ziaristii.com

Categorie: Economie

  • Ministrul Cîțu acuză cu cifre: „PSD a avut intenția să ducă România cât mai departe de UE și de zona euro”

    Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a postat duminică dimineața două mesaje tăioase pe pagina sa de Facebook. Într-unul arată, cu cifre, ce înseamnă dezastrul produs de PSD în economia și în finanțele României. În celălalt anunță că-i cheamă pe ultimii trei premieri și ultimii trei miniștri de Finanțe, toți de la PSD, să explice în Parlament de ce au produs această catastrofă.

    Pe lista vinovaților pentru dezastrul economico-financiar, Florin Cîțu îl include și pe Mihai Tudose, cel de-al doilea prim-ministru din „era Dragnea”.

    La începutul lunii noiembrie 2019, pe când era unul dintre liderii Pro România, europarlamentarul Florin Tudose le-a cerut parlamentarilor acestui partid să voteze învestirea Guvernului Orban (cu Cîțu ministru de Finanțe). Din acest motiv, el a intrat în conflict cu Victor Ponta, care a dat ordin să nu fie votat guvernul liberal. Ulterior, Tudose și-a dat demisia din Pro România și a revenit în PSD.

    Primul mesaj al lui Cîțu: Convocare pentru Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Ștefan, Mișa, Teodorovici

    „V-am promis adevărul. Acum am tabloul complet al dezastrului lăsat în urmă de guvernarea PSD.

    Am luat o decizie. Următoarele persoane TREBUIE chemate în fața comisiilor reunite ale Parlamentului pentru a explica situația economică în care ne aflăm astăzi:

    – Sorin Grindeanu
    – Viorel Ștefan
    – Mihai Tudose
    – Ionuț Mișa
    – Viorica Dăncilă
    – Eugen Teodorovici

    Românii trebuie să știe, cu nume și prenume, cine a distrus economia în ultimii trei ani.”

    Al doilea mesaj al lui Cîțu: Radiografia dezastrului

    „Să nu uităm ce a însemnat guvernarea toxică PSD:

    – creșterea dobânzilor de la 0,8% la peste 5% (asta, în timp ce în restul Europei dobânzile scădeau);

    – trecerea de la deflație la CEA MAI MARE rată a inflației din UE;

    – cel mai mare deficit bugetar din UE (în UE sunt astăzi 12 țări cu surplus bugetar, printre care și Grecia);

    – creșterea deficitului comercial (importăm mai mult decât exportăm);

    – creșterea deficitului de cont curent.

    Risipa și furtul din banul public, făcute de PSD, au ADĂUGAT la datoria publică 75 de miliarde de lei în acești trei ani.

    Partea proastă este că 65 de miliarde de lei TREBUIE plătiți de guvernarea 2020-2024.

    Mai simplu: TOȚI indicatorii macro care sunt folosiți pentru a testa sănătatea unei economii s-au înrăutățit. TOȚI.

    Aceștia sunt și indicatorii care sunt luați în calcul atunci când se analizează oportunitatea trecerii la moneda euro. Guvernarea PSD a ÎNDEPĂRTAT România de acest obiectiv.

    Este evident că PSD a avut intenția să ducă România cât mai departe de UE și de zona euro.

    Ce am făcut noi, PNL, în trei luni de guvernare:

    – dobânzile scad;
    – moneda națională este stabilă;
    – prețurile stabile;
    – investitorii au încredere în noi;
    – am plătit facturi către sectorul privat pe are PSD nu le plătise de ani buni (statul trebuie să fie un partener corect cu sectorul privat dacă dorește să aibă în partea cealaltă un partener corect);
    – am redus deficitul bugetar și implicit reducem deficitul de cont curent;
    – începem proiectele de infrastructură rutieră majore;
    – reformăm aparatul administrativ.

    Nu ne oprim aici!

    Obiectivele pe termen mediu sunt clare – disciplină și consolidare fiscală, echilibru bugetar, contribuția mai mare a invesițiilor la creșterea economică, reducerea deficitului comercial și reducerea deficitului de cont curent, transparență, predictibilitate. Eliminăm risipa și furtul din banul public.

    Doar o economie sănătoasă, fară dezechilibre, poate livra BUNĂSTARE pentru TOȚI românii.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. PSD a cheltuit 430.000 de euro, din bani publici, pentru mitingul împotriva justiției! Pe scenă au „behăit” Dragnea, Tăriceanu, Firea, Pleșoianu

  • A Treia Revoluţie. În următorii 5 ani, automobilul se va schimba mai mult decât în ultimii 50 de ani

    Propulsia electrică este deja o realitate care se va extinde considerabil. Alături de aceasta, există alte tehnologii care, pe termen scurt, vor începe să transforme radical industria auto astfel încât, în următorii cinci ani, automobilul se va schimba mai mult decât în ​​ultima jumătate de secol. 

    De la crearea mașinii, la sfârșitul secolului al XIX-lea, timp de aproape 100 de ani, progresul tehnic s-a concentrat pe îmbunătățirea mecanică a tuturor elementelor sale, împreună cu cea a metodelor de fabricație.

    Utilizarea componentelor electronice, implementată la scară industrială la sfârșitul anilor ’70, pe de o parte a permis autoturismelor să aibă funcții și dispozitive imposibile până la acel moment; pe de altă parte, a permis dezvoltarea de noi sisteme din ce în ce mai rapid.

    În prezent, suntem în plină A Treia Revoluție din industria auto, arată o analiză a publicaţiei El Mundo. Produse precum noile vehicule electrice sunt deja rezultate palpabile și, într-un timp scurt, vom vedea multe alte dezvoltări produse de tehnologiile electrice.

    Propulsie electrică

    Mașina electrică este o realitate. În prezent ea este capabilă să răspundă preferințelor și nevoilor majorității automobilistilor. Oferta de modele se va multiplica în următorii ani și vor apărea chiar noi tehnologii. De exemplu, în cadrul grupului Volkswagen se lucrează la un SUV cu un motor electric având un motor independent pentru fiecare roată, ceea ce va oferi o marjă extrem de largă pentru a controla dinamica vehiculului.

    Circulația autonomă

    Un exemplu al următorului salt tehnologic este acordul la care a ajuns grupul Volkswagen cu Qatar Investment Authority pentru a pune în aplicare, în 2022, o flotă de vehicule autonome de nivelul 4. E vorba de un lot de 35 de vehicule de pasageri, similare prototipului I.D. Buzz, care vor circula prin zone specifice din Doha, capitala statului din Golful Persic, pentru transportul în comun. Se așteaptă ca testele cu circuit închis să fie finalizate pe tot parcursul anului 2020, pentru a începe efectuarea transportului în condiții reale în 2021 și, în final, pentru a implementa serviciul pe tot parcursul anului 2022.

    Realitatea virtuală și realitatea augmentată

    Realitatea virtuală este deja folosită ca parte a procesului de dezvoltare a autovehiculului. În curând, poate fi aplicată pentru funcții noi, cum ar fi să permită unui client să vadă configurația mașinii sale la un dealer sau să pună o imagine a modelului pe care îl caută în cadrul unui spaţiu real (de exemplu, garajul casei sale). Următorul pas va fi aplicarea realităţii virtuale în locul şoferului, așa cum a fost anticipat de prototipul I.D. VIZZION. Împreună cu realitatea virtuală, atât în ​​dezvoltare, cât și în producție, realitatea augmentată va fi folosită în scurt timp în modele care proiectează grafică și date pe o imagine reală, așa cum putem vedea în Head-up-display care încorporează noul ID.3.

    Rețele de date de mare viteză

    Volumul de date pe care îl emite și primește mașina este în creștere și, pentru a profita de toate posibilitățile de conectare la „cloud”, este necesară o rețea de capacitate mai mare. Volkswagen intenționează deja să instaleze rețele 5G în unele fabrici, pentru a crește productivitatea. Pe de altă parte, este planificată implementarea rețelelor 5G cu o capacitate de 20 Gb/s în locuri publice. Aceste rețele de mare viteză vor face posibile transmisii de date terabyte între vehicule (C2C) și infrastructură (C2X).

    Comunicare C2C și C2X

    Pentru aproape întreaga istorie a mașinii, șoferul nu a folosit pentru a conduce decât simțurile sale. Nu cu mult timp în urmă, mașinile au început să fie echipate cu senzori, precum ultrasunete, radar, camere foto și lasere. Acum a început epoca în care mașinile vor „vedea” mult mai mult decât permite vederea obişnuită umană. Aceasta este comunicarea mașinii cu alte mașini („mașină cu mașină” sau „C2C”) sau a mașinii cu infrastructura („car to X” sau „C2X”). Există deja modele precum noul Golf care schimbă informații relevante pentru trafic cu alte vehicule și cu infrastructura de trafic pe o rază de până la 800 de metri.

    Viitorul automobilului se anunţă plin de surprize

    Dar se poate merge şi mai departe cu revoluţia auto, mai ales când vor fi implementate rețelele de date mai rapide. De exemplu, o mașină va putea primi imagini ale camerei video de la altă maşină care circulă în față și, astfel, șoferul va putea vedea dacă este posibilă o depășire.

    Se vor putea utiliza, de asemenea, imaginile camerelor de trafic din infrastructura rutieră și chiar va putea exista o clădire de parcare automatizată ce va prelua controlul mașinii, odată ce pasagerii au părăsit-o, pentru a o parca și a o readuce la nevoie. Viitorul automobilului de anunţă captivant.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Sora” lui Ciorbea apără hoţia pensiilor speciale: Renate Weber atacă legea la CCR, ignorând voinţa populaţiei

  • Moștenirea lăsată de PSD nu e grea, e catastrofală: deficit de 4,6% pe 2019

    Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat marți, într-o conferință de presă, că deficitul bugetar pentru 2019 a fost de 4,6% din PIB. Este moștenirea catastrofală pe care guvernările populist-iresponsabile ale PSD, din „era Dragnea” (2017-2019), au lăsat-o României.

    Deficitul final pe anul trecut este mai mare cu 0,15% decât estimarea de 4,45% din momentul rectificării bugetare din noiembrie 2019.

    La nivelul Uniunii Europene, deficitul maxim acceptat e de 3%, cu obligația de a-l scădea anual cu cel puțin un procent, până va intra sub 1%.

    Un deficit mare, precum acest 4,6%, aduce necazuri în serie:

    • crește inflația;
    • crește datoria externă a României, gradul de îndatorare și dobânzile la care ne împrumutăm;
    • descurajează sau chiar alungă investițiile străine;
    • crește rata de emigrare a românilor și accelerează depopularea României;
    • îndepărtează România de momentul când va fi acceptată în Zona Euro.

    Bani pentru pensii și salarii, nu pentru investiții

    ”Estimarea noastră la rectificarea bugetară a fost un deficit de 4,45% din PIB, dar au existat elemente pe care nu le-am putut prevedea. Printre ele s-a numărat plata datoriei către frații Micula, pentru că exista o decizie judecătorească finală. În plus, câteva companii de stat nu au plătit dividende de 1,3 miliarde de lei, acolo sunt neclarități și vom începe un control”, a declarat Cîțu.

    Întrebat ce companii cu capital de stat nu au plătit dividendele, ministrul a menționat Hidroelectrica. El a spus că bugetul creat de fostul guvern PSD în 2019 a fost nerealist, prevăzând venituri mult peste cele colectate.

    ”În timpul anului, PSD a dus banii de la investiții către salarii și pensii. În lunile noiembrie și decembrie am inversat tendința, am plătit facturile pentru investiții. Au fost facturi acumulate în ani de zile, neplătite de fostul guvern, și Guvernul PNL le-a plătit, acesta este motivul creșterii deficitului”, a declarat Florin Cîțu.

    De acum încolo, execuția bugetară va fi însoțită de un raport lunar explicativ, a mai spus ministrul Finanțelor.

    Statul român plătește în fiecare lună 10 miliarde de lei pentru salarii și 11 miliarde de lei pentru pensii și asistență socială, adăugat Florin Cîțu.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Fundătura în care ne-a dus populismul banditesc al PSD: Bulgaria va adera la Zona Euro în 2023, noi nici în 2025!

    Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), bulgăroaica Kristalina Georgieva, a declarat că aderarea Bulgariei la Zona Euro în 2023 „este deplin realizabilă”, anunță Agenția France Presse (AFP). În schimb, derapajele majore ale guvernării PSD-ALDE, care acum se dovedesc greu de reparat, au îndepărtat România de acest obiectiv.

    Kristalina Georgieva a precizat că a evocat acest subiect într-o discuție cu președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în marja Forumului economic de la Davos.

    „Christine Lagarde vede o dezvoltare pozitivă în ceea ce privește Bulgaria. Ea se așteaptă ca proiectele de aderare la Zona Euro să se realizeze așa cum este prevăzut”, a declarat Georgieva, într-un interviu pentru postul public de radio bulgar BNR.

    Obiectivul anului 2023 „este deplin realizabil”, a spus directoarea FMI.

    Ministrul bulgar al Finanțelor, Vladislav Goranov, a anunțat recent că Bulgaria ar trebui să adere înainte de aprilie 2023 la mecanismul ratelor de schimb ERM II, denumit „antecamera euro”. Este vorba de cadrul de reglementare bancar din Zona Euro și de sistemul de paritate fixă în care un stat trebuie să rămână doi ani înainte de a intra în Zona Euro.

    Cel mai sărac stat din UE, Bulgaria a menținut moneda sa, leva, ancorată de marca germană, apoi de euro, din 1999, la o cotație fixă. Mecanismul ERM II prevede că moneda națională poate fluctua într-un palier de ±15% timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

    Bulgaria aplică din 1997 un regim de austeritate fiscală care îi permite menținerea indicatorilor macro-economici stabili și un nivel redus al datoriei publice (28% din PIB în octombrie 2019).

    „Bulgaria are interesul să intre în Zona Euro pentru a se baza pe capacitatea de protecție” a BCE, deoarece „lumea devine în continuare mai turbulentă”, a subliniat Georgieva.

    Politicile populiste au îndepărtat România de Zona Euro

    În Raportul din 2018 al Comisiei Europene,  România apărea ca fiind cel mai puțin pregătită din cele șapte state membre care ar urma să adere la zona euro. Țara noastră îndeplinea un singur criteriu din cele patru.

    Toate celelalte șase state erau mai bine pregătite decât România, iar șefi de pluton erau Bulgaria, Suedia și Croația, țări care îndeplineau trei din patru criterii.

    Frustrant este că România a devenit codașă în doar câțiva ani de guvernare Dragnea, pentru că în 2014-2016 era fruntașă. Țara noastră a îndeplinit criteriile formale pentru aderare în 2014 și 2015, iar în 2016 vedea deschizându-i-se ușa Zonei Euro. Alegerile din decembrie 2016, care au adus PSD la guvernarea cu uscor zdrobitor, au distrus tot ce se construise în ani de trudă și austeritate.

    În prezent, orizontul pentru aderarea României la Zona Euro este 2024-2026, dar e mai mult o dorință. În realitate, suntem mai departe ca oricând în ultimul deceniu de acest obiectiv. Deficitul și inflația sunt enorme, iar leul se depreciază accelerat, pe fondul politicilor populiste lansate în mod iresponsabil de guvernările PSD și cărora nici guvernarea PNL nu pare dispusă să le pună stop într-un an cu dublă miză electorală.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * DOCUMENT. Consiliul Fiscal avertizează: creșterea pensiilor cu 40% va duce la măsuri dureroase în următorii ani! Deficit criminal: peste 6% în 2021, peste 7% în 2022

  • DOCUMENT. Consiliul Fiscal avertizează: creșterea pensiilor cu 40% va duce la măsuri dureroase în următorii ani! Deficit criminal: peste 6% în 2021, peste 7% în 2022

    Tot mai multe voci autorizate spun ferm că o creștere generalizată a pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, ar duce la sinuciderea financiară a României. După Banca Națională și alte instituții financiare, a venit rândul Consiliului Fiscal, condus de academicianul Daniel Dăianu.

    Aplicarea Legii pensiilor în forma votată de Parlament, care prevede creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie, ar provoca un dezechilibru major în finanțele publice, avertizează Consiliul Fiscal (organism consultativ), în Opinia sa privind bugetul de stat.

    Astfel, Consiliul Fiscal arată că majorarea pensiilor conform legii inițiate de PSD ar duce deficitul bugetar la cifre catastrofale:

    • 4,6 – 4,8% din PIB în 2020
    • peste 6% în 2021
    • peste 7% în 2022.

    Concluziile Consiliului Fiscal

    • Potrivit estimărilor, România avea în anul 2019 cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din UE, atât efectiv, cât și structural. Mai mult, deteriorarea soldului bugetar în perioada 2015-2019 a fost de departe cea mai accentuată din UE. În această perioadă, la nivelul UE, toate țările și-au îmbunătățit soldul bugetar, România fiind pe contrasensul politicilor fiscal-bugetare la nivel european. Deficitele bugetare ridicate vor avea corespondent, mai devreme sau mai târziu, în majorarea datoriei publice.
    • În ultimii doi ani și jumătate a fost abandonată abordarea bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea punctului de pensie, deși aceasta este cuprinsă în legislație, în favoarea unei abordări discreționare, care implică stabilirea de către Guvern în mod arbitrar a valorii punctului de pensie.
    • Consiliul Fiscal (CF) remarcă progresul în direcția transparentizării construcției bugetare operată cu prilejul celei de-a doua rectificări bugetare aferente anului 2019 – în sensul actualizării proiecției de venituri și al recunoașterii în cheltuielile bugetare a unor obligații restante.
    • Ultimele informații disponibile cu privire la execuția bugetară aferentă anului 2019 sugerează, în opinia CF, o evoluție și mai nefavorabilă în raport cu estimările Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, CF estimează un minus de venituri bugetare, fără a le lua în calcul pe cele din fonduri UE, de cel puțin 0,25% din PIB, în timp ce riscul depășirii anvelopei la categoria cheltuieli cu bunuri și servicii s-ar materializa probabil la un nivel de cel puțin 0,2% din PIB. Aceste date vor avea impact în același cuantum asupra construcțiilor bugetare subsecvente.
    • Ulterior adoptării proiectului de buget aferent anului 2020, a intervenit o serie de modificări în nivelul taxelor și impozitelor, în principal în sensul reducerii acestora. Cumulat, acestea vor conduce la venituri bugetare mai reduse cu circa 0,5% din PIB și, ceteris paribus, la un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2020 mai ridicat cu același cuantum.
    • Evoluțiile menționate mai sus echivalează cu o încordare și mai mare a bugetului public, stare subliniată de opiniile recente ale CF și care se caracterizează prin puținătatea veniturilor fiscale și presiuni foarte mari pe resursele sale.
    • Considerând informațiile disponibile în acest moment, estimarea CF privind nivelul deficitului bugetar pentru anul 2020 se plasează în intervalul 4,6 – 4,8% din PIB, rezultând un ecart față de ținta MFP de 1 – 1,2% din PIB. Această situație foarte complicată reclamă măsuri suplimentare de consolidare.
    • Majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 ar avea loc în contextul unui derapaj bugetar de proporții deja existent. Chiar fără această măsură, estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent este de 3,8 – 4,1% din PIB;
    • Reducerea deficitului cash din anul 2020 comparativ cu anul 2019 este sprijinită de două elemente cu caracter temporar/excepțional (engl. one-off), respectiv rambursările în contul taxei auto efectuate în anul 2019 în cuantum de 2,8 mld. lei și preconizata închiriere în anul 2020 a benzilor de frecvență 5G pentru următorii 10 ani de către operatorii de telefonie mobilă, de la care se așteaptă încasări bugetare de circa 2,5 mld lei. Aceste elemente justifică o reducere a deficitului cash în anul 2020 față de anul 2019 de circa 0,47% din PIB, fără ca aceasta să implice vreun efort de ajustare.
    • Un element cu impact major asupra construcției bugetare pentru anul 2020, precum și pentru anii următori, este reprezentat de creșterea cheltuielilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat, determinată, pe de o parte, de plata la nivelul întregului an a pensiilor majorate cu 15% la 1 septembrie 2019 (care generează un plus de cheltuieli bugetare față de anul 2019 de circa 6,4 mld. lei) și, pe de altă parte, de majorarea preconizată de 40% programată să se aplice de la 1 septembrie 2020 (care generează un plus de cheltuieli bugetare în anul 2020 de 10 mld. lei, corespunzător celor 4 luni de aplicare). Această situație comportă mai multe aspecte ce complică starea bugetului public.
    • Majorarea cu 40% a punctului de pensie programată pentru 1 septembrie 2020, în condițiile unei inflații prognozate sub 4%, ar echivala, de departe, cu cel mai înalt ritm de creștere reală din ultimii 30 de ani.
    • Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum și al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor, va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021. Estimarea CF privind deficitul bugetar din anul următor este de peste 6% din PIB (în lipsa unor măsuri compensatorii). Deteriorarea ar continua și în anul 2022, la peste 7% din PIB. În aceste condiții, o corecție către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de autorități în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de ambițioasă, problematică și, totodată, este absolut necesară. Este greu de imaginat că piețele financiare ar tolera deficite bugetare de o asemenea magnitudine.
    • Reducerea accizelor la produsele energetice are un impact bugetar, inclusiv cel de la nivelul TVA, de -3,6 mld. lei sau 0,32% din PIB. Eliminarea supra-impozitării salariaților cu timp parțial de muncă conduce la un minus de încasări din contribuții de asigurări de -1,56 mld. lei sau 0,14% din PIB. Abrogarea unor prevederi din OUG nr. 114/2018 (eliminarea taxei pe activele bancare și a impozitării suplimentare a sectorului energetic) are un impact negativ estimat la – 0,1-0,15% din PIB. În sensul creșterii veniturilor bugetare a acționat o majorare suplimentară a accizei la țigarete, care este anticipată să genereze un plus de încasări de circa +0,7 mld. lei.
    • În opinia CF, cu cât corecția bugetară va începe mai târziu, având în vedere și riscurile în creștere, în sensul unei performanțe economice și fiscale mai nefavorabile, cu atât amploarea măsurilor corective necesare ar fi mai ridicată și implicit costurile economice și sociale ar fi mai însemnate.
    • Corecția bugetară este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidența PDE, ci și de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâștigăm controlul asupra finanțelor publice. Corecțiile induse de piețele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern și din timp.
    • Consolidarea bugetară este esențială pentru consolidarea macroeconomică.
    • CF salută intenția Guvernului de a reforma ANAF, inclusiv prin informatizarea activității de colectare a veniturilor. Această reformă poate contribui în mod semnificativ la consolidarea bugetară (reducerea deficitelor), dar ar fi imprudent ca bugetul public să mizeze pe venituri incerte.
    • Activismul fiscal/bugetar pentru care se pledează în alte țări din UE și în SUA nu este practicabil în condițiile deficitelor interne și externe mari ale României; notăm aici că leul nu este monedă de rezervă.
    • Politica fiscal-bugetară își menține caracterul expansionist, chiar și în condițiile unui deficit bugetar care a depășit considerabil pragul de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Această evoluție este în contradicție cu regulile fiscale naționale și europene, cu articularea politicii fiscale a tuturor celorlalte țări (exceptând Estonia) din UE.
    • Asemenea niveluri înalte ale deficitului bugetar, admițând că ar fi tolerate de piețele financiare (ceea ce este o ipoteză „eroică”), conduc la acumularea de datorie publică și la vulnerabilizarea masivă a stării finanțelor publice, spațiul fiscal fiind practic epuizat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Arsene de la Neamț, tovarășul lui Dragnea, mai bagă niște bani publici în buzunarele lui Cumpănașu

    * Acestui nesimțit îi vom plăti pensie mare și lungă. A fost prins beat la volan și, de ciudă, s-a pensionat la 51 de ani

  • Cum a făcut Soros 8 miliarde de dolari. Sfaturi pentru investitori mari şi mici, de la miliardarii lumii

    Dacă ar exista o alee celebrităţilor lumii financiare, aşa cum există la Hollywood pentru actori, cu siguranță pe lista starurilor de aur ar figura Warren Buffett, Peter Lynch, George Soros și Bill Gross.

    Aflaţi la începutul unui an plin de mari incertitudini pe piaţă – conflictul dintre Statele Unite și Iran, creștere economică mai scăzută, rate ale dobânzii scăzute, Brexit și tensiuni comerciale – oamenii de business au ocazia de a analiza filozofia de investiții a acestor multimiliardari, de la care oricine are ce învăţa. Strategiile pe care ei şi alţi mari deţinători de corporaţii le-au aplicat pentru a obţine succesul merită ştiute de cei interesaţi în investiţii pe pieţele financiare.

    „Cumpără doar ceea ce ai fi fericit să păstrezi 10 ani”

    Warren Buffett, un veritabil guru de pe Wall Street, are o avere apropiată de 90 de miliarde de dolari. A început să-l frământe succesul în afaceri de la doar 11 ani, când a cumpărat acțiuni ale unei companii pentru 38 de dolari. Astăzi, la 89 de ani, este încă activ în fruntea celebrei sale companii Berkshire Hathaway, care a închis anul 2019 cu o rentabilitate de 11%, de multe ori peste dobânzile oferite de bănci la depozite.

    „Prețul este ceea ce plătiți, valoarea este ceea ce primiți”, este filosofia sa de business. Nu este vorba doar de a investi statistic ieftin, spune Buffet, trebuie să înțelegeți ce cumpărați și ce încorporează prețul. Valoarea se ascunde în descoperirea unor afaceri bune și inteligibile, la prețuri atractive (sub valoarea lor intrinsecă sau reală).  Trebuie să ţinteşti investiţii în companii bune, a căror dinamică este cunoscută, bine administrată, care știu să se adapteze la schimbările care operează în industria lor, capabile să dureze mulți ani și cu un avantaj competitiv clar.

    Investiți inteligent în viitor, spune Buffett, care este un mare avocat al pariurilor pe termen lung: „Cumpără doar ceea ce ai fi fericit să păstrezi 10 ani”, este una dintre regulile sale de business.

    Miliardarul care se destănuie complet

    Peter Lynch, celebrul investitor al fondului Magellan Fidelity Investments, a obținut un randament mediu anual apropiat de 30%, între 1977 și 1990 – o creştere impresionantă.

    Lynch a fost întotdeauna generos în împărtășirea fundamentelor sale de investiții. În cartea sa „One Step Ahead of Wall Street”, el oferă într-un mod plăcut liniile de bază ale filozofiei sale de investiții. În volumul „Beating the Street”, tot el explică cele mai importante investiții ale carierei sale profesionale. Deși pensionat și dedicat filantropiei, Peter Lynch continuă să împărtășească ideile sale (și consiliază în continuare fondul „Fidelity”).

    Sfaturile sale pentru un investitor sunt clare şi simpatice deopotrivă:

    • ​​trebuie să cunoașteți compania în care investiți și motivul alegerii dvs. („acțiunile nu sunt a zecea loterie”)
    • aveți răbdare („este foarte important să aveți stomacul pregătit să reziste la corecțiile prețurilor și, dacă nu-l aveți, nu cumpărați acțiuni”)
    • nu țineți acțiuni care nu mai au valoare („nu vă fie rușine să pierdeți bani”).
    • este important să petreci ceva timp folosind matematica („nivelul necesar este clasa a patra, deci nu vă faceți griji”) și verificați dacă compania are suficientă lichiditate („falimentele sunt o mare problemă”).

    Filantropul care a îngenuncheat Banca Angliei

    George Soros este aproape un personaj de legendă. A fost folosit ca „sperietoare” politică în ţările în care politicienii adepţi ai controlului politic asupra afacerilor (Viktor Orban, Liviu Dragnea) l-au prezentat populaţiei drept răul absolut, omul care distruge ţări cu liberalismul său total de piaţă, „progresistul” care îngroapă naţiunile prin globalizare.

    A devenit celebru când a reușit să aducă Banca Angliei în genunchi, în 1992, iar în acest „meci” a câștigat un miliard de dolari (899 milioane de euro), pariind împotriva lirei sterline.

    Unii spun că, graţie averii sale (potrivit revistei Forbes – peste 8 miliarde de dolari), este un filantrop care, printre altele, investeşte masiv în educație și apără drepturile LGBT și cele ale minorităților rasiale. Alţii sunt însă de părere că el încearcă pur și simplu să manipuleze politica și economia în beneficiul său.

    Însă în ciuda controverselor, nimeni pe piața financiară nu poate să nu-i recunoască valoarea de mare investitor. Strategia sa poate fi rezumată în patru cuvinte simple: „gândește, citește, reflectează și ascultă” (în special pe cei care gândesc diferit).

    Soros evaluează acțiunile sau obligațiunile în care intenționează să bage bani ținând cont de informațiile existente pe piață și de modul în care aceste informații sunt evaluate de participanții la piață (cu euforie, frică, prevenire, neîncredere etc.). Odată ce a decis să ia o anumită poziție, o testează pe piață. Dacă rezultatul este pozitiv, plusează („nu există o poziție de investiție prea mare”). „Dacă este negativ sau pur și simplu te face să te simți inconfortabil, renunţă chiar dacă ieşi în pierdere”, spune el.

    Când dragostea şi investiţiile stau într-o scrisoare

    Bill Gross este cunoscut ca regele obligațiunilor și, mai ales, este creditat că a dezvoltat și a schimbat regulile jocului pe piața cu venituri fixe și, întâmplător sau nu, a obținut timp de peste trei decenii randamente mari.

    Pionier în utilizarea modelelor matematice, Gross a apărat întotdeauna orizonturile de timp de investiții de trei până la cinci ani – „mereu mai lungi decât cele ale colegilor mei” – ignorând ceea ce el a numit zgomotul pieței.

    Retras din piaţă în urmă cu aproximativ un an, continuă să fie celebru graţie scrisorilor trimise investitorilor în care nu numai că oferă sfaturi pe piețele financiare, dar strecoară şi aserţiuni despre dragoste sau chestiuni cotidiene. În ultima astfel de scrisoare, datată din octombrie, el face o analogie între melodia Saved by Zero, a grupului de rock The Fixx, și situația actuală a piețelor cu dobândă zero sau negativă.

    Bill Gross avertizează că trebuie să ne pregătim pentru o creștere economică globală lentă și consideră că a sosit sfârșitul reevaluărilor cu două cifre, ale lunilor și anilor trecuți. În opinia sa, „acțiunile cu randament ridicat și dividendele asigurate sunt ceea ce ar trebui să înceapă să dețină orice investitor viclean”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Semn rău pentru regimul de la Teheran: „Nadia Comăneci a Iranului” a fugit în Occident! În 1989, Ceaușescu a căzut la 24 de zile după fuga Nadiei

    * „Dinu Patriciu a fost agent de influență rus”. Victor Surdu a lucrat pe față, Harnagea a făcut presiuni. Dezvăluirile unui fost ministru

  • Românca de succes planetar a începutului de an. A fost numită șefă a unei mari companii multinaționale

    Românca Angela Crețu (44 de ani) a fost numită, începând din ianuarie 2020, în funcția de director general (CEO) al brandului Avon, celebru pe piața produselor cosmetice, anunță startupcafe.ro.

    Angela Crețu va fi responsabilă pentru afacerea Avon din afara Americii Latine și pentru supravegherea mărcii la nivel global, a informat vineri grupul brazilian Natura &Co, care a preluat brandul. Românca va avea biroul la Londra.

    Comunicatul grupului Natura

    „Originară din România, doamna Crețu are o experiență de peste 20 de ani la Avon, în diverse funcții de conducere, cel mai recent în calitate de vicepreședinte al grupului și CEO pe Europa Centrală, responsabil pentru 18 țări. Înainte de aceasta, ea a condus cu succes clusterele din Europa de Est și Africa / Orientul Mijlociu.

    Ea are o pasiune pentru Avon, pentru angajații, reprezentanții și clienții săi. Pe lângă abilitățile sale de management recunoscute, perspectiva internațională și experiența din industrie, ea a fost profund implicată în demersul Avon pentru emanciparea economică a femeilor. Toate acestea vor fi active importante pentru a duce înainte Avon și Natura.”

    A fost studentă la ASE

    Angela Crețu a studiat la Facultatea de Cibernetică, la ASE București, în perioada 1992-1997, apoi a făcut studii postuniversitare la London Business School (2006-2007). În timpul facultății, a lucrat la diverse firme de bunuri de larg consum, pe vânzări.

    În mai 2019, grupul de cosmetice brazilian Natura, care deținea deja The Body Shop și Aesop, a anunțat că achiziționează brandul Avon, pentru două miliarde de dolari. Achiziția s-a finalizat la începutul anului 2020.

    Acționarii Natura aveau să dețină astfel 76% din viitorul grup, cu venituri anuale de peste 10 miliarde de dolari.

    Compania de vânzări directe Avon se străduiește să-și modernizeze afacerile globale în ultimii ani, deoarece modelul său de vânzări, door-to-door, a devenit mai puțin popular în era internetului.

    Avon a fost înființat în anul 1886, la New York, de David Hall McConnell, un pionier al modelului de business al vânzărilor directe și al multi-level marketing (MLM). Acest model de business se bazează pe crearea unei comunități de vânzători independenți, care sunt și utilizatori ai produselor și care câștigă bani în plus față de salariile pe care le au de la joburile lor curente, recomandând apropiaților produsele.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Ioan Becali a vrut să fure vioara Stradivarius a lui Ion Voicu! El a încercat să profite de prietenia cu Mădălin Voicu. Vioara aparținea statului român

  • Ceauşescu, şef la CFR! România a rămas anchilozată în comunism, devenind ultima din UE în privinţa calităţii transportului feroviar

    Spania, o ţară ieşită din dictatură cu doar 15 ani înaintea României, are azi cea mai mare reţea de cale ferată pentru trenurile de mare viteză din Europa şi a doua din lume, după China, depăşind ţări mai evoluate economic precum Franţa, Germania, Austria sau Marea Britanie.

    Pe o distanţă totală de 3.410 de kilometri circulă trenurile AVE („pasăre”, în traducere directă), cu viteze de peste 250-300 de kilometri pe oră. Iar din 2020, compania naţională feroviară RENFE a decis să introducă şi oferte tip „low-cost” pentru clienţii care aleg să călătoreacă pe calea ferată.

    La capătul celălalt al Uniunii Europene, România nu s-a schimbat aproape deloc în materie de transport feroviar. Politicile populiste ale majorităţii guvernelor după comunism au epuizat resursele publice în creşteri de salarii şi pensii pe datorie, lăsând ţara fără bani de investiţii.

    Din acest motiv, reţeaua de cale ferată este azi cea mai nesigură din Europa chiar şi pentru viteze moderate. Şi tot din acest motiv, orice bună intenţie de plasa trenuri performante pe căile de rulare este fără sens atâta vreme cât infrastructura a rămas la nivelul anilor 70-80. Aşa că tot „trenurile lui Ceauşescu” sunt indicate pentru această cale ferată, deoarece la viteze de 45-50 de kilometri pe oră cât pot genera locomotivele lor nu există măcar riscul de a sări de pe şinele vechi şi noi.

    Politicieni şi şefi care au trădat sistemul

    RENFE (compania de căi ferate spaniole) se poate lăuda cu prima poziţie din UE

    ”Noi nu facem mentenanță, de aceea infrastructura s-a prăbușit, pentru că nu este reabilitată. Ca să doarmă liniștiți, conducătorii au scăzut viteza maximă admisă. Coborând viteza maximă admisă, a sporit durata de parcurs, iar transportul feroviar nu a mai fost atractiv și oamenii s-au dus către alte sisteme, pe distanțe lungi la avion, pe distanțe scurte către autobuz și autocar”, spune Octavian Udriște, expert în transportul feroviar din România.

    „Tot din această cauză nu avem destule locomotive și vagoane, pentru că nu le-am întreținut. În plus, calea ferată nu a avut sprijin la Ministerul Transporturilor și conducătorii companiilor feroviare de la noi n-au avut sânge în instalație să se lupte pentru instituția lor și s-au mulțumit să nu deranjeze”, adaugă Udrişte.

    Ne batem joc şi de alţii, nu doar de noi

    Faptul că România a rămas în „preistoria” căii ferate nu îi afectează doar pe cetăţenii ei, ci şi pe ai ţărilor vecine.

    ”Grecii și bulgarii reclamă că nu se pot lega la rețeaua TEN-T europeană pentru că, la nord de Dunăre, Giurgiu-București este închisă de 14 ani, Giurgiu – Videle nu este electrificată, iar Calafat – Craiova nu este modernizată și permite viteze de doar 30 km/h. Păi atunci, cum să intri în Europa?”, spune Udriște.

    Specialistul dă exemplu faptul că podul Calafat – Vidin s-a deschis în 2014 și la noi nici acum nu a început modernizarea liniei Craiova – Calafat.

    Polonia, investiţii de 16 miliarde de euro!

    Diferenţa imensă între România şi restul Europei în privinţa căii ferate nu se vede doar prin comparaţie cu ţări din vestul continentului, ci şi luând în calcul chiar foste state comuniste precum Ungaria sau Polonia.

    Vecinii noştri de la răsărit n-au bătut pasul pe loc şi nici n-au mers cu viteza melcului, ci chiar şi-au propus să concureze la baionetă cu ţări mai avansate în domeniu, ca Spania, Franţa, Germania sau UK.

    Bunăoară, Polonia şi-a propus să investească nu mai puţin de 16 miliarde de euro în infrastructura feroviată până în 2023! O sumă imensă în raport cu România, dar mare partea din ea va fi din fonduri europene, ceea ce România nu a reuşit din cauza proastei guvernări.

    Turismul, lovit din plin

    În Gara Sinaia, trenurile ajung cu greu

    Lipsa investiţiilor în domeniu afectează şi alte sectoare ale economiei cum ar fi fi turismul.

    Din cauza aglomeraţiei rutiere pe Valea Prahovei, trenul ar putea fi o alternativă, dar nu este tocmai din cauza vitezei foarte mici de rulare. Bunăoară, între Braşov şi Predeal trenul parcurge o distanţă de puţin peste 25 de kilometri în vreo 40 de minute, enorm de mult!

    Acum 80 de ani, o călătorie cu trenul între Bucureşti şi Budapesta dura 15 ore, în zilele noastre ea durează o oră în plus.

    Singura mare diferenţă faţă de anii ceauşismului este aceea că au apărut trenuri moderne, electrice, dar e doar o mică picătură într-un pahar cu apă. Ca şi în domeniul infrastructurii rutiere, şi pe calea ferată România a rămas mult în urma tuturor ţărilor din Europa. Trenul este şi el un indicator al diferenţei de civilizaţie care ne desparte de lumea bună. Şi tot trenul ne arată că au trecut 30 de ani degeaba peste România.

    Motivele acestui dezastru? Politicieni incompetenţi sau corupţi votaţi de popor ani la rând, funcţionari slab pregătiţi, incapacitate de a atrage fonduri europene, dezinteres din partea şefilor CFR şi presiune slabă pusă de călători asupra guvernărilor. Un „mix” care explică simplu de ce România a rămas anchilozată pe calea ferată într-o lume ce aduce aminte mai mult de Ceauşescu decât de Europa.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Sarmale? Şorici? Caltaboşi? Maramureş? Cimitirul Vesel? Chinezii le adoră, dar aleg Albania. PSD ştie de ce

    Politicile de jaf naţional încurajate în ultimii 30 de ani de baronii roşii au lovit toate sectoarele economiei, inclusiv turismul. Deşi PSD a fost debarcat de la putere luna trecută, anchilozarea pe care acest partid a provocat-o în instituţii va afecta în continuare orice guvernare care încearcă să facă din România un produs competitiv la export, inclusiv în privinţa atragerii de turişti străini. China rămâne o piaţă imensă, dar „greaua moştenire” lăsată de guvernările iresponsabile nu ajută prea mult în a convinge chinezii să viziteze România.

    Zhao Li, consilierul pe probleme culturale al Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, a declarat că mai mulţi turişti chinezi ajung în ţările vecine României, cum ar fi Ungaria, Cehia, Serbia şi chiar şi Albania, decât în România, având în vedere infrastructura mai bună din aceste ţări.

    Diplomata chineză la Bucureşti a spus că numai în 2018 peste un milion de turişti chinezi au vizitat Ungaria, în timp ce în România numărul acestora a fost mult mai mic. Cu toate acestea, ea a declarat că ambasada Chinei face eforturi pentru a încuraja turismul în România, în ciuda tuturor obstacolelor.

    „Noul ambasador al Chinei la Bucureşti, a parcurs într-o jumătate de an 19 judeţe, lucru pe care nu l-a făcut nici un ambasador în trecut. Este un ambasador foarte sincer şi îşi doreşte să colaborăm mult mai strâns cu România. Când a vizitat Maramureşul, în octombrie, a văzut mai multe puncte turistice din judeţ care trebuie promovate în China, pentru a atrage atenţia turiştilor noştri. Probabil vă este cunoscut faptul că din China pleacă, anual, cei mai mulţi turişti în străinătate. În Ungaria, Cehia, Serbia, chiar şi-n Albania sunt mai mulţi turişti chinezi decât în România. Aleg aceste ţări pentru că deţin o infrastructură foarte bună. Cred că obţinerea vizei împiedică schimburile turistice dintre România şi China. Totuşi, avem loc de a face ceva şi putem să începem, pas cu pas, împreună cu prietenii de la Camera de Comerţ şi Industrie China-România, filiala locală, putem face o promovare bună. Ambasada a făcut traduceri şi tipărituri în chineză adresate turiştilor despre trei mănăstiri din Maramureş. E un fapt care demonstrează dorinţa noastră sinceră de a colabora şi promova relaţia noastră cu România”, a declarat Zhao Li.

    Ea a venit în judeţul Maramureş pentru a participa la Festivalul Datinilor şi Obiceiurilor de Iarnă, ocazie cu care a vizitat şi Cimitirul Vesel de la Săpânţa şi a văzut activitatea mai multor meşteri populari locali.

    Diplomatul chinez a remarcat faptul că Maramureşul reprezintă un izvor al tradiţiilor româneşti, care a reuşit cu trecerea timpului a reuşit să-şi păstreze nealterate multe tradiţii arhaice, case vechi ţărăneşti, costume populare şi cântece specifice satului care au fost preluate din generaţie în generaţie pentru a fi împărtăşite lumii.

    Totodată, Zhao Li a menţionat pentru Agerpres că schimburile culturale pot contribui la reapropierea celor două ţări şi dezvoltarea şi a relaţiilor economice.

    „Avem multe lucruri comune şi consider că împreună putem face multe lucruri bune. Schimburile culturale sunt esenţiale, relaţiile culturale sunt baza colaborării noastre în celelalte domenii. Dacă oamenii nu sunt apropiaţi, dacă oamenii nu se recunosc, oamenii nu pot avea încredere unul în celălalt, nu se poate face comerţ. Consider că schimburile culturale dintre România şi China sunt esenţiale pentru a ne înţelege mai bine, să fim apropiaţi, să avem încredere unul faţă de altul”, a opinat Zhao Li.

    Foto: (c) Leontin Cupar/AGERPRES

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Grindeanu&OUG 13, înapoi în PSD! Are 8.000 de euro pe lună la ANCOM, a fost în Azore cu o fostă „Miss Buzău”, dar vrea să fie baron-şef la partid

    PSD îşi recuperează fiii risipitori. După ce fostul premier Mihai Tudose, actual europarlamentar ales pe liste Pro România, a anunţat că se întoarce în PSD, vine rândul celui care a ocupat înaintea lui postul de prim-ministru să bată la porţile partidului care nu-şi lasă baronii pe drumuri: Sorin Grindeanu.

    Actual preşedinte al ANCOM – funcţia cu care a fost „pedepsit” de Liviu Dragnea pentru că nu a executat mai tranşant planul cu Ordonanţa 13, ce legaliza practic corupţia din România – Sorin Grindeanu a fost azi la şedinţa conducerii organizaţiei Timiş a PSD.

    De fapt, Grindeanu nu a plecat niciodată cu adevărat din PSD, cu atât mai puţin de la organizaţia din Timiş al cărei preşedinte a fost înainte de a fi numit premier, după ce PSD a câştigat alegerile din noiembrie 2016.

    Ar vrea să pună mâna pe şefia PSD

    Marcel Ciolacu, PSD
    Marcel Ciolacu

    Planul lui Sorin Grindeanu ar fi să candideze la funcţia de preşedinte al PSD, în congresul care va avea loc la începutul anului viitor.

    Dar aşa ceva ar intra în conflict cu dorinţa lui Marcel Ciolacu, actualul lider al PSD după debarcarea Vioricăi Dăncilă, aflat în „pole position” pentru a prelua permanent şefia partidului.

    De menţionat că după ce Liviu Dragnea a pornit acţiunea de debarcare a lui din fruntea Guvernului României, Sorin Grindeanu promitea dezvăluiri despre OUG 13, OUG 114 şi alte grozăvii puse la cale de grupul din jurul lui Dragnea.

    Dar dezvăluirile promise au murit imediat ce fostul preşedinte al PSD, aflat azi după gratii la Rahova, l-a „pedepsit pe Grindeanu cu funcţia de şef al ANCOM. Şi odată ajuns mare mahăr cu semnătură pe buget, fostul premier semnatar al OUG 13 a început dezmăţul financiar cu banii strânşi din impozitele şi taxele plătite de oameni de rând.

    Dezmăţ pe banii românilor. Şi dezmăţul creşte!

    Sorin Grindeanu, ca șef la ANCOM, a avut în 2019 un salariu lunar de peste 35.000 de lei (8.000 de euro), salariu ce e prevăzut să crească în 2020, conform noului buget ce a trecut miercuri, 18 decembrie, de votul din comisia parlamentară de specialitate.

    Reprezentanții USR și PNL au încercat să stopeze creșterea fără noimă a salariilor de la ANCOM. N-au reușit. PSD-iștii i-au dat bani „fără număr” lui Sorin Grindeanu, dublând practic în ultimii trei ani bugetul ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații).

    Creșterea cheltuielilor salariile în ANCOM în ultimii ani2017 – 91 milioane lei
    2018 – 104 milioane lei2019 – 140 milioane lei
    2020 – 163 milioane lei

    Cătălin Drulă

    „Am votat astăzi în Comisia pentru IT&C împotriva bugetului ANCOM pe 2020. Din păcate cele 4 voturi USR și PNL din comisie nu au fost suficiente în fața celor 9 voturi de la PSD, ALDE, UDMR și minorități. Am văzut un buget cu greșeli de alcătuire, cu erori aritmetice și rectificări succesive. Un buget care continuă ritmul amețitor de creștere a salariilor din instituție. Noi, cei de la USR, am susținut împreună cu PNL un amendament de plafonare a salariilor pentru 2020 la nivelul din 2019, dar a fost respins la vot. Sub masca ‘autonomiei’, sunt câteva autorități publice al căror comportament fiscal începe să se apropie de un dezmăț pe bani publici. Evident posturile de la aceste autorități sunt dorite și vânate ca niciunde altundeva și, evident, sunt ochite de clientela politică într-o relație simbiotică. Am văzut în anii 2017-2019 cât a ținut autonomia, când regulile de numire apPreședintelui ANCOM au fost schimbate peste noapte și oamenii doriți de Dragnea au fost instalați la conducere. Vrem instituții solide și profesioniste. Nu vrem dezmăț pe bani publici și sinecuriade. Vom susține amendamentul de plafonare a salariilor și în plenul Parlamentului”, scria deputatul Cătălin Drulă, acum o săptămână, pe pagina sa de Facebook.

    Naşul şi finul fac casă bună la PSD Timiş

    Finul Alfred Simonis şi naşul Sorin Grindeanu

    Sorin Grindeanu a fost invitat la şedinţa Comitetului Executiv local de către Alfred Simonis, finul lui şi totodată şeful actual interimar al PSD Timiş. Invitaţia a fost acceptată în condiţiile în care, ca şef al ANCOM, lui Grindeanu îi este interzis să facă politică.

    E deja de notorietate în Timişoara că Sorin Grindeanu are o relaţie foarte rece cu proaspătul demisionar preşedinte al PSD Timiş, Călin Dobra, şi una foarte bună cu “interimarul” Alfred Simonis.

    Interesant este că surse din PSD au declarat pentru Realitatea Plus că Grindeanu a redevenit membru PSD acum două săptămâni, când Florin Iordache, iniţiatorul controversatei OUG 13 care a scos sute de mii de români în stradă, i-ar fi recunoscut calitatea de membru de partid.

    Sorin Grindeanu are la dispoziţie, potrivit legii, 90 de zile să se decidă dacă rămâne membru PSD sau şef la ANCOM.

    A dus-o pe fosta „Miss Buzău” în Insulele Azore

    Numele lui Sorin Grindeanu a făcut furori şi în presa tabloidă, atunci când şeful ANCOM a fost prins că a a dus-o în paradisul din Insulele Azore pe Cătălina Miriţă, fostă „Miss Buzău”.

    Sorin Grindeanu și Cătălina Miriță au apărut pe sistemul Intranet al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) că au efectuat deplasarea în 27-28 iunie 2019 în Insulele Azore și au plecat de acolo cu o zi mai devreme decât restul grupului.

    Ca președinte al ANCOM, funcție echivalată prin lege la nivel de ministru, Sorin Grindeanu și-a angajat 6 consilieri, cu minimum 2.000 de euro pe lună, printre care apare şi frumoasa Cătălina Miriță, de doar 24 de ani.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând odonație AICI.Vă mulțumim!