În seara de duminică, imediat după publicarea rezultatelor exit-poll-urilor, Gabriel Oprea și-a făcut apariția în sediul PSD.
Mai mulți lideri ai partidului întrebați de jurnaliștii prezenți acolo ce caută fostul UNPR-ist acolo au ridicat din umeri. Unii s-au înfuriat cum a fost și cazul Gabrielei Firea.
Au aflat după o oră de la Viorica Dăncilă care a anunțat că Oprea este vicepreședinte PSD.
„Nu am venit la ciolan, am venit la greu, să ajut şi cred că trebuie să fim uniţi pentru a fi puternici, să construim, să întărim, să strângem rândurile, nu să distrugem. Cred că Partidul Social Democrat are nevoie acum de unitate, are nevoie să-şi adune forţele şi să se pregătească temeinic pentru a câştiga alegerile importante de anul viitor”, spune Oprea, citat de News.ro.
Gabriel Oprea a fost conducătorul unui “partid balama”, UNPR, inventat de Traian Băsescu pentru a avea majoritate parlamentară în cel de-al doilea mandat de președinte 2009-20014.
Oprea trece în tabăra lui Ponta în 2012 și intră la guvernare. Va ocupa postul de Ministru de Interne.
Doctor de doctori în plagiat
Din postura de “profesor universitar” la Academia Națională de Informații, o instituție de învățământ a SRI conferă 21 de titluri de doctori cu teze plagiate sau suspecte de plagiat.
Gabriel Oprea, un personaj corupt, cu multe conexiuni în agențiile de informații provoacă o revoltă publică în momentul în care polițistul Bogdan Gigină moare în misiune în timp ce-i deschidea calea ministrului Oprea care folosea polițiști pe motocicletă drept escortă în interes personal.
DNA a deschis o anchetă pe care a finalizat-o în 2018, dar judecătorii nu s-au pronunțat încă, dosarul fiind retrimis la procurori.
Gabriel Oprea este unul dintre cei mai detestați foști demnitari de către opinia publică. Acesta a încercat în mai multe rânduri să se întoarcă în viața politică, dar de fiecare dată a ratat cu succes.
Dăncilă vede salvarea în „sindicalistul” Oprea
„Am intrat în PSD în anul 2004, am fost preşedintele organizaţiei de Ilfov, pe care am dus-o dintre cele din urmă, între cele fruntaşe, în rândul organizaţiilor partidului, ca performanţă politică. Am fost vicepreşedinte şi am coordonat departamentul de apărare, am fost ales deputat şi numit ministru al administraţiei, apoi al afacerilor interne, din partea PSD”, spune Oprea într-o postare pe Facebook, încercând să-și justifice vechimea ca membru PSD.
El a fost adus în PSD de Viorica Dăncilă pe ușa din dos în urma unui acord semnat între aceasta și câteva sindicate, Oprea fiind liderul unei structuri a polițiștilor și militarilor în rezervă.
Cel mai probabil, Viorica Dăncilă a făcut această mișcare pentru a-și consolida poziția în Comitetul Executiv al PSD, un organism de conducere colectivă din care fac parte șefii de organizații județene și cei cu funcții de conducere la nivel central.
Aducerea lui Oprea a grăbit prăbușirea Vioricăi Dăncilă, unele surse din PSD anunțând că marți își dă demisia.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vasile Geambazi, nepotul lui Gigi Becali, este acuzat de DNA de spălare de bani și alte infracțiuni într-o afacere cu terenuri.
Gigi Becali a cumpărat în 2006 un teren de 21 de hectare în comuna Voluntari. Apoi, acesta i l-a vândut nepotului său Vasile Geambazi cu un milion de euro. Există suspiciuni că și această vânzare a fost una mascată, Becali rămânând de fapt proprietar al terenului.
Becali îl împuternicește pe nepot să ceară Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) despăgubiri de 20 de milioane de euro în urma unor evaluări și a depunerii unor acte în care se arată că terenul respectiv a fost confiscat și folosit abuziv de comuniști. ANRP a refuzat să facă o asemenea plată. Becali și nepotul său a dat în judecată ANRP, iar în instanță au depus o nouă evaluare a pagubei de 60 de milioane de euro. Procesul s-a judecat “suspect de repede”, iar Becali și Geambazi au câștigat.
Procesul s-a judecat la Curtea de Apel București, curte controlată de Lia Savonea, actualul președinte al CSM.
Mai mulți judecători de la Curtea de Apel sunt suspectați că iau decizii în “favoarea infractorilor”, cea dată pentru Gigi Becali fiind una dintre ele.
Lia Savonea a făcut parte din cercul de putere și influență a lui Cătălin Voicu, un politician PSD care a construit o rețea printre magistrați care proteja afacerile PSD-iștilor și asociaților acestora.
Punerea sub acuzare a lui Geambazi și, conform unor surse judiciare, declanșarea unei noi anchete asupra lui Gigi Becali arată că aceștia au luat în colimator “afacerile” de la Curtea de Apel București.
Gigi Becali a fost închis pentru o perioadă de trei ani, executând doar doi, fiind condamnat tot pentru o afacere cu terenuri și tot în detrimentul statului român. E vorba de dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naționale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Am asistat la cea mai rapidă prăbușire a unei formațiuni politice din România. PSD, un partid care a câștigat alegerile parlamentare din 2016 cu 46,5%, a pierdut mai mult de jumătate din electorat în mai puțin de trei ani.
Acest lucru n-ar fi fost posibil fără acțiunile iresponsabile ale fostului președinte PSD Liviu Dragnea.
Un personaj corupt, însetat de putere, condamnat pentru furt de voturi le promite baronilor locali că-i scapă de DNA dacă-l pun în fruntea partidului.
Acesta, pentru a se menține la putere, apelează la populismul de cea mai joasă speță și încearcă o polarizare extremă a societății și manipularea ei, dar sfârșește într-o mare umilință, pierzând alegerile europarlamentare și fiind condamnat la închisoare într-un dosar de deturnare de fonduri.
Care sunt doar câteva din marile erori, acțiuni de lipsite de logică, pe care le-a luat Liviu Dragnea în această perioadă și care au dus, în final, la distrugerea PSD.
A acceptat să fie președinte al partidului deși era condamnat penal.
Le-a promis baronilor PSD că-i scapă de DNA, justificând că el însuși are interes să facă acest lucru pentru că are dosare penale.
Le-a cerut celor din conducere să-i ofere un cec în alb în ce privește numirea unui premier și s-a dus la Iohannis cu Sevil Shaideh, o persoană fără niciun fel de experiență politică sau administrativă.
L-a forțat pe Iordache și Grindeanu să dea Ordonanța 13 ca să scape de o nouă posibilă condamnare și să poată ajunge premier.
Nu s-a repliat în fața protestelor de stradă și a încercat să distrugă manifestațiile prin infiltrarea acestora cu huligani din galerii.
A folosit Ministerul de Interne și Jandarmeria Română pentru a înăbuși protestele și a-și controla propriul partid.
Și-a demis propriul guvern prin moțiune de cenzură, o premieră în politica românească, eveniment care a șocat opinia publică.
A adoptat un discurs profund anti-european, a inventa noțiunea de stat paralel și a aplicat rețeta cu “inamicul Soros” într-o țară în care peste 70% din populație e pro Uniunea Europeană.
A luat măsuri economice care au bulversat investitorii, iar măririle de salarii au venit la pachet cu inflație și scumpiri.
A atacat-o pe Laura Codruța Kovesi, procurorul DNA și l-a pus pe Tudorel Toader s-o schimbe din funcție. A încercat să modifice legile justiției în interes propriu și a mafiei din PSD.
L-a împins la demisie și pe al doilea premier PSD, numind-o pe Viorica Dăncilă, o persoană limitată pe care a controlat-o total.
A transformat referendumul pentru familie într-o confruntare electorală pe care a pierdut-o.
A planificat înăbușirea manifestației din 10 august cu ajutorul jandarmeriei și a Ministerului de Interne.
A încercat suspendarea președintelui și a instigat reprezentanți PSD să-l acuze pe Klaus Iohannis de înaltă trădare.
A mințit și s-a victimizat în nenumărate apariții TV în care vorbea de asasini imaginari și inventa amenințări la adresa sa și la adresa țării.
Liviu Dragnea va rămâne în istorie ca groparul PSD, un lider corupt care pentru a scăpa de închisoare cere în instanță dizolvarea propriului partid. O ironie mai mare e greu de imaginat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a solicitat de la Ministerul Culturii documente legate de contractul pe care această instituție l-a încheiat, în septembrie anul trecut, cu ONG-ul lui Alexandru Cumpănașu, informează Libertatea. Beneficiarul banilor, candidat la Președinție, a reacționat violent.
DNA a intrat pe fir în urma articolelor din presă. Numai că, surpriză după surpriză:
DNA a solicitat proiectul depus de ONG-ul lui Cumpănașu (Asociația pentru Implementarea Democrației) la Ministerul Culturii, în cadrul concursului de proiecte pentru finanțare nerambursabilă pentru Centenar, dar ministerul încă nu a găsit acel proiect și, deci, nu l-a trimis la DNA!
Atât Alexandru Cumpănașu, cât și Ministerul Culturii susțin că ar fi vorba nu doar de cele trei broșuri penibile (de 15, 17 și respectiv 18 pagini), ci de trei volume mai consistente, de peste 200 de pagini fiecare, tipărite în tiraje de 1.000 de exemplare fiecare. DNA a solicitat volumele respective de la Ministerul Culturii, însă instituția a trimis tot cele trei broșuri!
Mecanismul escrocheriei e uluitor. Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), condusă de Cumpănașu, a primit de la Ministerul Culturii o finanțare nerambursabilă de un milion de lei, în cadrul programului pentru Centenar. Din acea sumă, 840.000 de lei au fost plătiți ca drepturi de autor direct către Cumpănașu, în schimbul realizării a trei lucrări („opere”) despre Marea Unire. Cele trei „opere” sunt, de fapt, trei broșuri penibile, totalizând 50 de pagini, conținând texte copiate de pe internet (Wikipedia, Google sau diverse site-uri).
Cumpănașu a susținut că este vorba despre trei cărți, cu peste 200 de pagini fiecare, pe care le-a scris într-o lună. „Am și eu niște capabilități, aveam ideile dinainte”, a explicat „autorul”, confirmând practic escrocheria. Cumpănașu a refuzat să prezinte public cele trei volume invocate (de peste 200 pagini fiecare), care par să fi fost înghițite de o gaură neagră, dovadă că nu le găsește nici DNA.
Acestea ar fi cele trei „volume”, pretinde Cumpănașu. Dar, după grosime, par a fi trei broșuri!
Cumpănașu, de 22 de ori mai scump decât Pleșu sau Hemingway
Și în situația că cele trei volume există, hoția este enormă, scandaloasă. Aflăm, în premieră, că ar fi fost vorba de tiraje de câte 1.000 de exemplare. Așadar, Ministerul Culturii a dat 1.000.000 de lei pe 3.000 de exemplare, ceea ce înseamnă 333 de lei exemplarul.
Rețineți: 72 de euro pe exemplarul unui volum (deocamdată invizibil) de 200 de pagini! În Occident, unde cărțile sunt mai scumpe, un volum de 200 de pagini poate ajunge, în librării, la cel mult 15-20 de euro având autori de Premiul Nobel. Dar prețul include și comisionul consistent al librăriei, eventual pe cel de livrare, deci prețul cu care cartea pleacă de la editură nu este mai mult de 10 euro per exemplar. Și asta, în cazul unui autor de Premiul Nobel, care muncește ani de zile pentru a da omenirii respectiva capodoperă.
La Cumpănașu, merge și de 7 ori mai scump, chiar și pentru volume invizibile, scrise în ritm de trei pe lună!!! Dacă vor fi descoperite, totuși, cele trei volume (măcar un exemplar din fiecare), probabil că vom constata același copy-paste rușinos, cu texte luate de pe internet, ca și în cazul celor trei broșuri.
În România, o carte valoroasă, la 200 de pagini, e vândută în librării cu maximum 30 de lei. Cum 50% din preț e comisionul librăriei, rezultă că editura livrează volumul cu aproximativ 15 lei, bani în care sunt incluse și drepturile de autor. Rețineți: 15 lei pentru o carte de 200 de pagini semnată de Marin Preda, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu sau, poftim, Gabriel Garcia Marquez, Umberto Eco, Salman Rushdie, Orhan Pamuk, Mario Vargas Llosa, Hemingway, Dostoievski, Shakespeare, Balzac etc. Ministerul Culturii i-a plătit lui Cumpănașu 333 de lei per exemplar, adică de 22 de ori mai mult decât ar fi plătit pentru oricare dintre autorii de mai sus!
La reședința ambasadoarei Franței „a fost cu «sânge pe pereți»”!
Ambasadoarea Franței, Michele Ramis
După publicarea știrii despre cercetările făcute de DNA în cazul „Un milion pentru Cumpănașu”, escrocul a reacționat printr-un text violent pe Facebook. Câteva fragmente din el arată că individul e speriat: ceea ce a făcut el e caz de pușcărie! Mai mult: orice instanță va decide că banii trebuie dați înapoi!
Cumpănașu dă de înțeles că a recurs la o acțiune de intimidare sau șantaj. S-a dus la reședința ambasadoarei Franței la București, doamna Michèle Ramis, și a amenințat-o în legătură cu știrile publicate despre el de „un trust de presă al serviciilor secrete franceze”!!! Individul se califică pentru orice balamuc.
În capul lui Cumpănașu e haos total. Ringier, trustul care editează ziarul „Libertatea” (cel care a dezvăluit primul șmenul lui Cumpănașu cu Ministerul Culturii), nu are patroni francezi, ci elvețieni. Iar aserțiunea cu „servicii secrete” merită tratată printr-un proces de calomnie.
Avertisment: textul lui Cumpănașu are multe probleme gramaticale – semne de punctuație puse aiurea, dezacorduri etc.
„Explicațiile” lui Cumpănașu
„Mai multe publicații au prezentat astăzi o știre despre o PRESUPUSĂ cercetare a mea de către DNA. Am așteptat, amuzat, să văd dacă mă contactează cineva pentru a confirma, sau infirma, o astfel de știre. Evident că NU am fost contactat, deși știrile false au rulat toată ziua.
Acum să lămuresc EU lucrurile: NU am fost citat de DNA, NU mi s-au cerut documente sau vreun fel de informații de către Parchet sau Ministerul Culturii. NU există o reacție, sau comunicare oficială, din partea DNA, sau a Ministerul Culturii, în acest sens.
Așadar, observ cu dezgust amatorismul până și la «făcături» ordinare.
Pentru a lămuri încă o dată lucrurile: SUNT CEL MAI TRANSPARENT PREZIDENȚIABIL! Mi-am pus în declarația de avere toate veniturile, în timp ce unii candidații au uitat veniturile soției, iar alții le ascund pe numele unor interpuși și pozează în «Modestia Întruchipată».
Contractul cu Ministerul Culturii este perfect legal și toate activitățile s-au derulat conform legii. Minciunile și atacurile de astăzi se înscriu în tirada de atacuri la care am fost supus de când mi-am anunțat candidatura la Președinția României. Nu vi se pare dubios că trusturi uriașe de presă se preocupă excesiv de UN SINGUR CANDIDAT, care, spun tot ei, că «nu are șanse»?
Însă, dați-mi voie să infirm din nou «zvonurile» apărute în presă astăzi și să remarc apariția lor fix după două evenimente foarte importante: anunțarea plângerii penale față de cei 5 procurori DIICOT de caz, adică întreaga conducere DIICOT din România. Eu aș considera asta o știre. Dar pare-se că o parte a presei este încă șantajată direct, sau indirect.
Al doilea eveniment important a fost întâlnirea extrem de tensionată pe care am avut-o cu Ambasadorul Franței la București, ce a avut loc la reședința acesteia. Fiind o întâlnire privată, nu voi devoala (momentan) conținutul acesteia în calitate de candidat la Președinția României. Pot doar să vă spun că a fost cu «sânge pe pereți» și cu adevăruri spuse «verde în față», care au deranjat foarte tare! Nu aș fi menționat această întâlnire, dacă trustul care a lansat fake news-ul nu ar fi un trust francez, controlat de serviciile secrete franceze. Această făcătură apărând la doar o zi după discuția foarte dură pe care am avut-o cu doamna ambasador.
Vă asigur că dacă serviciile secrete franceze vor continua să se amestece în campania electorală din România, mă voi vedea nevoit să renunț la regulile și normele diplomatice cu care lucrez de 20 ani. Voi fi nevoit să explic public foarte multe lucruri care au deranjat statul francez prin acțiunile mele în avantajul cetățenilor români.
Spre deosebire de «clica» de politicieni români lipsiți de bun simț și de bărbăție, eu SUNT GATA ORICÂND să dau explicații în fața oricărei instituții cu privire la toate acțiunile mele. Mai mult decât atât, voi fi proactiv în relația cu aceste instituții și, la orice oră din zi sau noapte, mă voi prezenta pentru a da explicații. Nu mă voi folosi de paravanul imunității, așa cum o face Președintele încă în funcție, care are 47 de dosare penale, sau cum o fac alți candidați și politicieni. Nu mă voi folosi nici de «jocuri subterane», pentru a nu explica adevărul. Sunt și voi fi un altfel de LIDER, căruia nu-i este frică de procurori, sau de presă, voi fi un diferit față de EI, care, atunci când sunt citați la audieri, fac pe ei. Dimpotrivă. Lupta mea cu un SISTEM BOLNAV, și, perioada în care l-am susținut, m-au ajutat să-l cunosc foarte bine și să știu cum a îl înfrâng.
Nu voi ceda în fața presiunilor interne, sau externe!!!
P.S.: Recunosc că nu am vrut să prezint cărțile mele despre istoria și viitorul poporului român, spre dezamăgirea unui trust STRĂIN de presă din România serviciilor secrete franceze. În schimb, vi le prezint dumneavoastră, poporului român, care vă iubiți istoria și țara și nu le trădați în favoarea câtorva multinaționale de consultanță franceze, sau a companiilor care încearcă să fure Laserul de la Măgurele (prietenii știu ce vreau să spun).”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În cinci ani de șefie la DNA, Laura Codruța Kovesi a făcut ravagii printre bandiții din politica României.
Laura Codruța Kovesi, fost procuror general al României (2006-2012) și fost șef al DNA (2013-2018), ar putea intra lejer în Cartea Recordurilor. În cei cinci ani de mandat la Direcția Națională Anticorupție, ea a trimis după gratii, prin coordonarea eficientă a dosarelor, politicieni, afaceriști, patroni și foști jucători de fotbal pentru fapte de corupție. Practic, a eradicat o bună parte a „ciumei roșii”, răspândită de la FSN, PDSR, PSD către partide-simbol precum PNL și PNȚCD.
Kovesi are un procentaj senzațional: n-a fost lună în care să nu pună cătușe unor infractori, pe care i-a trimis la închisoare prin sentințele instanțelor. Cele mai răsunătoare condamnări, care au făcut-o celebră în țară și în străinătate, poartă nume grele: Adrian Năstase (fost premier), Liviu Dragnea (fost președinte al Camerei Deputaților), George Becali, George Copos, Cristian Borcea, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu („oameni de fotbal”).
Tot în mandatul ei, Radu Mazăre, primarul Constanței aflat în exercițiul funcțiunii, a fost trimis în judecată de DNA pentru mai multe infracțiuni. În 2017, acesta a fugit în Madagascar, unde a cerut azil politic. Doi ani mai târziu, el a fost extrădat în România și încarcerat pentru 9 ani, întrucât a retrocedat în mod ilegal terenuri din stațiunea Mamaia.
De ce Kovesi va rămâne în istoria României moderne? Fiindcă de la înființarea DNA, din 2002, ea a avut cel mai mare curaj de a se lupta cu boala secolului: corupția la nivel înalt, extinsă în toate sectoarele de activitate. N-a ținut cont de niciun politician, de cartea lui de vizită, de influențe, de notorietate, de profesie, de culori politice. A aplicat legea până la capăt.
Nu același lucru s-a petrecut în perioada 2000-2004, când Adrian Năstase a condus Guvernul României. A creat PNA (2002, prin OUG nr. 43), precursorul DNA, de gura Europei, dar prin numirile făcute s-a asigurat că bandiții săi din partid, în frunte cu el, nu vor fi anchetați, judecați și întemnițați. Așa se explică de ce în acea perioadă au existat NUP-uri pe bandă rulantă: peste 90% din dosare erau considerate fără formă, fără fond.
În lista de mai jos (care nu e completă), funcțiile personajelor nu sunt cele din prezent.
Condamnați la închisoare cu executare pentru corupție
Adrian Năstase – premierul României (2000-2004): 2 ani în dosarul „Trofeul Calității”, 4 ani în dosarul „Zambaccian”.
Liviu Dragnea – președintele Camerei Deputaților, ministrul Dezvoltării, președintele PSD: 3 ani și 6 luni pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive la Protecția Copilului Teleorman.
Dan Voiculescu – senator: 10 ani în dosarul privatizării ICA.
Sorin Ovidiu Vîntu – om de afaceri: 6 ani și 2 luni în dosarul devalorizării Petromservice, 8 ani în „dosarul FNI”, 2 ani în dosarul favorizării fugarului Nicolae Popa, 10 ani în „dosarul Petromservice”.
Adrian Severin – ministru de Externe, europarlamentar: 4 ani pentru luare de mită și trafic de influență.
Miron Mitrea – ministrul Transporturilor: 2 ani pentru luare de mită.
Sorin Roșca Stănescu – senator, ziarist: 2 ani și 4 luni în „Dosarul Rompetrol”.
Relu Fenechiu – ministrul Transporturilor: 5 ani în dosarul „Transformatorul”.
Elena Udrea – deputată, ministrul Dezvoltării: 6 ani în dosarul „Gala Bute”.
Radu Mazăre – primarul orașului Constanța: 9 ani în dosarul retrocedărilor ilegale, 9 ani și 10 luni în dosarul „Polaris”.
Nicușor Constantinescu – președintele Consiliului Județean Constanța: 5 ani în dosarul Centrul Militar Zonal, 5 ani în dosarul retrocedărilor ilegale, 10 ani pentru plăți ilegale
Ioan Avram Mureșan – ministrul Reformei și al Agriculturii: 3 ani în dosarul „Caltaboșul”.
Decebal Traian Remeș – ministrul Agriculturii: 3 ani în dosarul „Caltaboșul”.
Zsolt Nagy – ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor: 4 ani pentru aderare la un grup infracțional, în dosarul privatizărilor strategice.
Codruț Sereș – senator, ministrul Economiei și Comerțului: 4 ani și 8 luni pentru trădare prin transmitere de secrete.
Sorin Pantiș – ministrul Comunicațiilor: 7 ani în dosarul „ICA” (Institutul de Cercetări Alimentare), 2 ani și 8 luni în dosarul „Rompetrol”.
Monica Iacob-Ridzi – ministrul Tineretului și Sportului: 5 ani pentru abuz în serviciu în dosarul „Zilei Tineretului din 2009”.
Dan Diaconescu – patron de televiziune: 5 ani 6 luni pentru șantaj.
Gheorghe Bunea Stancu – președintele Consiliului Județean Brăila: 3 ani în dosarul „Mită la PSD”.
Ioan Niculae – om de afaceri: 2 ani și 6 luni în dosarul „Mită la PSD”.
George Copos – senator, vicepremier: 3 ani și 8 luni în „Dosarul Transferurilor”, 4 ani în „Dosarul Loteria”.
Cristian Borcea – acționar la Dinamo: 6 ani și 4 luni în „Dosarul Transferurilor”, 7 ani și 10 luni pentru mituirea unei judecătoare, 5 ani în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în Mamaia.
Ioan Becali – impresar: 6 ani și 4 luni în „Dosarul Transferurilor”, 7 ani și 4 luni pentru mituirea unei judecătoare.
Victor Becali – impresar: 4 ani și 8 luni în „Dosarul Transferurilor”, 5 ani și 8 luni pentru mituirea unei judecătoare.
George Becali – deputat, europarlamentar, patron de club de fotbal: 3 ani în dosarul schimburilor de terenuri cu Ministerul Apărării Naționale.
Gheorghe Popescu – fotbalist: 3 ani și o lună pentru înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani.
Gheorghe Nețoiu – deputat: 3 ani și 4 luni în „Dosarul Transferurilor”.
Mihai Stoica – manager de fotbal: 3 ani și 6 luni în „Dosarul Transferurilor”, pentru înșelăciune.
Nicolae Mischie – senator, președintele Consiliului Județean Gorj: 4 ani pentru trafic de influență și luare de mită.
Horea Uioreanu – președintele Consiliului Județean Cluj: 6 ani și 4 luni pentru luare de mită.
Mircea Cosma – președintele Consiliului Județean Prahova: 8 ani pentru luare de mită.
Aurel Pană – senator: 7 ani și 7 luni pentru trafic de influență și luare de mită pe vremea când era director la APIA.
Cătălin Voicu – senator: 7 ani pentru abuz în serviciu și luare de mită.
Antonie Solomon – senator, primar Craiova: 3 ani pentru luare de mită.
Gergely Olosz – senator: 7 ani pentru corupție.
Dorin Lazăr Maior – deputat, șef de organizație revoluționară: 7 ani pentru șantaj în dosarul „Romexterra”.
Emilian Cutean – deputat: 5 ani pentru fraudarea Guvernului cu peste 200.000 de lei în perioada în care era șeful Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.
Nati Meir – deputat: 7 ani pentru înșelăciune.
Dan Păsat – deputat: 3 ani pentru șantaj prin acte de violență.
Dragoș-Adrian Iftime – deputat: 6 ani pentru evaziune fiscală, constituire a unui grup infracțional organizat și spălare de bani.
Ion Stan – deputat: 2 ani pentru trafic de influență.
Sorin Andi Pandele – deputat: 5 ani pentru infracțiuni de corupție.
Virgil Pop – deputat: 5 ani pentru trafic de influență.
Gheorghe Coman – deputat: 1 an pentru luare de mită.
Constantin Conțac – președintele Consiliului Județean Botoșani: 3 ani pentru spălare de bani și fals în declarații.
Constantin Nicolescu – președintele Consiliului Județean Argeș: 7 ani și 8 luni în dosarul „Fonduri Phare”, pentru furt de 900.000 de euro cu documente false.
Radu Bica – vicepreședintele Consiliului Județean Cluj: 5 ani cu executare pentru luare de mită.
Emanoil Bocăneanu – prefect de Galați: 3 ani și 6 luni pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri și abuz în serviciu.
Radu Prisăcaru – prefect de Iași: 4 ani pentru luare de mită.
Sergiu Marian – subprefect de Vaslui: 4 ani pentru abuz în serviciu, fals și luare de mită.
Aurică Lichiniuc – subprefect de Galați: 3 ani pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune.
Cristian Anghel – primarul orașului Baia Mare: 2 ani și 6 luni pentru fapte de corupție.
Sorin Apostu – primarul interimar al orașului Cluj-Napoca: 4 ani și 6 luni pentru luare de mită.
Ovidiu Hada – primarul orașului Hunedoara: 5 ani pentru abuz în serviciu.
Nicolae Matei – primarul orașului Năvodari: 3 ani și 6 luni pentru dare de mită.
Tudorel Calapod – primarul orașului Năvodari: 3 ani și 6 luni pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual.
Gheorghe Ștefan („Pinalti”) – primarul orașului Piatra Neamț: 6 ani în dosarul „Microsoft”.
Emilian Frâncu – primarul orașului Râmnicu Vâlcea: 4 ani pentru luare de mită.
Cristian Poteraș – primarul Sectorului 6 București: 8 ani pentru abuz în serviciu.
Gheorghe Hânsă – primarul orașului Cernavodă: 3 ani și 8 luni pentru abuz în serviciu în formă continuată.
Adrian Mladin – primar Jilava: 5 ani și 10 luni pentru luare de mită.
Adrian Stan – primar Techirghiol: 2 ani și 8 luni pentru dare de mită.
Iacov Bărceanu – primar Schela (Galați): 4 ani și 6 luni pentru înșelăciune.
Florin Moț – primar Zărand (Arad): 2 ani și 2 luni pentru înșelăciune.
Alin Simota – om de afaceri: 2 ani pentru trafic de influență.
Sabin Ilieși – consilier județean: 3 ani pentru fapte de corupție.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
DNA a lovit de două ori într-o zi, trimițându-i în judecată două personaje cu greutate în PSD: Mircea Drăghici (fost trezorier al PSD) și Decebal bacinschi (fost primar al orașului Focșani).
DNA l-a trimis în judecată, la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe Mircea Drăghici, trezorier al PSD în mandatul lui Liviu Dragnea. Drăghici este acuzat de delapidare. Procurorii spun că fostul trezorier al PSD a utilizat fondurile partidului, provenite din subvenția plătită de la bugetul de stat, pentru a-și cumpăra o vilă în cartierul Pipera de lângă București, sub acoperirea unui contract de chirie.
Un complice al lui Drăghici a fost Daniel Barbu (ALDE), care, pe când era președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), nu a verificat modul în care PSD a cheltuit banii din subvenția de la stat. Barbu este cercetat într-un dosar separat, disjuns din cel al lui Drăghici.
Omul lui Oprișan a furat din ornamentele de Sărbători
Tot joi, fostul primar al municipiului Focşani, Decebal Bacinschi (PSD), a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. El este acuzat că a atribuit un contract unei firme agreate și a plătit lucrările la preț supraevaluat. Alături de fostul edil a fost trimis în judecată și un șef de serviciu, anunță DNA.
Decebal Bacincshi, primar al Focșaniului timp de 16 ani, și Maria Costin, șef al Serviciului Investiții din Primăria Focșani, au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu.
Potrivit procurorilor, în perioada decembrie 2013 – ianuarie 2014, Decebal Bacinschi, primar la acea dată, a atribuit în mod direct către o firmă agreată un contract pentru iluminat ornamental în Piața Unirii și ulterior a achitat contravaloarea lucrărilor, deși știa că prețul acestor servicii este supraevaluat. La data încheierii contractului, instalarea ornamentelor de sărbători era deja finalizată.
Bacinschi și stăpânul său politic, baronul Oprișan
Ce spune DNA: „În ambele situații, edilul a acționat contrar dispozițiilor legale, rezultatul acestor acțiuni fiind prejudicierea bugetului local cu suma de 394.855 de lei, concomitent cu obținerea unui folos necuvenit în cuantum de 267.482 de lei de către societatea respectivă”, afirmă DNA.
Procurorii au instituit sechestru pe mai multe bunuri ale celor doi, iar dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Vrancea.
Comunicatul DNA în privința lui Mircea Drăghici
„În completarea comunicatului nr. 510/VIII/3 din 24 iunie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpatului
DRĂGHICI MIRCEA GHEORGHE, la data faptelor trezorier al unui partid, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate, – delapidare (2 fapte).
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În perioada 15.02.2018 – 11.06.2018, inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe în calitatea menționată mai sus, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, a utilizat suma de 380.000 euro provenită din subvenția acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a-și cumpăra un imobil în cartierul Pipera, orașul Voluntari, județ Ilfov.
Cu acești bani, inculpatul a acoperit parțial, în proporție de peste 2/3, valoarea imobilului respectiv. Plata din subvenții a sumei respective a fost disimulată prin încheierea unui contract de închiriere din care reieșea că banii respectivi ar fi plătiți de partid drept chirie, iar nu pentru beneficiul trezorierului.
În acest sens, în cursul lunii februarie 2018, în exercitarea funcției de trezorier, inculpatul împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze, de la un vânzător, un imobil cu valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.
În ziua de 15.02.2018, au fost încheiate două contracte: o promisiune de vânzare cumpărare între vânzătorul imobilului și persoana din familia inculpatului pentru suma de 180.000 de euro (plătită din fonduri proprii), dar și un contract de închiriere între același vânzător și formațiunea politică (care practic îi asigura vânzătorului imobilului că va încasa diferența până la valoarea reală de peste 500.000 de euro, din subvențiile primite de partid).
Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani (01.03.2018 – 01.03.2029), valoarea totală a chiriei de 380.000 de euro urmând a fi achitată timp de 18 luni.
În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor de formațiunea politică în cadrul căreia inculpatul îndeplinea funcția de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și au fost restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului.
Într-un alt context, în aceeași calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești, inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe ar fi dispus scoaterea, din patrimoniul partidului, a unui autoturism de lux (marca Mercedes Benz model GLE 350 Coupé) cu o valoare de 324.800 lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării.
Concret, data de 10.07.2017, formațiunea politică, prin trezorier, a cumpărat autoturismul anterior menționat, iar după numai câteva zile, autoturismul ar fi fost vândut unei persoane din familia trezorierului, însă contravaloarea acestuia nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului.
Banii pentru autoturism au fost plătiți abia la data de 23.08.2018.
Formațiunea politică a ales ca, în urma propriilor analize, să își exprime poziția procesuală, cu privire la constituirea de parte civilă, până la începerea cercetării judecătorești în cauză.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Referitor la persoana care, la data faptelor, deținea funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) și față de care procurorii anticorupție au dispus efectuarea urmăririi penale în același dosar, precizăm că a fost dispusă disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar și continuarea cercetărilor.
De asemenea, aceeași soluție a mai fost dispusă și față de alte persoane și infracțiuni.”
Doi hoți: Dragnea și trezorierul său, Drăghici
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Liviu Dragnea are de stat 3 ani și jumătate în pușcărie pentru că a impus angajarea fictivă, la o instituție de stat, a două femei care de fapt lucrau la sediul PSD. Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, actual senator PSD, se află într-o situație similară.
DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru al Sănătății, Florian Bodog, actual senator. Altfel spus, a solicitat ridicarea imunității parlamentare a demnitarului. Acesta a fost ministrul Sănătății în guvernele Grindeanu și Tudose.
Bodog ar fi făcut demersuri pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să-și încaseze drepturile salariale timp de un an fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contractul de muncă și fișa postului. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau de aproape 78.000 de lei (circa 17.000 de euro).
Procurorul general a solicitat Senatului să formuleze cererea de urmărire penală în cazul lui Bodog, pentru infracțiunile de abuz în serviciu în formă continuată şi fals intelectual, în formă continuată, în exerciţiul funcţiei de membru al Guvernului în perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2018, a anunțat Parchetul General.
Și DNA a anunțat că desfășoară „o investigație care vizează suspiciuni de săvârșire a unor fapte asimilate infracțiunilor de corupție privind împrejurarea că un membru al guvernului a făcut demersuri pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni, fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului”.Potrivit DNA, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul, deși știa că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară.Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 77.985 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului.În ceea ce-l privește pe Bodog, actual senator PSD, efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual, ambele în formă continuată, este condiționată de obținerea unui aviz din partea Senatului. În acest sens, procurorul-șef al DNA a transmis procurorului general documentele necesare în vederea sesizării Senatului, care urmează să ia o decizie.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
La PSD, hoția e singurul mod de viață, nu poți trăi dacă nu furi. Ultima confirmare vine de la primarul orașului Bacău, Cosmin Necula (PSD), fost deputat. Acesta a fost trimis în judecată de DNA pentru un abuz în serviciu grosolan.
Primarul Cosmin Necula nu a acționat singur, ci împreună cu viceprimarul Dragoș Daniel Ștefan (ALDE), care între timp a fost demis, pentru că ulterior cei doi s-au certat.
Acest caz arată care e ciclul de funcționare al alianței PSD-ALDE: merg împreună la prăduit, dar în final se ceartă (probabil, pe pradă) și se despart.
Potrivit unui comunicat al DNA, primarul Cosmin Necula și fostul viceprimar Dragoș Daniel Ștefan au fost trimiși în judecată de procurorii DNA sub acuzația de abuz în serviciu, cu un prejudiciu total de 568.000 de lei (circa 120.000 de euro).
Banii au ajuns la două asociații care, în urma punctajelor acordate de Comisia tehnică, se clasaseră pe locurile 12 și 20! Alte asociații, cu punctaje mult mai bune, au fost excluse de la finanțare, prin încălcarea flagrantă a legii.
Ștefan a fost exclus din ALDE și demis din funcția de viceprimar recent, în iunie 2019, din cauza conflictului prelungit cu primarul Necula.
Fostul ministru Daniel Barbu, candidat ALDE pentru Parlamentul European, a fost pus sub urmărire penală pentru modul defectuos în care și-a exercitat atribuțiile de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP).Barbu este urmărit penal în dosarul privind subvențiile acordate de stat PSD, în care este cercetat și trezorierul partidului-stat, Mircea Drăghici.Daniel Barbu este acuzat de procurori că în perioada în care a condus AEP nu a urmărit cum sunt cheltuiți banii primiți ca subvenție de către partidele politice. În plus, el a stopat controlul la PSD.
Acuzațiile aduse de DNA lui Daniel Barbu
În perioada 27 mai 2017 – 27 februarie 2019, în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente, Daniel Barbu nu ar fi urmărit, conform legii, destinația subvențiilor acordate formațiunilor politice.
Nu ar fi dispus, potrivit Legii finanțării activității partidelor politice (art. 44 din Legea nr. 334/2006 republicată), verificări anuale pentru fiecare partid, privind respectarea prevederilor legale referitoare la venituri (inclusiv cele provenite din fonduri publice, subvenții) și cheltuieli.
Ar fi stopat unele controale aflate în curs.
Daniel Barbu este acuzat că, printr-o adresă din 22 ianuarie, ca urmare a unei scrisori adresate Autorității Electorale Permanente de către trezorierul unui partid (Mircea Drăghici, PSD – n. red.), în calitate de președinte al AEP, ar fi dispus în mod discreționar oprirea controalelor inițiate prin ordine de serviciu de către directorul structurii competente, controale ce vizau respectiva formațiune politică (PSD – n.red.).DNA arată că în Legea 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu există nicio prevedere legală care să permită oprirea unui control dispus de directorul structurii competente din cadrul AEP.În 22 ianuarie, Daniel Barbu, numit de ALDE la conducerea AEP, a dispus suspendarea controlului AEP la PSD privind cheltuirea banilor din subvenții.Deși a luat cunoștință prin angajații AEP de ”unele nereguli cu referire la utilizarea subvențiilor ”, Daniel Barbu nu a fost de acord cu solicitarea unuia dintre angajați săi de a se relua controalele suspendate din dispoziția sa, preferând să-și dea demisia în 27 februarie din funcția de președinte al AEP, arată procurorii DNA.
Prestigiosul cotidian italian „La Repubblica” dezbate pe larg, în ediția sa de astăzi, situația teribilă în care este fosta şefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), aflată „sub tirul partidului corupt controlat de condamnatul Liviu Dragnea”.
„Brutală întoarcere la represiune în România condusă de coruptul partid social-democrat (…) condus de puternicul condamnat penal Liviu Dragnea. Chiar în timpul preşedenției semestrale române a Uniunii Europene, fosta șefă a Parchetului anticorupție şi eroina protestelor societății civile, curajoasa Laura Codruta Kovesi, a fost acuzată de corupție.
Este o acuzație care pare cusută cu ață albă. Decizia a fost comunicată după o procedură de şase ore, care ne aduce amunte în mod sinistru de procesele-farsă din epoca stalinistă, pe timpul Uniunii Sovietice. Laura Codruta Kovesi, care anul trecut a fost demisă din funcția de şef al DNA, trebuie să se prezinte aproape în fiecare zi la secția de poliție din cartierul său. De asemenea, i s-a interzis să părăsească țara şi să discute cu presa”, scrie cotidianul italian.
În articol se specifică faptul că Uniunea Europeană şi-a exprimat maxima preocupare şi a cerut în mod formal guvernului de la Bucureşti să înceteze persecuția împotriva fostei şefe a DNA.
Articolul integral în limba italiană
„Laura Codruta Kovesi è nel mirino del partito socialdemocratico, guidato dal pregiudicato Liviu Dragnea, ma resta una forte candidata al ruolo di Procuratore generale dell’Unione Europea.
Brutale svolta repressiva nella Romania guidata dal corrotto partito socialdemocratico (ma sovranista ed euroscettico di fatto) guidato dal potentissimo e pregiudicato Liviu Dragnea. Proprio nel corso del semestre di presidenza di turno romeno dell´Unione europea, l´ex supermagistrata anticorruzione e massima eroina delle proteste della società civile, la coraggiosa 45enne Laura Codruta Kovesi, è stata incriminata per corruzione.
E´ un´accusa che appare costruita di sana pianta. La decisione è stata comunicata dopo un procedimento-lampo di sei ore, che ricorda sinistramente i processi-farsa dell´epoca staliniana nell´Impero sovietico. Laura Codruta Kovesi, che l´anno scorso era stata licenziata dall´incarico di capo della Directia Nationala Anticoruptiei, la procura speciale anticorruzione, deve presentarsi ogni giorno al commissariato del suo quartiere, e le è vietato sia di lasciare il paese sia di parlare con i media. La Commissione europea a Bruxelles ha subito espresso estrema preoccupazione e deplorazione per il colpo contro la supergiudice, chiedendo formalmente alle autorità romene di tornare sui loro passi.
Per anni, Laura – piú volte intervistata da Repubblica, cui ha sempre detto di non fidarsi del potere ma di non avere paura nonostante lunghi costanti periodi di minacce e una vita sotto scorta – ha indagato contro politici di ogni colore sospettati di corruzione, malversazione, frode elettorale, assicurando un migliaio di colpevoli alla giustizia. Ieri arrivando a presentarsi per la prima volta al commissariato ha detto: „E´ evidente che si tratta di una campagna di intimidazione e di persecuzione contro di me e contro chiunque lotti contro la corruzione, cancro di società ed economia, una campagna che viola leggi e Costituzione”.
Laura Codruta Kovesi è considerata la piú forte candidata nella futura Commissione europea al nuovo ruolo di Procuratore generale dell´Unione. Da sempre Liviu Dragnea – che condannato per frode elettorale e indagato per malversazione di fondi Ue non può ricoprire incarichi governativi ma ha in mano la maggioranza come un padrino – conduce una guerra senza scrupoli contro la supergiudice. C´è da aspettarsi che nelle prossime ore, col weekend, la società civile scenderà in piazza. In solidarietà con Laura, e contro diverse leggi governative che passo passo stanno abrogando l´autonomia del potere giudiziario e ampliando in modo pesante le possibilità di ogni politico corrotto indagato di salvarsi o di godere di amnistie o perdoni.
La Romania dopo la sanguinosa caduta del tiranno „Conducator“ stalinista Nicolae Ceausescu è tornata alla democrazia e vanta uno tra i massimi tassi di crescita economica dell´Unione europea, ma è anche ai vertici nell´indice di corruzione e soffre di una enorme emigrazione giovanile che è anche reazione al malgoverno.”
