD ia cu 30% mai mult decât DNA.
De doi ani, de când Dragnea a luat puterea, finanțarea de la buget a partidele parlamentare a tot crescut. Prin bugetul pe 2019, partidele vor primi 409 milioane de lei de la bugetul de stat, o sumă-record, de 28 de ori mai mare decât în 2016.
PSD va primi o subvenție de 219 milioane de lei de la bugetul de stat, cu 51 de milioane de lei mai mult decât suma alocată DNA, observă deputatul Ionuț Moșteanu (USR).
USR a calculat că PSD ar urma să primească 219 milioane de lei din acești bani. Comparativ, Guvernul a alocat doar 168 de milioane de lei pentru DNA.
Mesajul lui Ionuț Moșteanu (deputat USR)
„Știam deja că prioritatea PSD este sabotarea luptei anti-corupție, iar bugetul pentru 2019 demonstrează asta din nou. Este inadmisibil ca PSD, partidul penalilor, să-și aloce mai mulți bani în buget decât pentru DNA.
În bugetul creat de Dragnea, Vâlcov și Teodorovici este prevăzută o scădere cu 5% a bugetelor DNA și DIICOT pentru 2019, o subfinanţare voită pentru a sabota cele două instituții. Ministerul Public a depus peste 10 pagini de amendamente cu explicații legate de gravitatea subfinanțării luptei anticorupție, dar PSD-ALDE le-au ascuns la sertar.
Parlamentarii USR din comisiile juridice au susținut amendamente care vizează suplimentarea bugetului pentru lupta anticorupție și rezolvarea problemelor din penitenciare, astfel încât PSD-ALDE să nu mai elibereze infractorii mai devreme din cauza condițiilor improprii”.
Ion Țiriac s-a dus la Antena 3 să ne mai spună, o dată în plus, că el e de partea hoților. Magnatul îşi confirmă viziunea exprimată, anul trecut, prin afirmația: „Eu, între hoț şi prost, prefer hoțul”.
De altfel, Țiriac a pronunțat cu evlavie, de mai multe ori, numele mega-coruptului Darius Vâlcov, consilierul pe probleme ecnomice al premierului Viorica Dăncilă.
Țiriac e furios că trenul care va lega Aeroportul Otopeni de Gara de Nord îi va deranja proprietatea de la Otopeni, unde a dezvoltat o academie de hochei şi voia să facă o universitate. Marele miliardar nu vede rostul unui tren (sau metrou) Otopeni – Gara de Nord.
„Cine merge cu trenul de la aeroport la gară? Nimeni! Lumea merge cu trenul în oraş, nu la gară”.
„DNA-ul, Anticorupția… ăştia ne-au nenorocit! Ne-au pus o talangă de gât: «Corupție». Pentru un cârnat şi două sticle de țuică – «uite ce corupți suntem!»”.
„DNA-ul… nu-mi trebuie mie! Am Constituția, îmi ajunge”.
„Domnului Vâlcov îi mulțumesc public pentru treaba cu grădinițile sportive. Doamnei ministru Andronescu, la fel – eu eram mulțumit cu 500 de grădinițe, dânsa a mărit la 1.000”.
„Am vrut să fac o grădiniță pe banii mei, s-o arăt. La care Vâlcov… pardon, domnul Vâlcov: «De ce s-o faci dumneata? Uite banii aicea!»”.
„Dacă Bruxelles-ul crede că suntem aşa corupți, de ce nu vine el să facă autostrăzi?!”
„Uitați-vă la Dragnea, Tăriceanu… Cum au anunțat că vor candida – pac, dosarul!”
Fosta şefă a DNA le-a explicat în această dimineaţă jurnaliştilor de ce a decis să acţioneze statul român la CEDO, după decizia destiturii sale din fruntea DNA ca urmare a undei decizii a Curţii Constituţionale devenite deja instrumentul politic al PSD-ALDE.
„Nu e vorba de bani, nu am cerut asta pentru obţinerea unor despăgubiri. E o chestie de principiu. Am solicitat CEDO să constate că mi-au fost încălcate, în această procedură de revocare, anumite drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv. Într-o procedură în care eu nu eram parte, nu am fost citată şi nu am avut dreptul să îmi fac apărarea, mi s-a aplicat o sancţiune a revocării de către CCR, cu toate că în legea CCR această atribuţie de revocare sau de sancţionare a procurorilor cu funcţii de conducere nu este prevăzută. E o chestiune de principiu. Mai mult, a fost o decizie definitivă, ea nu poate fi atacată. Doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, în acest moment decizia poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere. Prin aceste atacuri se încearcă stoparea independenţei procurorilor şi înlăturarea celor care doresc să continue lupta anticorupţie.”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, potrivit Adevărul.
Liviu Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană (sub a cărei autoritate funcţionează OLAF) la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pe motiv că la întocmirea Raportului OLAF i-au fost încălcate dreptul de a fi audiat şi prezumţia de nevinovăţie.
OLAF constatase o fraudă masivă cu fonduri europene, în „dosarul Tel Drum”, şi recomandase recuperarea prejudiciului de 21 de milioane de euro.
Decizia de a contesta Raportul OLAF este catastrofală pentru Dragnea, din două motive.
Nu are nicio şansă de câştig la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, putând spera doar la o tragere de timp în „dosarul Tel Drum”. OLAF nu avea obligația de a audia pe nimeni, nici măcar pe Dragnea, pentru că a întocmit un raport, nu un rechizitoriu. Obligația de audiere revine Parchetului național (prin DNA).
Atacând în nume personal, Dragnea se deconspiră ca fiind cel ce controlează Tel Drum, adevăr pe care l-a păzit cu străşnicie timp de aproape 20 de ani. În tot acest timp, ca patroni ai Tel Drum au figurat prieteni apropiați ai lui Dragnea, însă niciodată el. Metoda „acțiuni la purtător” a fost o bună acoperire pentru afacerea cețoasă din Teleorman, alimentată cu mai mult de o jumătate de miliard de euro din contracte pe bani publici.
Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare pentru cinci infracțiuni, în noiembrie anul trecut, între care constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fraudă cu fonduri europene. El a fost citat să se prezinte la DNA la începutul acestui an, dar nu s-a prezentat.
Până în prezent, Dragnea a negat vehement orice legătură cu Tel Drum, făcând din această tactică o armă de apărare în fața acuzațiilor DNA. Acum, prin acțiunea disperată de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, recunoaşte implicit că a avut un rol-cheie în afacerea Tel Drum. Acest amănunt ar putea să-l coste mult în ancheta procurorilor.
