Elan Schwartzenberg, afacerist trimis în judecată de DNA pentru complicitate la dare de mită, a scăpat de procesul penal pentru că faptele s-au prescris, informează Agerpes.
Dosarul lui Schwartzenberg a fost ținut de judecători un an în camera preliminară a Tribunalului București, deși legea îi obliga să-l elibereze în cel mult 60 de zile, menționează G4Media.ro.
Potrivit rechizitoriului, Schwartzenberg a intermediat o mită dată de Avraham Morgenstern lui Radu Mazăre, pentru a câștiga o licitație de 10 milioane de euro
DNA l-a trimis în judecată pe afacerist în decembrie 2017 pentru fapte comise pe 6 decembrie 2011. Era vorba de complicitate la dare de mită într-un dosar legat de cartierul “Henri Coandă”, din Constanța, unde se construiseră locuințe sociale.
Era vorba de o șpagă pe care Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, i-ar fi cerut-o afaceristului Avraham Morgenstern, intermediar fiind Elan Schwartzenberg. Suma se ridica la 175.000 de euro. În schimbul mitei, firma lui Morgenstern urma să câștige o licitație pentru construirea locuințelor sociale în valoare de circa 10 milioane de euro.
Surse judiciare au relatat anul trecut, pentru G4Media.ro, că “fapta a fost descoperită târziu, abia în 2016 a fost instrumentat dosarul și a fost trimis în instanță pe 27 decembrie 2017. De atunci, dosarul n-a ieșit din camera preliminară”.
Judecătoarea Mihaela Lavinia Cârciumaru a ținut dosarul în camera preliminară până în decembrie 2018. N-a mai fost timp fizic pentru proces
Chiar trimis în instanță în decembrie 2017, Schwartzenberg putea să dea socoteală pentru faptele sale, dar a intervenit, salvator pentru el, judecătoarea Mihaela Lavinia Cârciumaru. Aceasta a ținut dosarul în camera preliminară la Tribunalul București nu mai puțin de un an, deși legea o obliga să-i dea drumul în maximum 60 de zile (două luni), menționează G4Media.ro.
După ce dosarul penal a fost, în sfârșit, eliberat în circuit, n-a mai fost timp fizic să se judece. Schwartzenberg a beneficiat de legea penală mai favorabilă, care prevedea că faptele se prescriu după 7 ani și jumătate.
Asta însemna că pe 6 iunie 2019 a intervenit prescripția specială. Acum, Tribunalul București a dispus încetarea formală a procesului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În perioada stării de urgență, Direcția Națională Anticorupție a deschis 33 de dosare penale, cu posibile prejudicii de sute de milioane de lei, în cazul unor achiziții publice de materiale medicale, a anunțat procurorul-șef Crin Bologa.
Acesta a menționat că s-a ajuns aici pentru că oameni și companii au vrut să profite de pe urma crizei. Interesant este că, încă de la începutul stării de urgență, au apărut persoane, chiar la nivel înalt, care au cerut imperios “imunitate” în fața legii.
Achiziții în perioada crizei: 33 de dosare penale, cu prejudicii de sute de milioane de lei, în care sunt vizate și persoane cu funcții importante
Crin Bologa, prim-procuror al DNA, a declarat, în conferința de presă de joi, că ilegalitățile s-au comis la achiziția unor echipamente cum ar fi măștile și izoletele. În alte cazuri, au fost cumpărate echipamente interzise în Uniunea Europeană pentru că nu îndeplinesc standardele de calitate.
Bologa afirmă că anchetele au în vizor și persoane cu funcții importante, dar a refuzat să le divulge identitatea. “Dacă v-aș spune și funcția, ați identifica și persoana. În scurt timp veți avea și aceste informații, cred că nu va dura mult”, a declarant procurorul, potrivit hotnews.ro.
Sunt vizate atât tranzacții derulate prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate și compania Unifarm, cât și tranzacții operate la nivel local: „Există și dosare care se referă la achiziții făcute de alte instituții, pe lângă cele centrale. Verificăm achiziții publice făcute la nivelul ministerelor, cât și la nivel central, făcute de spitale”. DNA a urmărit inclusiv dezvăluirile apărute în presă, în această perioadă, cu diverse firme-fantomă, deținute prin intermediari de “băieți deștepți” cuplați la mediul politic sau la serviciile secrete.
Schema jafului din banii publici este primitivă și relativ simplu de demonstrat, îndeobște: “cineva” înființează repede o firmă cu sediul în vreun sat și trecută pe numele unei persoane obișnuite. Imediat, statul îi oferă un contract supraevaluat, să spunem pentru măști de protecție, în care firmei i se plătește și de 7 ori prețul pieței.
Bologa a afirmat joi că „sesizările se referă la sute de milioane de lei și la milioane de euro ca prejudicii sesizate”.
Adrian Streinu Cercel, pe 27 martie: „Trebuie scos un cadru normativ că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi!“
Interesant este că, încă de la începutul crizei Covid-19, când au început achizițiile publice în regim de urgență și dezvăluirile din presă despre matrapazlâcuri, persoane importante din sistemul medical au solicitat “imunitate”.
Într-o emisiune difuzată pe 27 martie la Antena 3 – postul mogulului Dan Voiculescu, condamnat pentru corupție –, Adrian Streinu Cercel, manager la Institutul Matei Balș, a fost primul care a cerut să nu fie anchete asupra felului în care s-au făcut achizițiile. “După ce se termină boleșnița asta, pandemia, or să vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor!”.
Raed Arafat, pe 18 aprilie: “Dacă mergem pe oportunitate, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă, atunci avem o mare problemă”
Un alt personaj care a cerut ca legea să nu se aplice în cazul achizițiilor de materiale în pandemie a fost însuși secretarul de stat Raed Arafat. „Dacă cineva a făcut ceva pentru el, a folosit acest moment pentru a trage beneficii din achiziții, e foarte normal să fie urmărite persoanele și închise. Dacă mergem pe oportunitate, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă sau a mers mai repede, ca să rezolve o problemă, atunci avem o mare problemă. Nimeni n-o să mai facă nimic pe viitor“, a explicat Arafat pe 18 aprilie, într-un interviu acordat Digi 24.
Poziția lui Arafat a fost însă mult mai nuanțată decât a lui Streinu Cercel. Oficialul guvernamental a precizat: „Sunt două aspecte – pentru aspectele reale de corupție nu ai ce zice. Dar dacă, pentru depășirea unor aspecte birocratice, cineva a încălcat o procedură, o regulă, luând în considerare că azi discutam de măști și peste două ore nu mai erau și trebuia să te miști foarte rapid… S-a lucrat în unele zile până la 2-3 dimineața ca să se finalizeze un contract, pentru că a doua zi nu mai aveau materialele, pentru că le luau alții. Dacă o să avem acolo o presiune pe persoana care a lucrat, atunci n-o să mai revenim, pentru că rămâne în mentalul funcționarilor publici și acolo se oprește treaba. Data viitoare nu va mai fi ca acum. Acum a fost curaj și lumea s-a mișcat, dar nu putem spune că au respectat ad literam. Nu că ar fi periclitat corectitudinea, dar au făcut lucrurile mult mai rapid, au negociat ca să găsească soluții, lucruri pe care le-au făcut toate țările, să nu creadă lumea că s-a făcut doar în România“.
Arafat a explicat de ce s-a plătit de 4-5 ori mai mult decât prețul pieței pentru echipament. Dar nu și de ce contractele au fost cu firme-fantomă
Arafat a explicat de ce s-au plătit mult mai mulți bani decât în mod normal pentru respectivele echipamente. Rămâne nelămurită întrebarea de ce aceste contracte s-au făcut tocmai cu firme-fantomă, înființate peste noapte și deținute prin intermediari de personaje dubioase. Iată ce a explicat Arafat:„Prețurile erau mult peste cele obișnuite. Nu puteai zice că te duci după prețul pieței, pentru că nu venea nimeni. Trebuia să crești prețurile, să iei lucrurile de 4-5 ori mai mult. A fost recent un articol că la New York au cumpărat de 15 ori mai mult. Lucrurile trebuie înțelese în contextul de acum și peste un an, doi. Dacă cei care vin să controleze peste un an – doi uită în ce am fost sau dacă au rămas acasă și n-au intrat în contact cu situația și vin să pedepsească colegii care au lucrat, atunci avem o problemă mare. Să separăm lucrurile – cei care au tras beneficii ilegale e o problemă care trebuie luată într-un fel, dar atenție dacă pedepsim oameni care n-au respectat o procedură imposibil de respectat în acel moment!“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Procurorii europeni conduși de Laura Codruța Kovesi care vor investiga infracțiunile comise de mafia politică și economică din România ar urma să primească sprijin direct de la un departament special înființat în cadrul DNA, prevede un proiect de lege al Ministerului Justiției.
Structura Direcției Naționale Anticorupție va colabora cu procurori din Franța, Germania și Bulgaria, care vor lucra pentru Parchetul European (EPPO – European Public Prosecutor’s Office) și vor acționa în România, conform unui interviu acordat săptămâna trecută de procurorul-șef european, Codruța Kovesi.
Procurorii din Franța, Germania și Bulgaria vor fi sprijiniți de o structură specială a DNA. Li se vor pune la dispoziție polițiști, specialiști și logistica necesară
Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectul de lege prin care ar urma să se înființeze, în cadrul DNA, o Structură de Sprijin a procurorilor europeni delegați în România. Textul proiectului poate fi accesat aici.
Este vorba de implementarea Regulamentului Consiliului European din 2017, care prevede o cooperare strânsă între Parchetul European și procuratura anticorupție din țările membre UE.
Cât a fost la putere coaliția PSD-ALDE, prevederile UE din 12 octombrie 2017, privind înființarea acestei secții în cadrul DNA, au fost ignorate. Acum, proiectul de lege a fost scos în dezbatere publică, dar în final va trebui votat tot de Parlament, unde PSD-ALDE continuă să controleze lucrurile.
Legea nu poate fi blocată însă la nesfârșit, pentru că e vorba de o acțiune concertată la nivel european.
Conform documentului, structura de sprijin a procurorilor francezi, germani și bulgari din EPPO arondați României va avea, la DNA, 10 posturi, urmând să asigure personal de suport pentru anchetatorii europeni.
Conform proiectului de lege, toate Parchetele din România vor fi obligate să le asigure procurorilor europeni ofițeri de poliție judiciară, specialiști și logistica necesară descoperii, anchetării și obținerii de probe în actele de corupție comise.
Parchetul European începe treaba în noiembrie și va investiga fraudele cu banii UE, cu TVA, corupția și spălarea de bani – motiv de insomnii pentru oligarhii de la București
Kovesi a declarat recent că în unele țări UE așteaptă sute de dosare de corupție, fraude cu bani publici, returnări ilegale de TVA și spălare de bani. Deși nu a nominalizat, pe listă se află, fără îndoială, România – țară în care oligarhi primitivi au furat miliarde din banii alocați sănătății, educației, infrastructurii și dezvoltării economice, cufundând regiuni întregi într-o sărăcie de Evul Mediu
Parchetul European își va începe activitatea în noiembrie acest an și se va ocupa, după cum a declarat Kovesi într-un interviu pentru euractiv.com, în special cu infracțiunile privind fondurile UE, infracțiuni cu TVA, corupție și spălarea banilor.
În România, toate aceste zone vizează direct oligarhii strâns interconectați cu vechea clasă politică. Deturnarea banilor UE și fraudarea bugetului public au fost principala sursă de îmbogățire a unei clase de miliardari de carton care, în perioada 2016-2019, a încercat să distrugă complet legile justiției, DNA, statul de drept și să direcționeze România către ieșirea din Uniunea Europeană.
În parte, atacul a și reușit, coaliția PSD – ALDE reușind să neutralizeze, prin modificările legislative, lupta anticorupție. Laura Codruța Kovesi a fost destituită abuziv (conform sentinței CEDO) de guvernul Dăncilă și de Curtea Constituțională, care i-a refuzat dreptul la apărare, încălcând astfel drepturile omului.
Numai că, între timp, PSD a pierdut puterea centrală (pe cea din administrația locală și din instituții încă o mai păstrează), iar Kovesi a devenit șefa Parchetului European.
Din noiembrie, procurorii europarchetului vor intra în pâine și vor începe să investigheze, fără ca baronii locali și coalițiile parlamentare de la București să mai poată bloca anchetele sau modifica legile.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Funia se apropie de par inexorabil pentru mafia politico-economică răspunzătoare, în ultimii 30 de ani, pentru corupția și subdezvoltarea României. Într-un interviu acordat Euractiv.com și preluat de G4Media.ro, procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a detaliat demersurile pe care le face pentru a spori eficiența instituției prevăzută să-și înceapă activitatea în noiembrie 2020.
Procuratura europeană va investiga prioritar infracțiunile cu fonduri UE, infracțiunile cu TVA, dar și cele de corupție și de spălarea banilor, a anunțat Kovesi, care acum depune eforturi pentru a obține buget pentru mai mulți procurori.
Din noiembrie, Parchetul European începe să funcționeze. Infracțiunile cu fonduri UE, cu TVA, dar și cele de corupție și spălarea banilor – prioritare
Regimul PSD-ALDE, susținut de mafia politică și economică, a făcut eforturi colosale, în ultimii 6 ani, pentru a o elimina din sistem pe Kovesi.
Afaceriști conectați la serviciile secrete și cu legături în fosta coaliție de guvernământ au plătit agenți care au lucrat în Mossad pentru a obține informații compromițătoare despre procuroare în 2016, când aceasta conducea DNA.
Ulterior, PSD și ALDE au atacat frontal instituția anticorupție, după ce au câștigat alegerile parlamentare din toamna lui 2016. Sub comanda lui Dragnea și cu sprijinul direct al baronilor și al mai multor afaceriști condamnați sau cercetați de DNA pentru diverse infracțiuni economice, legislația anticorupție din România a fost modificată succesiv, pentru ca DNA să rămână în imposibilitatea de a mai derula eficient anchete.
A început numărătoare inversă pentru mafia care a ruinat finanțele României și a furat banii europeni alocați pentru drumuri, spitale, școli și dezvoltare
Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au dus, în numele sistemului oligarhic care jefuiește România, un război pe viață și pe moarte cu DNA. Din noiembrie, actul de justiție va ieși de sub controlul ocult al mafiei politico-economice autohtone
Într-un final, în vara lui 2018, sub comanda lui Dragnea și Tăriceanu, PSD și ALDE au instrumentat, împreună cu judecătorii Curții Constituționale controlați politic, un simulacru de procedură prin care Kovesi a fost dată afară de la DNA.
În urmă cu o săptămână, însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o sentință în care stabilește că demiterea Codruței Kovesi de la DNA a fost ilegală, iar Curtea Constituțională a României a încălcat drepturile omului.
După ce a fost eliminată din sistemul judiciar românesc, Kovesi și-a depus candidatura la funcția de procuror-șef al Parchetului European, instituție nou-înființată.
PSD și ALDE au făcut eforturi disperate să îi blocheze candidatura, inclusiv inventând niște anchete și punând-o sub acuzare în România, dar și ducând o agresivă campanie la Bruxelles împotriva procuroarei. Eforturile au fost zadarnice, iar Kovesi a fost numită șefa Parchetului European. Din acest moment, a început numărătoarea inversă pentru mafia politică specializată în devalizarea fondurilor europene și infracțiunile economice de anvergură care au ruinat finanțele României.
Citiți mai jos câteva fragmente din interviul acordat de Kovesi pentru publicația euractiv.com.
Veți vedea, sistemul gândit este unul care să garanteze independența totală a procurorilor. Kovesi se așteaptă să aibă, încă din prima zi de funcționare, 3.000 de dosare de mare corupție pe masă. Apoi, în fiecare an, alte 2.000 se vor adăuga.
Pe lângă acestea, Procuratura Europeană va primi și sesizări de la persoane fizice și companiile private care se vor confrunta cu corupția în țările membre UE.
Laura Codruța Kovesi: „Prioritare vor fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special cele cu fonduri europene, cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor“
„Știu că există așteptări mari. EPPO este o structură foarte complexă, astfel încât obiectivul nostru este să îmbunătățim nivelul de protecție pentru banii europeni și vom face acest lucru prin investigarea infracțiunilor legate de fraudele financiare.
EPPO va fi independent și acest lucru este foarte important, deoarece independența instituției, independența procurorilor este prima premisă pentru a obține rezultate eficiente în combaterea corupției și a altor infracțiuni grave.
Rolul principal al EPPO va fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special infracțiunile cu fonduri europene, infracțiunile cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor, dacă aceste două infracțiuni sunt legate de competența noastră principală.”
Inițial, Comisia Europeană a alocat Parchetului UE 32 de procurori și un sfert!
„Problema principală când vorbim despre buget și resurse este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile.
În acest moment, sub asumarea inițială a Comisiei Europene, vom avea 32 de procurori și un sfert.
Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea. Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri.
Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.”
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare“
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare. Este foarte dificil să gestionezi sute de cazuri cu unul sau doi procurori.
Desigur, numărul de procurori europeni delegați care vor lucra în statele membre ar trebui să fie hotărât împreună de EPPO și de autoritățile naționale. Dar totul depinde de buget.
Dacă Comisia stabilește numărul și va rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient.”
Criza Covid-19 a creat oportunități noi de fraudă și corupție în utilizare fondurilor UE
„EPPO încă nu a început să investigheze cazuri, dar în acest moment, toate fraudele care sunt comise sunt sub jurisdicția noastră.
Acum avem un nou context cu această pandemie COVID-19. Există o mulțime de motive pentru a crede că competența noastră va crește.
Nu știm acum cum va arăta următorul CFM. Vor fi mai multe fonduri? Va exista mai multă flexibilitate pentru a le folosi? Dacă da, anticipez că va fi mai multă muncă pentru EPPO. Este logic.
Avem competență obligatorie, deci trebuie să investigăm toate cazurile care intră în jurisdicția noastră. Acesta este rolul nostru instituțional și nu putem negocia acest lucru.
Pe baza experienței mele anterioare și văzând avertismentele pe care alți profesioniști din întreaga Europă le-au emis în această perioadă, pot spune că, din păcate, mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE înseamnă oportunități pentru fraudă și pentru corupție.
În acest context, am citit și un raport Europol, care este foarte interesant. Grupurile criminale organizate sunt deosebit de puternice în anticiparea și exploatarea fiecărei oportunități, la scară industrială.
Trebuie să pregătim un răspuns adecvat și cred că cel mai bun răspuns este EPPO.”
„Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face treabă bună“
„Procurorul șef european ar trebui să decidă numărul procurorilor europeni cu autoritățile naționale. Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante. Am început negocierile în ianuarie.
Înainte de această criză, am vizitat 17 state membre și am început discuțiile cu miniștrii justiției, procurorii generali și toți reprezentanții autorităților naționale.
Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face o treabă bună. Problema principală este și modul în care vor lucra acești procurori. Există o presupunere că putem avea procurori cu fracțiune de normă. Pe baza experienței mele, pentru că procurorul să lucreze dimineața pentru EPPO și după-amiază pentru biroul său național, nu este ceea ce trebuie dacă vrem să avem o luptă eficientă împotriva criminalității financiare. În primul rând, se referă la independența procurorilor. Dacă vor fi dublaje, vor exista probleme cu independența lor tot timpul.
A doua problemă este legată de responsabilitate. Dacă un procuror ar avea cazuri europene, dar și naționale, va fi foarte dificil să-l facă responsabil dacă nu ar investiga cazurile la timp.
Acesta este motivul pentru care am insistat foarte mult să am doar procurori cu normă întreagă. Pentru independența, responsabilitatea lor și, mai important, pentru eficiență.“
„Ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri”
„Pe baza statisticilor primite de la statele membre, a consultărilor pe care le avem și a metodologiei noastre de calculare a numărului de cazuri, ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri.
Desigur, putem alege să abordăm doar unele dintre ele, dar acestea sunt doar cazurile trimise de statele membre, cele care sunt deja înregistrate.
Dar vom primi și reclamații de la persoane fizice, rapoarte de la alte instituții europene, astfel încât numărul total va depăși, evident, trei mii de cazuri.
În plus, ne așteptăm ca în fiecare an să primim 2.000 de cazuri noi. Deci, trebuie să fim pregătiți să începem viteza maximă din prima zi.
Prioritatea mea de șef al EPPO este să începem corect și să investigăm eficient toate cazurile pe care le vom primi.“
„Procurorii din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazurile din România“
„Procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât vor fi independenți. De asemenea, structura EPPO în sine va fi foarte importantă. Vom avea camera permanentă formată din trei procurori europeni din state membre diferite și vor supraveghea investigațiile în statele membre individuale.
De exemplu, procurorii europeni din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazuri din România.Acest lucru va face foarte dificil pentru oricine din țara respectivă să intervină în deciziile sale și numai această cameră permanentă va avea autoritatea de a supraveghea activitatea procurorilor delegați din țara respectivă.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Până la încarcerarea lui Liviu Dragnea, cei din PSD se plângeau că regina anticorupției românești face jocurile „Statului Paralel”, acordându-le imunitate judecătorilor și procurorilor. O intoxicare grosolană! Doar în 2014, de exemplu, în mandatul ei au fost trimiși în judecată 35 de magistrați, iar 20 au primit condamnare definitivă. Între 2002-2004, în plină epocă PSD, au fost condamnați doar un procuror și un judecător sindic!
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Laura Codruța Kovesi a fost destituită în mod abuziv din fruntea DNA, în urmă cu doi ani, de către regimul PSD și aliații din ALDE și UDMR. De ce clica mafiotă condusă pe atunci de Liviu Dragnea a dorit din răsputeri să scape de ea? E simplu! Ca să-l salveze pe escrocul din Teleorman de la pușcărie (până la urmă, tot acolo a ajuns!), dar și ca să stopeze eventuale alte arestări, alte dosare penale ce urmau să fie finalizate.
Mai e un aspect: într-un singur an petrecut la DNA, Kovesi a băgat la pușcărie de 10 ori mai mulți infractori decât procurorul comunist Amarie în perioada Iliescu (președinte) – Năstase (premier).
Kovesi nu s-a lăsat niciodată învinsă. În toamna anului trecut, ea a fost numită, oficial, procuror-șef al Parchetului European. Fosta șefă a DNA a primit această sarcină extrem de importantă, din partea Parlamentului European și a Consiliului European, pe propriile ei merite.
Să nu uităm un aspect esențial. Laura Codruța Kovesi a avut o contribuție capitală la arestarea unor cunoscuți politicieni români, dovediți cu acte de infracțiuni majore: de la abuz în serviciu până la spălare de bani, mită și sustragerea de la plata impozitelor către stat.
În perioada tandemului Iliescu – Năstase (2000-2004), nu s-a înregistrat niciun dosar de corupție de mare calibru. Au fost trimiși în spatele gratiilor doar oameni total necunoscuți. Și asta pentru ca PSD-ul de atunci să arate Europei, în special celor de la OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), că instituția condusă la acea vreme de Ioan Amarie își face treaba.
Lucrurile stăteau, de fapt, altfel. De cele mai multe ori, dosarele au urmat calea tergiversărilor. Amarie se plânsese că n-are destui procurori în raport cu numărul de dosare ce trebuia studiate. Avusese 84 de procurori în subordine. În doi ani, până la finele lui 2004, 144 de inculpați au primit o condamnare definitivă.
Într-un singur an, Kovesi, beneficiind de ajutorul a 97 de procurori (cu numai 13 în plus), a trimis în judecată 1.167 de inculpați, dintre care 1.138 au fost condamnați. Ce diferență uriașă față de mandatul lui Amarie!
Cifrele spun totul: Amarie în doi ani – 144 de condamnați definitiv; Kovesi într-un an: 1.138. Practic, aproape de zece ori mai mult!
2002-2004: PNA (Parchetul Național Anticorupție) în perioada conducerii PSD, Ion Iliescu (președintele României), Adrian Năstase (prim-ministru)
* În perioada 1 septembrie 2002 – 31 decembrie 2004, PNA a avut de soluționat 4.552 de cauze de corupție. 609 dintre ele au rămas nerezolvate.
* Din cele 3.953 de cauze soluționate, s-au întocmit 346 de rechizitorii. Pentru 3.607 au fost date soluții de netrimitere în judecată.
* Din 346 de cauze pentru care s-au întocmit rechizitorii, au fost trimiși în judecată 1.068 de inculpați (289 dintre ei – în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea unui număr de 2.492 de infracțiuni de corupție).
* De la data înființării Parchetului Național Anticorupție și până la 31 decembrie 2004, instanțele au pronunțat 190 de hotărâri de condamnare, privind 417 inculpați, trimiși în judecată de PNA.
– 1 director al Agenției SAPARD din cadrul Ministerului Agriculturii
– 1 consilier din Ministerul Integrării Europene
– 67 de ofițeri și subofițeri MAI
– 26 ofițeri și subofițeri MApN
– 1 judecător sindic
– 1 procuror
– 7 comisari ai Gărzii Financiare
– 1 director adjunct din Primăria Municipiului București
– 6 directori de bancă și 15 funcționari bancari
– 53 de directori de societăți comerciale
– 11 funcționari vamali
– 1 avocat
– 1 profesor universitar
– 1 executor judecătoresc
– 3 consilieri juridici
– 2 experți tehnici ai Ministerului Justiției
– 1 director general al administrației piețelor
* Prin cele 85 de hotărâri definitive au fost condamnați definitiv doar 144 de inculpați din cei 417.
* Unui procuror i-au revenit, în doi ani, nu mai puțin de 204 dosare de soluționat din totalul de lucrări: 17.191.
2014: DNA (Direcția Națională Anticorupție) în ultimul an de mandat al președintelui Traian Băsescu
* Din 9.111 cauze de soluționat, s-au întocmit 317 rechizitorii.
* Au fost trimiși în judecată 1.167 de inculpați. Dintre aceștia, au fost condamnați 1.138.
* Regimul PSD se plângea că procurorii și judecătorii controlează România. Se vorbea de așa-zisul „Stat Paralel”, de „Republica Procurorilor”. Nimic mai fals. Numai în 2014, în plină activitate a DNA, în mandatul lui Kovesi au fost trimiși în judecată 35 de magistrați, iar 20 dintre ai au primit condamnare definitivă!
* Practic, într-un singur an, Laura Codruța Kovesi a făcut ceea ce n-au reușit să realizeze cei de la PNA în perioada 2002-2004, când au fost condamnați un singur procuror și un singur judecător sindic! Retorica borfașilor era o minciună grosolană, venită mai ales din partea televiziunilor de intoxicare ale lui Dan Voiculescu.
* Doar în 2014, ca urmare a anchetelor DNA, instanțele de judecată au dispus confiscarea și recuperarea prejudiciilor, cifrate la peste 310 milioane de euro.
* În doi ani, pe vremea lui Adrian Năstase, niciunui politician de calibru nu i s-a găsit vreo infracțiune. Toți infractorii condamnați între 2002-2004 au fost practic necunoscuți. În vreme ce, în mandatul lui Băsescu, în 2014, Kovesi a executat cu dovezi politicieni de rang înalt. Iată câțiva dintre ei, condamnați într-un singur an:
– 1 prim-ministru (Adrian Năstase – 4 ani în dosarul Zambaccian)
– 1 vicepremier (George Copos – 3 ani și 8 luni în dosarul Transferurilor)
– 6 miniștri (Zsolt Nagy – 4 ani pentru aderare la un grup infracțional; Codruț Șereș – 4 ani pentru trădare și transmitere de secrete; Sorin Pantiș – 7 ani în dosarul „ICA”; Relu Fenechiu – 5 ani în dosarul „Transformatorul”; Miron Mitrea – 2 ani pentru luare de mită; Monica Iacob Ridzi – 5 ani pentru abuz în serviciu).
Cum a reușit Kovesi o asemenea performanță? De ce nu și Amarie?
Aflată la cârma DNA, Kovesi a avut mână liberă să-i bage la pușcărie pe toți marii infractori ai României. N-a ținut cont de nicio coloratură politică. Drept dovadă, l-a trimis după gratii chiar pe Mircea Băsescu, fratele președintelui Traian Băsescu.
Spre deosebire de ea, procurorul Ioan Amarie, uns de Ion Iliescu în fruntea PNA, a îndeplinit întocmai ordinele impuse de PSD.
* Amarie a avut vechi state de serviciu în domeniu, înainte de 1989. L-a cunoscut pe Iliescu spre sfârșitul anilor ’70, când a urmat cursurile Școlii Interjudețene de partid de la Iași. În același timp, Iliescu era prim-secretar PCR al județului.
* Conform unui articol apărut în „România liberă” în urmă cu 14 ani, Amarie a urmat două cursuri de perfecționare la Academia „Ștefan Gheorghiu”. „În 1982, procurorul-șef Ioan Amarie a plecat de la Dorohoi spre București și nu s-a mai oprit decât la porțile Academiei «Ștefan Gheorghiu». Se înscrisese în Programul pentru cadrele de conducere din sistemul procuraturii și justiției, inițiat de PCR. Dornic de învățătură, Amarie a urmat aici două cicluri. Și a tot învățat, potrivit programei, despre «contribuția PCR și a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la dezvoltarea creatoare a teoriei revoluționare, la soluționarea problemelor actuale și de perspectivă ale făuririi societății multilateral dezvoltate». Potrivit orarului, Amarie învăța lunea, de la 10 la 12, cum stau lucrurile cu «strategia dezvoltării economico-sociale a României în lumina Congresului al XII-lea al PCR», iar de la 12 la 14 despre «contribuția PCR, a secretarului său general la îmbogățirea teoriei revoluționare a clasei muncitoare». Marțea participa la dezbaterile privind «democratizarea actului de conducere», iar joia dădea teste de verificare a cunoștințelor. (…) A lucrat din greu la lucrarea cu tema «Activitatea de prevenire și fenomenul religios. Contribuția procurorului în ridicarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii».
* Conform Wikipedia, în 1994, Ioan Amarie, aflat la volan, a accidentat mortal o femeie. A fost scos din urmărire penală, motivându-se că „șoferul a fost în imposibilitatea de a observa intenția victimei, din cauza obturării câmpului vizual”.
* A mai fost cercetat pentru alt accident rutier, produs în 2011, soldat cu moartea a două persoane.
* Când a fost numit procuror-șef la nou-creata instituție anticorupție, PNA, procurorii europeni l-au descris astfel: „He comes from nowhere” („El vine de nicăieri”).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Laura Codruța Kovesi a emis un comunicat la scurt timp după ce, marți la prânz, CEDO a stabilit că i-au fost încălcate drepturile și a fost destituită abuziv de la conducerea DNA de către regimul PSD, în iulie 2018.
Într-un mesaj remis publicației g4media.ro, Codruța Kovesi – acum procuror-șef la Parchetul European – spune că efortul a meritat, iar victoria obținută împotriva instituțiilor statului român politizate de PSD va consolida statutul tuturor magistraților. Kovesi a explicat că decizia din 2018 a Curții Constituționale controlate de PSD, care îl obliga pe președintele țării să execute deciziile ministrului justiției, a fost una care “a atribuit o putere discreționară” acestuia.
Tudorel Toader primea astfel dreptul de a schimba procurorii cu funcții de conducere, fiind eliminată orice protecția a magistraților în fața presiunilor politice. Tot CCR, condusă atunci, ca și acum, de fostul senator PSD Valer Dorneanu, a eliminat orice posibilitate a magistraților de a ataca deciziile ministrului – acest lucru a fost considerat o încălcare a drepturilor omului de către CEDO.
Kovesi: “Decizia Curții Constituționale a României cu privire la revocarea din funcția de procuror-șef al DNA a atribuit o putere discreționară ministrului justiției”
Citiți mai jos mesajul remis publicului de Laura Codruța Kovesi, după sentința CEDO care i-a dat câștig de cauză și a stabilit că i-au fost încălcate drepturile de Curtea Constituțională a României atunci când a fost destituită de la conducerea DNA:
”Această decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) clarifică, în primul rând, o chestiune de principiu legată de independența procurorilor și, implicit, a sistemului judiciar, dar mai sunt și alte lucruri pe care le lămurește.
Decizia Curții Constituționale a României cu privire la revocarea din funcția de procuror-șef al DNA a atribuit o putere discreționară ministrului justiției de a revoca un procuror cu funcție de conducere, fiind anulată în acest fel orice protecție a magistraților contra arbitrariului deciziilor politice, iar, pe de altă parte, a înlăturat posibilitatea atacării efective a unei decizii de revocare, deși aceasta afectează un drept fundamental al persoanei.
Atunci când am introdus acțiunea la CEDO am declarat că «doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, întrucât decizia Curții Constituționale poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public».
“Hotărârea CEDO constată că procedura ad hoc prin care s-a decis revocarea mea a fost lipsită de legitimitate”
Prin hotărârea sa, CEDO a stabilit că existat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece decizia Curții Constituționale a limitat posibilitatea de a ataca decizia de revocare în fața unei instanțe de judecată, chiar dacă aceasta a afectat dreptul meu la viață profesională.
Persoanele nu ar trebui să fie subiect al deciziilor Curților Constituționale, ci doar principiile. Ceea ce stabilește CEDO este că persoanele trebuie să aibă întotdeauna dreptul și posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare în fața unei instanțe de judecată.
Hotărârea CEDO constată că procedura ad hoc prin care s-a decis revocarea mea a fost lipsită de legitimitate. Ar trebui să medităm cu privire la faptul că, într-un stat european, procedura care a condus la decizia de revocare a procurorului-șef al DNA a fost realizată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare.
CEDO stabilește că opiniile pe care le-am exprimat public cu privire la modificări legislative sau independența justiției nu pot constitui motiv pentru sancționarea unui magistrat. Mai mult, CEDO a decis că motivele care au fost invocate pentru revocare «nu sunt susținute de elemente de probă specifice și, prin urmare, acestea nu pot fi considerate ca fiind convingătoare în întregul context al cauzei».
“CEDO motivează că revocarea din funcția de procuror șef a avut un «efect de descurajare»” pentru ceilalți magistrați din România
Știm cu toții că revocarea mea a făcut parte dintr-o campanie de intimidare a sistemului judiciar, în încercarea de a descuraja lupta împotriva corupției. Totodată, CEDO motivează că revocarea din funcția de procuror șef a avut un «efect de descurajare», în sensul că «ar fi trebuit să îi descurajeze nu numai pe aceasta, ci și pe alți procurori și judecători ca pe viitor să participe la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, cu privire la aspecte legate de independența sistemului judiciar».
Așa cum și hotărârea CEDO menționează «se pare că îndepărtarea prematură a reclamantului din funcția sa de procuror șef al DNA a învins chiar scopul menținerii independenței sistemului judiciar».
Această hotărâre a CEDO consolidează statutul tuturor magistraților din Europa și îi apără de ingerințe politice discreționare din partea reprezentanților altor puteri într-un moment în care independența celor care investighează corupția sau alte fapte grave este pusă sub semnul întrebării în mai multe locuri și în mai multe modalități.
“Sunt convinsă că a meritat, motiv pentru care vă spun: NU abandonați!”
Nu am depus o cerere pentru despăgubiri bănești, pentru că am considerat că decizia CEDO este suficientă pentru mine ca remediu, dar și pentru că, nu doream ca o potențială compensație să fie plătită din bugetul de stat, implicit din banii românilor.
Sper ca această hotărâre să reprezinte o reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți în ultimii ani!
Sper ca această decizie să dea curaj magistraților români!
Pentru toți cei care ne-au susținut, pentru cei care au susținut statul de drept, indiferent de riscurile, de intimidările și hărțuirile la care au fost supuși, astăzi este un moment important și reamintesc ceea ce am spus în ziua revocării: să nu abandonăm!
Sunt convinsă că a meritat, motiv pentru care spun din nou: NU abandonați!”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sentința devastatoare a CEDO – care a stabilit marți, 5 mai, că însăși Curtea Constituțională a României a încălcat drepturile omului în 2018, la demiterea Laurei Codruța Kovesi de la DNA – l-a lăsat nepăsător pe șeful instituției, judecătorul Valer Dorneanu.
“Nu am niciun sentiment, nici de bucurie, nici de nimic”, a declarat președintele CCR pentru hotnews.ro, la scurtă vreme după anunțul CEDO. “Nu am de gând să fac niciun comentariu. Nu îmi permite statutul să dau declarații publice cu privire la o decizie a uneia din cele 3 mari instanțe. Vă dați seama că nu pot comenta asa ceva. (…) Se vor face comentarii la adresa noastră, este evident, că de-aia este democrație”, a mai spus Dorneanu pentru sursa citată.
Demolarea credibilității pentru CCR – o altă moștenire a regimului PSD
Cazul este de o gravitate excepțională pentru România, țară membră UE și NATO unde se presupune că există democrație, iar Curtea Constituțională este garantul suprem al drepturilor omului. Practic, prin sentința de marți, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consfințit că însăși CCR a făcut un abuz la nivel înalt.
Imaginea și reputația acestei instituții a primit o lovitură de măciucă. Din acest moment, credibilitatea CCR este zero, oricine putând să invoce cazul Kovesi pentru a contesta alte decizii – corecte sau nu. Este o altă piatră de moară pe care regimul PSD o atârnă, astfel, de gâtul României.
Dragnea a cerut, Dorneanu s-a conformat
Începând din 2017, CCR a fost aservită politic de liderul PSD Liviu Dragnea, care a implicat activ instituția împotriva președintelui țării, a DNA, a statului de drept și a legislației anticorupție. Vârful de lance al lui Dragnea l-a reprezentat fostul judecător comunist și deputat PSD Valer Dorneanu, numit președinte al CCR.
În 2018, după mai mulți ani de atacuri susținute împotriva DNA, Laura Codruța Kovesi – șefa instituției – a fost demisă de ministrul justiției Tudorel Toader. Președintele Iohannis a întârziat să emită decretul de revocare, așa că Tudorel Toader și alianța PSD-ALDE s-a adresat CCR.
Acest for a emis o decizie controversată, prin care îl obliga pe președintele țării să aprobe actele venite de la Tudorel Toader. Kovesi a fost demisă, dar la începutul anului trecut s-a adresat la CEDO, acuzând că i s-au încălcat drepturile și a fost demisă abuziv. Judecătorii Curții Europene de Justiție i-au dat câștig de cauză marți, 5 mai 2020.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Laura Codruța Kovesi a fost demisă abuziv de regimul PSD în 2018, din fruntea Direcției Naționale Anticorupție, a stabilit marți, la Strasbourg, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
După victoria de la alegerile parlamentare din noiembrie 2016, PSD și aliații din ALDE și UDMR au declanșat un război pe viață și pe moarte cu DNA și cu șefa instituției, Laura Codruța Kovesi.
Istoria unui conflict care a dus la demiterea abuzivă a șefei DNA de regimul oligarhic PSD
După doi ani de atacuri, șicane, modificări legislative menite să limiteze și să taie din eficacitatea Direcției Naționale Anticorupție, regimul PSD – Dragnea a reușit, pe 9 iulie, îndepărtarea celei considerate cel mai mare inamic al oligarhiei transpartinice din România.
Pretextul l-a constituit un raport al ministrului justiției de atunci, controversatul Tudorel Toader. Acesta a destituit-o pe Kovesi, dar președintele Iohannis a întârziat să valideze decizia.
Sesizată, Curtea Constituțională a României, controlată de Dragnea, a emis o hotărâre în care scria că președintele României e obligat să aprobe ceea ce îi trimite ministrul justiției.
Devenită țintă a oligarhiei politico-economice ridicată și dezvoltată din rândurile activiștilor de partid comuniști și a securiștilor de dinainte de 1989, perpetuată prin FSN – PDSR – PSD, Kovesi a condus DNA în cea mai prolifică perioadă a sa. În mandatul ei, procurorii anticorupție au trimis după gratii zeci de politicieni, miniștri și afaceriști de prim rang, devoalând fraude și infracțiuni economice de zeci de miliarde de euro. Liviu Dragnea s-a angajat, în fața celorlalți baroni PSD, că va modifica legile justiției și o va scoate pe Kovesi de la DNA, inițiind un discurs conspiraționist, antijustiție, anti-UE și anti-SUA care a culminat, în vara lui 2018, cu paralizarea Direcției Naționale Anticorupție și cu reprimarea violentă a manifestației anticorupție petrecută pe 10 august, în Piața Victoriei.
Sentința CEDO: Codruței Kovesi i-a fost încălcat dreptul la proces echitabil
Aleasă între timp procuror-șef al Parchetului European, în ciuda opoziției disperate a PSD, Kovesi a dat în judecată România la CEDO, la începutul anului 2019, contestând decizia de revocare din fruntea DNA.
„În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern <<un recurs efectiv>>, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, nota la vremea respectivă Kovesi. Procesul a durat până acum. Marți, 5 mai, CEDO a comunicat sentința. Judecătorii europeni i-au dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi, constatând că i-au fost încălcate dreptul la un proces echitabil și dreptul al liberă exprimare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cristian Borcea, fostul acționar al echipei Dinamo, nu-și va putea ridica blocurile de 14 etaje pe care le plănuia pe malul Lacului Tei. Este o lovitură mare primită de afacerist, care miza pe sprijinul Gabrielei Firea pentru a da o lovitură imobiliară fără precedent în București. Primarul a introdus doleanța lui Borcea pe ordinea de zi, dar consilierii au respins PUZ-ul.
Consiliul General al Municipiului București, întrunit joia trecută, a respins Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care urma să autorizeze ridicarea unor clădiri de locuințe pe malul lacului bucureștean, pe o suprafață de 26.500 de metri pătrați, afirmă pentru Ziaristii.com surse bine informate.
În acte, blocurile care urmau să se construiască figurează pe numele mamei și al sorei lui Borcea
În acte, inițiatorii proiectului erau mama și sora lui Cristi Borcea: Elena Borcea și Violeta Călin.
Decizia Consiliului General este surprinzătoare, pentru că Borcea reușise să aranjeze să primească toate avizele necesare, inclusiv pe cel de urbanism, de la Ștefan Dumitrașcu, arhitectul-șef al Bucureștiului.
Terenul pe care voia Borcea să-și înalțe blocurile este amplasat pe malul lacului, chiar în spatele sediului ROMSILVA, și a ajuns la afacerist într-un mod mai mult decât dubios.
În 2016, Borcea s-a autodenunțat că i-a dat șpagă lui Onțanu două terenuri pentru a primi dreptul de proprietate al spațiului de pe malul Lacului Tei
DNA l-a acuzat în 2016 pe fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu, că i-a “livrat” lui Borcea drepturile de proprietate ale mai multor terenuri din Sectorul 2 – între care și cel unde acum încearcă fostul șef dinamovist să ridice blocuri – contra unei șpăgi – două terenuri. Unul a ajuns la Onțanu, iar altul la celebrul general al “interesului național” Gabriel Oprea.
Instanța a stabilit pe 27 iulie 2017 că fapta s-a prescris și a anulat procesul. Motivarea sentinței a fost întocmită de judecătorul de caz, Damian Dolache, de la Curtea de Apel, la un an și două luni după sentință (23 octombrie 2019)! DNA a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a dovedit ulterior că Onțanu a fost dat în fapt chiar de Borcea, care l-a denunțat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sorina Pintea, fost ministru al Sănătăţii în Guvernul Dăncilă, a fost prinsă în flagrant de procurorii DNA, dezvăluie Digi24.ro. Ea este acuzată că ar fi luat mită 120.000 de lei.
Vineri seara, la ora 20.00, Pintea se afla deja în drum spre București, unde va fi audiată și posibil reținută. Fostul ministrul este transportat cu duba.
Anchetatorii au indicii referitoare la implicarea Sorinei Pintea într-un caz de corupţie. Ancheta vizează un contract de achiziții a unor echipamente medicale folosite la combaterea noului coronavirus. Achiziția urma să se facă în regim de urgență, fără licitație.
Procurorii DNA au stat în biroul directoarei Sorina Pintea mai bine de 7 ore, făcând percheziții și ridicând mai multe documente.
Flagrantul ar fi fost realizat în jurul orei 15.00. Fostul ministru ar fi condiţionat achiziţia de echipamente împotriva coronavirusului de primirea sumei de 120.000 de lei. Banii ar fi fost găsiți în biroul Sorinei Pintea, fiind marcați cu „Mită”.
Ancheta este derulată de DNA București
Sorina Pintea este directorul Spitalului Județean de Urgență Baia Mare, funcție în care a revenit după încetarea mandatului de ministru al Sănătății (2018-2019). Spitalul se află în subordinea Consiliului Județean Maramureș, condus de PSD-istul Gabriel Zetea.
Sorina Pintea a fost aleasă senator în decembrie 2016, ocupând prima poziție pe lista PSD Maramureș. Pe 4 februarie 2017 (la patru zile după Ordonanța 13, în plină febră a protestelor pro-justiție) și-a anunțat demisia din funcția de senator, alegând să rămână în funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare.
A fost ministru al Sănătății din data de 29 ianuarie 2018 până la 4 noiembrie 2019, în Guvernul Dăncilă. Cel care a propulsat-o în guvern a fost Liviu Dragnea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
