ziaristii.com

Categorie: Economie

  • Prinţul jucăriilor. Multimilionar la 8 ani, pe YouTube!

    Micuţul american Ryann a făcut doar anul acesta 22 milioane de dolari din recenzii despre jucării publicate pe internet canalul său de YouTube (RyanToysreview), deschis de părinți în martie 2015. Are 17,3 milioane de abonați și a strâns până acum un total de 26 de miliarde de vizualizări.

    Un milion din cele 22 este generat de pre-roll-uri (n.r. reclamele care rulează înaintea clipului). Restul de 21 de milioane provin din postări sponsorizate, arată revista Forbes. Este de înțeles: o jucărie care primește o recenzie pe acest canal se poate vinde instant din magazine, notează Digi24.ro.

    Întrebat de NBC de ce copiii se uită la clipurile postate de el, Ryan a răspuns simplu: „Pentru că sunt amuzant și îi distrez”.

  • Şi mâna Greblă se făcea! 750 de lei – o agendă la guvern, 16.000 de euro risipă

    Secretariatul General al Guvernului României, condus mai nou de Toni Greblă, s-a pus rapid pe risipit banii românilor, înainte de a pregăti ordonanţa aministiei şi graţierii. Astfel, instituţia a plătit 750 de lei pentru o agendă personalizată (coperte din piele, personalizată)! La un total de 100 de astfel de agende de lux, statul a cheltuit 75.000 de lei, deci aproximativ 16.000 de euro, anunţă Digi 24 TV.

    Urmărit penal pentru o afacere dubioasă cu struţi, Greblă nu se potoloşte. Nici măcar acum, când are pe mână banii românilor. Ca-n vorba aia românească „Şi mâna greblă se făcea…”

  • Dragnea a pus ochii și pe banii copiilor!

    Foamea de bani împinge Guvernul Dragnea-Dăncilă la măsuri aberante. Una dintre ele, adoptată astăzi prin ordonanță de urgență, este și ticăloasă, și periculoasă.

    Guvernul a decis ca toți copiii (sub 18 ani) din România, în număr de peste 3,8 milioane, să aibă obligatoriu un cont la Trezoreria Statului, înființat automat. Deși e vorba de minori, nu va fi cerut acordul părinților, nu va fi înștiințat tutorele copilului.

    Prin acest demers, Guvernul vrea să împrumute bani de la copii, prin intermediul părinților. Momeala: dacă împrumuți Guvernul cu 1.200 de lei, vei primi înapoi 1.800 după ce împlinești 18 ani, deci faci profit de 50%. Plus dobânda anuală de 3%.

    De exemplu: dacă ai copil de 3 ani și îl introduci în programul guvernamental, plătești în numele lui 1.200 de lei, iar el va primi peste 15 ani 2.340 de lei (1.200 depuși + 600 bonus + 540 dobânda totală).

    Există două probleme majore:

    1. dobânda de 3%, stabilită de Guvern, este depășită de inflație (acum, la peste 5%), deci valoarea banilor scade;

    2. se pune o nouă povara pe guvernele viitoare: guvernul Dragnea-Dăncilă se împrumută, guvernele viitoare trebuie să dea banii înapoi.

  • Bani europeni pentru drumuri nu luaţi, dar cu laserul ce-aveţi?! Corina Creţu, un nou avertisment

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, l-a primit joi, la Bruxelles, pe ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc, oficialul UE fiind îngririjorat de întârzieri în continuarea proiectului laserului de la Măgurele.

    Corina Crețu a avertizat asupra riscului producerii unei situații care ar aduce pierderi de bani europeni României și ar afecta credibilitatea cercetătorilor români.

    „Încurajez părţile implicate să încerce să ajungă rapid la un compromis, pentru a putea finaliza acest proiect în actualul exercițiu bugetar. Este important, atât pentru Ministerul Cercetării şi Inovării, precum și pentru comunitatea cercetătorilor din România, să evite o situație care, dincolo de pierderile financiare, ar afecta inclusiv credibilitatea și reputația cercetătorilor români. În acest sens, le propun tuturor părților implicate în derularea proiectului ELI să avem o discuție la nivel înalt, de data aceasta la Bruxelles, împreună cu colegul meu, Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, pentru a face o nouă încercare de a ieși din acest impas. Proiectul laserului de la Măgurele este un proiect fanion nu doar pentru România, ci și pentru cercetarea din întreaga Uniune Europeană”, a declarat comisarul european Corina Creţu.

    Îngrijorarea Comisiei Europene a apărut în urma disputei existente deja de ceva timp între beneficiarul proiectului – Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) – și consorțiul european EuroGammaS (EGS), care trebuie să livreze și să instaleze sistemul de fascicul luminos gamma, în baza unui contract în valoare de 66 milioane de euro.

    România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

    Proiectul Infrastructura Luminii Extreme – Fizica Nucleară (ELI-NP), parte a infrastructurii paneuropene de cercetare, a început în perioada de finanțare 2007 – 2013, iar acum se află în faza a doua de implementare. Bugetul total se ridică la aproximativ 250 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată în cadrul Programului Operațional pentru Competitivitate (COP). În prima fază a proiectului a fost construită o clădire specială pentru fascicule laser și gamma și pentru experimente, iar etapa a doua presupune construirea de mașini și echipamente pentru un laser de 10 PW și pentru un fascicul gamma, precum și pentru instalarea acestora.

    Sursa: Startupcafe.ro

  • Semnele guvernării ”După noi, potopul”. Planul sechestrării Pilonului II de pensii

    Programul populist al PSD s-a bazat pe creşterea masivă a salariilor din sectorul bugetar, fără nicio legătură cu eficienţa economică. Au crescut salariile, pentru unii mai mult, pentru alţii mai puţin. PSD nu s-a preocupat niciun moment să reformeze administraţia simultan cu creşterea salarizării, consideră jurnalistul Ion M. Ioniță.

    ”Rezultatul nu a întârziat, dezechilibrarea economiei în favoarea sectorului bugetar şi debalansarea periculoasă a raportului venituri-cheltuieli în bugetul statului. Una dintre soluţiile contabile a fost mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat ceea ce a adus un surplus bugetului asigurărilor de stat. Dar nu suficient. A mai rămas sechestrarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii. Foamea de bani este atât de mare încât o asemenea măsură devine obligatorie pentru guvernanţi. Dar, la fel ca în cazul mutării contribuţiilor, nu rezolvă problema de fond. Scăderea creşterii economice, un fenomen care a început de la sfârşitul anului trecut, nu poate fi oprită decât prin investiţii.

    Creşterea pe consum a produs plusul economiei de aproape 7% în 2017, dar cu ce costuri! Creşterea deficitului comercial, creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, creşterea datoriei externe! Practic, trăim în contul banilor pe care îi vom plăti în viitor! Dar când va veni recesiunea? Cine plăteşte salariile şi pensiile, cine plăteşte costul datoriilor? Investiţiile reprezintă o cale de a scăpa de acest viitor sumbru. Dar, deşi unii îşi dau seama de acest lucru, guvernul nu face nimic în acest sens. Nu face pentru că este blocat structural. Liviu Dragnea a promovat în posturi cheie numai persoane incompetente, al căror singur merit este obedienţa totală faţă de şeful de partid. Premierul Dăncilă este numai un exemplu. Ministerele sunt înţesate de analfabeţi funcţionali. Cu asemenea factori de decizie, toate marile proiecte de investiţii sunt eşuate în acest moment. Şi nici nu există perspective vreunei relansări.”

    Sursa: Adevărul

  • Toate tunurile pe Isărescu! Cum încearcă Dragnea să dea vina pe alții pentru dezastrul guvernării

    În cel mai agresiv mesaj de după 1990 la adresa băncii centrale pe care l-a avut un şef de partid şi preşedinte al Camerei Deputaţilor la adresa Băncii Naţionale a României, instituţie independentă conform legii şi tratatelor Uniunii Europene, Liviu Dragnea a cerut socoteală privind mesajele BNR că sunt aşteptate taxe noi sau creşteri de taxe existente, că aprecierile privind absorbţia redusă a fondurilor UE sunt incorecte şi că majorările de dobândă a politicii monetare ameninţă creşterea şi stabilitatea economică.

    Totuşi, cât costă România fiecare majorare de dobândă?

    „Aceste majorări de dobânzi înseamnă o creştere a cheltuielilor societăţilor comerciale cu aproximativ 500 milioane iei şi reducerea corespunzătoare a profitului şi, implicit, a formării brute de capital fix. În cazul populaţiei, pentru acelaşi consum ar fi nevoie de o sumă suplimentară de 600 milioane lei“, afirmă Liviu Dragnea.

    Răspunsul BNR este implicit. Majorările de dobânzi sunt necesare tocmai pentru reducerea consumului

  • Păzea! Vine o nouă scumpire a carburanților. Previziunile BNR

    Banca Națională a României estimează că prețul țițeiului Brent va fi de 71,6 dolari/baril în trimestrul 2 din 2018, cu 5,4% mai mult față de proiecția anterioară. Însă cotațiile din piață au depășit deja și estimările mai pesimiste ale băncii centrale, ajungând la 77 de dolari/baril. Petrolul mai scump înseamnă prețuri mai mari pentru combustibili și o presiune mai mare pe creșterea inflației. BNR a revizuit în sus prognoza privind evoluția prețului petrolului pentru toate trimestrele până la începutul lui 2020, în ultimul raport asupra inflației, în comparație cu cel publicat în luna februarie. Banca centrală estimează că barilul de țiței Brent, relevant pentru piața europeană, va atinge un vârf de 71,6 dolari/baril în trimestrul 2, după care va scădea la 68,2 dolari/baril la finele anului, după cum se poate observa din tabelul de mai jos.

    Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.