Ministrul Finanţelor, Florin Cîțu, a anunţat joi că ratele la bănci pot fi suspendate, la cererea debitorului – persoană fizică sau juridică – pentru o perioadă de la una până la 9 luni, dar durata pe care se suspendă nu va depăși data de 31 decembrie 2020.
Florin Cîţu a precizat că măsura îi privește pe cei care au fost afectați „direct sau indirect” de măsurile luate în contextul pandemiei de COVID-19, iar solicitarea se poate face până la sfârșitul stării de urgență.
Atenție, însă: starea de urgență se poate încheia pe 14 aprilie (la 30 de zile de la decretarea sa), dar poate fi și prelungită cu alte săptămâni sau fracții de câte 30 de zile, în funcție de evoluția pandemiei.
VIDEO: Explicațiile lui Florin Cîțu
Ministrul a precizat că ordonanța de urgență a fost aprobată de Guvern și se va aplica tuturor persoanelor fizice și juridice care au calitatea de împrumutat și ale căror venituri au fost „afectate direct sau indirect de pandemia de COVID-19”.
Florin Cîțu nu a explicat ce înseamnă exact această formulare, dar a spus: „Este o plajă largă de persoane fizice care poate să acceseze această facilitate, pentru că astăzi, în România, cam toți am fost afectați de această pandemie, direct sau indirect”.
Suspendarea plății ratelor se poate face pe o perioadă între una și 9 luni, dar nu mai mult de termenul de 31.12.2020.
Ccererea de suspendare a plății ratelor poate fi depusă cel mai târziu la încetarea stării de urgență, dar nu înainte de elaborarea normelor de aplicare. Pentru acestea este prevăzut un termen maximal de 15 zile, dar normele ar putea fi gata săptămâna viitoare, după cum a precizat Florin Cîțu.
Dacă normele de aplicare vor fi elaborate și comunicate joi, 2 aprilie, iar starea de urgență nu va fi prelungită, vi se va încheia pe 14 aprilie, ar rămâne doar 12 zile (3-14 aprilie) pentru depunerea cererilor de suspendare a creditelor. Dar, probabil, starea de urgență se va prelungi după 14 aprilie.
Cererile de suspendare a creditelor vor putea fi depuse și electronic, dar și prin telefon.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Primul sprijin concret și consistent din partea Uniunii Europene pentru România, în legătură directă cu pandemia de coronavirus: 1,2 miliarde de euro, în regim de urgență (lunile martie și aprilie).
Comisia Europeană direcționează către România 1,2 miliarde de euro pentru sistemul medical și creditarea IMM-urilor, grav afectate de criza coronavirusului.
Comisarii europeni Elisa Ferreira (portugheză) și Nicolas Schmit (luxemburghez), ambii socialiști, au trimis o scrisoare în acest sens Guvernului României.
Astfel, pentru combaterea efectelor COVID-19, Comisia Europeană va direcționa către România următoarele sume:
483 de milioane de euro – prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale;
637 de milioane de euro – prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.
Fondurile vor urmări câteva scopuri:
sprijinirea sistemelor de sănătate prin finanțarea achizițiilor de echipamente de protecție, medicamente și teste;
adaptarea mediului de muncă din domeniul sanitar la situația actuală;
asigurarea accesului persoanelor vulnerabile la facilitățile medicale;
oferirea de credite pentru IMM-uri, pentru atenuarea șocurilor financiare provocate de criza COVID-19.
Scrisoarea adresată autorităților române de comisarii europeni Elisa Ferreira și Nicolas Schmit: AICI.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Hotelierii de la Marea Neagră, afectați de pandemia de coronavirus, cer ajutor Guvernului pentru a putea supraviețui. Printre solicitări: anulări și amânări de taxe și impozite.
Pandemia de coronavirus (COVID-19) afectează puternic vânzările de vacanțe pentru destinația turistică „Litoralul românesc al Mării Negre”. Operatorii turistici și agențiile de turism care vând acest produs se confuntă deja cu un blocaj financiar.
Cei afectați solicită Guvernului o serie de măsuri, menite să limiteze pierderile, astfel încât să poată funcționa în parametri cât mai apropiați de normalitate, în această vară, când se estimează că vor avea și un aliat: faptul că o mare parte dintre români se vor (re)orienta către vacanțele interne, în detrimentul celor externe.
Printre măsurile minimale de salvare, solicitate în regim de urgență, se numără:* exceptarea de la plată a taxelor și a impozitului pe salarii, în perioada 1 martie – 30 iunie 2020;* amânarea plății impozitelor și taxelor locale ale operatorilor din turism și servicii „Ho-Re-CA” (Hoteluri – Restaurante – Cantine) și a celor asociate pe orizontala lanțului economic al “industriei ospitalității”, aferente primului semestru din 2020 (1 ianuarie – 30 iunie), fără penalizări și dobânzi;* prelungirea termenelor de plată privind impozitele și contribuțiile sociale, de la 1 iulie la 31 decembrie 2020;* oferirea imediată a voucherelor de vacanță și acordarea de subvenții pentru plata salariilor.
Anca Nedea, fostă șefă ANT în Guvernul Cioloș: „Se prognozează scăderea masivă a încasărilor, cel puțin pentru următorul trimestru, cel mai important din an, și, implicit, o scădere importantă a veniturilor pentru întreaga perioadă a anului 2020”.
Pandemia de coronavirus, ținută deocamdată sub control în România, afectează deja grav operatorii economici din turism și servicii (important sector economic, numit și „Industria Fără Fum” sau „Industria Ospitalității”). Aceștia se confruntă cu diminuarea sau chiar blocajul activității, reducerea cererii, închiderea restaurantelor, cluburilor/discotecilor, cafenelelor, barurilor, cofetăriilor și a localurilor/centrelor de jocuri și agrement, ca urmare a măsurilor ordonate, consecutive instituirii Situației de Urgență la nivel național.
Anca Nedea, director executiv al Organizației Patronale Mamaia – Constanța, fostă șefă ANT
„Această situație determină scăderea masivă a încasărilor, cel puțin pentru următorul trimestru (cel mai important din an!) și, implicit o scădere importantă a veniturilor, pentru întreaga perioadă a anului 2020. Însă, în același timp, suntem nevoiți să susținem cheltuieli considerabile, generate, în special, de salariile angajaților (contractele de muncă și impozitele și taxele aferente acestora), astfel că pierderile fiscale sunt inevitabile. În acest context, operatorii economici din turism se vor confrunta cu o situație de blocaj economic, care va afecta în mod grav posibilitatea de menținere în plată a resursei umane existente, a achitării impozitelor și taxelor locale, imposibilitatea achitării ratelor la credite etc.”, a declarat Anca Nedea, fosta șefă a Agenției Naționale pentru Turism (ANT) pe timpul Guvernului Cioloș, actualmente directorul executiv al Organizației Patronale Mamaia–Constanța.
Având în vedere aceste circumstanțe, toate patronatele din turism de pe Litoralul Românesc al Mării Negre (Organizația Patronală Mamaia–Constanța, Organizația Patronală Eforie, Patronatul „Ioan Movilă” Eforie-Techirghiol, Organizația Patronală Mangalia, Organizația de Management al Destinației Turistice Mangalia și stațiunile din Mangalia-Nord, toate membre ale Federației Patronatelor din Turismul Românesc – FPTR), dar și Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT), au trimis încă de marți o adresă către Ministerul Economiei (în atenția ministrului Virgil Popescu).
Sunt propuse o serie de măsuri care ar avea rolul să salveze operatorii din industria turismului și a serviciilor:
* scutirea de taxe și impozite: exceptarea de la plată a contribuțiilor sociale obligatorii, a impozitului pe salarii, în perioada 1 martie – 30 iunie 2020;
* amânarea plății impozitelor și a taxelor locale a operatorilor din turism și servicii aferente primului semestru din 2020, pentru o perioadă de 6 luni, fără penalizări și dobânzi;
* oferirea de alte facilități fiscale, prin prelungirea termenelor de plată privind impozitele și contribuțiile sociale de la 1 iulie la 31 decembrie 2020;
* utilizarea de instrumente financiare facile pentru a asigura lichiditățile necesare susținerii activității din turism și pentru a furniza capital de lucru, prin utilizarea ajutoarelor de stat, luând în considerare reglementările de minimis sau schemele de salvare și restructurare;
* modificarea legislației muncii privind munca temporară sau munca de acasă;
* plata imediată a datoriilor statului către operatorii din turism, precum TVA, plata contribuțiilor aferente concediilor medicale de recuperat de către angajator;
* asigurarea unui fond de urgență pentru finanțarea creditării operatorilor din turism prin susținerea dobânzilor din bugetul statului;
* alocarea unor fonduri disponibile pentru furnizarea de capital de lucru operatorilor din turism;
* oferirea imediată a voucherelor de vacanță;
* acordarea de subvenții pentru plata salariilor;
* garanții de creditare temporară și țintite pentru necesitățile de lichiditate pe termen scurt;
* extinderea scadențelor împrumuturilor sau orice alte instrumente de politică fiscală menite să atenueze impactul economic al crizei economice cauzate de efectele coronavirusului.
Câteva exemple de bune practici, din UE și Asia, în organizarea salvării agenților economici afectați de pandemia de coronavirus:
„Industria Ospitalității” de pe Litoralul nostru (turism și servicii conexe) este cea mai afectată de o puternică sezonalitate (vorbim de numai 3 luni de sezon, cel mult) și de 9 luni, atât de lungi, de extrasezon!
Uniunea Europeană a luat deja în discuție posibilitatea unui pachet comun de stimulare fiscală, pentru a impulsiona economia și a evita o recesiune.
Italia a anunțat o serie de măsuri pentru diminuarea impactului economic, precum: suspendarea obligativității plății facturilor pentru utilități, taxe și ipoteci; suspendarea ratelor la creditele imobiliare; extinderea termenelor limită pentru plata taxelor de către companiile din zonele afectate.
De asemenea, UE a anunţat un fond suplimentar de salarii, pentru a-i sprijini pe angajaţii concediaţi din cauza carantinei şi a restricţiilor de călătorie.
Portugalia, de exemplu, a adoptat o lege specială pentru suspendarea temporară a contractelor de muncă pentru firmele care au înregistrat scăderi ale vânzărilor cu 40%, în ultimele 3 luni, în comparație cu anul trecut. Mai mult, s-a luat decizia ca angajații afectați să primească două treimi din salariu, adică cel mult 1.905 euro, dintre care 70% sunt plătiți de stat, iar restul de către angajatori. Totodată, s-a deschis o linie de credit guvernamentală de 200 de milioane de euro pentru firmele a căror cifră de afaceri a scăzut cu peste 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Alte măsuri se referă la amânarea plății unor taxe și decontarea de către stat a sumelor plătite de către firme la evenimentele care s-au anulat din cauza pandemiei.
Alt exemplu, din Asia: Coreea de Sud a introdus subvenţii pentru salarii, în cazul micilor comercianţi, şi a majorat indemnizaţia pentru cei care îşi caută un loc de muncă sau sunt îngrijiţi la domiciliu.
China a renunţat temporar la contribuţiile pentru asigurări sociale plătite de companii.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dacia a prezentat primul său showcar electric, modelul Spring, care va fi lansat în 2021 în versiunea de serie. Mașina are 5 uși și 3,73 metri lungime (cu 34 de centimetri mai puțin decât Sandero). Dacia Spring prefigurează cea mai accesibilă mașină 100% electrică din Europa, spune compania.
Anul trecut, la Salonul Auto de la Frankfurt, Thierry Bolloré (personaj important în conducerea grupului francez Renault) a declarat că Renault încearcă să aducă un vehicul electric în Europa la „aproximativ 11.500 de euro”. La acest preț, ar fi cea mai ieftină mașină din Europa.
Astăzi, 3 martie 2018, compania Dacia, aparținând grupului Renault, a oferit detalii despre modelul Spring, prima mașină electrică produsă de grupul francez în România. Constructorul auto de la Colibași (Argeș) a postat pe Facebook un clip cu automobilul electric pe care-l anunțase anul trecut.
Dacia Spring va fi un model mic de oraş, care va concura cu Seat Mii Electric, Volkswagen e-UP şi Skoda Citigo – toate realizate de Volkswagen –, dar este de aşteptat să coste mai puţin.
Dacia Spring arată aproape la fel ca Renault City K-ZE, modelul electric destinat pieței din China, lansat de producătorul francez anul trecut. În China, modelul City K-ZE costă de la 8.000 de euro.
Dacia urma să-și prezinte prima sa maşină complet electrică în această săptămână la Salonul Auto de la Geneva, dar evenimentul a fost anulat de guvernul elvețian din cauza epidemiei de coronavirus.
VIDEO: Prezentarea noului model Dacia Spring
Comunicatul companiei Dacia
„Fidelă reputației sale de ingeniozitate, Dacia deschide o nouă pagină din istoria sa, odată cu prezentarea showcar-ului Dacia Spring, care prefigurează primul model 100% electric al mărcii.
O nouă rEVoluție Dacia.
Dacia Spring electric se înscrie în viziunea Grupului Renault de a oferi o mobilitate durabilă, accesibilă tuturor, respectând valorile și filozofia mărcii Dacia. Acest showcar prefigurează un model de segment mini cu 5 uși și 4 locuri, beneficiind de o motorizare 100% electrică. Spațios, vehiculul afișează atributele recunoscute ale mărcii: simplitate, robustețe și accesibilitate.
Ușoară și compactă, versiunea de serie vizează o autonomie de circa 200 km, conform normelor WLTP, fapt care garantează o utilizare polivalentă, atât în mediul urban, cât și pe trasee interurbane. Modelul de serie va fi disponibil în 2021.
Pentru a reuși această nouă revoluție, Dacia profită de experiența de 10 ani a Grupului Renault, pionier și lider în materie de mobilitate electrică.
Un mini electrizant.
Caroseria de culoare gri închis, cu elemente decorative portocalii fluorescente, beneficiază de protecții laterale și de scuturi integrate în barele față și spate. Aspectul de SUV este subliniat de garda la sol supra-înălțată și de prezența barelor de pavilion. Showcar-ul Dacia Spring este un vehicul de segment mini-electric și electrizant. Dimensiunile sale reduse îl recomandă ca soluția ideală pentru o utilizare zilnică fără griji.
O atenție deosebită a fost acordată blocurilor optice. În partea frontală, farurile 100% LED sunt divizate în două niveluri: o linie orizontală în partea superioară și o serie de elemente grafice integrate în bara de protecție. În spate, cele 4 blocuri optice, de asemenea 100% LED, formează un dublu Y, anunțând viitoarea identitate luminoasă a modelelor Dacia.
Partea frontală a showcar-ului Spring, cu noua semnătură luminoasă și cu profilul specific al capotei și al calandrului, exprimă robustețe.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rușii de la Lukoil nu vor putea cumpăra de la americanii de la Exxon perimetrul gazifer deținut de aceștia pe platoul românesc al Mării Negre! Ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Orban pe 4 februarie a intrat în vigoare joi, 27 februarie, cu o întârziere de 23 de zile.
Una dintre cele 25 de ordonanțe de urgență aprobate în ședința de guvern din 4 februarie, cu o zi înaintea demiterii Guvernului Orban prin moțiune de cenzură, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.
Ordonanța modifică Legea Petrolului, din motive de siguranță națională. De aceea, ea avea nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), aviz care nu exista în ședința de guvern din 4 februarie. Ședința CSAT a avut loc abia pe 26 februarie.
Scopul ordonanței de urgență este de a împiedica compania americană Exxon să-și vândă participația în Marea Neagră către rușii de la Lukoil.
Potrivit actului normativ, autoritățile române vor putea refuza, din motive de siguranță națională, concesionarea și executarea de operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare a unui zăcământ petrolier de către persoane juridice care sunt efectiv controlate de țări terțe Uniunii Europene sau de resortisanți ai țărilor terțe Uniunii Europene.
Proiectul mai prevede că orice transfer făcut fără aprobarea Guvernului este lovit de nulitate.
În cazul acordurilor petroliere în vigoare, la propunerea autorității competente, în cazul de față Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), Guvernul, din motive de siguranță națională, poate aproba rezilierea acordului petrolier.
Nerespectarea acestor prevederi are ca efect pierderea calității de titular de acord petrolier a persoanei juridice române sau străine în cauză, în situația în care acordul petrolier are mai mulți titulari, iar în situația în care acordul petrolier are un singur titular, acesta încetează de drept.
Aceste prevederi pot bloca o eventuală tranzacție nefavorabilă statului român, în condițiile în care Exxon Mobil intenționează să vândă participația de 50% din proiectul Neptun de explorare și exploatare a gazelor din Marea Neagră.
Statul român încurajează compania românească Romgaz să fie parte din tranzacție. De altfel, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a spus în mai multe rânduri că dorește ca Romgaz să fie cotă parte dintr-un consorțiu cu OMV Petrom și compania de gaze din Polonia pentru preluarea participației.
Mai multe companii ar fi interesate de participația de 50% pe care Exxon Mobil o deține în proiectul Neptun de explorare și exploatare a gazelor din Marea Neagră, alături de OMV Petrom. Pe de-o parte ar fi un consorțiu format din Romgaz (companie a statului român), PGNiG (compania naţională de gaze naturale din Polonia) și OMV Petrom (care are drept de preemțiune). Pe de altă parte, ar mai fi interesate compania rusească Lukoil, precum și americanii de la Black Sea Oil& Gas.
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat recent că recomandă ca transferul de licență de către Exxon să fie făcut prin Hotărâre de Guvern (HG). Acesta a transmis un avertisment prin intermediul Facebook:
„Mi-aș dori ca Exxon să continue operațiunile în România. În cazul în care din motive interne doresc să plece, le recomand să respecte legislația românească pe care au folosit-o când au intrat, adica HG pentru transferul de licență.
De asemenea, mi-aș dori ca Romgaz, companie a statului român, să fie parte din viitorul consorțiu care va exploata acest perimetru.
Operațiunile de la Marea Neagră reprezintă o chestiune de securitate națională și recomand ca nimeni să nu ne pună la încercare cu acest lucru”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Comisia Europeană transmite României un avertisment dur, în raportul de țară făcut public marți. Principalul mesaj: legea pensiilor, votată de majoritatea PSD și care prevede creșterea cu 40% a tuturor pensiilor începând de la 1 septembrie, va duce la un deficit bugetar de 6,1% în 2021 și va provoca „un mare risc de sustenabilitate fiscală” în România.
Creșterea abruptă a pensiilor de la 1 septembrie este principalul subiect al raportului de 90 de pagini. Această măsură a fost invocată de mai multe ori drept cauză a unor viitoare derapaje majore ale României de la țintele macroeconomice asumate.
Astfel, pe lângă creșterea rapidă a deficitului bugetar, legea pensiilor va determina și explozia datoriei publice, proiectată să ajungă în 2030 la 90% din PIB (față de doar 35% în 2018).
Un alt impact semnificativ al aplicării legii pensiilor în forma actuală va fi asupra ratingurilor de țară. „Eșecul adoptării unor măsuri de corecție în domeniul fiscal sau al unor măsuri de compensare ori amânare a creșterii pensiilor reprezintă un risc major de scădere a ratingurilor României”, avertizează Comisia Europeană.
Raportul de țară listează corupția drept ”problemă majoră pentru mediul de afaceri din România” și avertizează asupra nivelului scăzut de investiții în infrastructura de transport și în activitățile de cercetare și dezvoltare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un anunț de la sfârșitul săptămânii trecute, de pe pagina electronică oficială a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), ignorat de mass-media românească, reprezintă, de fapt, o informație de o importanță excepțională. Miza: exploatarea noilor perimetre de gaze naturale de pe platforma continentală a Mării Negre, resurse naturale subterane extrem de valoroase, care aparțin României.
„Lunga vară fierbinte” a anului 2018 a fost una a… gazelor: Piața Victoriei (10 august) și Legea Offshore. Amândouă, cadou de la infractorul Dragnea. La Legea Offshore a contribuit și penalul Vâlcov.
Decizia Ministerului Economiei constituie cel dintâi pas pozitiv concret pe care-l fac autoriățile române executive (Guvernul, în speță) în materie de exploatare a gazelor românești de la Marea Neagră, de la momentul verii agitate a anului 2018. Atunci, cvasi-pușcăriașul Liviu Dragnea încerca să-și câștige un masiv suport popular prin promovarea unei Legi Offshore populiste, implicit catastrofale, pe care-o concepuse împreună cu Darius Vâlcov, penalul care era consilierul economic al Guvernului Dăncilă.
Dezastruosul act legislativ a fost, atunci (iulie 2018), votat în Parlament, de către majoritatea toxică a PSD.
Legea a fost returnată Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, pentru reexaminare. A fost modificată în toamna aceluiași an și promulgată de șeful statului în noiembrie 2018.
Modificările au fost operate nu numai la cererea investitorilor americani și vest-europeni (Ambasada SUA și chiar președintele Donald Trump au lansat avertismente dure), dar chiar și a… ALDE-iștilor lui Tăriceanu, care s-au raliat criticilor opoziției parlamentare (PNL, USR și PMP).
Noul proiect de lege, promovat de Guvernul Dăncilă în septembrie 2018, venea la doar o lună după ce președintele Klaus Iohannis semnase, la Washington, împreună cu președintele Donald Trump, o Declarație-Comună în care era menționată explicit necesitatea schimbării legislației privind investițiile în România, pentru a o face mai predictibilă, cu trimitere clară către mizerabila Lege Offshore și la sinistra Ordonanță 114.
De asemenea, proiectul apărea cu doar câteva zile înainte ca Viorica Dăncilă, șefa Guvernului, să meargă și ea într-o vizită în SUA, unde se aștepta să fie abordată tema investițiilor în energie.
Din păcate, îmbunătățirile aduse legii nu au fost îndeajuns de consistente și, oricum, în unele cazuri, cum ar fi cel al concesiunilor americanilor de la Exxon Mobil, a fost prea târziu. Aceștia și-au anunțat retragerea din afacere, pentru că România ajunsese deja să fie considerată o țară nesigură din punct de vedere legislativ, impredictibilă în materie de normare a mediului economic și social-politic ori a modului de derulare a investițiilor, mai ales în exploatații subterane, în domeniul hidrocarburilor.
Autorizație pentru conducta submarină din zona Vadu
Așa cum a fost anunțat oficial, vineri, 21 februarie a.c., Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a emis autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte de alimentare din amonte Ana-STG, în apropierea țărmului, în zona Vadu (comuna Corbu, la nord de Midia-Năvodari), județul Constanța.
Autorizația, emisă la solicitarea firmei americane Black Sea Oil&Gas, permite activități de investigații geotehnice în interiorul culoarului pe care va fi amplasată conducta submarină ce va transporta gazele extrase din perimetrul offshore Midia, către țărm.
Aria proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana și Doina, situate la aproxiamativ 120 km de țărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (70 de metri, în medie) a perimetrului XV Midia.
Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri:
„Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri susține demararea proiectelor de exploatare din perimetrele offshore. Am făcut astăzi un pas esențial în dezvoltarea proiectului de extracție de gaze din zăcămintele Ana și Doina, prin semnarea autorizației care permite investigațiile geotehnice.
Această autorizație este vitală în dezoltarea proiectului offshore, întrucât studiul geotehnic va determina adâncimea de amplasare a conductei, pentru a se asigura conformitatea cu cerințele tehnice și cele prevăzute în Legea Offshore.
În absența acestui studiu, nu se poate proiecta și nici nu se poate construi conducta submarină”.
Virgil Popescu, ministrul Economiei în Guvernul Orban, în vizită la Șantierul Naval „Damen” – Mangalia, februarie 2020 / Foto: Octavian-Mihail Șerbănescu
Antrepriza-generală a lucrărilor din cadrul proiectului MGD aparține românilor de la GSP: numeroase locuri de muncă pentru compatrioții noștri!
Pe 23 noiembrie 2018, după promulgarea Legii Offshore (modificate) – Legea nr. 256 din 12 noiembrie 2018 -, la sediul BSOG din București a fost semnat contactul de antrepriză generală pentru proiectul MGD, între Black Sea Oil&Gas SRL şi GSP Offshore SRL.
Astfel, Black Sea Oil&Gas SRL (BSOG), împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL (Petro Ventures) şi Gas Plus International B.V. (Gas Plus), au acordat firmei GSP Offshore SRL (GSP) contractul de antrepriză-generală pentru toate lucrările offshore și onshore, precum și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare.
Contractul de antrepriză generală vizează serviciile de proiectare, achiziție, construcție, instalare și punere în funcțiune (EPCIC),
Contractul de foraj vizează realizarea Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD), localizat în platforma continentală a Mării Negre aparținând României.
Execuția contractului EPCIC, care va fi realizată doar în cazul luării Deciziei Finale de Investiție (FID) în proiectul MGD, acoperă:
achiziția, construirea, instalarea și punerea în funcțiune a ansamblului submarin de producție aferent zăcământului Doina;
construcția, instalarea și punerea în funcțiune a unei noi platforme de producţie automate, amplasată pe zăcământul Ana, care va fi construită în şantierul GSP din Constanţa;
sistemul de conducte submarine ce va lega platforma de producţie de ţărm;
conducta de pe uscat;
noua staţie de tratare a gazelor (STG) care va fi construită în satul Vadu.
De asemenea, un alt contract a fost încheiat pentru forajul celor cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producţie pe zăcământul Ana), pentru care GSP va mobiliza platforma de foraj de tip „jack-up” GSP-Uranus.
În momentul semnării contractului de atribuire a antreprizei-generale (28 noiembrie 2018), data finalizării construcției întregii infrastructuri a proiectului era estimată la finalul lui 2020 sau începutul lui 2001.
Companiile estimează că 70% din costurile aferente activităților contractate, care reprezintă majoritatea costurilor totale ale proiectului în valoare de 400 de milioane de dolari USA, vor reprezenta aport din România.
Semnarea contactului de antrepriză generală pentru proiectul MGD dintre Black Sea Oil & Gas SRL şi GSP Offshore SRL, la sediul BSOG din Bucureşti, 23 noiembrie 2018
La vremea respectivă, Mark Beacom, directorul general executiv al BSOG, declara:
„În conformitate cu obiectivul nostru de a aduce acest proiect în punctul în care partenerii şi acţionarii vor putea lua decizia de a investi, am anunțat recent semnarea contractului de transport al gazelor, cu Transgaz, precum și un acord de vânzare a gazelor, cu firma ENGIE.
Acum suntem bucuroși să anunțăm că am încheiat, cu cel mai mare contractor offshore din România, contractul de antrepriză-generală EPCIC și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare, pentru proiectul nostru MGD.
Proiectul de pionierat MGD ar putea acoperi 10% din necesarul de gaze naturale al României, va utiliza serviciile contractorilor și subcontractorilor locali, va livra gaze naturale pe piața din România și va aduce beneficii semnificative atât comunității noastre locale, cât și țării”.
Dar în acel moment era în plină derulare scandalul politic și mediatic legat de proiectul Legii Offshore, ca urmare a demersului unui Liviu Dragnea disperat să obțină susținere populară, căci era deja cu un picior în pușcărie. Proiectul anunțat de liderul de atunci al PSD era unul eminamente electoral-populist și, prin urmare, profund antieconomic. Prin el, infractorul teleormănean încerca să-și demonstreze, în mod ipocrit-„suveranist”, așa-zisul său „patriotism”, prin grija ca resursele naturale ale „țărișoarei” să nu încapă „pe nimica” pe mâna „străinilor cei haini și lacomi”.
În acel context, americanul Mark Beacom a ținut să adauge și un avertisment: „Abilitarea noastră de a lua o decizie finală de a investi, odată ce am parcurs toate etapele rămase din proiect, este condiționată de aprobarea partenerilor și acționarilor, aprobare care la rândul ei depinde de impactul pe care noua Lege Offshore, în special noile prevederi fiscale cuprinse în lege, îl va avea asupra deciziei menționate de a trece la realizarea investiţiilor în proiectul respectiv”.
Directorul-general al GSP, Gabriel Comănescu, declara atunci: „Suntem mândri că am fost selectați pentru acest proiect, atât de important pentru România. Compania GSP s-a lansat în domeniul construcțiilor offshore în anul 2009 și a dobândit o experiență valoroasă, în proiectele similare din alte zone. Experienţa noastră, locală şi globală, în domeniul forajelor şi construcţiilor offshore, alături de activele și capabilitățile noastre din România, ne vor permite să realizăm cu succes proiectul MGD”.
Ce este, de fapt, Proiectul MGD
Zona proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina, situate la aproximativ 120 km de ţărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (circa 70 de metri) a perimetrului XV Midia.
Ministerul Energiei anunța, la începutul lunii, că Black Sea Oil&Gas va fi prima companie petrolieră care începe producţia de gaze în Marea Neagră, în prima parte a anului 2021.
Black Sea Oil & Gaz este titulara Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), primul proiect nou de infrastructură şi de producţie de gaze naturale din offshore-ul românesc al Mării Negre desfăşurat în ultimii 30 de ani în România. Data estimată a finalizării lucrărilor şi a începerii producţiei de gaze naturale este prima jumătate a anului 2021.
Proiectul MGD constă în săparea a cinci (5) sonde de producţie (una pe zăcământul Doina şi patru pe zăcământul Ana) şi realizarea unui ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina. Acesta va fi conectat printr-o conductă de 18 kilometri la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 kilometri va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa.
Capacitatea de producţie estimată va fi de un miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, operat de SNTGN Transgaz SA.
În luna februarie a anului trecut (2019), Black Sea Oil&Gas a anunţat că a luat decizia finală de investiţie pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD), localizat în zona românească a Mării Negre, unde va investi 400 de milioane de dolari.
Firmele implicate în Proiectul MGD
Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România, care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.
În prezent, portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.
În acest proiect mai sunt implicaţi Petro Ventures, un fond privat de investiţii, care deţine 20%, precum şi Gas Plus (15%), care este al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din Italia.
Gas Plus este activ în principalele sectoare ale industriei gazelor naturale, în special în domeniul explorării, producției, achiziției, distribuției și vânzării cu amănuntul. La 31 decembrie 2017, grupul avea 45 de concesiuni de exploatare situate pe întreg teritoriul Italiei, un total de aproximativ 1.600 de kilometri de rețea de distribuție în 39 de municipalități, deservind peste 72.000 de utilizatori finali, şi un număr de 181 de angajați.
Gas Plus deține o participație de 15% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre.
Petro Ventures, un grup privat de investiții, deține o participație de 20% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, de pe platforma continentală a Mării Negre.
GSP este o firmă privată românească (înregistrare și capital), lider național în sfera serviciilor integrate offshore pentru industria de petrol și gaze.
Prin exploatarea resurselor de la Marea Neagră, România ar renunța complet la gazele din Rusia și i-ar ajuta și pe alții să o facă!
Potențialul zăcămintelor de gaz din apele românești de la Marea Neagră, descoperite până acum, este de până la 200 de miliarde de metri cubi.
România are deja capacitatea de a-și asigură aproape întreg consumul de gaz din producția onshore proprie și și-ar putea chiar dubla cantitățile de gaze produse în următorii 20 de ani, odată cu exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră.
Actualmente, producem anual 10,5 miliarde de metri cubi de gaz, majoritatea onshore, și consumăm 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce face să fim, spre deosebire de alte țări din Europa de Est și Centrală, o țară independentă în cea mai mare parte de importurile de gaz rusesc.
Alte state membre ale UE se chinuie între timp să elaboreze strategii energetice coerente, care să le reducă dependența de importurile rusești. Prin urmare, ele sunt interesate de zăcămintele de gaz disponibile în România, ca și de cele din Norvegia sau SUA.
Ungaria a fost prima țară care a încercat să se asigure de accesul la gazul românesc din Marea Neagră. Budapesta a convenit cu firma americană ExxonMobil ca livrările a 4,4 miliarde de metri cubi de gaz anual să înceapă în 2022. Acestea ar fi urmat să acopere aproape jumătate din necesarul maghiar de gaz, care se ridică la 10 miliarde de metri cubi pe an.
Dar prin retragerea Exxon, proiectul acesta este suspendat. Iar acest lucru ar putea afecta exploatările de la Blocul Neptun din Marea Neagră, un proiect comun al aripii românești a OMV (OMV Petrom) și ExxonMobil.
În 2012, cele două companii au anunțat că au descoperit rezerve de gaz cuprinse între 42 și 84 de miliarde de metri cubi la exploatarea Domino-1, operată de ExxonMobil.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Italia a oprit carnavalul de la Veneţia, a închis şcolile şi a introdus în carantină oraşele afectate de coronavirus însă deocamdată nu a descoperit cum şi de unde a început răspândirea virusului.
Încă o persoană a murit în ţara europeană cu cea mai mare rată a infectărilor, un caz petrecut la Bergamo care se adaugă celorlalte trei decese provocate de virusul ucigaş.
Între timp, în „Cizmă” sporeşte panica, iar temerile se duc dincolo de graniţe, inclusiv în România – ţara cu cei mai mulţi imigranţi din Peninsulă. Oltenia este regiunea cea mai agitată.
Un avion cu peste 130 de persoane, din Italia, a aterizat, în noaptea de duminică spre luni, la Craiova, pasagerii fiind examinaţi de medici şi primind un chestionar.
Prefectul de Dolj, Narcis Purcărescu, a declarat că nu există nicio persoană contaminată cu coronavirus.
„Am avut o echipa de medici de la Spitalul de Boli Infecţioase împreună cu echipa de la situaţii de urgenţă. Am avut la dispoziţie două salvări. După cum bine ştiţi, erau programaţi 179 de pasageri şi au venit doar 136, restul au renunţat la vizită în România. Nu au fost probleme, nu avem cazuri de persoane contaminate, nu avem cazuri de persoane care să necesite carantină”, a spus Narcis Purcărescu, citat de Agerpres.
Autorităţile au pregătit, la circa 100 de kilometri de Craiova, un centru de carantină, în campusul şcolar de la Bechet.
Pasagerii veniţi din Italia au spus că au completat chestionarul, că au purtat măşti din proprie iniţiativă şi că au fost întrebaţi de medicii care îi aşteptau pe aeroport dacă au venit în contact cu persoane cu coronavirus.
Întrebat ce recomandări au primit oamenii care au ajuns cu cursa de Bergamo, prefectul de Dolj a răspuns: „Igienă cât mai atentă şi cât mai amănunţită„. Acesta a adăugat: „Nu e nevoie să stea în carantină”.
Carantină 14 zile pentru românii din zonele infectate
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Horaţiu Moldovan a anunţat că românii care vor veni din 10 localităţi din Italia, în care au fost confirmate cazuri de coronavirus, vor fi plasaţi obligatoriu în carantină în spaţii special amenajate pentru o perioadă de 14 zile.
Cele 10 localităţi sunt Codogno, Fombio, Maleo, Betonico, Casalpusterlengo, Castiglione d’Adda, Castelgerundo, Terranova dei Passerini, San Fiorano Cei şi Somaglia, a afirmat Horaţiu Moldovan, duminică seară, la Antena 3.
„S-a stabilit o atitudine diferenţiată faţă de cei care vin din zonele de risc, din nordul Italiei, care vor fi izolaţi la domiciliu unde vor fi verificaţi pe parcursul celor două săptămâni de Direcţia de Sănătate Publică. În situaţia în care pacienţii vin din localităţile aflate pe lista celor cu risc dovedit de contaminare cu acest virus, această listă a fost agreată de conducerea Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului de Interne şi va fi difuzată la punctele de frontieră”, a adăugat Moldovan.
Italia se confruntă cu multe cazuri de coronavirus, care au crescut la peste 150, fiind şi trei decese. Guvernul a instituit carantină în zonele cele mai afectate, 11 la număr din regiunile Lombardia şi Veneto.
Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că, până la acest moment, misiunea diplomatică şi oficiile consulare române din Italia nu au fost notificate de către autorităţi cu privire la vreun caz confirmat de infecţie cu noul coronavirus printre cetăţenii români.
În Lombardia sunt peste 176.000 de români.
Armata i-a adus pe românii de pe vasul de croazieră
Şase cetăţeni români de pe vasul „Diamond Princess” au fost repatriaţi, sâmbătă dimineaţă, cu o aeronavă specială a Ministerului Apărării Naţionale, care a aterizat la baza aeriană 90 din Bucureşti.
Şeful DSU, Raed Arafat, a declarat, la postul Digi 24, că toţi cei şase vor intra în carantină pentru două săptămâni „într-un loc sigur” şi vor fi duşi la spital în caz că apar simptome de boală. De asemenea, el a mai precizat că ei vor fi din nou testaţi pentru infecţia cu COVID-19 (coronavirus) la finalul perioadei de carantină, înainte de a fi lăsaţi să meargă acasă.
Toţi cei şase cetăţeni români de pe vasul de croazieră care şi-au exprimat dorinţa de a reveni în ţară au fost îmbarcaţi la bordul aeronavei puse la dispoziţie, în cadrul mecanismului european de protecţie civilă, de către guvernul italian. Anterior îmbarcării, aceştia au fost testaţi de către echipa medicală mobilă, rezultatele testărilor fiind negative pentru infecţia cu COVID-19 (coronavirus).
Cei şase au aterizat în cursul nopţii trecute la Berlin, cu zboruri de evacuare medicală desfăşurate în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene. De la Berlin au fost preluaţi de către aeronava de tip C-27J Spartan pusă la dispoziţie de către Ministerul Apărării Naţionale.
Sursa foto: MApN
Potrivit unui comunicat MAPN publicat sâmbătă dimineaţă, aeronava, configurată pentru misiuni de evacuare medicală şi având instalată o cameră specială de izolare, a fost operată de un echipaj condus de locotenent-comandorul Romeo Gârz şi a avut la bord o echipă medicală aparţinând SMURD Bucureşti. Transportul a fost realizat cu respectarea întocmai a măsurilor pentru protecţia personalului şi a tehnicii, obligatorii în astfel de situaţii.
Cu privire la cei doi cetăţeni români de pe vasul respectiv infectaţi cu COVID-19, MAE a informat, vineri, că aceştia sunt în continuare spitalizaţi în Japonia, iar starea acestora de sănătate este bună.
Sursa foto: MApN
Ambasada României la Tokyo este în legătură cu cei doi cetăţeni români spitalizaţi, cât şi cu ceilalţi nouă cetăţeni români, membri ai echipajului, care au decis să rămână pe vasul de croazieră, se mai preciza în informarea MAE.
China, lovită de două ori: şi cu pneumonia, şi cu economia
Monedele asiatice erau în scădere luni pe măsură ce răspândirea rapidă a coronavirusului dincolo de China a alimentat temerile referitoare la o pandemie şi i-a determinat pe investitori să se îndrepte spre aur şi dolari pentru siguranţă, transmite Reuters.
Italia, Coreea de Sud şi Iran au raportat o creştere semnificativă a cazurilor de infecţie în ultimele zile. Coreea de Sud are în prezent peste 760 de persoane infectate cu coronavirus, Italia peste 150 şi Iran 43 de cazuri.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii s-a declarat îngrijorată cu privire la creşterea numărului de cazuri fără o legătură clară cu epicentrul epidemiei din China.
„Semnele nu sunt deosebit de bune astăzi. Există presupunerea că vom vedea o reluare rapidă a lanţurilor de aprovizionare şi cred că piaţa a trecut printr-o perioadă în care a pus sub semnul întrebării această ipoteză”, a declarat Ray Attrill, analist la National Australia Bank în Sydney.
Monedele din China, Australia, Noua Zeelandă, Singapore şi Taiwan erau luni în scădere, iar dolarul australian a atins chiar cea mai mică valoare din ultimii 11 ani.
„Activele în dolari oferă o relativă atractivitate. Economiştii noştri prognozează că nu va exista un impact asupra creşterii economiei SUA de pe urma Covid-19, având în vedere numărul relativ mic de incidente interne şi o dependenţă scăzută de economia chineză”, susţin analiştii băncii Barclays.
În raport cu un coş de monede, dolarul american s-a apropiat de vârful ultimelor trei ani atins săptămâna trecută. Luni, moneda americană s-a apreciat până la 1,0827 dolari pentru un euro şi 1,2946 dolari pentru o liră sterlină. De asemenea, se tranzacţiona la 0,6613 dolari SUA pentru un dolar australian şi 0,6324 dolari pentru un dolar australian.
Epidemia de coronavirus a provocat decesul a peste 2.400 de persoane în China, care este responsabilă pentru 98% din numărul total de cazuri diagnosticate la nivel mondial. Cu toate acestea, răspândirea virusului în afara Chinei pe parcursul weekend-ului pare să fi surprins autorităţile nepregătite.
Economia franceză se resimte
Sectorul turismului din Franţa a înregistrat o scădere a turiştilor cu 30% la 40% în urma focarului de coronavirus, potrivit ministrului finanţelor Bruno Le Maire, citat de CNBC.
“Avem mai puţini turişti, desigur, în Franţa, cu aproximativ 30%, cu 40% mai puţin decât ne aşteptam”, a declarat Bruno Le Maire. Ministrul participă la reuniunea miniştrilor de finanţe G-20 şi ale guvernatorilor Bănciilor Centrale la Riyadh, Arabia Saudită.
„Acesta este, desigur, un impact important pentru economia franceză”, a precizat Le Maire.
Franţa este una dintre cele mai vizitate ţări din lume. Potrivit Ministerului pentru Europa şi Afacerilor Externe, 89,4 milioane de turişti au vizitat Franţa în 2018, iar turismul reprezintă aproape 8% din produsul intern brut al ţării.
Pe fondul interdicţiilor de călătorie şi amânărilor zborurilor, cererea de bilete a scăzut, ceea ce a dus la peste 200.000 de anulări de zboruri. De asemenea, Franţa este vizitată de aproximativ 2,7 milioane de turişti chinezi în fiecare an. ”Nu va fi la fel, desigur, în 2020”, a spus Le Maire.
Franţa a raportat 12 cazuri confirmate de coronavirus şi un deces, potrivit unui raport OMS din 22 februarie.
Noua infecţie cu coronavirus a apărut pentru prima dată la sfârşitul anului 2019 în oraşul chinez Wuhan, iar de atunci boala a ucis aproape 2.500 de oameni în China.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Printr-un memorandum semnat marți cu cel mai mare operator portuar de stat din Indonezia, Portul Constanța este recunoscut ca un important „hub” pentru piețele din Europa și Asia.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” (CN-APM SA) Constanța a semnat marți un Memorandum de Înțelegere cu o importantă companie din zona Oceaniei și Asiei de Sud-Est: PT Pelabuhan Indonezia II (Persero), cel mai mare operator portuar de stat din Indonezia.
Costel Stanca, director peste porturi
Memorandumul, intitulat „De la Est la Est – Dezvoltarea parteneriatelor și deblocarea oportunităților”, a fost semnat de Elvyn G. Massasya (CEO Persero) și Costel Stanca (director general CM APMC SA).
Documentul prevede principalele linii de cooperare între cele două părți, axate în special pe schimb de informații, tehnologie, IT, securitate cibernetică și schimb de experiență, precum și identificarea de oportunități de afaceri.
Cooperarea va include autoritățile portuare, operatorii portuari, linii de transport maritim, furnizorii de servicii de transport intern și/sau organizațiile conexe.
Aceasta este prima cooperare a Indoneziei în Marea Neagră, Constanța fiind considerată un foarte important „hub” („un mediu de afaceri controlat, în care rezidenții și partenerii au acces la oportunități pentru creșterea accelerată a business-ului propriu, atât pe verticală, cât și pe orizontală”, conform definiției consacrate a acestui termen, în literatura/teoria economică) pentru piețele Europei (în special ale zonei de Est) și Asiei (mai ales pentru cele din partea Orientală și Centrală).
La eveniment, desfășurat la sediul APMC (vechea „Gara Maritimă”) de la Poarta-1 a Portului Constanța, au fost prezenți ambasadorul Republicii Indonezia în România și Republica Moldova, Excelența Sa M. Amhar Azeth, și prefectul județului Constanța, George Niculescu.
Semnarea Memorandumului
Semnarea acestui document marchează și 70 de ani de relații diplomatice între România și Indonezia.
A fost reprezentată și puternica organizație patronală locală a operatorilor portuari, Constanța Port Business Association.
PT Pelabuhan Indonezia II (Persero) este unul dintre cei mai mari operatori portuari de stat din Indonezia. Subordonează 12 porturi publice, 100% deținute de guvernul indonezian, situate în cele mai importante 10 provincii din punct de vedere al creșterii economice.
De asemenea, PT Pelabuhan Indonezia II (Persero) deține 17 companii subsidiare, împărțite în următoarele categorii principale: manipulare mărfuri, logistică și servicii portuare, dezvoltare afaceri și utilități.
Portul Tanjung Priok – una dintre filialele PT Pelabuhan Indonezia II – reprezintă cel mai mare port comercial din Indonezia, care a operat 7,6 mil. TEU (twenty-foot equivalent unit) în anul 2018, clasându-se pe locul 22 în topul mondial al porturilor.
Compania indoneziană și-a propus să devină un operator portuar de talie mondială, sprijinind astfel obiectivul Indoneziei de confirmare ca important actor maritim internațional.
La microfon, George Niculescu, prefectul județului Constanța
La finalul evenimentului, delegația indoneziană a făcut un tur tehnic al Portului Constanța, la bordul navei de protocol a APMC, Anghel Saligny.
Fotografii: Octavian-Mihail Șerbănescu
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Organizatorii târgului Mobile World Congress, la care urmau să participe giganţi mondiali din industria IT precum Facebook, Amazon, LG, Samsung, ori NVidia au anunțat miercuri că anulează ediția 2020 din cauza temerilor că evenimentul ar putea contribui la răspândirea coronavirusului.
Decizia apare la 3 zile după ce doi giganți IT – NTT Docomo, cel mai mare operator de date mobile din Japonia, și Sony Corp – au anunțat că nu vor participa la evenimentul din 24-27 februarie. În total, 6 mari companii își anulaseră participarea la evenimentul care, anul trecut, a strâns peste 100.000 de vizitatori.
GSMA – organizatorul târgului care, din 2006, se desfășoară anual la Barcelona- a făcut public următorul anunţ:
”Având în vedere siguranța și sănătatea mediul din Barcelona și din țara gazdă, GSMA a anulat MWC Barcelona 2020 ca efect al îngrijorărilor globale cu privire la epidemia de coronavirus și la pericolul călătoriilor, dar și alte circumstanțe care fac imposibilă organizarea evenimentului de către GSMA.
Partenerii din orașul-gazdă au înțeles și respectă această decizie. GSMA și partenerii din orașul-gazdă vor continua să colaboreze și să se susțină reciproc pentru organizarea MWC Barcelona 2021 și a edițiilor următoare.
Zona euro, în pericol?
Anularea mega-evenimentului de la Barcelona este doar una dintre faţetele nefaste din punct de vedere economic ale epidemiei de pneumonie care a izbucnit în China şi ameninţă mapamondul
Până acum, numai câteva cazuri de coronavirus au fost înregistrate în Europa, însă efectele economice se dovedesc tot mai greu de izolat. Şocul ar putea fi suficient de sever pentru a împinge vulnerabila economie germană, şi poate întreaga zonă euro, în recesiune.
Aceasta este concluzia unui număr în creştere de economişti în condiţiile în care devine clar că va mai dura până când economia chineză îşi va relua rolul de exportator de bunuri esenţiale şi de piaţă de consum din ce în ce mai importantă pentru restul lumii.
„Pentru majoritatea ţărilor, Germania este cel mai important partener comercial. Dacă aceasta începe să încetinească, alte ţări vor simţi efectul“, arată Carsten Brzeski, economist-şef la ING, citat de Ziarul Financiar.
În opinia lui Stefan Schneider, economist la Deutsche Bank, coronavirusul reprezintă un risc substanţial pentru redresarea economiei mondiale pentru că speranţele stăteau în revigorarea economiei chineze. Pentru el, o recesiune în Germania la începutul acestui an este „destul de probabilă“.
Epidemia de coronavirus loveşte în exporturile Chinei şi dă peste cap lanţurile globale de aprovizionare.
„Epidemia, sau mai corect, efortul de controlare a acesteia, reprezintă cea mai mare ameninţare pe termen scurt la adresa creşterii economiei mondiale“, spune Neil Shearing, economist-şef la Capital Economics, potrivit Financial Times.
Impactul epidemiei este aşteptat să-l depăşească pe cel al Sars pentru că economia chineză este acum de patru ori mai mare decât în 2002 şi mult mai interconectată cu restul lumii.
China este cel mai mare exportator de componente electrice şi electronice, iar epidemia de coronavirus ar putea ţine sectorul manufacturier mondial în recesiune în prima jumătate a acestui an, arată Ana Boata, economist la Allianz Research.
