ziaristii.com

Categorie: Economie

  • Repornirea Europei: Italia şi Spania primesc grosul fondurilor UE. La mare distanţă, Polonia şi Germania

    Planul Europei de 750 de miliarde de euro, care abia ce a intrat în faza negocierilor dure, are deja doi mari „premianţi”: Italia şi Spania, ţările de pe continent cel mai puternic afectat de pandemia actuală în privinţa numărului de persoane infectate şi de victime.

    Economiile numărul 3 şi numărul 4 ca forţă pe continent primesc acum un „spate” puternic din partea Uniunii Europene. Cel puţin aşa arată proiectul planului de salvare propus de Comisia Europeană, care pune la bătaie o sumă imensă, fără precedent, pentru relansarea economică şi „blindarea” sistemelor sanitare naţionale în bătălia cu coronavirusul.

    Planul propune un fond de 750 de miliarde de euro pentru recuperarea UE după pandemie, cu 500 de miliarde de euro pentru investiţii şi reforme – transferuri de la bugetul comunitar (şi aceasta este o noutate în sine, la criza de acum 10 ani Grecia a primit ajutor sub formă de credite, dar la pachet cu iertarea unor datorii) -, plus o sumă suplimentară de 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

    Aceasta este propunerea pe care Comisia Europeană a prezentat-o ​​miercuri și care ar fi finanțată cu o emisiune de obligaţiuni pe pieţele internaţionale fără precedent, asumată chiar de Comisie, notează El Pais.

    Potrivit unor surse europene, Spania ar putea primi până la 77,3 de miliarde de euro la transferuri și 63,1 de miliarde de euro în împrumuturi, pentru un total de 140,4 miliarde de euro, 11% din PIB-ul național – un ajutor imens.

    Ar fi a doua cea mai mare sumă după cele 172,7 de miliarde de euro disponibile pentru Italia. Ținând cont de contribuțiile care trebuie aduse diferitelor mecanisme, ar rezulta un sold net de aproximativ 34 de miliarde de euro, conform calculelor preliminare ale lui Christian Odendahl, de la Centrul de reformă europeană, citat de ziarul El Mundo.

    Italia ar avea de primit cel mai mult dintre ţările UE ca sumă absolută – 81,8 miliarde de euro în subvenții și acces la alte 90,9 de miliarde de euro în împrumuturi. Dar, având în vedere că PIB-ul său este mai mare decât al Spaniei, iar contribuțiile sale mai mari, soldul net al transferurilor italiene ar fi de aproximativ 26 de miliarde de euro.

    Diferențele dintre cele două țări mediteraneene (cele mai afectate) și restul sunt copleșitoare. Astfel, următoarea țară cu cele mai multe transferuri este Polonia, cu 37,6 de miliarde de euro. Pe locul 4 apare Germania (28,8 de miliarde de euro), care totuși nu ar primi nimic din împrumuturi și care este cel mai mare contribuabil net.

    Liderii de la Roma şi Madrid salută planul UE

    Premierul italian Giuseppe Conte a descris drept ”un excelent semnal de la Bruxelles” planul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia COVID-19, iniţiativă primită ”pozitiv” şi de guvernul spaniol. La fel Franţa şi Germania, în timp ce Olanda, una dintre ţările adepte ale rigorii bugetare, consideră că negocierile asupra acestei iniţiative vor lua timp, lucru recunoscut şi de cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE.

    Conform surselor AFP, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan.

    ”Aceasta merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început”, a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter.

    A doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania. Guvernul spaniol primeşte ”pozitiv” pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ”cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania”, se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.

    Madridul doreşte de asemenea ca preşedintele Consiliului European, Charles Michel, să iniţieze consultări pentru convocarea în săptămânile următoare a unui summit european ”care să permită ajungerea la un acord cât mai repede posibil”.

    Acesta din urmă a transmis însă că planul va fi discutat la Consiliul European din 18-19 iunie, adăugând că ”totul trebuie făcut pentru a se ajunge la un acord până la vară”.

    Pentru a beneficia de sumele prevăzute în acest plan, statele membre ale UE vor trebui să stabilească planuri naţionale care să cuprindă reformele faţă de care se angajează şi care vor trebui validate de Comisia Europeană, potrivit Agerpres.

    De la începutul crizei provocate de această pandemie Comisia Europenă a aprobat ajutoare de stat în valoare totală de 2.130 de miliarde de euro, aproape jumătate din această sumă reprezentând ajutoare oferite de guvernul de la Berlin companiilor germane.

    Pe larg, în LUMEALIBERA.RO.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere

  • 750 de miliarde de euro pentru repornirea Europei! Siegfried Mureşan: „Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei”

    Comisia Europeană propune astăzi un plan de salvare pentru ţările afectate de pandemia Covid-19, în valoare de 750 de miliarde de euro, anunţă EUObserver.

    Aaprobarea alocării acestei sume imense este un proces complicat, din cauza diferendelor dintre ţările bogate şi cele mai sărace, ceea ce ar putea necesita chiar „summit”-uri personale în care procesul să fie deblocat.

    Pe acest teren al relaţiilor directe, liderii Germaniei şi Franţei au dat primul semn de impulsionare a negocierilor, chiar dacă suma pe care ei o susţin diferă de cea anunţată azi de Comisie.

    Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron și-au exprimat deja disponibilitatea de a sprijini un fond de 500 de miliarde de euro, finanțat cu datorii europene, care ar fi injectat în totalitate sub formă de subvenții. Scepticii acceptă crearea fondului, dar cer să-l limiteze la doi ani și să fie canalizat sub formă de împrumuturi.

    Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, încearcă să găsească un compromis între cele două poziții care să faciliteze aprobarea rapidă atât a planului de recuperare, cât și a cadrului financiar multianual (2021-2027) al UE, de care este legat ajutorul asupra căruia au convenit liderul francez și cel german.

    Grupul „ofensiv” al Comisiei, condus de francezul Thierry Breton și de italianul Paolo Gentiloni, solicită o propunere echivalentă cu 10% din PIB-ul UE, adică 1.500 de miliarde de euro, proiect care va ieși la lumină azi, din ședința de la Bruxelles.

    Acest lucru ar permite economiei europene să ofere balansul pe care Bruxelles-ul așteaptă să-l piardă într-un an și să transmită un semnal puternic piețelor privind apărarea monedei unice.

    „Pentru prima dată, [nordul și sudul] avem un numitor comun despre obiectivele pe care le împărtășim pentru viitor”, a declarat marți, la o întâlnire organizată de think tank-ul FEPS, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.

    Francezul Thierry Breton și italianul Paolo Gentilloni

    În absența cifrei finale, Ursula Von der Leyen are deja conturată o structură aproape definitivă a planului. Intenția sa este să propună creșterea temporară a pragului de resurse proprii ale UE din bugetul clubului (un fel de plafon de cheltuieli), care ar merge de la 1,2% la 2% din Venitul Național Brut al UE.

    Marja suplimentară, de peste 100 de miliarde de milioane de euro, ar fi utilizată sub formă de garanții de stat pentru emiterea de datorii comune ale UE. Emisiunea ar putea varia de la 300 de miliarde de dolari la 500 de miliarde de dolari și ar fi amortizată pe viitoarele cadre bugetare ale UE, pe o perioadă de 20-30 de ani.

    Resursele obținute astfel vor fi canalizate, cu prioritate, către statele și sectoarele cele mai afectate de pandemie. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că Spania ar putea primi între 65 și 100 de miliarde de euro, echivalent cu 5-8% din PIB-ul ţării.

    Planul va fi articulat în trei piloni

    Noua Comisiei Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, şi-a intrat în rol

    Primul pilon (80% din bani) va fi destinat recuperării economiilor ţărilor UE, dar fără a pierde din vedere prudenţa macroeconomică (mărirea deficitelor). Sumele vor merge către acoperirea cheltuielilor statelor din cauza scăderii veniturilor lor bugetare urmare a crizei Covid.

    Sistemului îi lipsește „dinții”, adică agresivitatea sa redusă înseamnă că majoritatea recomandărilor sunt ignorate an de an de către statele membre, potrivit unor surse comunitare.

    Al doilea pilon al planului, de aproximativ 15%, va merge „la relansarea economiei”, potrivit unor surse comunitare. Este vorba despre consolidarea planului de investiții cunoscut sub numele de InvestEU. Dar include și două mari noutăți. Un element de finanțare a ajutoarelor pentru companii din sectoare a căror vulnerabilitate a fost dezvăluită în timpul pandemiei, cum ar fi asistența medicală și produsele farmaceutice. Și un instrument care să faciliteze recapitalizarea companiilor din țările care întâmpină dificultăți bugetare și nu își pot permite asta din conturile publice.

    Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a explicat, luni, că Germania concentrează 47% din toate ajutoarele de stat aprobate de Bruxelles. Acestea sunt urmate, la mare distanță, de Italia (18%), Franța (16%) și Spania (4%).

    Al treilea pilon, care ar absorbi aproximativ 5% din plan, va fi utilizat pentru a consolida mecanismele de protecție civilă și de urgență deja disponibile pentru UE.

    Noi impozite pentru finanţarea recuperării economice

    De asemenea, Comisia intenționează să propună noi surse de finanțare pentru bugetul UE, prin impozite legate de cele două domenii principale ale programului său: Mediu și Digital.

    Aprobarea de către Comisie a planului de marți marchează începutul unei dezbateri previzibil tensionate în Consiliul UE.

    Președintele Consiliului, Charles Michel, a declarat marți că este încrezător că diferențele pot fi soluționate cât mai repede posibil, având în vedere urgența nevoii de recuperare. Dar este un proces complicat și care în aproape toate etapele sale necesită unanimitatea celor 27 de state UE.

    În plus, extinderea plafonului de cheltuieli al bugetului UE va necesita aprobarea parlamentelor tuturor partenerilor, ceea ce poate duce la un proces de ratificare complicat, având în vedere fragmentarea în multe dintre ele. Acest lucru ar putea întârzia demararea sa, ceea ce afectează mai ales țările din sudul continentului.

    Sarcina legislativă necesară pentru întregul plan este, de asemenea, considerabilă. Comisia Europeană va aproba miercuri toate proiectele care trebuie să servească drept bază, care includ 12 regulamente, modificarea altor șase regulamente, o decizie a Consiliului și a Parlamentului, modificarea acordului bugetar instituțional și, poate cel mai delicat, modificarea Deciziei Consiliului de stabilire a plafonului de cheltuieli.

    Instituțiile au arătat deja în timpul crizei că procesul legislativ poate fi accelerat până la extreme fără precedent, așa cum s-a observat odată cu relaxarea normelor privind ajutoarele de stat și cu reforma regulilor fondurilor structurale, pentru a accelera plata lor. „Dacă există un acord politic, termenele și procedurile nu vor fi un obstacol”, prezice o înaltă sursă comunitară. Michel și Von der Leyen trebuie să găsească acum acel acord politic care permite sosirea primelor fonduri de recuperare în acest an.

    Siegfried Mureşan: „Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei”

    Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL din Grupul PPE, a publicat pe pagina sa de socializare un mesaj entuziast despre planul pregătit de Europa pentru refacerea economiilor din UE după pandemie. Redăm textul integral.

    „Zi importantă pentru toți europenii: astăzi, la ora 14.30, în Parlamentul European, va fi prezentat Planul de redresare după criza generată de pandemia de COVID-19. Planul avea la bază un pachet de 750 de miliarde de euro prin care să alocăm țărilor membre fonduri europene suplimentare și împrumuturi în condiții avantajoase. 

    Este un proiect nou, cu fonduri suplimentare, nu este o adaptare a unor proiecte existente.  Tocmai de aceea impactul său este foarte mare. 

    Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei și a efectelor sale fiindcă își propune să sprijine fiecare cetățean european afectat de criza COVID-19, fie că ne referim la angajați, fermieri, mici întreprinzători, medici, cercetători sau categorii sociale vulnerabile. De săptămâni întregi lucrăm în Parlamentul European și cu celelalte instituții la un plan de redresare economică robust, bazat pe un fond  prin care să sprijinim toate țările membre. Am adoptat acum două săptămâni o rezoluție a Parlamentului European în care prezentam clar ce așteptări are Parlamentul de la acest plan de redresare economică. Astăzi, Comisia Europeană prezintă acest plan ținând cont de solicitările Parlamentului European. Planul propus astăzi este un prim pas. Acum va începe munca legislativă pentru a oferi cât mai repede bază legală, iar acești bani să ajungă rapid acolo unde este nevoie de ei. Este foarte important ca Parlamentul European, instituția democratică a Uniunii Europene, să fie implicat în tot procesul de implementare a acestui plan de redresare. Noi, europarlamentarii, cunoaștem cel mai bine situația din fiecare regiune și oraș din Europa și trebuie să fim implicați în dezvoltarea și implementarea acestui plan pentru a-l putea îmbunătăți în folosul cetățenilor, acolo unde este nevoie.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere

  • Efectul covid: mai 2020 – prima lună, din ultimii 15 ani, în care Spania plăteşte mai puţine pensii

    Aceasta este o ştire care va fi pe placul adepţilor teoriei conspiraţiei. Potrivit lor, „Bill Gates a fabricat coronavirusul în laborator pentru a decima populaţia planetei”.

    Statul spaniol nu se fereşte însă de riscul contaminării publice cu astfel de scenarii halucinante vehiculate de presa fake news şi a prezentat oficial date care pot fi interpretate în fel şi chip, inclusiv de către fanii ştirilor false.

    Astfel, suma totală alocată în luna mai a fost 9,852 miliarde de euro de la bugetul dedicat plății pensiilor contributive, cu 2,5% mai mult decât în ​​aceeași lună a anului 2019, dar cu aproape 0,3% mai puțin decât în ​​aprilie.

    Această scădere reprezintă primul regres lunar dintr-o serie de creştere continuă începând cu anul 2005, după cum a anunţat marți Ministerul Incluziunii, Securității Sociale și Migrației, citat de ziarul El Pais.

    Această scădere lunară a cheltuielilor estea urmarea scăderii numărului de pensii față de aprilie, de la 9.792.645 la 9.754.137 de pensii contributive, cu 38.508 pensii mai puține în luna mai decât în luna precedentă. Ministerul punea scăderea numărului de pensii în vigoare pe seama a doi factori: numărul mai mic al celor ieşiţi din câmpul muncii și „creșterea numărului de decese din cauza efectelor coronavirusului”.

    Conform datelor din aprilie, numărul pensiilor noi înregistrate a fost de 31.232, cu 32,2% mai puțin față de aceeași lună a anului trecut și cu 13,9% mai puțin față de luna martie a acestui an.

    „Trebuie să luăm în considerare modul în care pandemia a influențat mortalitatea asupra întregii populații și, într-o măsură mai mare, asupra grupului de persoane în vârstă”, a adăugat conducerea ministerului.

    Dacă se ia în considerare acumularea anuală din ianuarie până la începutul lunii mai 2020, s-au înregistrat 157.896 de pensii noi, cu 22,1% mai puțin decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent, notează La Vanguardia.

    Spania a fost una dintre cele mai afectate ţări de pandemia de coronavirus. Măsurile de protecţie demarate târziu, din cauza indeciziei politicienilor (este de referinţă cazul Guvernului regional din Valencia, care a permis adunările publice pentru sărbătorile Las Fallas din martie, anulând prea târziu evenimentul), au permis coronavirusului să se răspândească rapid.

    Cei mai afectaţi au fost bătrânii, aproape 70% din totalul victimelor (26.834) fiind persoane peste 80 de ani, potrivit El Confidecial.

    Foarte multe decese s-au înregistrat în căminele de bătrâni, o situaţie valabilă în multe ţări din Occident, inclusiv în Canada (detalii în înregistrarea video de mai jos).

    De la începutul acestei săptămâni însă, toată Spania a ieşit din starea de carantină dură graţie succesului obţinut în punerea sub control a pandemiei.

    Urmare a celor mai dure măsuri de izolare socială din lume, numărul de cazuri de noi infectaţi s-a prăbuşit, de la 9.222 în vârful pandemiei (31 martie) la 132 de cazuri pozitive pe zi (25 mai).

    În plus, Spania înregistrează una dintre cele mai mari rate de vindecare din lume, aproape 70% din cei infectaţi învingând boala Covid-19.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Lista celor 103 municipii cu zone metropolitane pe 30 km, în care nu e obligatorie declarația pe proprie răspundere

  • Christine Lagarde, şefa BCE: „Țările puternice sunt interesate de recuperarea celor mai slabe” / „Criza economică de astăzi este mult mai puternică decât cea financiară din 2012”

    Christine Lagarde (Paris, 1956) prezidează din noiembrie 2019 Banca Centrală Europeană (BCE), instituţie-cheie pentru țările cu mari probleme financiare – cum sunt România şi statele din sudul continentului -, în ceea ce priveşte continuarea finanțării, fără de care consecinţa este una teribilă: falimentul.

    Într-un interviu pentru un consorţiu mediatic format din grupul Corriere (Italia), Les Echos (Franţa), Handelsblatt (Germania) şi El Mundo (Spania), Lagarde a explicat ce urmează pentru Europa din punct de vedere al banilor în vremuri de criză.

    Întrebare: Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un fond european de recuperare de 500 de miliarde de euro. Este suficient pentru dvs., astfel încât BCE să nu fie nevoită să depună efortul singură?

    Christine Lagarde: Propunerile inițiativei franco-germane sunt ambițioase, concrete și binevenite. Acestea deschid calea către emiterea datoriei pe termen lung din partea Comisiei Europene și, mai ales, permit alocarea de ajutor bugetar direct semnificativ statelor cele mai afectate de criză. Acest lucru demonstrează spiritul de solidaritate și responsabilitate menționat de cancelarul Angela Merkel săptămâna trecută. Nu poate fi consolidată solidaritatea financiară fără o mai mare coordonare a deciziilor la nivel european.

    – Țările europene ies treptat din faza de izolare. Care este impactul economic în zona euro?

    Christine Lagarde: Ne confruntăm cu un „șoc” considerabil și necunoscut în perioade de pace. Trebuie să ne confruntăm cu determinare de a ajuta economiile noastre să se redreseze cât mai repede posibil și de a evita o criză socială. Scenariile noastre au în vedere o recesiune cuprinsă între 5 și 12% pentru zona euro în acest an, cu un scenariu central de 8%. Vom trece în revistă proiecțiile noastre pe 4 iunie, dar în cel mai rău caz, anticipăm o scădere de 15% a Produsului Intern Brut doar în trimestrul 2. În realitate, este dificil de evaluat efectul măsurilor de izolare socială în fiecare țară, mai ales dacă trebuie să includem ipoteza unui al doilea val al epidemiei în toamnă. Există un factor care pare probabil: dacă există un al doilea val, impactul său economic ar trebui să fie mai puțin grav, deoarece experiența dă roade.

    – Merită ajutor toate țările în care politica monetară nu pare să producă efectele dorite?

    Christine Lagarde: Desigur, merită. Transmiterea politicii monetare este la fel de importantă ca politica monetară însăși. Criza financiară din 2012 și apoi criza datoriilor din 2015, în Grecia, au amenințat viitorul euro în sine. Criza economică de astăzi este mult mai puternică.

    – Există riscul de descompunere a zonei euro?

    Christine Lagarde: Nu. Situația nu este deloc aceeași. De data aceasta nu este o criză financiară și imobiliară care s-a răspândit în întreaga economie și nici nu este o criză în care o țară s-a separat de restul aplicând o politică economică slabă. Este o lovitură simetrică, care afectează în același timp toate economiile. Pentru a proteja sănătatea europenilor, factorii de decizie au decis să-și închidă parțial economiile. Prin urmare, este important ca toate țările să repornească în stare bună economia, folosind toate instrumentele disponibile.

    – Prin urmare, riscul de rupere a euro este zero?

    Christine Lagarde: Da, și îmi amintesc că moneda euro este ireversibilă, este înscrisă în tratate.

    – Situația bugetară din Italia, Spania și Franța era dificilă chiar înainte de criză. Nu cumva situația actuală le face să tremure? Ar trebui abandonat Pactul de stabilitate și creștere?

    Christine Lagarde: Prioritatea de astăzi este de a ajuta economiile să se redreseze. Statele cheltuiesc și datoriile cresc în consecință, iar raportul datorie-PIB va crește, pentru că suntem în recesiune. Toate țările lumii își înregistrează creșterea nivelului datoriilor: conform prognozelor FMI, datoria Statelor Unite va ajunge la peste 130% din PIB până la sfârșitul anului 2020, în timp ce zona euro va fi sub 100%. Dar pentru a evalua sustenabilitatea datoriei, nu ar trebui să ne concentrăm asupra nivelului datoriei raportat la PIB. Nivelul creșterii și ratele dobânzilor curente trebuie să fie luate în considerare. Acești doi factori sunt decisivi. Cred că această criză este o oportunitate bună pentru modernizarea modalităților Pactului de stabilitate și creștere, care este acum suspendat. În trecut, au fost făcute propuneri inovatoare, inclusiv de FMI, care ar trebui reexaminate.

    – Ce părere aveți despre ideea de coronabonos ca modalitate de mutualizare a datoriei?

    Christine Lagarde: Important este că toate țările europene își dau seama cât de interdependente sunt: ​​un lanț de producție auto german poate să se oprească, deoarece nu există piese de schimb italiene, spaniole sau franceze. Integrarea comercială în zona euro este atât de puternică astăzi, încât este evident că toate țările, în special cele mai puternice, sunt interesate de recuperarea celor mai slabe. În caz contrar, toată lumea pierde. Dacă planul european de redresare combină subvențiile comunitare și împrumuturi pe termen lung, cu rate ale dobânzii scăzute, destinate în special țărilor care au nevoie cel mai mult de acestea, vom fi făcut un mare pas înainte în solidaritatea financiară europeană.

    Interviul pe larg, pe LUMEALIBERA.RO

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov

  • Chiar începe modernizarea? Iohannis: “Relansarea economică se va face cu investiţii masive în infrastructura de transport, energetică şi sanitară“

    Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat marți, într-o intervenție televizată, că relansarea economică după criza Covid-19 se va face prin investiții în mari proiecte de infrastructură.

    Ar fi o schimbare majoră de strategie după ce, începând cu 2017, România și-a cheltuit toată creșterea economică, plus miliarde de euro din împrumuturi, pentru a mări veniturile unui aparat bugetar care s-a și mărit cu zeci de mii de noi posturi create pentru rude, prieteni, fideli, cunoștințe și membri de partid din PSD și ALDE.

    “Investiția” în birocrație: ar fi nevoie de 600.000 de funcționari, dar România are 1,25 milioane. Acum se promite o relansare economică prin finanțarea proiectelor de infrastructură

    România consumă azi 42% din toți banii de care dispune pentru a plăti salariile bugetarilor.

    În 1989, când țara avea 23 de milioane de locuitori și o eventuală tehnologizare și informatizare era posibilă doar în filmele SF, existau 800.000 de bugetari. La începutul lui 2020, când România mai are doar aproximativ 19 milioane de locuitori și eficientizarea aparatului birocratic ar fi extrem de simplă prin informatizare, numărul bugetarilor a crescut la 1,25 milioane.

    Specialiștii spun că n-ar fi nevoie de mai mult de 600.000.

    Diferența până la 1,25 milioane este factura pe care o plătim politizării, corupției și incompetenței promovate zeci de ani de guvernele post-decembriste.
    În mai multe rânduri, de-a lungul ultimilor ani, economiștii au oferit și o soluție: “vărsarea” surplusului din aparatul bugetar în piața muncii printr-o reformă inteligentă. Așa s-ar putea acoperi și o parte din deficitul de forță de muncă existent acum pe piață. Soluția a fost aplicată deja cu mare succes de alte state estice, precum Polonia, Cehia și Letonia.

    Reforma PSD: șoferi cu salariu de 4.000 de lei la primării de comune. Bugetarii câștigă, în medie, cu 165% mai mult decât angajații din mediul privat

    Politica dusă de PSD începând din 2017 a fost de populare masivă a tuturor instituțiilor cu fideli, pe de o parte, și de creștere accelerată a veniturilor pentru angajații de la stat, cu scopul de a-i fideliza și de a-i reduce la tăcere în timp ce modifică legislația anticorupție.

    Așa s-a ajuns ca femei de serviciu și șoferi în primăriile unor comune să aibă și 4.000 de lei salariu, iar “șefi de direcții” din sate cu câteva sute de locuitori să primească 6.000 de lei pe lună. Veniturile “la stat” au ajuns cu 165% mai mari decât cele din sectorul privat.

    Creșterile de salarii au depășit cu mult capacitatea de plată a statului, fiind nevoie de împrumuturi. Pentru că toate resursele s-au dus în veniturile bugetarilor, PSD a sacrificat nu doar investițiile în noi proiecte de infrastructură, dar și operațiunile de menținere a celei existente.

    În 3 ani nu s-a făcut nicio autostradă, niciun pod, niciun aeroport, nicio cale ferată și niciun spital. Nu s-au construit școli, grădinițe și creșe noi.

    Iohannis: „Relansarea economică se va sprijini pe investiţii în mari proiecte de infrastructură“

    Iohannis promite acum că lucrurile se vor schimba: „Relansarea economică se va sprijini pe investiţii în mari proiecte de infrastructură. Viziunea pentru dezvoltarea României în următorii ani se va fonda pe inovare, competitivitate şi investiţii masive în infrastructura de transport, energetică, dar şi sanitară”. Șeful statului a cerut oamenilor de afaceri să se implice: „Solicit sprijinul mediului de afaceri şi al forţelor politice competente ca să oferim încredere angajaţilor şi întreprinzătorilor”.

    În condițiile în care cheltuielile bugetare sunt caracterizate de specialiști ca fiind periculos de rigide, deoarece proporția alocată pensiilor și salariilor este foarte mare și nu poate fi modificată, Iohannis spune că soluția o reprezintă modernizarea țării cu banii Uniunii Europene: „Din păcate, avem o notă de plată lăsată de guvernele precedente care ne limitează mult spaţiul de intervenţie. De aceea, ne concentrăm eforturile pentru a putea accesa toate formele de finanţare disponibile, inclusiv noile instrumente la care lucrează Comisia Europeană”.

    Trebuie menționat însă că președintele Iohannis se află, de o bună bucată de vreme, într-o campanie electorală nedeclarată pentru PNL, înaintea alegerilor locale și parlamentare. Deocamdată, nu se știe când vor avea loc acestea, din cauza epidemiei de coronavirus. Discursul poate fi unul adresat electoratului de dreapta, care așteaptă această renovare a țării. Însă astfel de promisiuni s-au mai făcut inclusiv de PSD, în 2016, și realitatea a fost cu totul alta.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov

  • Urgențele patronatelor din turism către guvern: litoralul estival, lucrătorii sezonieri, serviciile deja plătite, protecția sanitară

    Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), condusă de Mohammad Murad, reclamă faptul că Guvernul nu dă semne că ar accepta colaborarea oferită, adică o cooperare strânsă și o coordonare eficientă a ministerului de resort cu această unică structură patronală națională din branșă.

    Printr-un comunicat pentru presă, FPTR anunță că la propunerile concrete de modificare a legislației, transmise în ultimele două luni către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) – soluții reunite și detaliate în adresa 1426/22.04.2020 -, în vederea relansării turismului din România după încetarea Stării de Urgență, nu a primit încă niciun răspuns.

    “Ne exprimăm îngrijorarea în ceea ce privește eficiența colaborării dintre nivelurile de decizie din Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și din Direcția Generală pentru Turism (DGT) din cadrul MEEMA, deoarece nu înțelegem de ce principalii consilieri și specialiști ai DGT refuză sistematic să prezinte conducerii Ministerului propunerile singurei federații patronale românești reprezentative la nivel de ramură, organizație care are în componență angajatori ce asigură venituri salariale pentru 37% din forța de muncă angajată în domeniul Ho-Re-Ca (73.752 de salariați)”, se arată în comunicatul Comitetului Director al FPTR, semnat de Dragoș Răducan, prim-vicepreședinte executiv, și Nicolae Istrate, vicepreședinte.

    În această situație, Federația a transmis încă o adresă către ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, și către cei doi secretari de stat responsabili în domeniu, Emil-Răzvan Pîrjol și Liviu Rogojinaru. În aceasta sunt menționate toate măsurile pe care patronatul din turism le consideră oportune în aceste circumstanțe, ale crizei economice provocate de răspândirea globală a virusului Sars-CoV-2.

    Scrisoarea-deschisă se încheie cu un apel: „Fiind informați atât de la Președinție, cât și de la Guvern cu privire la numeroasele probleme și sarcini pe care le aveți de rezolvat în această perioadă, ne permitem să vă rugam, încă o dată, să vă implicați și în rezolvarea situației grave prin care trece ramura economică a turismului”.

    Trei direcții în care statul este solicitat să intervină normativ de urgență: șomajul angajaților sezonieri, rambursarea contravalorii serviciilor deja plătite sau înlocuirea lor și reglementările de protecție sanitară

    Redăm integral, pentru informarea tuturor angajatorilor și angajaților din turismul românesc, conținutul acestei noi adrese, cu întregul pachet de solicitări.

    1) Propuneri nesoluționate, la care nu s-a primit niciun răspuns

    1.1. Protecția socială a angajaților sezonieri. Se impune modificarea stagiului de cotizare, de la 12 luni la 8 luni, pentru anii 2020 si 2021, prin derogare de la art. 34, alin. 1, lit. a din Legea nr. 76/2002, pentru șomerii sezonieri, prevazută în Adresa nr. 1419/31.03.2020 (a se vedea detaliile în Anexa nr. 1).

    1.2. Prelungirea termenului, până la data de 31.12.2020, privind rambursarea plăților efectuate de către clienți/beneficiari-contractanți, pentru pachetele de servicii de călătorie neefectuate. Aceasta presupune completarea art. XIII din Ordonanța nr. 2/2018, privind pachetele de servicii de călătorie și servicii asociate acestora, precum și modificarea unor acte normative (detaliere în Anexa nr. 2). 

    2) Propuneri noi

    2.1. Plata impozitului specific în funcție de locurile de cazare ocupate. În mod concret, trebuie completat art. 8 din Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, cu un nou alineat (5), care ar putea avea următorul cuprins: “(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contribuabilii prevăzuți la art 6 alin. (3), după încheierea perioadei Stării de Urgență, declară şi plătesc impozitul specific până la 31.12.2021, pentru locurile efectiv ocupate”.

    2.2. Suportarea de către stat, după încetarea Stării de Urgență, până la data de 31.03.2021, a costurilor cu salariile pentru angajații din turism care vor reîncepe munca și a indemnizațiilor de șomaj tehnic. Se poate face prin emiterea unui act normativ care să prevadă:

    a) pentru perioada 15.05.2020 (când a fost anunțată posibila încetare a Stării de Urgență) – 31.08.2020, suportarea de catre stat a:

    * indemnizațiilor de șomaj tehnic pentru toți angajatii cărora le vor mai fi suspendate temporar contractele individuale de muncă (în vigoare la data încetării stăriii de urgență);

    * 75 % din costul salariilor pentru angajații cărora le va înceta suspendarea temporară a contractelor de muncă și vor începe sp lucreze, diferența până la valoarea salariilor de încadrare fiind suportată de către angajator;

    b) pentru perioada 31.08 – 30.11.2020, se cere suportarea de către stat a:

    * indemnizațiilor de șomaj tehnic pentru toți angajații cărora le vor fi suspendate temporar contractele individuale de muncă (aflate în vigoare la data încetării Stării de Urgență);

    * 60% din costul salariilor pentru angajații cărora le va înceta suspendarea temporară a contractului de muncă și vor reîncepe munca, diferența până la valoarea salariilor de încadrare fiind suportată de angajator;

    c) pentru perioada 01.12.2020 – 31.03.2021, suportarea de către stat a:

    * indemnizațiilor de șomaj tehnic pentru toți angajații cărora le vor fi suspendate temporar contractele individuale de muncă (în vigoare la data încetării Stării de Urgență);

    * 40% din costul salariilor pentru angajații cărora le va înceta suspendarea temporară a contractului de muncă și vor reîncepe munca, diferența până la valoarea salariilor de încadrare fiind suportată de angajator.

    Aceste ajutoare se vor acorda numai pentru angajatorii care nu concediază salariați la data încetării Stării de Urgență, prin desființarea locurilor de muncă sau prin concediere colectivă.

    În cazul în care activitatea va fi întreruptă temporar de către autorități, statul va acoperi integral costurile cu indemnizația de șomaj tehnic pentru angajații cărora le vor fi suspendate contractele individuale de muncă.

    2.3. Se solicită încheierea unui document semnat împreună cu Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor, ținând cont și de prevederile art. 33, alin. (8) din Legea apelor nr. 107/1996, pentru diminuarea valorii contractelor aferente anilor 2020/2021, încheiate cu operatorii economici din turism care au în exploatare plaje, în funcție și de:

    1) Data reluării activității turistice pe litoralul românesc al Mării Negre, în sezonul estival 2020, comparativ cu întreaga perioadă a sezonului de vară stabilită conform reglemetarilor în vigoare, respectiv 153 de zile pe an (01.05 – 30.09).

    2) Noile reglementări, care vor modifica actualele criterii obligatorii prevăzute în Anexa nr. 4 la Normele Metodologice aferente Legii apelor, aprobate prin Ordinul nr. 1.024/2010 privind aprobarea normelor metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic, inclusiv prin reducerea numărului de șezlonguri pe aceeași suprafață de plajă. Cele două reduceri ale valorii contractului se vor aplica cumulativ și sunt prevăzute în Anexa nr. 3, la litera A.

    2.4. Modificarea urgenta a criteriilor de clasificare pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și alimentație publică și pentru prestațiile de servicii balneare, inclusiv pentru cele contractate prin CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), în urma modificărilor ce urmează a fi impuse de o comisie complexă, aplicabile după deschiderea activității turistice, pentru a proteja atât turiștii, cât și proprii angajați (Anexa nr. 3, litera B).

    2.5. Suportarea de catre stat a cheltuielilor semnificative, ce urmează a fi făcute de către operatorii economici din turism, în vederea respectării modificărilor legislative prevăzute la punctele 2.3 și 2.4, cu recuperarea sumelor din fondurile europene destinate combaterii efectelor răspândirii noului coronavirus sau prin schema de minimis, maximum 200.000 de euro, folosiți pe 3 ani cumulat. În urma modificării legislației propuse la punctele 2.3 și 2.4, ar fi util ca valoarea decontată fiecărui operator economic din turism să fie stabilită după cum urmează:

    – pentru activitatea de cazare, care include și activitatea de alimentație publică prin unități impuse, se va stabili valoarea per loc de cazare, confirmat prin fișa de încadrare nominală a spațiilor de cazare, anexă la certificatul de clasificare;

    – pentru activitatea de alimentație publică desfășurată în unități independente se va stabili valoarea per loc confirmat prin fișa anexă la certificatul de clasificare sau în baza autorizației de funcționare emisă de Primărie.

    Anexa nr. 1

    Referitor la solicitarea pentru emiterea de urgență a unui act normativ pentru stabilirea unui stagiu de cotizare de 8 luni (în loc de 12 luni), prin derogare de la art. 34 alin. 1 lit. a din Legea nr. 76/2002, pentru șomerii sezonieri, Potrivit art. 34 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de muncă, șomerii beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

    – au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;

    – nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință în vigoare;

    – nu îndeplinesc condițiile de pensionare conform legii;

    – sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședință, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.

    La stabilirea perioadei de 24 de luni nu se iau în calcul:

    – perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, în care plata indemnizației se suportă de către unitate;

    – perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depășeste 12 luni;

    – perioada cuprinsă între data suspendarii raporturilor de muncă sau de serviciu și data încetarii motivului pentru care acestea au fost suspendate;

    – perioada cuprinsă între data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a hotărârii judecatorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu depășeste 12 luni. Pentru salariatii sezonieri din turism care au contracte de muncă pe perioadă determinată de 6 luni și beneficiază de șomaj timp de 6 luni este o situație dezastruoasă. În acest an, datorită instituirii Stării de Urgență pentru 30 de zile pe teritoriul României, conform Decretului Președintelui României nr. 195, din 16 martie 2020, publicat în Monitorul Oficial al României – Partea I nr. 212 din 16 martie 2020, prelungită pentru alte 30 de zile începând cu 15 aprilie, societățile care desfășoară turism sezonier nu își vor mai desfășura activitatea în condiții normale, iar salariații sezonieri nu vor mai fi angajați decât, în cel mai bun caz, pentru o perioadă de 1-3 luni (iulie-septembrie 2020), astfel încât aceștia vor rămâne fără veniturile necesare supraviețuirii pe tot parcursul anului. În mod concret, chiar și în cazul cât de cât fericit în care măcar în perioada iulie – septembrie 2020 se va desfășura activitate turistică, salariații sezonieri, după ce vor fi angajati doar 2-3 luni, nu vor mai beneficia de indemnizație de șomaj, pentru că nu vor îndeplini condiția stagiului de cotizare de minimum 12 luni din ultimele 24 de lunicalendaristice premergătoare înregistrării cererii. În această situație, numeroși salariați vor rămâne fără niciun venit, salariu sau indemnizație de șomaj. Acesti salariați vor fi afectati în anii 2020 și 2021, pentru că la depunerea cererii de șomaj nu vor avea stagiul legal de cotizare, de 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare înregistrării cererii. Așadar, pentru salariații din turism care lucrează în unități sezoniere, marea lor majoritate fiind de pe litoral, este necesară emiterea în regim de urgență a unui act normativ prin care să fie completat art. 34 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu următorul alineat: “Prin derogare de la prevederile lit. a) alin. 1 art. 34 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de munca, pentru somerii care dețin calificări în profesiunile specifice activităților hoteliere și de turism prevăzute la art. 25 din OG nr. 58/1998 privnd organizarea și desfășurarea activității de turism în România, stagiul de cotizare este minimum 8 luni în ultimele 24 luni premergătoare înregistrării cererii de șomaj, pentru anul 2020 (6+2 luni) și pentru anul 2021 (2+6 luni)”.

    Anexa nr. 2

    Propunere de modificare a Ordonanței nr.2/2018, privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile asociate, precum și pentru modificarea unor acte normative. Se impune a se introduce după articolul XIII un articol nou, Art.13 indice 1, sau un alineat nou (7) la Art.XIII, cu următorul cuprins: „Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2018 privind pachetele de servicii de călătorie și serviciile asociate, precum și pentru modificarea unor acte normative, pentru pachetele de servicii de călătorie și serviciile de călătorie asociate comercializate anterior decretării Stării de Urgență pentru anul 2020, dacă a încetat contractul privind pachetul de servicii de călătorie și călătorul nu acceptă un alt pachet, rambursarea tuturor plăților efectuate de către sau pe seama călătorului se realizează, fără întârzieri nejustificate și, în orice caz, nu mai târziu de 31.12.2020”.

    Anexa nr. 3

    Având în vedere situația actuală a întregului sector turistic, se solicită sprijinul Guvernului în elaborarea unui set de măsuri, cu efect imediat după încetarea Stării de Urgență, care să stabilească criterii clare de protecție sanitară pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de alimentație publică, ca și pentru prestațiile de servicii balneare, plaje, piscine și agrement. Luăm ca exemplu o suprafață de plajă de 1.000 mp, închiriată acum la o valoare totală de 200 lei/zi.

    A. Reducere conform punctului 1). Redeschirea activității turistice pe litoral va fi pe 01.06.2020. Plaja va fi folosită 4 luni din 5. Valoarea se va diminua cu 20%, respectiv 40 lei. Valoarea nouă a contractului va fi de 160 lei.

    Reducere conform punctului 2 ). Dacă noua reglementare o să prevadă 15 metri pătrați pentru un sezlong, în loc de 5 mp, cât prevede actuala reglementare, pentru un hotel de 3 stele, pe suprafata de plaja se vor putea amenaja doar 1/3 din sezlongurile de acum. Reducerea 2 va fi 2/3 din 160 lei, respectiv 106 lei. Total reducere: 40 + 106 = 146 lei. Se va propune încheierea unui act adițional la contract, cu diminuarea valorii inițiale a contractului de la 200 lei la 54 de lei.

    B. Referitor la punctul 2.4, se impune modificarea urgentă a criteriilor de clasificare pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de alimentatie public, ca și pentru prestațiile de servicii balneare, inclusiv pentrucele contractate prin CNPP, în urma modificărilor ce urmează a fi impuse de o comisie complexă, aplicabile după deschiderea activității turistice, pentru a proteja turiștii și lucrătorii din turism. Aceste crieterii trebuie să se concretizeze în:

    1) Stabilirea împreună cu reprezentanții autorităților locale implicate a procedurilor privind delimitările și fluxurile pentru circuite: salon de servire – turiști – personal; bucătărie – personal – salon servire; accesul turiștilor în hotel și restaurant; aranjarea meselor în salonul de mese; numărul de turiști la o masă; condițiile de servire a micului dejun, iar dacă este cazul și a dejunului sau cinei (de exemplu, se poate folosi “bufetul suedez” sau mic-dejunul de tip “continental”?); timpul de servire a meselor, pentru a limita numărul de turiști aflați concomitent într-un salon; procedurile pentru dezinfecția aerului (“nebulizare”) pentru toate spațiile închise, inclusiv lifturi, spații comune etc.; procedurile pentru informarea autorităților locale în cazul apariției unor suspiciuni de simptome specifice Covid-19; modul de tratare și colectare a gunoiului menajer și a deșeurilor; dacă se impun măsuri speciale la spălarea “inventarului moale” (lenjeria de pat, prosoapele). Ș.a.m.d.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Șefa FMI: „Criza covidului” ar putea genera cea mai mare prăbușire economică din ultimii 100 de ani, peste Marea Depresiune din 1929

    Șefa FMI: „Criza covidului” ar putea genera cea mai mare prăbușire economică din ultimii 100 de ani, peste Marea Depresiune din 1929

    Criza provocată de extinderea pandemiei de coronavirus (Covid-19) este cea mai severă de la Marea Depresiune din 1929, a avertizat luni directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Agerpres, care citează Reuters.

    Bulgăroaica Georgieva a spus, la Sofia, că actuala criză ar putea fi mai severă chiar și decât Marea Depresiune din 1929.

    Din cauza efectelor negative ale epidemiei, 170 de ţări vor înregistra o scădere economică („creştere economică negativă”) în 2020, a declarat şefa FMI la o videoconferinţă cu presa din Bulgaria.

    Statele în curs de dezvoltare „sunt acum cel mai lovite de pandemie şi nu trebuie să fie şi cele mai afectate din punct de vedere economic”, a spus Georgieva, adăugând: „Sunt extrem de îngrijorată de ţările în curs de dezvoltare şi cele emergente”.

    Săptămâna trecută, FMI estima, în cel mai nou raport „World Economic Outlook”, că economia mondială ar urma să se contracte cu 3% în 2020, din cauza pandemiei de coronavirus, ceea ce reprezintă un declin mai grav decât cel înregistrat în perioada crizei financiare din 2008-2009.

    FMI subliniază că este vorba despre o revizuire cu peste 6% comparativ cu raportul WEO din luna octombrie sau cu update-ul din luna ianuarie, „o revizuire extraordinară într-o perioadă atât de scurtă de timp”. În loc de creștere cu peste 3%, economia lumii va înregistra o pierdere de 3%.

    „Conform scenariului de bază, care pleacă de la ipoteza că pandemia se va reduce în a doua jumătate a anului 2020, iar măsurile de izolare vor fi eliminate treptat, economia mondială este preconizată să înregistreze un salt de 5,8% în 2021, pe măsură ce activitatea economică se normalizează”, adaugă FMI.

    În pofida revizuirii semnificative a previziunilor privind economia mondială, FMI avertizează că riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate în jos. Pandemia de coroavirus ar putea să fie mai persistentă decât se aşteaptă FMI în scenariul său de bază. Efectele crizei sanitare asupra activităţi economice şi a pieţelor financiare ar putea fi mai puternice şi mai îndelungate, ceea ce ar testa capacităţile băncilor centrale de a proteja sistemul financiar.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Șomajul tehnic pentru bugetari. Formula lui Orban: 15 zile pe lună, 75% din salariul brut

    Premierul Ludovic Orban a declarat miercuri, la B1 TV, că Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care angajații anumitor instituții de stat vor fi trimiși în șomaj tehnic, câte 15 zile pe lună.

    Sunt vizați angajații instituțiilor care nu sunt implicate direct în combaterea epidemiei de coronavirus și a efectelor sale.

    După 15 zile de șomaj tehnic, angajații vor reveni la muncă pentru a-i înlocui pe ceilalți, care au asigurat funcționarea repectivelor instituții.

    „Ne-am gândit la un mecanism relativ simplu, în care împărțim angajații în două: unii vor merge la muncă 15 zile și vor asigura funcționarea, iar restul intră într-o formă de șomaj tehnic. După 15 zile, vin ceilalți, care au stat în șomaj tehnic”, a explicat Ludovic Orban.

    El a spus că cei trimiși în șomaj tehnic, pentru două săptămâni pe lună, vor primi 75% din salariul brut de încadrare.

    Premierul susține că astfel se va limita și posibilitatea de răspândire a virusului.

    Vor fi și excepții de la această regulă. Orban a menționat angajații Ministerului Apărării Naționale (MApN).

    „Facem o analiză pe fiecare domeniu de activitate, măsura e deja gândită și urmează să fie implementată, restul sunt chestiuni de detalii. Va fi valabilă nu doar pentru adminsitrația centrală, ci și cea locală, pentru toate entitățile publice”, a mai spus șeful Guvernului.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Klaus Iohannis dă semnalul tăierilor bugetare: „Va fi nevoie de reevaluarea TUTUROR cheltuielilor care se fac din banul public”

    * VIDEO. Primar PSD arestat când lua „șpagă de pandemie”: cu mască pe figură și mănuși de protecție! S-a ferit de covid, dar l-a lovit flagrantul

  • Traian Băsescu prezintă „Noul Plan Marshall, făcut de Europa pentru Europa”

    Europarlamentarul Traian Băsescu (PMP), fost președinte al României timp de două mandate (2004-2014), prezintă cu entuziasm deciziile instituțiilor europene în privința combaterii crizei economice provocate de coronavirus.

    În două episoade consecutive (29-30 martie), pe pagina sa de Facebook, Băsescu a arătat ce măsuri a luat Europa într-un moment crâncen pentru economiile naționale. Băsescu vorbește de „un Plan Marshall făcut de Europa pentru Europa”!

    Scurtă istorie

    Planul Marshall a fost primul plan de reconstrucție conceput de SUA și destinat țărilor europene afectate de Al Doilea Război Mondial. El a avut ca scop ajutorul financiar rapid pentru reconstrucția Europei, stăvilirea înaintării sovietice spre Occident și asigurarea de aliați pentru SUA peste Atlantic.

    Numele îi vine de la secretarul de stat american George Marshall, care pe 5 iunie 1947, într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, a anunțat lansarea unui vast program de asistență economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului.

    La 19 iunie 1947, miniștrii de Externe ai Franței și Marii Britanii au invitat 22 de state europene să trimită reprezentanți la Paris pentru a schița un plan de reconstrucție europeană. Etichetând Planul Marshall drept „imperialism economic american”, Moscova a interzis țărilor-satelit să participe la Conferința de la Paris. Sovieticii considerau că acceptarea planului ar fi condus la desprinderea de URSS a țărilor din sfera ei de influență și la pierderea avantajelor politice și strategice dobândite de Kremlin în Europa Centrală și de Est la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Traian Băsescu – „Un Plan Marshall făcut de Europa pentru Europa!”

    Episodul 1: Acţiunea coordonată a statelor UE

    „Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat un set de măsuri excepţionale, menit a stimula relansarea economică a Uniunii Europene, după ce pandemia generată de coronavirus a oprit pur şi simplu economia Uniunii Europene.

    La propunerea Comisiei Europene, prin Parlamentul European au fost modificate regulamente (legi) ale Uniunii Europene, a fost aplicată clauza de salvgardare, au fost mobilizate cele două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI, au fost acordate derogări la utilizarea banilor europeni alocaţi statelor. Este un CADRU DE REGLEMENTARE TEMPORAR, având rolul de a răspunde COORDONAT, la nivelul Uniunii Europene, crizei economice majore generată de pandemia coronavirus în Europa.

    Toate aceste măsuri la un loc alcătuiesc un pachet de excepţii de la regulile care sunt impuse de tratatele Uniunii. Pandemia de coronavirus şi efectele sale în economia Uniunii Europene au creat însă condiţiile suficiente pentru activarea clauzelor de salvgardare, aplicate cu scopul creării condiţiilor de repornire şi relansare a companiilor de pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

    Practic SE SUSPENDĂ toate restricţiile care erau destinate a impune Statelor Membre o disciplină financiară şi fiscală care să genereze deficite bugetare mici, sub 3% din PIB, grad de îndatorare sub 60% din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1%. Altfel spus, se suspendă până la 31.12.2020 «Pactul de Stabilitate şi Creştere» care prelua elemente din faimosul Tratat Fiscal (căruia îi mai spunem şi «Ponta MTO»!) şi elemente din Criteriile de la Mastricht şi pachetul de 6 reglementări cunoscut sub numele de «six pac».

    Toate aceste măsuri garantează şanse aproape egale pentru toate statele, indiferent că vorbim despre statele bogate sau statele sărace. Iar dacă ne referim la România, CADRUL DE REGLEMENTARE TEMPORAR oferă tuturor societăţilor – fie că sunt mici sau mari – şansa de a se relansa. Totul depinde de hotărârea, abilitatea şi inteligenţa cu care va acţiona Guvernul României.

    Cheia relansării economice are un singur nume: lichidităţi pentru relansarea producţiei.
    Şi putem să-i mai dăm un nume: să existe comenzi (consum).”

    Episodul 2: Garanţii de stat

    „Evenimentele fără precedent au necesitat acțiuni fără precedent, fiind necesare măsuri urgente de flexibilizare a cadrului fiscal european.

    În bazat pe articolul 107, alineatul (3), litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la propunerea Comisiei Europene, prin aplicarea clauzei de salvgardare a fost suspendată aplicarea «Pactului de Stabilitate şi Creştere», fiind adoptat «Cadrul de Reglementare Temporar» ce va funcţiona până la data de 31.12.2020 şi care este destinat a asigura lichidităţi necesare relansării producţiei şi investiţiilor.

    Acțiunile rapide, masive și coordonate au fost şi sunt necesare atât în domeniul sănătăţii, cât şi în economie.

    Începând de luni, 23.03.2020, toate Statele Membre au primit permisiunea de a cheltui cât au nevoie şi cât doresc, REPET, cât au nevoie şi cât doresc peste limita de 3% a deficitului bugetar.

    Guvernele naționale vor trebui să salveze întreprinderile de la faliment, prin acordarea de sprijin financiar și subvenții.

    Pentru a sprijini relansdarea economică prin Cadrul de Reglementare Temporar, sunt reglementate 5 tipuri de ajutor de stat, şi anume:

    1. Subvenții directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să înființeze scheme de ajutor de până la 800.000 de euro unei companii pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate (se aplică IMM-urilor).

    2. Garanții de stat pentru împrumuturile companiilor de la bănci: statele membre vor putea să ofere garanții de stat pentru a se asigura că băncile acordă împrumuturi clienților care au nevoie de ele (se aplică în principal companiilor mari cu capital privat sau de stat şi nu este limitat ca valoare).

    3. Împrumuturi publice subvenționate către companii: statele membre vor putea acorda împrumuturi cu dobânzi favorabile pentru companii. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere activitatea imediată nevoile de capital, dar și pentru investiții (se aplică şi IMM-urilor, şi companiilor mari, indiferent de forma de proprietate).

    4. Garanții pentru băncile care orientează ajutorul de stat către economia reală: Unele state membre planifică să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze ca sprijin pentru întreprinderi. Cadrul de Reglementare Temporar clarifică faptul că acest ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine.

    5. Asigurare de credit la export pe termen scurt: Cadrul de Reglementare Temporar introduce o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește modalitatea de a demonstra că anumite țări nu au riscuri comerciale, permițând astfel credit de export pe termen scurt furnizat de către stat, acolo unde este nevoie (se aplică şi IMM-urilor şi marilor companii, indiferent de forma de proprietate).

    Câteva comentarii:

    a) După expirarea termenului de valabilitate a Cadrului de Reglementare Temporar la 31.12.2020, Statele Membre care nu se mai încadrează în parametrii Pactului de Stabilitate şi Creştere şi în Criteriile de la Mastricht vor negocia cu Comisia Europeană programe de restabilire a echilibrelor macroeconomice.

    b) Ar fi ideal ca Guvernul României să garanteze firmelor credite care să le asigure şi lichidităţile pentru reluarea producţiei, dar şi resursele necesare lansării unor programe majore de investiţii şi dezvoltare durabilă. Zic eu: 25–30 de miliarde de euro, cu o structură puternic orientată spre investiţii.

    c) Garanţiile guvernamentale, care sunt limitate la 80–90% din valoarea creditului angajat de companie, trebuie să fie astfel calibrate încât să fie viabile, iar creditele rambursabile de către companie.

    d) Pentru aprobarea dosarelor de ajutor de stat, Comisia Europeană a elaborat criterii foarte simple. Este esenţial ca, la rându-i, Guvernul României să elaboreze instrucţiuni similare pentru aprobarea dosarului, fără să complice procedurile inutil, astfel ca România să poată beneficia de oportunitatea creată de Bruxelles. Comisia Europeană aprobă ajutoarele de stat solicitate de guverne în 48 de ore. Oare putem şi noi avem proceduri simple, putem şi noi să aprobăm dosarele, înainte de a le trimite la Bruxelles, în 24–48 de ore?

    e) În prima săptămână, următoarele state au obţinut aprobarea Comisiei în maximum 48 ore:

    1. Danemarca – 1,3 miliarde de euro lichidităţi pentru IMM-uri;

    2. Italia – 50 de milioane de euro pentru extindere capacităţi producţie echipamente medicale;

    3. Regatul Unit – 703 milioane de euro lichidităţi pentru IMM-uri;

    4. Germania – a primit aprobare pentru două scheme de ajutor de stat, una pentru IMM-uri si alta pentru mari societăţi. Pentru IMM-uri s-a dat aprobare pentru subvenţii între 100.000 şi 800.000 de euro, iar pentru marile companii, garanţii pentru împrumuturi de peste un miliard de euro – fără limită superioară. Se estimează că aprobarea primită de la Comisie de către Germania vizează garanţii la credite în valoare de 500 de miliarde de euro;

    5. Spania – 20 de miliarde de euro garanţii pentru toate categoriile de societăţi având ca principal obiectiv asigurarea lichidităţilor necesare reluării producţiei, refinanţărilor unor credite şi ale investiţiilor;

    6. Letonia – 200 de milioane de euro destinate garanţiilor pentru împrumuturile subvenţionate, acordate oricărui tip de companie;

    7. Luxemburg – 300 de milioane de euro pentru lichidităţi repornire producţie;

    8. Portugalia – 3 miliarde de euro destinate IMM-urilor din turism şi industria extractivă;

    9. Franţa – a primit aprobare pentru trei scheme de ajutor de stat funcţie de specificul companiilor. Se estimează că Franţa va acorda garanţii de circa 300 de miliarde de euro.

    Este esenţial ca România să reacţioneze rapid, ştiind bine ce vrea.

    Lumea se mişcă, Domnule Premier! Renunţaţi la «pas cu pas», la «gradual» şi la «progresiv», că-i prea încet pentru vremurile astea.

    În episodul următor – despre misiunea celor două bănci ale Uniunii Europene, BCE şi BEI.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • INTERVIU. „Ca să eliminăm riscul Hexipharma, ne-am licențiat pentru un dezinfectant ce nu mai trebuie diluat. Va fi livrat pe piață sigilat”

    Ștefan Vuza (50 de ani), președintele Chimcomplex Borzești S.A., care a preluat în urmă cu doi ani 40% din activele combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, declară pentru Ziaristii.com că societatea sa va dona sute de tone de hipoclorit instituțiilor naționale ale statului, în contextul pandemiei de COVID-19. 

    Oltchim pare să renască în plină pandemie de coronavirus, după ce și-a închis activitatea odată cu revenirea „ciumei roșii” la putere, în 2012. În anul următor a intrat în insolvență, iar în 2018 a ajuns la faliment.

    În 2017 însă, în plină derivă a combinatului de la Râmnicu Vâlcea, omul de afaceri Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex S.A. Borzești (județul Bacău), a preluat 40% din activele acestuia, aprobate spre vânzare de adunarea creditorilor în 2016. A devenit astfel, în termeni populari, noul patron. A riscat o sumă foarte mare: nu 127 de milioane de euro, cum se vehiculase inițial, ci 164 de milioane de euro.

    Planul întreprinzătorului clujean pentru următorii 6 ani: o investiție totală de 150 de milioane de euro (câte 25 de milioane de euro în fiecare an).

    În 2018, revista „Forbes” l-a inclus pe Vuza în „Top 500 oameni de afaceri români”, cu o avere de 550 de milioane de lei (aproximativ 116 milioane de euro).

    „Compania estimează că va ajunge, pentru început, la o capacitate de livrare de 1.000 tone/județ”

    Reporter: Domnule Vuza, este binecunoscută criza de dezinfectanți care macină România în timpul pandemiei de coronavirus. S-a anunțat deja că Oltchim Râmnicu Vâlcea și Chimcomplex Borzești vor produce substanțe active biocide pe bază de clor, hipoclorit de sodiu și clorură de var. Care este cantitatea lunară? Se va reuși acoperirea cererilor din țară?

    Ștefan Vuza: Echipa tehnică a celor două combinate a făcut modificări la instalații, astfel încât, acum, capacitățile noastre de producție pot acoperi nevoile naționale din această perioadă, în cadrul unui program intens de producție și ambalare, de „24/7” (24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână – n. red.). Primele livrări se vor realiza prioritizat, în funcție de urgențe și de instituțiile care au nevoie acută pentru dezinfectarea spațiilor externe. Compania estimează că va ajunge, pentru început, la o capacitate de livrare de 1.000 tone/județ.

    – Nu demult, spitalele duceau lipsă acută de dezinfectanți. Practic, îi diluau cu apă, astfel încât concentrația rezultată nu dădea randamentul scontat. Societatea pe care o patronați va veni și în sprijinul instituțiilor sanitare, cu oferte de prețuri mai mici? Există o colaborare?

    – Noi produceam până acum doar dezinfectanți concentrați, iar diferite firme ce au câștigat licitațiile de servicii, la anumite spitale, îl diluau și nu respectau concentrația. Ca să eliminăm acest risc, cunoscut de public după numele de Hexipharma, ne-am licențiat și pentru un dezinfectant ce nu mai trebuie diluat și care va fi livrat pe piață sigilat. Vom răspunde prompt tuturor solicitărilor venite din sistemul sanitar și, pentru început, vom dona sute de tone de hipoclorit instituțiilor de stat la nivel național, dar și celor locale din comunitățile unde ne desfășurăm activitățile, inclusiv la spitale. Noi livrăm deja hipoclorit de concentrație 12,5% către anumite instituții spitalicești din țară.

    Combinatul de la Rm. Vâlcea

    „Dacă românii reveniți în țară își doresc să se alăture echipei noastre, îi invit să se adreseze colegilor mei de la departamentul de resurse umane”

    – Câți angajați aveți în momentul de față?

    – La Chimcomplex Râmnicu Vâlcea sunt peste 1.260 de angajați.

    – Ținând cont de zecile de mii de români întorși acasă din străinătate în urma pandemiei de coronavirus, luați în considerare să măriți linia de producție pe anumite sectoare de activitate și să faceți noi angajări? Dacă da, câți oameni dintre cei reveniți în țară, care și-au pierdut locurile de muncă în străinătate, ar avea șanse să obțină un serviciu la Râmnicu Vâlcea sau la Borzești? Mă refer și la ingineri, dar și la muncitori calificați, necalificați…

    – Suntem mereu în căutare de specialiști în industria chimiei. Din păcate, odată cu închiderea multor combinate, oamenii s-au reorientat profesional sau au plecat din țară. Lucrăm într-o industrie puternică, responsabilitatea asumată de angajații noștri este foarte mare, vorbim de specialiști cu o medie de 15 de ani de experiență. Tinerii care se formează acum sunt de cele mai multe ori atrași de alte domenii. Dar dacă românii reveniți în țară își doresc să se alăture echipei noastre, îi invit să se adreseze colegilor mei de la departamentul de resurse umane. Toate detaliile le găsesc pe site-ul nostru, www.chimcomplex.ro.

    „Chiar şi fără această criză, trebuia să ajutăm chimia, pentru că este cel mai mare motor în momentul acesta. Abia după noi vine agricultura”

    – Există șanse reale ca Oltchim, așa cum e cunoscut în termeni populari, să funcționeze la aceiași parametri ca în trecut, înainte de a fi declarată procedura de insolvență în 2013? Ce planuri aveți pentru viitorul apropiat? Unde țintiți?

    – Da, principalii actori din economia locală trebuie să se pună de acord pentru a găsi modalităţi de a sprijini industria chimică locală. Noi avem o relaţie directă cu Eximbank, care face încă paşi timizi. Avem discuţii să ne asigure linii de finanţare, însă trebuie ca şi Ministerul de Finanţe să fie implicat. Sperăm că lucrurile se vor mişca înspre bine. Chiar şi fără această criză, trebuia să ajutăm chimia, pentru că este cel mai mare motor în momentul acesta. Abia după noi vine agricultura.

    – Trăim vremuri în care biocidele sunt la mare preț, toată lumea le caută, toată lumea vrea să le cumpere…

    – Chimcomplex este unic producător în România al substanțelor active biocide pe bază de clor și hipoclorit de sodiu și unul din cei mai importanţi fabricanţi de produse chimice din România. Este, de asemenea, cel mai mare exportator cu capital privat românesc. Cu peste 60 de ani experiență, compania produce și comercializează produse clorosodice, polioli-polieteri, oxoalcooli plastifianți, cloruri anorganice, solvenţi organici, alchilamine produse de sinteză organică şi gaze tehnice, dar și alte soluții care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a comunităților și industriilor. Planurile de investiții se ridică la 150 milioane euro și vor asigura o creștere a producției de la 270 de milioane de euro în prezent la 650 de milioane de euro în 5 ani.

    „În Oltchim s-au investit în primul an 164 de milioane de euro, nu 127. Planul anual de investiții e de 25 de milioane de euro pentru următorii 6 ani”

    – Câți bani ați investit până acum în Oltchim, în afară de cei 127 de milioane de euro? Și ce sumă sunteți dispus să puneți în joc pentru a vă îndeplini obiectivele?

    – În Oltchim s-au investit în primul an 164 de milioane de euro, nu 127!, iar planul anual de investiții este de 25 de milioane de euro pentru următorii 6 ani, în total 150 de milioane.

    – Pe fondul acestei pandemii de coronavirus, ați primit solicitări din partea unor firme străine de a încheia contracte de livrare?

    – Nu suntem în acest moment sub presiunea generată de partenerii noștri externi. Este adevărat că ei solicită livrarea de hipoclorit de sodiu, vorbim despre companii din țări care nu dispun de capacități de producție pentru această substanță: Grecia, Bulgaria, Turcia, Serbia, Moldova, Bosnia etc., însă noi livrăm mai întâi în țară și apoi în străinătate. Contractarea decurge normal, iar prețurile sunt publice, stabilite de piață.

    Ștefan Vuza, președinte Chimcomplex S.A.: „Noi am cumpărat toate activele lui Oltchim și am preluat și cei 1.260 de salariați. Societatea Oltchim a rămas cu alți 400 de salariați și continuă procesul de lichidare, mai au de vândut instalații de la Pitești, însă tot ce e la Vâlcea este cumpărat de Chimcomplex, iar aici lucrează cei 1.260 de salariați. Nu am făcut disponibilizări.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!