Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, dă o primă veste bună Guvernului Orban: inflația va scădea până la sfârșitul anului la 3,8%.
Banca Naţională a României (BNR) a scăzut de la 4,2% la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a coborât, de la 3,4% la 3,1%, prognoza pentru decembrie 2020, în contextul în care economia României nu este ”nici în prăpastie, nici pe marginea ei”, a anunţat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă, anunță News.ro.
Mugur Isărescu a mai anunțat că se va înțelege bine cu Guvernul Orban, lăsând să se înțeleagă că mult mai bine decât cu Guvernul Dăncilă.
În august, BNR a menţinut la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a crescut, de la 3,3% la 3,4%, prognoza pentru decembrie 2020.
Isărescu a a atras atenţia că cea mai mare parte a creşterii economiei este bazată pe consum, iar cererea nu are o creştere sustenabilă, anunță News.ro.
”Nu suntem nici în prăpastie, nici pe marginea ei. Însă, cea mai mare parte a creşterii economice este bazată pe consum. Cererea şi-a menţinut ritmul crescut de creştere, iar această creştere nu este la un nivel sustenabil”, a avertizat Isărescu.
Politica fiscală e principala preocupare în ce privește relația dintre BNR și guvern, iar Isărescu spune că există premisele pentru a găsi cele mai bune soluții.
”Ne vom înţelege cu noul Guvern pentru a nu avea o politică fiscală discreţionară. Vom analiza măsurile avute în vedere în domeniul salarial, acestea fiind foarte importante”, a spus guvernatorul.
BNR a atras atenţia de mai multe ori asupra creşterilor accelerate a cheltuielilor cu salariile şi pensiile, cheltuieli care pun presiune pe inflaţie şi pe competitivitatea economiei româneşti.
Aceasta e prima veste bună pentru Guvernul Orban de la preluarea frâielor executivului. Faptul că nu sunt mari probleme macroeconomice îi oferă liberalului spațiul de manevră pentru a rezolva situația plăților din sistemul de sănătate și cel de asigurări sociale.
Bruno Le Maire (alăturat), ministrul Finanţelor de la Paris, a precizat că oferta publică iniţială, una dintre cele mai mari din ultimii ani din Franţa, atrage deja un interes puternic atât de la investitori domestici cât şi de la investitori internaţionali.
„Plasamentele instituţionalilor par să decurgă foarte bine şi asta transmite un semnal foarte pozitiv”, a precizat o sursă pentru Reuters, care punctează că dacă listarea FDJ se încheie cu succes asta ar putea să încurajeze administraţia franceză să continue şi alte vânzări din portofoliul de active precum acţiuni deţinute la operatorul de aeroporturi ADP.
„Sunt cifrele neoficiale pe care le-am avut înainte de moţiunea de cenzură, am cerut ministrului Finanţelor să-mi prezinte care este situaţia la zi şi mi-a spus că (deficitul -n.r.) este de peste două miliarde. Transferul contribuţiilor a fost un hocus-pocus care a redus veniturile la bugetul statului şi la bugetele locale, pentru ca să poată să crească veniturile la bugetul de pensii şi la bugetul de sănătate şi, evident, la şomaj. A fost un hocus-pocus. Acolo s-au mutat banii dintr-un buzunar al statului în buzunarul Fondului de pensii, pentru că e normal, trecându-se toată sarcina în spinarea angajatului, normal că la un grup mai mare, un procent mai mare a reprezentat un venit mai mare pentru bugetul de pensii. Acolo nu a existat nicio creştere a salariului mediu, care să stea la baza acestei aparente echilibrări a bugetului. Pur şi simplu, în loc să se transfere banii de la bugetul de stat spre bugetul de pensii pentru a acoperi deficitul, banii au fost mutaţi prin transferul acesta hocus-pocus al contribuţiilor direct la cele două bugete, de pensii şi de sănătate”, a completat Ludovic Orban.
Violeta Alexandru, noul ministru al Muncii, a anunțat, joi, la conferința de presă de preluare a mandatului, că Ministerul Muncii se află în situația în care trebuie să evacueze sediul în care funcționează în mai puțin de 60 de zile.
Chiar dacă maşinile aduse se samsari au îmbogăţit oferta internă de autoturisme de o calitate acceptabilă, ele au umplut ţara şi de „rable”, şi de poluanţi, în special ca urmare a inflaţiei de maşini diesel.
„Cred că ea trebuie să fie concepută ca taxă de poluare şi cuantumul taxei să depindă de cantitatea de noxe eliberate în atmosferă. Formulele care au fost încercate au intrat în contradicţie cu reglementările la nivel european. Se ştie că taxele indirecte trebuie să respecte reglementările europene. Această taxă poate fi gândită şi ca un impozit pe proprietate variabil, dar şi aici există riscul să contravenim principiului că o taxă depinde de valoarea unui bun. Când vom ajunge la o formulă care să fie acceptabilă la nivelul Comisiei Europene, o vom anunţa public, dar decât să mai venim iarăşi cu o taxă ca să mai luăm bani de la proprietarii de maşini şi după aia să trebuiască să-i dăm înapoi, mai bine măsurăm de şapte ori şi stabilim ceea ce suntem siguri că va fi acceptat la nivelul instituţiilor europene”, a afirmat primul ministru, joi, la preluarea mandatului de către noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.Ministrul Mediului a completat, la rândul său, că din datele pe care le deţine, din bugetul de 2,4 miliarde de lei al Ministerul Mediului, 1,8 miliarde s-au cheltuit pentru restituirea acestei taxe.„PSD a scos această taxă, din păcate nu a venit cu o soluţie astfel încât să îmbunătăţim calitatea aerului”, a spus Costel Alexe, citat de 
Piaţa mașinilor second-hand a atins în ultimii trei ani un nivel record.
„Taxa clawback, aşa cum a fost gândită, a devenit cel mai mare inhibitor pentru dezvoltarea pieţei de medicamente (….) pentru că a ajuns la 26 – 27 la sută din cauza faptului că au crescut costurile pentru medicamentele compensate şi gratuite în condiţiile în care a fost menţinută aceeaşi anvelopă bugetară” a arătat primul ministru. Acesta a spus că sunt peste 2.000 de medicamente care au fost retrase de pe piaţă după aplicarea taxei „oarecum în pauşal”.
Vicepremierul Raluca Turcan a declarat joi dimineaţă că deficitul la fondul public de sănătate este, în primele nouă luni, de trei miliarde de lei.
„Am optat pentru a crește resursele pentru provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în materie de migrație, inovare sau de apărare“, a declarat marți directorul Comisiei Buget, Gert Jan Koopman. Dar nici măcar acea „reorientare” nu satisface Germania și Olanda.
Încăpăţânarea Germaniei și a Olandei, pe de o parte, şi a Spaniei și Portugaliei, pe de alta, face posibilă… imposibilitatea de a se ajunge la un acord cu privire la noul cadru bugetar, până în decembrie, așa cum era prevăzut vara aceasta.
Cu toate acestea, Comisia a răspuns că nu este atât de ușor să definești profiturile sau concesiile fiecărei țări. Koopman a dat ca exemplu faptul că aceste solduri nu includ „beneficiile companiilor germane pentru cheltuielile de coeziune în Polonia”, potențialul unor instrumente precum planul Juncker sau avantajele existenței unor organizații precum Agenția Europeană a Medicamentului (localizată mai nou în Amsterdam), ceea ce va aduce Olandei venituri în plus obținute în timpul nopților hoteliere, ba chiar şi beneficii comerciale produse de această mutare, cum ar fi crearea unui pol de afaceri pentru a atrage noi companii în zonă.
Fondul a fost creat în 1996 pentru a investi venituri din gaze și petrol în străinătate, deși a fost în 1998 când va fi stabilit ca o entitate independentă, cu un capital inițial de 113 miliarde de coroane norvegiene (11,09 miliarde de euro).
Aplicaţii precum Waze, care este deţinută tot de Google, au atras critici vehemente de la organizaţiile de poliţie pe motiv că le permit şoferilor să vadă locaţiile agenţilor de poliţie.