Organizația PSD Mioveni „își exprimă susținerea totală față de Domnul Primar Ion Georgescu”, prins în flagrant de DNA cu șpaga
Organizația PSD Mioveni face scut în jurul șefului său, primarul orașului, Ion Georgescu, prins în urmă cu câteva zile în flagrant de DNA cu șpaga. Băgat în arest preventiv în dosarul respectiv și exclus din partid după acest episod, Ion Georgescu primește sprijinul necondiționat al filialei, a cărei reacție seamănă izbitor cu cea a clanurilor interlope.
Pe contul de Facebook al PSD Mioveni s-a publicat joi un comunicat în care este pusă sigla partidului (3 trandafiri pe fundal roșu) în care membrii PSD din oraș își declară susținerea totală față de primarul șpăgar, proclamă nevinovăția acestuia și credința că-și va relua rapid poziția în fruntea orașului – totul, bineînțeles, în beneficiul comunității. În final, este urecheată conducerea centrală a PSD, care s-a pripit când l-a exclus, fără motiv, pe Ion Georgescu din partid.
Iată comunicatul prin care PSD-iștii din Mioveni se solidarizează cu șpăgarul-șef pe plan local. De remarcat că în tot textul nu este pusă nici măcar o virgulă – probabil, de frică să nu fie plasată unde nu trebuie. Am lăsat textul exact așa cum l-au scris autorii săi: „Organizația PSD Mioveni s-a întrunit astăzi la ora 10.00 pentru a-și exprima susținerea totală față de Domnul Primar Ion Georgescu. Totodată credem în nevinovăția dumnealui și avem încredere că va trece peste aceste momente dificile și suntem convinși că își va relua activitatea la Primăria orașului Mioveni pentru că proiectele în derulare trebuie finalizate pentru comunitatea din Mioveni. Considerăm decizia de excludere a dumnealui ca fiind una pripită și fără fundament la data adoptării”.
În timp ce PSD-iștii din Mioveni își declarau atașamentul față de capul clanului, apăreau noi stenograme din dosarul lui Ion Georgescu. Primarul a fost prins de DNA când returna directorului general al Poliției Locale Pitești o parte din șpaga încasată pentru a o angaja pe fiica acestuia, Sînziana-Alina Nicolae, la Spitalul Orășenesc Mioveni.
Pentru că n-a reușit să se țină de cuvânt, Ion Georgescu a fost nevoit să returneze banii. E vorba de 10.000 de euro dintr-un total de 30.000.
Ulterior, după flagrant, într-o înregistrare reușită de procurori, Ion Georgescu meditează: „În momentul în care au apărut ofițerii de poliție, punga cu cei 10.000 euro se afla în posesia numitului Nicolae Valerică. Dacă știam că denunțul a fost formulat de numitul Nicolae Valerică le-aș fi spus ofițerilor de poliție că a venit să mă mituiască”. Luat prin surprindere, Ion Georgescu a spus, la apariția procurorilor, că banii erau un împrumut pe care-l primise de la Nicolae Valerică, șeful Poliției Locale Pitești. A fost arestat 30 de zile.
G4Media.ro a publicat mai multe stenograme atașate de procurori la dosarul lui Ion Georgescu și care conțin discuții relevante purtate din iunie până în septembrie cu șeful Poliției Locale Pitești, pentru angajarea fetei acestuia, pe post de medic chirurg, la Spitalul Orășenesc Mioveni.
STENOGRAMĂ. Ion Georgescu: „Care e… ă… valoarea împrumutului?”. Valerică Nicolae: „Păi, în decembrie v-am dat 10.000 de euro în contul la ce discutasem noi”
Iată mai jos ultima dintre aceste discuții, după ce încercarea de a-i angaja fata a eșuat – aparent – din cauza unei nesincronizări între cei doi. Primarul îi returnează mituitorului cei 10.000 de euro luați ca avans.
„NICOLAE VALERICĂ: Ce ziceți?
GEORGESCU ION: Eu o săptămână am fost plecat. Fără să-și dea seama, a semnat viceprimaru`.
NICOLAE VALERICĂ: Asta e aia care v-am spus că a scos atunci.
GEORGESCU ION: Aia e, am verificat-o a doua zi.
NICOLAE VALERICĂ: Mi-a scos-o fata, Sânziana.
GEORGESCU ION: Da` de ce nu s-a înscris atunci?
NICOLAE VALERICĂ: Păi, da` nici n-am știut, domne, eu am văzut ultima…
GEORGESCU ION: Păi, nici n-am știu, domne, eu am fost o săptămână plecat la curs.
NICOLAE VALERICĂ: Asta e, acum….
GEORGESCU ION: Care este, ă… valoarea împrumutului?
NICOLAE VALERICĂ: Păi, î… în decembrie v-am dat 10 mii de euro, (moment în care Georgescu Ion dă din cap în semn afirmativ) în contul la ce discutasem noi.
GEORGESCU ION: (se ridică de pe scaun) Nu m-am așteptat că trebuie să plec la București cu ăla bătrânu`, îl transfer acuma.
NICOLAE VALERICĂ: Am înțeles, da.
GEORGESCU ION: (Revine și se așază pe scaun)
NICOLAE VALERICĂ: Pot să mă uit, sau… ? Da, sunt toți banii, 5 o dată, 5 o dată, 10 mii.
NICOLAE VALERICĂ: Îmi pare rău că s-a ajuns aici, trebuia să… să ne înțelegem de la început.
GEORGESCU ION: (oftează) Viața merge înainte și om vedea.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu (PSD), a fost reținut de DNA pentru 24 de ore, miercuri seară. Joi va fi dus în fața unui judecător, cu propunerea de arestare preventivă pe 30 de zile.
Procurorii îl acuză pe edilul argeșean că a cerut 30.000 de euro mită de la un medic ca să-l angajeze la spitalul din localitate. Primarul a fost prins în flagrant, chiar în sediul Primăriei, în timp ce-i dădea înapoi medicului cei 10.000 de euro primiți avans, pentru că nu a putut asigura angajarea.
Ion Georgescu este primul baron local prins în flagrant cu șpaga luată pentru angajarea unui medic. Rețeta este larg răspândită, inclusiv la multe spitale județene: deși multe posturi din schema de personal medical sunt vacante, autoritățile locale refuză să organizeze concursuri de angajare. Posturile sunt date pe șest, contra uneo șpăgi consistente. Până acum, DNA nu s-a atins de aceste rețele.
Primarul Ion Georgescu (63 de ani) a ajuns miercuri seară la sediul DNA Pitești pentru audieri. Întrebat de un reporter de ce este acuzat, edilul a răspuns: „Nu am luat, am dat!”.
VIDEO: Primarul Ion Georgescu la DNA Pitești
Miercuri seara au loc percheziții la domiciliul primarului, după ce procurorii DNA au organizat o operațiune de tip flagrant. Aceștia au primit informații potrivit cărora primarul se întâlnește cu o persoană căreia i-a promis angajarea în spitalul din localitate, contra sumei de 30.000 de euro. Flagrantul a fost efectuat în timp ce edilul returna suma de 10.000 de euro pentru că nu a reușit să asigure angajarea medicului.
PSD-ist de 25 de ani, primar de 17 ani
Ion Georgescu ocupă funcția de primar în Mioveni de 17 ani (din 2006), aflându-se la al 5-lea mandat. Anterior a fost viceprimar timp de 6 ani. În perioada 1985–2000, Georgescu a lucrat la uzina Automobile Dacia-Renault, ca „șef depozit cantină”.
Conform CV-ului său, Ion Georgescu este membru PSD din octombrie 1998. El ocupă funcțiile de vicepreședinte al organizației PSD Argeș și președinte al filialei PSD Mioveni.
Spitalul din Mioveni este primul construit de la zero în ultimii 30 de ani în România, dar ridicarea sa a fost folosită propagandistic, în scopuri politice, deși a înghițit sume uriașe din banii publici. Recepția spitalului a avut loc în septembrie 2019, dar unitatea nu funcționează nici acum cu toate secțiile deschise.
Angajările personalului medical se făceau însă pe șpagă, „schemă” care-i obliga pe medici și asistente să pretindă sau să accepte ulterior „atenții” din partea pacienților, ca să-și recupereze „investiția”.
Construcția Spitalului Orășenesc din Mioveni a început în martie 2016, iar finanțarea a fost asigurată integral din programul PNDL, investiția fiind de 68 de milioane de euro.
Spitalul are 6 etaje, 250 de paturi și 23 de secții, inclusiv compartiment de Primiri Urgențe, Terapie Intensivă și bloc operator cu 4 săli. Doar 9 din cele 23 de secții sunt funcționale, celelalte 14 sunt închise!
Concursurile de angajare au fost anulate în perioada pandemiei, conform unui reportaj diguzat de Digi 24 în luna septembrie. De ce să organizezi concurs când poți să faci angajări pe șpagă?!
PSD l-a exclus înainte ca DNA să dea un comunicat!
Până miercuri seara târziu, DNA nu a comunicat niciun fel de informații în legături cu reținerea lui Ion Georgescu. Toate informațiile au fost aflate de jurnaliști pe surse, fiind confirmate inclusiv de aducerea primarului la sediul DNA Pitești.
Deși n-a avut la dispoziție nicio comunicare oficială de la DNA, PSD s-a grăbit să scape de noul „cartof fierbinte” şi l-a exclus deja din partid! Toată procedura a durat câteva zeci de minute!
Fostul PRM-ist Ion Mînzînă, actualul președinte al PSD Argeș, a anunțat triunfător: „Întrunit în ședință extraordinară, Biroul Permanent Județean al PSD Argeș a decis astăzi, 04.10.2023, excluderea din partid a domnului Ion Georgescu, primar al orașului Mioveni. PSD condamnă ferm și se dezice de orice faptă în afara legii din partea membrilor săi. PSD rămâne consecvent principiilor sale de integritate și va fi intransigent cu oricine le va încălca”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
A picat, în sfârșit, un mare baron local al PSD: fanariotul primitiv Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui. Acesta a fost arestat preventiv, pentru o șpagă de 1,25 de milioane de lei, cu un flagrant ca la carte făcut de DNA Iași în noaptea de vineri spre sâmbătă (22/23 septembrie 2023).
Se încheie astfel epoca unui exponent de bază al corupției din PSD, parlamentar timp de 10 ani (1992-2012) și președinte al Consiliului Județean Vaslui în ultimii 11 ani (2012-2023).
Buzatu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie când primea, din partea omului de afaceri Emil Savin, o geantă maro în care se aflau 2.500 de bancnote de câte 500 de lei – în total, 1.250.000 de lei. Suma reprezenta mita pretinsă de baronul PSD (10% dintr-un contract) pentru a plăti firmei lui Savin sumele cuvenite pentru lucrările executate.
Geanta cu bani a fost primită de Buzatu pe malul unui lac, fiind preluată personal de baronul PSD și pusă în portbagajul propriei mașini. Acolo a fost găsită de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care a organizat flagrantul.
Dumitru Buzatu (68 de ani), unul dintre cei mai vechi lideri PSD și șeful Consiliului Județean Vaslui, a fost prins în flagrant de DNA Iași pe când primea mită 1,25 milioane de lei.
Ziua de sâmbătă, 23 septembrie, va fi marcată cu cruce neagră în calendarul parvenirii acestui personaj sinistru: dimineața, Buzatu a fost reţinut pentru 24 de ore (de un procuror de la DNA Iași), iar seara a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile (din partea unui judecător de la Tribunalul Vaslui).
Dumitru Buzatu a fost adus la DNA Iași, pentru audieri, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 4.00. În prealabil, procurorii anticorupţie făcuseră percheziţii la locuinţa acestuia din comuna vasluiană Ştefan cel Mare. Ulterior, perchezițiile s-au extins și la una din proprietățile lui Dumitru Buzatu din comuna Zapodeni.
Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, după ce acesta îi primise pe malul unui iaz piscicol.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 23 septembrie 2023, a inculpatului:
BUZATU DUMITRU, președinte al Consiliului județean Vaslui, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 08.05.2023 – 07.09.2023, inculpatul Buzatu Dumitru, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziție publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul județean Vaslui și care avea ca obiect reabilitarea și modernizarea unor drumuri din județul Vaslui, astfel încât contractul să se deruleze în bune condiții (plată facturilor).
În contextul menționat mai sus, la data de 22 septembrie 2023, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului Buzatu Dumitru i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 23 septembrie 2023, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție și din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.”
DNA a arătat țării cât de mare e o șpagă de baron PSD
Tot azi, în jurul prânzului, DNA a postat imagini cu mita de 1,25 milioane lei, din timpul flagrantului.
În 2017, Buzatu îi numea pe protestatarii #Rezist „răgălii” care se exprimă prin „răgete”
Dumitru Buzatu se află la al treilea mandat în fruntea Consiliului Județean Vaslui, mandate obținute – cu susținerea PSD – în 2012, 2016 și 2020.
În luna ianuarie a acestui an, Buzatu a fost reales ca lider al filialei județene Vaslui a PSD. Atunci, el susținea siderant că partidul său nu avea cum să „sărăcească” Vasluiul, pentru că „vasluienii au fost dintotdeauna săraci”.
„Când au fost vasluienii bogați, de i-am sărăcit noi?… Să nu avem niciun fel de jenă, pentru că nu am făcut niciun lucru rău”, declara președintelui Consiliului Județean Vaslui.
Pe 2 februarie 2017, în timpul marilor proteste #Rezist (anti-corupție, pro-justiție), între sinistra Ordonanță 13 (dată marți, 31 ianuarie, de prim-ministrul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției, Florin Iordache, lacheii lui Liviu Dragnea) și cel mai mare protest din istoria României (duminică, 5 februarie – peste 300.000 de manifestanți în București, peste 600.000 în toată România), Dumitru Buzatu îi jignea pe protestatari anti-corupție, numindu-i „răgălii” care produc „răgete”.
El declara absolut sinistruː „Ideea de a dezbate câteva aspecte legate de situația actuală este una foarte bună. Spre deosebire de președintele Liviu Dragnea, eu fac parte din aripa talibană a PSD și nu mă interesează nici măcar 100.000 de «răgălii» adunate de undeva. Mi-a fost foarte ușor să-i recunosc după răgetele pe care le scot. Am înțeles că este o facțiune ultra-reacționară care habar nu are de comportamentul democratic și de valorile umanitare. Sunt indivizi care se ascund în dosul anonimatului rețelelor de comunicare și, după părerea mea, și câțiva «antrenori» din instituțiile de represiune caracteristice statului capitalist”.
Buzatu e și pensionar special! Câștiga de la stat 5.600 de euro pe lună, din salariu și pensii
Averea baronului Dumitru Buzatu, care în ultimele trei decenii a lucrat doar la stat, a crescut constant, an de an. De-a lungul vremii, averea liderului PSD a ridicat numeroase semne de întrebare privind legalitatea.
Ultima declarație de avere a lui Dumitru Buzatu, depusă pe 9 iunie 2023, în calitate de președinte al Consiliului Județean Vaslui, pare o listă nesfârșită de proprietăți.
De asemenea, Buzatu are o pensie pentru limită de vârstă (95.820 de lei în 2022, în medie 7.985 de lei pe lună), dar și o pensie specială de la Parlamentul României, ca fost deputat (73.372 de lei în 2022, în medie 6.114 lei lunar).
Dumitru Buzatu și-a încasat și binemeritatul salarul de președinte al Consiliului Județean Vaslui: 164.268 de lei în 2022, în medie 13.686 de lei pe lună.
Așadar, baronul de Vaslui încasa lunar 27.788 de lei (circa 5.600 de euro) doar de la stat, dar nu-i erau de ajuns: avea nevoie și de șpăgi enorme, de sute de mii de euro pentru un singur contract.
Corupție de putere: fosta soție – senatoare; fiul lor – secretar de stat! Pe beyzadé Tudor Buzatu „îl recomandă activitatea în partid și limbile străine”
În 2018, prim-ministrul de atunci, Viorica Dăncilă, a numit în funcții de secretari de stat două beizadele (în original: beyzadé – limba turcă) de baroni PSD: pe Tudor Buzatu (fiul lui Dumitru Buzatu, șeful PSD Vaslui) și pe Dorin Andrei Munteanu (fiul fostului deputat Ioan Munteanu, unul dintre liderii PSD Neamț), potrivit unor decizii publicate în Monitorul Oficial pe 7 martie.
Întrebat ce-l recomandă pe fiul său pentru o astfel de poziție, Dumitru Buzatu a reacționat cu tupeu: „Am să răspund o singură dată, adică acum, la acest lucru și pot să vă precizez că a primit recomandarea organizației de tineret pe care o conduce și a organizației de la Vaslui a Partidului Social Democrat și, din punctul acesta de vedere, fiind un post politic, nu cred că este vreo problemă. Îl recomandă ceea ce au considerat cei care i-au dat această susținere. Îl recomandă pregătirea, activitatea în partid, implicarea, cunoașterea limbilor străine”.
Tudor Buzatu, fiul lui Dumitru Buzatu și al senatoarei Gabriela Crețu (toți trei, de la PSD), s-a comparat cu Brătienii pentru a explica ascensiunea sa în politică, după numirea ca secretar de stat.
„Am pus umărul, mi-am dedicat timpul, resursele financiare și cam toată viața acestei organizații. Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu – nu că ne-am compara, dar eu în mediul politic am crescut. Am auzit, respirat și mâncat politică. M-am educat pentru asta. Nu m-au luat de undeva și m-au pus într-o funcție, m-au luat dintr-o organizație unde sunt hiperactiv. Dar, da, părinții mei sunt Dumitru Buzatu și Gabriela Crețu”, s-a lăudat Buzatu-junior.
Tudor Buzatu a mai spus că nu mai poate fi catalogat drept un tânăr în politică, pentru că se apropia de 40 de ani. El a adăugat ironic: „Din păcate, nu-mi pot ucide părinții”.
Nu doar PSD-ista Viorica Dăncilă l-a numit pe Buzatu-junior secretar de stat. Și Nicolae Ciucă (PNL) a făcut o numire similară, patru ani mai târziu.
În 2022, premierul Nicolae Ciucă l-a numit pe Tudor Buzatu secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului.
S-a prăbușit totul: baronul Buzatu – exclus din PSD; fosta soție – suspendată din partid; fiul lor – obligat să plece din Guvern
Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost exclus sâmbătă din PSD. Fosta sa soție, senatoarea Gabriela Crețu (cei doi sunt divorțați „în acte” din 2015), a fost suspendată din PSD. Fiul lor, Tudor Buzatu, a demisionat din funcția de secretar de stat, la solicitarea conducerii PSD.
Președintele partidului, MarcelCiolacu, s-a grăbit să anunțe, la finalul ședinței Biroului Permanent Național de sâmbătă: „Am luat trei decizii, respectiv excluderea domnului Dumitru Buzatu din PSD, numirea ca președinte interimar al organizației PSD Vaslui a vicepreședintelui Dragoș Benea. Am luat act de demisia din funcția de secretar de stat a domnului Tudor Buzatu și am propus colegilor mei și suspendarea din funcția de membru al partidului a doamnei Gabriela Crețu”.
Originară din Târgu Frumos, județul Iași, Gabriela Crețu a ajuns la Vaslui ca profesor de științe socio-umaniste. Licențiată în filosofie și istorie, a predat la mai multe licee din Vaslui, până în anul 2004, când a candidat la alegerile parlamentare din partea PSD, fiind aleasă deputat.
Gabriela Crețu se află la al patrulea mandat de parlamentar din partea PSD. Ea a avut un mandat de deputat (2004-2007) și trei mandate de senator (obținute în 2012, 2016 și 2020). Între acestea, s-a bucurat și de jumătate de mandat de europarlamentar (ianuarie 2007 – iunie 2009).
Gabriela Crețu și beizadeaua sa, Tudor Buzatu
Fosta soție (senatoare PSD): „Eu cred că i s-a înscenat totul”
Senatoarea Gabriela Crețu, fosta soție a președintelui Consiliului Județean Vaslui, s-a declarat revoltată de decizia prin care a fost suspendată din partid.
„Care sunt motivele pentru care eu am fost suspendată din partid?! Dacă era vreun motiv, atunci membrii PSD trebuie să aibă opinii și să le discute, nu așa… Pe mine nu m-a sunat nimeni, nu m-a anunțat nimeni să spună care e motivul suspendării”, s-a lamentat Gabriela Crețu într-o intervenție la Digi 24.
Aceasta mai spus că oricum nu mai avea demult timp legătură cu Dumitru Buzatu și a ținut să divorțeze oficial tocmai pentru a clarifica situația bunurilor: „Eu oricum eram despărțită de el și am ținut să clarificăm totul, ca să nu mai trimitem de la unul la altul declarații de avere”.
Gabriela Creţu s-a revoltat și pe grupul de comunicare al senatorilor PSD: „Aştept explicaţie statutară şi legală pentru suspendarea mea din partid. Voi face contestaţie la Comisia de integritate”.
Ea a intervenit și la Antena 3, susținând – halucinant! – că lui Dumitru Buzatu i s-a înscenat totul! „Reacția noastră, a celor din PSD Vaslui… suntem toți în sedință. E clar: credem că președintelui nostru de organizație i s-a înscenat totul. Chiar dacă ar fi adevărat, nu înțeleg de ce am eu o responsabilitate în acest moment. Suntem despărțiți de mai bine de 20 de ani și divorțați legal din 2015. Am o relație colegială, lucrăm împreună. De ce să fiu eu suspendată din partidul la care am construit 33 de ani?”
Gabriela Crețu spune că nu știa nimic de afacerile fostului soț: „Am condus campanii, am câștigat eu personal cinci dintre ele, eu fiind la al cincilea mandat (unul de deputat, trei de senator și unul de europarlamentar – n. red.). Eu nu știu nimic despre afacerile lui. Avea ferma la care lucra foarte mult, dar era administrată de altcineva, conform legii. Alte lucruri nu știu, că nu-l întreb pe fostul meu soț ce face în fiecare zi. De ce mă întrebați pe mine despre averea lui? Faceți aceeași eroare ca PSD. Nu cred că are așa mare avere. Numărați metrii pătrați… dar de ce mă întrebați pe mine?!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cristian Plută, directorul adjunct al ASSMB (Administrația Spitalelor din București) reținut luni de DNA pentru luare de mită, îi propusese șefei sale, Oana Sivache, să împartă mita de sute de mii de euro pe care o încasa, relevă stenograme cu interceptări din dosarul penal. Plută, personaj rămas moștenire de la Gabriela Firea, i-a oferit directoarei generale 210.000 de euro. Aceasta l-a denunțat.
Oana Sivache nu făcea parte din gașca lăsată de Firea la conducerea ASSMB, motiv pentru care era atacată și calomniată violent în publicațiile apropiate de PSD. Ea a ajutat DNA la obținerea probelor în dosarul mafiei de la ASSMB, care construise un sistem piramidal de șpăgi.
Directorul adjunct Cristian Plută percepea comision de 5% din valoarea contractelor, ca să le semneze, și lua de asemenea bani pentru a semna numirile în funcții, relevă surse judiciare.
Într-una din stengorame, Plută îi spune șefei sale, care este uimită de cuantumul șpăgilor, că el nu face greșeli când e vorba de așa ceva și că „eu nu muncesc degeaba”.
În referatul procurorilor se menționează: “Potrivit primei declarații a martorei (…), aceasta a fost abordată, în primă fază, cu privire la subiectul primirii unor sume de bani în legătură cu activitățile de serviciu, de către numitul Plută Cristian, director general al instituției în cauză (în prezent director-adjunct), la sfârșitul lunii februarie, când au ieșit la un restaurant, și atunci i-a spus că numitul Stănilă Silviu îi va ajuta la soluționarea (în mod favorabil) a contestației formulate în referire la un acord-cadru de reparații curente pentru toate spitalele administrate de către A.S.S.M.B. Atunci acesta i-a zis că urmează să primească un procent de 10%, nu i-a specificat dacă banii vor fi împărțiți la doi sau la trei, iar banii vor fi primiți în numerar. Martora a specificat că Plută Cristian i-a transmis că intenționează să-și facă o casă”.
Stenogramă:
“Denunțător (Oana Sivache – n. red.): Și care sunt lucrări, și care sunt reparații curente?
Plută Cristian: Toate.
Denunțător: Toate-s lucrări? OK!
Plută Cristian: Bun!
Denunțător: Deci ai zis că ăia de la lucrări. Bun.
Plută Cristian: Da.
Denunțător: 10.000. Și mai sunt 250.000. Ăștia în plus față de ăia 10.000 sau cu totul?
Plută Cristian: Nu, ăștia, cu totul. Totul o să fie până la sfârșitul anului.
Denunțător: Cu ăia cu tot sau fără?
Plută Cristian: E neglijabil, adică nu știu să-ți spun.
Denunțător: Nu știu. Aproximativ. Deci, nu sunt din ăștia? Bun! Deci, și 250… 200.000, zic așa, împărțit la… ?
Plută Cristian: Nimic.
Denunțător: Doar ai mei 210.000!? De euro!? Mi se pare exagerat.
Plută Cristian: Eu nu muncesc degeaba.
Denunțător: Păi și… Stai așa, PLUTĂ! Adică 3 inși înseamnă 600.000 de euro!? Mi se pare mult. Nu e greșeală undeva?
Plută Cristian: La asta nu fac greșeli. Bun!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
DNA efectuează luni dimineața percheziții la Administrația Spitalelor București, unde sunt vizate persoane din conducerea instituției pentru luare de mită și acordare de contracte pentru achiziții contra unor comisioane. Între țintele procurorilor – scrie G4Media.ro – este directorul general adjunct Cristian Plută, care ar fi încasat șpăgi în două tranșe, de 20.000 de euro și, apoi, de peste 300.000 de euro ca să acorde niște contracte de achiziții.
Cristian Plută a fost omul Gabrielei Firea – ca, dealtfel, toată conducerea ASSMB (Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București) – când aceasta era primarul Bucureștiului. Plută era director la Investiții când au fost supraevaluate în mod grosolan lucrările de reabilitare la Spitalul de copii „Dr. Victor Gomoiu”.
Primarul actual, Nicușor Dan, și viceprimarul Horia Tomescu (USR), l-au păstrat în funcție pe Cristian Plută și, în 2021, l-au pus chiar provizoriu director general la ASSMB după alt om al clanului Firea-Pandele, Vasile Apostol, a demisionat.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada aprilie – august 2023, în legătură cu încheierea unor contracte de achiziție publică și cu numirea unor persoane în funcții de conducere a unor unități spitalicești de pe raza municipiului București.
În cursul zilei de 18 septembrie 2023, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, se efectuează percheziții domiciliare în opt locații, situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un infractor din clientela politică a PNL a ajuns din nou în cătușe, la numai 4 luni după ce a fost numit în funcția de comisar-șef al Gărzii de Mediu din județul Tulcea și la 11 ani după ce a fost condamnat definitiv pentru corupție. Dorin Meran a fost prins în flagrant luând mită 5.000 de euro pentru a „închide ochii” la infracțiuni împotriva mediului.
Putreziciunea numirii sale e completată de două amănunte: 1. Meran nu avea nicio legătură cu protecția mediului; 2. individul a trecut prin 7 partide politice!
Procurorii DNA l-au reținut marți pe Dorin Meran, șeful Gărzii de Mediu Tulcea, prins în flagrant în timp ce lua mită 25.000 de lei într-un restaurant.
Dorin Meran a fost numit în funcție în luna aprilie a acestui an, deși în urmă cu 11 ani a fost condamnat penal pentru fraudarea fondurilor europene. Deși era cunoscut trecutul său penal, Meran a fost propulsat pe filieră politică, prin filiala PNL Galați.
Garda de Mediu este o intituție esențială pentru protecția mediului. Inspectorii gărzii constată cazurile de poluare și dau amenzi poluatorilor. Meran proceda altfel: îi ierta de amenzi pe poluatori contra unei șpăgi consistente.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) arată, într-un comunicat, că Dorin Meran este suspect de luare de mită în formă continuată. El a fost prins în flagrant când primea bani de la un om de afaceri pentru a-i da o amendă mai mică.
Tot DNA l-a trimis în judecată în martie 2008, iar în 2012 Curtea de Apel Galaţi l-a condamnat pe Dorin Meran la un an şi două luni de închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru deturnare de fonduri europene.
La acel moment, Meran era administrator al companiei SC Metacon REP SRL.
Numit pe filieră PNL: „recomandat” de Ștefan Ilie, înscăunat de Aurelian Păduraru, sub Guvernul Ciucă
În aprilie 2023, Dorin Meran a fost numit șef la Garda de Mediu Tulcea, deși nu are legătură cu domeniul mediu. Potrivit declarației sale de avere, în anul precedent fusese consilier juridic în comuna Ghidigeni din județul Galați.
Dorin Meran a fost parașutat la șefia Gărzii de Mediu Tulcea pe filieră politică. La acel moment, când Guvernul României era condus de Nicolae Ciucă, șeful Gărzii Naționale de Mediu era liberalul Aurelian Păduraru, venit și el tot din Galați și neavând nicio legătură cu protecția mediului.
Cel care l-a propulsat pe Meran în funcția de șef al Gărzii de Mediu Tulcea a fost preşedintele PNL Tulcea, Ştefan Ilie, potrivit publicației locale Viața Liberă.
Aurelian Păduraru, omul care l-a pus șef pe Dorin Meran la Garda de Mediu Tulcea la „rugămintea” lui Ștefan Ilie, a intrat în atenția opiniei publice când USR a publicat un video cu el. Păduraru recunoștea că n-a mai avut nicio legătură cu vreo organizație/structură de mediu, dar că îndeplinește „toate celelalte condiții” pentru a fi numit în funcție pe linie politică.
Potrivit publicației locale Viața Liberă, Dorin Meran a fost membru în 7 partide politice: PSM, PSD, PDL, PIN, PNŢCD, PRM şi Forţa Naţională.
Comunicatul DNA (5 septembrie 2023)
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 4 septembrie 2023, a inculpatului:
MERAN DORIN, comisar-șef al Comisariatului județean Tulcea din cadrul Gărzii Naționale de Mediu, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 30 august – 4 septembrie 2023, inculpatul Meran Dorin, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 25.000 de lei și alte foloase necuvenite, pentru a-i aplica acestuia o amendă mai mică ori chiar sancțiunea avertismentului ca urmare a unui control efectuat de către inculpat la un punct de lucru al unei societăți comerciale administrată de martor.
La data de 4 septembrie 2023, suma de bani, pretinsă anterior, ar fi fost remisă inculpatului în autoturismul acestuia, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatului Meran Dorin i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 5 septembrie 2023, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție. (…)”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Continuă pensionările scandaloase din magistratură. În decurs de numai 5 luni, doi șefi de mari parchete – DNA (Crin Bologa) și Parchetul General (Gabriela Scutea) – au profitat de legea strâmbă croită de majoritatea PSD-PNL și au ieșit la pensie la 50/51 d ani, prin semnătura președintelui Klaus Iohannis.
Și Bologa, și Scutea au vrut să obțină un nou mandat la șefia parchetelor respective; cum nu l-au obținut, au plecat direct la pensie, refuzând să mai lucreze în parchetele din care fuseseră promovați.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de eliberare din funcţie pentru mai mulți magistraţi, ca urmare a pensionării. În noul val de pensionari speciali se numără și Gabriela Scutea (50 de ani), fost procuror general al României până în luna februarie a acestui an.
La începutul acestui an, Gabriela Scutea a candidat pentru un nou mandat de procuror general, dar ministrul de atunci al Justiției, Cătălin Predoiu, l-a preferat și propus pe contracandidatul acesteia, procurorul Alex-Florin Florența de la DIICOT, care a fost numit de președintele Klaus Iohannis.
Gabriela Scutea a ocupat funcția de procuror general timp de trei ani. În 2020, ea a fost propusă la conducerea Parchetului General tot de Cătălin Predoiu, fiind numită de Klaus Iohannis în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
De această dată, Predoiu și Iohannis au preferat pe altcineva.
Drept urmare, Gabriela Scutea – care a împlinit 50 de ani recent, pe 31 iulie, și are 26 de ani vechime în magistratură – a decis să se pensioneze. Nu a vrut să se întoarcă la Parchetul Curții de Apel Brașov, de unde a fost promovară în 2020, ci a plecat direct la pensie. O pensie specială care depășește 5.000 de euro pe lună!
Potrivit ultimei declarații de avere depuse în luna iunie a acestui an, pentru anul fiscal anterior, Gabriela Scutea a încasat 260.000 de lei de la Parchetul General și 120.000 de lei de la Consiliul Superior al Magistraturii, în total 380.000 de lei (adică peste 76.000 de euro), ceea ce înseamnă circa 6.350 de euro pe lună.
Acestor venituri li s-au adăugat 34.000 de lei – „diferențe salariale” obținute prin hotărâri judecătorești, după ce Gabriela Scutea a dat statul în judecată.
În declarația de avere, fostul procuror general a menționat mai multe depozite bancare, între care unul de 385.005 de lei (peste 77.000 de euro).
Scutea are și două terenuri intravilane: unul în Brașov (129 metri pătrați), altul în comuna Cristian, județul Brașov (500 de metri pătrați. Pe terenurile respective are și câte o casă: 160 mp (construcție cu etaj), respectiv 247 mp.
Pe aceeai schemă s-a pensionat în luna marte a acestui an și Crin Bologa, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în perioada 2020-2023. Bologa a devenit pensionar la 51 de ani, refuzând să se întoarcă la Parchetul din Sălaj de unde fusese promovat în fruntea DNA.
Schema scandaloasă după care se calculează pensia magistraților
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de minim 25 de ani în magistratură, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul.
Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş, se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public se suportă din bugetul de stat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Lovitură după lovitură pentru sistemul mafiot de justiție construit în regimul Iohannis-PSD: DNA va face recurs la toate sentințele de achitare dictate în ultimul an de instanțe pe baza deciziilor CCR declarate ilegale de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)! Printre cei peste 5.000 de inculpați făcuți scăpați se numărau inclusiv Elena Udrea și Ioana Băsescu. Procesele acestora ar trebui să fie reluate.
Răsturnarea de situație s-a produs luni, când Curtea Europeană de Justiție a stabilit că deciziile CCR privind prescripția, luate în 2018 și 2022, au fost ilegale și au favorizat crearea impunității pentru infractorii din România. În baza acestor decizii care au provocat revoltă și indignare au fost scăpați de consecințele faptelor lor mii de politicieni, funcționari, interlopi periculoși și infractori mărunți. Tuturor li s-au închis procesele pe motiv că intervenise prescripția.
Acum, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că CCR și ÎCCJ au favorizat infractorii, deciziile lor au fost ilegale și instanțele din România trebuie să le ignore.
Procurorii DNA vor face recurs în casație, care este o cale extraordinară de atac, la dosarele unde s-a dispus încetarea proceselor penale pe baza deciziilro CCR și ÎCCJ. Surse judiciare au declarat pentru publicația Aktual24.ro că procurorii anticorupție vor iniția aceste recursuri pentru toate dosarele „care sunt în termen”.
Mai jos, câteva fragmente din motivarea Curții Europene de Justiție, în care se explică, destul de limpede, că România a încercat, prin deciziile CCR și ÎCCJ, să favorizeze infractorii, încălcând grav obligațiile asumate prin Tratatul de Aderare la UE, în care se angaja să combată corupția.
„Soluțiile jurisprudențiale adoptate în România ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii”
„Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective. Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude.
Or, soluțiile jurisprudențiale adoptate în România, din care rezultă că, timp de aproape patru ani, dreptul român nu a prevăzut nicio clauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii.Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de clauze de întrerupere unei perioade anterioare, în temeiul principiului legii penale mai favorabile (lex mitior).
Curtea amintește că instanțele naționale trebuie să lase neaplicate reglementarea și jurisprudența naționale în cazul în care acestea conduc la prescrierea răspunderii penale într-un număr atât de mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, încât rezultă de aici un risc sistemic de impunitate a unor astfel de infracțiuni.
(…)
În temeiul principiului supremației dreptului Uniunii, o decizie pronunțată cu titlu preliminar de Curte este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea dreptului Uniunii pentru soluționarea litigiului particular. În consecință, această instanță nu poate fi împiedicată să dea, imediat, dreptului Uniunii o aplicare conformă cu decizia sau cu jurisprudența Curții, înlăturând la nevoie o jurisprudență națională care constituie un obstacol în calea deplinei eficacități a acestui drept. Un astfel de comportament al judecătorului național nu poate fi calificat nici drept abatere disciplinară”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Directorul Autorităţii Vamale Române, Dinu-Octavian Nicolescu, a fost reţinut de DNA pentru lure de mită și trafic de influenţă. Faptele de care este acuzat au fost comise în perioada în care era director economic în cadrul Ministerului Mediului. Nicolescu a făcut parte și din conducerea ANAF, ca secretar general adjunct.
Reținerea lui Dinu-Octavian Nicolescu, de către procurorii DNA, a avut loc miercuri, chiar în ziua în care la București a sosit ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Obiectivul oficialului de la Viena este să găsească soluții, împreună cu omologul său român, Lucian Bode, pentru stoparea migraţiei ilegale, motiv invocat de Guvernul Austriei și de Karner personal atunci când a blocat aderarea României la Spațiul Schengen.
Cu o zi în urmă, ministrul austriac a declarat că numărul traficanţilor români de persoane a crescut în 2022, comparativ cu 2021.
În acest context, a picat bomba: șeful Vămilor a fost reținut de DNA pentru luare de mită și trafic de influență! Or, șeful Vămilor chiar e important în securizarea granițelor României, condiție a aderării la Schengen.
Conform comunicatului DNA, faptele pentru care este acuzat Dinu-Octavian Nicolescu ar fi vut loc în urmă cu trei ani (aprilie 2020), în plină pandemie de Covid-19, când acesta era director economic în Ministerul Mediului.
Pe vremea Guvernului Dăncilă, Nicolescu fusese detașat de la Ministerul Mediului ca secretar general adjunct al Autorității Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), de unde a fost revocat de prim-ministrul Ludovic Orban la scurt timp după ce a preluat guvernarea.
Dinu-Octavian Nicolescu a rămas însă director economic la Ministerul Mediului, fiind protejat de statutul său de înalt funcționar public.
Mâine, acesta va fi prezentat instanței cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 25 aprilie 2023, a inculpatului
NICOLESCU DINU-OCTAVIAN, la data faptei director economic în cadrul Ministerului Mediului, în prezent director în cadrul Autorității Vamale Române,
pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În luna aprilie 2020, inculpatul Nicolescu Dinu-Octavian, în calitatea menționată mai sus, printr-un intermediar, i-ar fi pretins unui om de faceri (martor în cauză) suma de 1.000.000 lei pentru a-și exercita influența pe care acesta ar fi lăsat să se înțeleagă că o avea asupra unor funcționari publici din cadrul Ministerului Mediului și că i-ar determina pe aceștia să dispună anularea obligațiilor fiscale, în valoare de 5.699.189 lei, pe care societatea omului de afaceri le avea de achitat către Administrația Fondului pentru Mediu.
În contextul menționat mai sus, în datele de 13 și 14 aprilie 2020, inculpatul Nicolescu Dinu-Octavian, prin același intermediar, ar fi primit în două tranșe (500.000 lei și 495.000 lei) suma totală de 995.000 de lei.
Precizăm că presupusul «litigiu» pe care societatea omului de afaceri îl avea cu Administrația Fondului pentru Mediu nu a fost «rezolvat» până în prezent.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 și art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 26 aprilie 2023, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Uriașul scandal de corupție de la Aeroportul Otopeni amenință să-l înghită și pe europarlamentarul Rareș Bogdan, fost realizator la Realitatea TV, în prezent prim-vicepreședinte al PNL, care a adoptat o apărare surprinzătoare. Politicianul a intervenit joi seară la posturile România TV și Realitatea TV, pentru a dezminți zvonurile că unul dintre cei reținuți în acest dosar l-ar fi denunțat că ar fi cerut și el șpagă. El a insinuat că acum suportă consecințele discursului său din Parlamentul European, care ar fi deranjat instituțiile europene!
Procurorii DNA l-au reținut marți pe „regele duty-free-urilor“, Cătălin Lăscuț, dar pe fostul director comercial al aeroportului, Alexandru Ivan, acesta din urmă sub acuzația că ar fi pretins mită de peste 22 de milioane de euro pentru a prelungi contractele magazinelor de duty-free de la Otopeni. Au mai fost reținuți Radu Laurențiu Tănăsescu, directorul firmei care deținea magazinele duty-free, și Cristian Dumitru Bălan (personaj din anturajul lui Alexandru Ivan). De asemenea, Bogdan-Șerban Lițoi, fost director la Direcția Management Facilități Aeroportuare din Compania Națională Aeroporturi București, a fost pus sub control judiciar.
Joi a apărut zvonul că Rareș Bogdan ar fi fost denunțat de Cristian Dumitru Bălan (presupusul intermediar al șpăgilor), iar fostul realizator de emisiuni, propulsat de Iohannis în 2019 direct la vârful listei de candidați PNL pentru alegerile europarlamentare, a pornit un tur al televiziunilor pentru a dezminți.
Rareș Bogdan a declarat la emisiunea lui Victor Ciutacu, de la România TV, că totul e o invenție și un complot, că a fost avertizat „de prieteni“ că se va încerca o compromitere a sa pentru că ar fi incomod – nu se știe pentru cine și de ce.
Pe parcursul discuției a ieșit în evidență și faptul că Rareș Bogdan are o relație neașteptat de apropiată cu Victor Ciutacu, spunându-i acestuia că-i va spune nume de ziariști implicați în scandalul de la aeroport, dar nu în fața camerelor de filmat, ci „la o cafea“. De-a lungul anilor, mai ales când era la Realitatea TV, Rareș Bogdan a convins mulți români că ar fi un luptător cu „mafia PSD“, că apără democrația și a atacat România TV, unde Victor Ciutacu organiza linșaje publice și se transformase într-un vector al propagandei conspiraționiste și promotor al putiniștilor. Rareș Bogdan și Victor Ciutacu au fost pe baricade diferite în timpul protestelor din 2017-2018, părând în continuare că susțin tabere opuse în ultimii ani. Discuția de joi seara a sugerat însă altceva.
În stilul binecunoscut al politicienilor, Rareș Bogdan s-a apărat de acuzații invocând conspirații misterioase și impersonale. N-a dat nume, n-a prezentat dovezi, aruncând în aer o ceață a suspiciunilor vagi și neconturate. Există instituții „oculte“ care ar vrea ca el să tacă, pentru că „pe unii îi deranjează prezența mea în spațiul public“. Totul, pretinde Rareș Bogdan, din cauza faptului că el ar fi apărat cauza României în fața instituțiilor europene. Ar fi apărut nemulțumiri „față de intervențiile avute la Bruxelles“.
Ciutacu l-a abordat frontal pe fruntașul liberal: „Se spune că Bălan te-a denunțat că ai cerut șpagă“.
Rareș Bogdan a răspuns: „Cineva încearcă denigrarea mea. Poți să zici despre Rareș Bogdan orice, că mă îmbrac nu știu cum, că port batistuță, că n-am păr. Dar eu am ce îmi trebuie. Oricine mă cunoaște știe că am din ce să trăiesc“.
Ciutacu i-a sărit în ajutor în stilul caracteristic, consacrat de propaganda oligarhilor încă de pe vremea atacurilor la adresa Justiției și a Laurei Codruța Kovesi, sugerând o conspirație și o comandă primită de procurori: „Excluzi că cineva ar fi putut face un denunț pe numele tău, după modelul DNA?“.
Rareș Bogdan a spus că el are încredere și că în cazul său nu există nicio sămânță de adevăr. Apoi a făcut o altă afirmație interesantă, pretinzând că știe alți jurnaliști care „lingeau clanța“ la Aeroportul Otopeni, aceștia încercând acum să-l compromită pe el. Din nou, n-a dat niciun nume și niciun indiciu, rezumându-se la ceea ce pare mai degrabă o altă perdea de fum: „N-am de ce sa îmi fie frică. Eu n-am cerut nimic. Dar știu doi, trei jurnaliști prezenți la lins clanțe care veneau pe acolo: dați-ne ceva. Faptul că ei încearcă acum o compromitere a mea este… Repet, unul dintre cei arestați a fost director pe vremea administrației Cuc, n-avea nicio legătură cu liberalii…că mă justific acum prin această prostie, dar chiar nu văd ce legătură aș putea avea eu“.
O altă afirmație surprinzătoare a lui Rareș Bogdan a fost insinuarea că se încearcă o compromitere a sa pentru că deranjează instituțiile europene de la Bruxelles: „Am fost avertizat că dacă voi continua să fac ceea ce fac în prezent, că spun tot ceea ce nu-mi convine la Bruxelles, se va încerca compromiterea mea!“.
Ciutacu l-a întrebat repede: „De servicii, de cine ai fost avertizat?“.
Rareș Bogdan s-a repliat: „Nu, am fost avertizat de prieteni, nu de servicii de informații“.
Când Ciutacu i-a cerut nume, europarlamentarul liberal i-a răspuns neașteptat de colocvial: „Ți le dau la o cafea“. Rareș Bogdan a adăugat că el a fost printre cei care, în Parlamentul European, au avut cele mai dure poziții ep tema conflictului din Ucraina și a altor chestiuni, sugerând că acum trage ponoasele deoarece a deranjat instituțiile europene!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
