ziaristii.com

Categorie: Opinii

  • OPINIE: Despre 8 Martie – Ziua Internațională a Femeilor Muncitoare. Câteva gânduri pentru Oana Bogdan

    Comentariu de Vladimir Munteanu

    O stafie umblă prin Europa – stafia neomarxismului. Umbra acestei periculoase renașteri a marxismului, în cheie eco-anarhisto-bolșevică, a cuprins universitățile occidentale și societatea civilă, iar de ceva vreme își caută cărarea spre viața politică. Tineri exaltați, îmbuibați de confortul oferit de capitalism, posesori de Iphone, autoturism personal și cont de Facebook, ba chiar și angajați la vreo corporație, contestă moștenirea bunăstării capitaliste lăsată de părinții lor. Ei sapă, cu o senină inconștiență, la rădăcina sistemului, într-o iluzorie căutare a unei lumi „fără reguli, fără nedreptăți”, în care egalitatea între oameni – economică, socială, culturală și inclusiv sexuală, prin anularea genului – este absolută. Marx, Engels, Lenin, Troțki și Mao se văd răzbunați! Ideologia lor sângeroasă și inumană, condamnată de istorie, renaște nu în rândul clasei muncitoare, ci cu ajutorul tinerilor din familiile burgheziei de mijloc, cândva „motorul” progresului adus de sistemul capitalist.

    O stafie extrem de toxică pune în pericol democrația întemeiată pe economia capitalistă. În rândul maselor, stafia a supraviețuit căderii comunismului, inclusiv prin intermediul unor sărbători „nevinovate”, ca „1 Mai – Ziua Muncii” și „8 Martie – Ziua Femeii”, la care s-au adăugat treptat felurite „confecții” cu originea în neomarxismul cultural, țelul comun fiind înlăturarea capitalismului.

    Ofer femeilor care citesc publicația noastră, nu urări de „La Mulți Ani cu ocazia Zilei Femeii!”, ci doar oportunitatea de a înțelege că „Ziua de 8 Martie” este o zi care jignește profund natura minunată, divină a Femeii. Oferta este valabilă și pentru Oana Bogdan, femeia-politician care ne-a bulversat zilele trecute cu bizare declarații „flower-power”, în cheie neomarxistă, despre proprietatea privată și viața de familie.

    Primul pas în proclamarea Zilei Internaționale a Femeilor Muncitoare este făcut la Conferința Internațională a Femeilor Socialiste de la Stuttgart, în 1907. Militanta anarho-socialistă Clara Zetkin, fondatoare a Revistei Femeilor Socialiste „Egalitate”, prezintă o rezoluție de susținere a acestui demers, scrisă în colaborare cu activistele marxiste Alexandra Kollontai și Rosa Luxemburg. Anul următor, în mai 1908, Federația Cluburilor Femeilor Socialiste din Chicago (USA) decide să celebreze o „Zi a Femeii”, iar în 1909, Partidul Socialist Nord-American adoptă o „Zi a Femeii”, celebrată la date diferite, de către organizațiile muncitorești-socialiste din orașele americane.

    În anul 1910, Conferința Internațională a Femeilor Socialiste proclamă Ziua Internațională a Femeilor din Clasa Muncitoare, ca zi de luptă. Această zi este celebrată în 1911 în Austria, Germania, Danemarca și Suedia prin manifestații de stradă în care femeile solicită dreptul egal la muncă, încetarea discriminării în fabrici etc. În același an, la 25 martie, peste o sută de muncitoare, majoritatea emigrante din Italia și Europa de Est, mor ucise într-un incendiu la fabrica „Triangle Shirtwaist” din New York, din cauza condițiilor primitive de lucru. Drama este preluată de propaganda marxistă, iar muncitoarele ucise devine un fel de „martire” ale Zilei Internaționale a Femeilor din Clasa Muncitoare.

    Din anul 1914, Ziua Internațională a Femeilor din Clasa Muncitoare este celebrată la data de 8 Martie de organizațiile socialiste și marxiste participante la Conferința Internațională a Femeilor Socialiste. Conținutul revoluționar și militant al acestei zile festive este însă dat de greva femeilor din fabricile de textile din Petrograd (Rusia). În ziua de 8 Martie 1917 (23 februarie pe rit vechi), contrar directivelor venite de la partidele și organizațiile marxiste care evitau deocamdată să organizeze proteste de stradă, peste 90.000 de muncitoare au declanșat o grevă care s-a transformat, în zilele următoare, în Revoluția Rusă din Februarie, care a avut ca urmări abdicarea Țarului și instaurarea unui regim republican. Regim care ulterior a fost înlăturat și înlocuit cu dictatura comunistă, prin lovitura de stat organizată de bolșevicii conduși de Lenin și Troțki (eveniment cunoscut sub numele de Marea Revoluție din Octombrie). Muncitoarele care au protestat de 8 Martie 1917 au devenit „eroinele” Revoluției Bolșevice și model de urmat pentru toate femeile aflate în lupta de emancipare și de distrugere a sistemului capitalist. Dictaturile comuniste au folosit intens Ziua de 8 Martie pentru a promova „mama eroină”, „femeia muncitoare” etc., în efortul propagandistic de a transforma femeia într-o „militantă progresistă a clasei muncitoare”.

    În 1977, ONU invita țările membre să celebreze Ziua de 8 Martie ca Ziua Internațională a Drepturilor Femeii și a Păcii.

    După căderea comunismului, mitul „femeii militante” a supraviețuit în neomarxismul cultural exprimat prin politicile de gen și feminismul radical care promovează destructurarea familiei naturale, negarea diferențelor biologice dintre femeie și bărbat, negarea proprietății private, distrugerea corporațiilor și implicit a sistemului capitalist, ecologia extremistă (întoarcerea la „vremurile paradisiace” în care omul exploata minimal resursele planetei, trăind în „armonie cu natura”) etc.

    Femeia celebrată de 8 Martie nu este femeia-mamă care naște și își crește, în iubire deplină, copiii, nu este femeia-bunică iubitoare de nepoți, nu este femeia-soție, loială bărbatului ei, unică în relația cu acesta, cu nimic superioară și cu nimic inferioară soțului ei. Femeia celebrată de 8 Martie este fantoma unor vremuri întunecate din care am primit ca moștenire doar ura, este femeia-militant care urăște sistemul capitalist pentru că nu-i poate accepta regulile competiției și eficienței la a căror conformare o cheamă, este femeia-activist care urăște proprietatea privată pe temelia căreia se ridică familia naturală în care nu se mai regăsește. Femeia celebrată de 8 Martie este femeia căzută în misandrie care nu mai vede în bărbat un împreună-călător pe drumurile vieții, ci doar un stăpân abuziv a cărui forță fizică și intelectuală o copleșește, este femeia egoistă care privește la copiii ei nu ca la un dar divin, ci ca la niște piedici apărute în calea emancipării ei, este femeia ucigașă care își urăște propria natură, aceea de a purta și de a da viață prin naștere de prunci.

    Despre asta este Ziua de 8 Martie, Ziua Internațională a Femeilor Muncitoare.

    Și, în final, câteva gânduri pentru Oana Bogdan.

    Dragă Oana, dacă vrei să experimentezi renunțarea la proprietatea privată, ai două căi: poți merge în Coreea de Nord sau într-o mânăstire de maici. Eu îți recomand a doua soluție și asta după ce vei vinde toată averea ta (că doar e proprietate privată!) și o vei dărui celor săraci. Altfel, renunțarea la proprietatea privată, ceea ce tu numești „un pas important al omenirii”, generează doar nedreptate și crimă. Istoria a dovedit acest adevăr.

    Dragă Oana, apariția agriculturii și domesticirea animalelor au fost începutul civilizației umane. Dacă tu te-ai întoarce în timp și ai desființa aceste două mari realizări ale speciei umane, revenind în prezent ai fi lipsită de semi-preparatele pe care le ai în frigider, de restaurantul unde petreci la sfârșit de săptămână cu prietenii și familia, de hainele pe care le îmbraci și, prin consecință, de toate celelalte daruri oferite de civilizație și de care te bucuri din plin.

    În schimb, poți alege, fără să ne mai tulburi, să trăiești în grupuri, este alegerea ta, dar te rog frumos, nu promova în politică naivitățile tale adolescentine. La Mulți Ani în politică, dragă Oana… și nu de 8 Martie îți urez asta!

    Alte comentarii de VLADIMIR MUNTEANU:

  • OPINIE: Liviu Dragnea și masonii din PSD

    Comentariu de Vladimir Munteanu

    La Conferința de alegeri a PSD Caraș-Severin, Liviu Dragnea s-a arătat foarte supărat pe foștii colegi care au părăsit partidul pentru a se alătura formațiunii Pro România, înființată de ex-liderul PSD, Victor Ponta. Plin de mânie proletară, Liviu Dragnea i-a amenințat cu duritate pe „trădători”: „Să revenim la băieții din partid care au devenit dintr-o dată supărați. Eu le transmit ceva – până acum au zburdat, au postat, noi nu ne-am ocupat de ei. Începând de astăzi o să ne ocupăm de ei. O să vorbim despre câți masoni sunt în acel partid, câți securiști, ce afaceri se învârt…”

    Delirând vesel cu un discurt populist, în care amestecă teoria conspiraționistă a „ocultei masonice”, îndrăgită de naționaliști, cu teoria „statului paralel”, cea cu „securiștii care nu ne lasă să lucrăm pentru binele țării”, Liviu Dragnea nu mai este credibil nici măcar pentru colegii de partid, care știu prea bine că PSD este infestat de foști securiști, iar de ceva vreme, de foarte mulți francmasoni.

    Să-l ajutăm pe Liviu Dragnea să deschidă „dulapul cu schelete” al Partidului, oferindu-i câteva exemple de francmasoni din ograda organizației PSD a județului Dolj, unul dintre cele mai „roșii” județe din țară, condusă de tandemul, foarte îndrăgit de Dragnea, format din Lia Olguța Vasilescu și senatorul Claudiu Manda „fără frică”, cel despre care recent Dragnea anunța că-i va susține candidatura la Parlamentul European.

    În ordinea funcțiilor publice deținute, începem cu fratele mason Șovăilă Cristian Marian, nimeni altul decât subprefectul Județului Dolj. Conform Declarației de interese nr. 10/10.06.2018, domnul subprefect al județului Dolj, fief tradițional al PSD, este membru în Asociația MLNR (Marea Lojă Națională din România). De cine o asculta subprefectul mason, de Lojă sau de Guvern, nu știm, dar probabil știu foarte bine… „frații” dumnealui purtători de șorțulețe.

    Al doilea pe lista noastră este fratele mason Cosman Adrian, viceprimarul PSD al Craiovei. Conform Declarației de interese nr. 20/13.06.2018, domnul Cosman M. Adrian este membru în Asociația MLNR (Marea Lojă Națională din România), iar într-o Declarație de interese mai veche (nr. 22/13.06.2017), fratele mason Cosman indica și loja unde activează, anume MLNR – „Nicolae Romanescu”.

    Următorul pe listă este fratele mason Dindirică Lucian, consilier PSD în Consiliul Local Craiova, directorul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” și fericitul soț al jurnalistei Anca Dindirică, directorul TVR Craiova. Conform Declarației de interese nr. 17/12.06.2018, domnul Dindirică Lucian este membru în Asociația MLNR (Marea Lojă Națională din România) – Loja „Basarab”.

    Un fapt inedit pe care l-a dezvăluit presa locală din Craiova este relația de strânsă prietenie pe care masonul Lucian Dindirică o are cu unul dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Române cei mai apropiați de PSD, anume IPS Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei. Acesta este mare beneficiar de finanțări europene, prin intermediul ADR SV Oltenia, și de finanțări de la bugetul statului, prin Compania Națională de Investiții (de la care, de exemplu, a primit anul trecut, numai pentru renovarea unei singure biserici, Madona Dudu din Craiova, peste 3 milioane de euro!). Conform dezvăluirilor jurnaliștilor locali, masonul Lucian Dindirică, fost absolvent al Seminarului Teologic și al Facultății de Teologie din Craiova, s-ar afla în situația de sperjur pentru că, prin intrarea în Masonerie, a încălcat jurământul de credință față de Canoanele Bisericii Ortodoxe Române, pe care l-a depus ca teolog, la absolvirea facultății. (link)

    Nominalizăm pe lista noastră și pe fratele mason Mihai Marius, consilier PSD în Consiliul Local Craiova. Conform Declarației de interese nr. 07/30.05.2018, domnul Mihai Marius, care ocupă și funcția de Secretar Executiv al Organizației Municipale PSD Craiova, este membru în MLNR (Marea Lojă Națională din România) – Loja „Mihai Viteazul”.

    „Last, but not least” îl amintim pe fratele mason Vințeanu Radu Alexandru, consilier superior la Consiliul Județean Dolj, colaborator apropiat al Președintelui Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa, unul dintre ultimii rămași din „vechea gardă” a PSD Dolj. Conform Declarației de interese nr. 1521/20.03.2018, domnul Vințeanu este membru în MLNR (Marea Lojă Națională din România) – Loja „Basarab”, coleg de lojă cu fratele mason și sperjur de la credința creștin-ortodoxă Lucian Dindirică, mai-sus pomenit.

    Lista masonilor cu funcții importante în PSD, la nivelul organizațiilor locale și centrale de partid, poate fi completată și cu alte nume. Nu insistăm, amintim doar de fostul ministru al Culturii, fratele mason George Ivașcu, membru în MLNR și amuzantă „vedetă” în filmulețe cu ritualuri masonice pe YouTube…

    Liviu Dragnea continuă să se rătăcească în bezna discursului populist și iliberal și cade victimă propriei ipocrizii. Vorbește de conspirații masonice, dar uită că PSD colcăie de francmasoni și, astfel, reconfirmă faptul că vorbele lui valorează chiar mai puțin decât o mână de semințe „de floare” cumpărate de la margine de piață.

    Atacul la adresa Francmasoneriei este încă un indiciu al disperării care l-a cuprins pe liderul PSD. Probabil că Liviu Dragnea a aflat că nici măcar Francmasoneria Română – influentă în politica românească și totodată mediocră moral, lipsită de seriozitatea organizațiilor masonice occidentale și infestată după 1989 de multe figuri triste și penibile – nu mai este dispusă să-i ofere protecție.

    Rămâne de văzut cum vor reacționa la declarațiile anti-masonice ale lui Dragnea masonii din PSD, loiali colegi de lojă cu masonii pe care Dragnea îi consideră „trădători” ai Partidului. Va fi un spectacol interesant agitația „șorțulețelor” din politichia mioritică.

    În nebunia care pune treptat stăpânire pe el, Liviu Dragnea se zbate să scape din mlaștina unui final dezastruos de carieră politică și este incapabil să înțeleagă un adevăr simplu: cu cât se agită mai mult, cu atât se va scufunda mai repede…

    … spre binele și salvarea națiunii noastre.

    Altă opinie de Vladimir Munteanu:

  • OPINIE. Vladimir Munteanu: Bătălia pentru România – „Kerkoporta” Uniunii Europene?

    Bătălia pentru România – „Kerkoporta” Uniunii Europene?

    de Vladimir Munteanu

    Victoria de etapă de la nivelul Parlamentului European, obținută de Laura Codruța Kovesi în lupta pentru funcția de Procuror European, a declanșat un imens val de entuziasm în rândul românilor care susțin și apără democrația și valorile Uniunii Europene. Totuși, victoria finală asupra mafiei politice pe care o controlează Liviu Dragnea și acoliții săi este încă departe, astfel că entuziasmul nostru trebuie să fie transformat urgent în „combustibil” pentru noi acțiuni civice și politice îndreptate împotriva celor care vor să scoată România de pe traiectoria democrației europene.

    Bătălia pentru România are o miză cu mult mai importantă decât libertatea domnului Liviu Dragnea și a altor politicieni vizați de dosarele instrumentate de DNA. Marea miză este succesul sau eșecul mecanismelor pe care Uniunea Europeană le folosește pentru a salva democrația de tip vest-european în țările membre și în special, în regiunile sale din Estul continentului european.

    Desemnarea Laurei Codruța Kovesi ca Procuror European ar ajuta enorm în relansarea eforturilor anti-corupție din România și din Uniunea Europeană, dar în același timp, pentru români ar fi doar o etapă în efortul complex de eradicare și înlăturare de la conducerea statului nostru a mafiei politice.

    Asistăm în România la o escaladare accelerată și fără precedent a conflictului dintre apărătorii valorilor europene și membri mafiei politice din România. Chiar dacă Uniunea Europeană transmite prin mesaje tot mai puternice că dorește să ne ajute, deocamdată, tabăra pro-europeană și democratică este în dezavantaj. Apar și primele semne de oboseală. Abuzurile înfiorătoare comise recent de guvernul Dragnea-Dăncilă asupra Justiției, prin intermediul execrabilei slugi pe care mafia politică a aflat-o în persoana lui Tudorel Toader, au provocat o reacție surprinzător de slabă din partea românilor.

    La acțiunile de protest din seara zilei de 24 februarie, în Piața Victoriei din București s-au aflat aproximativ 10.000 de români iubitori de democrație. În același interval de timp, pe Arena Națională se aflau aproape 25.000 de români iubitori de fotbal, de „panem et circenses”. Sunt cifre care dau de gândit și care probabil descriu realitatea asumării luptei împotriva mafiei politice la nivelul omului de rând.

    Pe fondul acestei indiferențe civice care poate fi considerată un simptom grav al deteriorării voinței românilor de a-și apăra libertatea, protestul magistraților este un fel de „glonț de aur” pe care România pro-europeană și democratică îl trage spre mafia politică. Un protest declanșat de membri unei selecte, dar dezbinate comunități – slujitorii Justiției. Selectă pentru că acești oameni formează elita celor care „împart dreptatea” în statul român. Dezbinată pentru că Dragnea și acoliții săi au reușit dezgustător de repede să găsească magistrați dispuși să intre în periculosul joc al subordonării Justiției unor interese care nici măcar nu mai sunt politice, ci sunt absolut private și aparțin, incontestabil, de domeniul penalului.

    Reacția Uniunii Europene, spre care mulți români încă privesc cu o speranță izvorâtă dintr-o așteptare „mesianică”, a fost inițial destul slabă și lipsită de fermitatea pe care o impune rezolvarea rapidă a situației extrem de grave în care se află democrația în România, țară membră a Uniunii și bastion pe flancul est-european al intereselor euro-atlantice.

    Într-un interviu acordat RFI România săptămâna trecută, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, Angela Cristea, declara în stilul diplomatic specific funcționarilor europeni că Uniunea Europeană va folosi „cu mare atenție instrumentele pe care le are la dispoziție…există procedura de infringement, există opțiunea nucleară, dar sperăm să nu ajungem acolo”, aceasta cu o atenție orientată „mai mult la fapte și mai puțin la vorbe”. O declarație în format elegant, cum spuneam, diplomatic și care a fost completată cu o laudatio la adresa președinției României la Consiliul Uniunii Europene „care până acum a mers foarte bine, (…) o președinție de succes, pentru că România a reușit să închidă 40 de dosare deosebit de grele, printre care cel referitor la drepturile de autor, directiva gazului, dosare cu adevărat complicate”. O declarație surprinzătoare și oarecum dezamăgitoare dacă, pe de o parte, luăm în calcul faptul că la dosarele amintite s-a lucrat, la nivelul mecanismelor UE, de mai mult de 2 luni, câte au trecut de când România a preluat Președiniția, iar pe de altă parte, privim la violul asupra statului de drept, pe care-l comite puterea politică de la București, acțiune absolut incompatibilă cu valorile Uniunii Europene a cărei Președinție o exercită România.

    În lista reacțiilor diplomatice venite de la nivelul UE se înscrie și recentul Congres al PES de la Madrid, unde liderul PSD, Liviu Dragnea, și Viorica Dăncilă, slujnica sa pusă șef peste guvern, s-au făcut de râsul Europei. Situația din România a provocat din partea socialiștilor europeni doar o huiduială (una singură într-o sală plină de politicieni europeni cu pretenții de apărători ai valorilor UE!), din partea eurodeputatei Ana Gomes, la adresa prezenței lui Dragnea la Congres, și un discurs dojenitor, de „frate mai mare”, rostit de Frans Timmermans către mafiotul teleormănean: „Liviu, dacă vreţi să faceţi parte din această familie, trebuie să respectaţi valorile noastre fundamentale. Iar Liviu a spus că vor face asta”… șcl, șcl, șcl.

    Dezamăgitoare reacția vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, pe numele căruia, să ne reamintim, luju.ro a depus o aberantă plângere penală la nou înființata Secție specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

    Birocrația care caracterizează mecanismele de funcționare a Uniunii Europene, calculele politice ale partidelor din Parlamentul European, calculele economice ale Comisiei Europene și probabil prioritățile Germaniei – țara care influențează major și, în ultima vreme, determinant politica UE – au indus o anumită lentoare în adoptarea unei poziții tranșate a Uniunii Europene față de degradarea gravă a democrației în România. O lentoare care ne face să credem că de la distanța și din confortul cancelariilor vest-europene, situația din România este fie incomplet cunoscută, fie considerată prea puțin periculoasă pentru interesele Uniunii Europene în Europa de Est.

    Subordonarea Justiției din România unor interese private, mafiote și cu incontestabil iz penal poate să reprezinte însă începutul sfârșitului prezenței Uniunii Europene în Europa de Est. Zidul anti-UE pe care cu dibăcie îl construiesc de ceva vreme guvernele Poloniei și Ungariei, va deveni greu de dărâmat, dacă în România va avea o guvernare iliberal, regim politic a cărui instaurare începe mai întotdeauna cu înfeudarea Justiției de către puterea politică, pe fondul unor măsuri economice populiste care să amorțească simțul civic al cetățenilor sau măcar să-i dezbine, scenariul pe care mafia politică al cărui lider este Liviu Dragnea îl aplică în România cu cinism și cu o consecvență demonică.

    Prăbușirea democrației în Europa de Est va face ca aproape 70 de milioane de cetățeni est-eropeni (populația totală a celor trei țări est-europene înscrise pe traiectoria spre un regim iliberal) să devină prizonieri ai unor regimuri politice care vor chestiona, tot mai agresiv, politicile de integrare și de coeziune promovate de Uniunea Europeană în temeiul valorilor sale democratice, situație care poate avea ca final un val de „exit”-uri est-europene din Uniune. Enclava astfel născută va fi rapid ocupată de influența Rusiei lui Putin, căci lipsite de sprijinul financiar și tehnologic al Uniunii Europene, noile regimuri iliberale din Ungaria, Polonia și România vor face apel la resursele energetice și fondurile financiare care pot fi livrate de Moscova, evident în schimbul unor importante concesii politice, economice și mai ales, militare.

    Unii ar zice că acest scenariu apocaliptic este exagerat, eventual o fantezie pe teme geopolitice. Istoria ne învață însă că incapacitatea popoarelor de a-și apăra libertatea poate declanșa crize politice cu efecte extrem de tragice. Regimul nazist a reușit să acapareze puterea în Germania distrugând, înainte de toate, Justiția și prin aceasta, drepturile și libertățile cetățenești, iar în istoria recentă a Europei, reacția lentă, slabă și pe ansamblu, total ineficientă a instituțiilor europene la măsurile anti-democratice și populiste adoptate de guvernele Poloniei și Ungariei a permis ca aceste țări să se îndepărteze tot mai mult de democrația consacrată de valorile Uniunii Europene.

    În acest context, victoria de etapă obținută de Laura Codruța Kovesi în lupta pentru funcția de Procuror European este o veste extraordinar de bună pentru românii care apără democrația și face să renască speranța că mafia politică poate fi învinsă. Totuși, deși necesară, o eventuală desemnare a Laurei Codruța Kovesi ca Procuror European este insuficientă. Bătălia pentru România va continua și dincolo de acest moment de victorie istorică pentru că este o bătălie nu doar pentru salvarea națiunii noastre, ci mai ales, pentru apărarea democrației de tip euro-atlantic și implicit a civilizației europene. Cum spuneam, deocamdată, în țară, tabăra anti-europeană câștigă și România pare a fi pe cale de a se transforma într-o „Kerkoporta” a Uniunii Europene.

    Orice amânare a ofensivei politice de salvare a democrației din România pe care liderii Uniunii Europene trebuie să o lanseze urgent va echivala cu un grav atentat la adresa valorilor europene, iar România se va transforma probabil în „poarta uitată deschisă” prin care vor năvăli forțe potrivnice care vor prăbuși stabilitatea politică, oricum precară, a regiunilor est-europene ale Uniunii Europene.

    Liderii Uniunii Europene trebuie să lanseze urgent ofensiva pentru salvarea democrației în România, pentru că românii, precum bizantinii din cetatea Constantinopole asediată de otomani, nu mai sunt capabili să se salveze singuri de la prăbușire. Prima acțiune în această ofensivă este desemnarea Laurei Codruța Kovesi ca Procuror European, urmată apoi, ferm și rapid, de presiuni diplomatice, politice și economice asupra regimului Dragnea.

    Altfel, în teritoriile estice ale Uniunii Europene, copiii și nepoții noștri vor fi obligați, curând, să învețe limba rusă…

    *** Kerkoporta – tradiția istorică ne spune că prin Kerkoporta, poarta uitată deschisă, au reușit trupele otomane conduse de sultanul Mehmed Cuceritorul să năvălească și într-un final, să cucerească Constantinopolele în noaptea de 29 mai 1453.

  • Nu dezarmați! Nu vă jigniți! Îi vom zdrobi!

    Nu dezarmați! Nu vă jigniți! Îi vom zdrobi!

    Observ în ultima vreme tot mai multe mesaje furioase, ironice, încărcate de dezamăgire nu față de guvernarea mafiotă PSD-ALDE (asta se subînțelege), ci față de cei ce vor o Românie europeană, dar nu mai protestează în stradă.

    Mesajul-tip: „Așa, stați în fața calculatorului și dați mesaje pe Facebook. Asta e tot ce puteți, vitejilor?”

    Sau: „Vă meritați soarta, lașilor! Dacă nu ieșiți acum în stradă, să nu vă mai plângeți că vă încalecă PSD!”

    Sau, și mai rău: „Vai de capul vostru! În loc să veniți în Piața Victoriei, stați la bere cu băieții, că e mai important. Vă doare-n cur de România! Sunteți complicii criminalilor care distrug România!”

    E o plajă vastă de expresii jignitoare, care conțin reproșuri grele. Și le adresează oameni inteligenți și bine intenționați. Oameni care își sacrifică liniștea personală pentru a le asigura copiilor lor o țară normală.

    Dar mesajele jignitoare sunt o mare eroare! Ele nu fac bine cauzei pentru care luptăm cu toții, ci o subminează. Sunt nedrepte și demobilizatoare. Nu-i poți judeca pe oameni că nu ies în stradă ori de câte ori ar fi nevoie. Au ieșit de multe ori în ultimii doi ani. Au contribuit la protestele istorice din 31 ianuarie – 5 februarie 2017, când a fost blocată Ordonanța 13. Au participat la marșuri impresionante pe străzile Bucureștiului, Clujului, Sibiului, Timișoarei etc. Au înfruntat gazele și bastoanele jandarmilor. Au fost „măturați” de furtune cu apă și hăituiți pe străzile Capitalei, iar a doua zi s-au întors în Piața Victoriei, în număr mare, fără teamă. Au îndurat gerul, ninsoarea, viscolul, ploaia sau arșița, în sute de orașe sau orășele. Au fost o luminiță din tabloul cu care ne vom mândri peste ani. Și au fost, în total, sute de mii, poate peste un milion.

    Toți acești oameni merită respectați, nu jigniți! Și ei, și cei care n-au putut participa la proteste, dar au fost cu gândul, cu sufletul sau cu vorba alături de cauza României Bune.

    Nu faceți eroarea de a considera că toți cei care nu vin la proteste stau prin crâșme și beau bere! Viața e dificilă, oamenii sunt apăsați de multe probleme. Unii muncesc 10-12 ore pe zi, îi văd în metrou cum pică de oboseală. Alții, poate, nu au cu cine să-și lase copiii mici. Sau au de îngrijit bătrâni aflați în dificultate. Unora, din zona bugetară, le e teamă de represalii. Și ei trebuie înțeleși, pentru că doar așa ne vor înțelege și ei și vor vota alături de noi.

    Știu, există și mici lașități în toată povestea asta, există poate și o doză de indolență sau oportunism, dar cauzele lipsei de reacție civică sunt mult mai profunde și, în general, credibile.

    Apoi, gândiți-vă că oamenii mai și obosesc. În primul rând mental, nu fizic. După zeci sau sute de ieșiri, după atâtea șocuri și dezamăgiri, hărțuiți zi și noapte de o guvernare banditească, oamenii nu mai au prospețimea din ianuarie 2017. Și nici reacția spontană de atunci. Pur și simplu, li s-au descărcat bateriile.

    Asta nu înseamnă că au renunțat la luptă sau că au trecut de partea Răului. Dimpotrivă, tabăra Binelui e tot mai numeroasă, tot mai hotărâtă să-i pedepsească pe tâlhari. Veți vedea asta la următoarele valuri de alegeri, începând cu 26 mai. O să aveți mari surprize. De data asta, foarte plăcute.

    Știu, există teama că alegerile vor fi furate de PSD-ALDE. Eu vă spun că și asta e o armă perfidă a lor. Așa știu ei să câștige: încercând să ne bage frica în oase. Inclusiv frica de fraudare a alegerilor. În realitate, nu vor putea fura masiv, deci nu vor putea câștiga alegerile dacă noi ne mobilizăm la vot.

    Vă garantez că-i putem zdrobi! Dar trebuie să credem în asta și să fim uniți, nu să ne jignim pe Facebook. Toți vrem binele, chiar dacă ne manifestăm diferit.

    Renunțați la reproșuri, treceți la mobilizare! Nu le mai scoateți ochii nici celor care nu au votat în 2016! Gata, ajunge! Știu și ei că au greșit, important e ca de acum înainte să vină alături de noi.

    Dacă suntem uniți și hotărâți să ne apărăm țara până la capăt, vom trăi împreună mari bucurii. Și, da, vor mai veni și zile în care vom fi din nou sute de mii în Piața Victoriei, un milion pe străzile României.

    Dar la vot trebuie să fim peste 10 milioane!

  • Tudorele, Kovesi te-a revocat deja! – Ziariștii

    Tudorele, Kovesi te-a revocat deja! – Ziariștii

    Cum le așază viața! Vine un Tâlhărel, ministru slugărel, și o hăituiește pe șefa Parchetului anticorupție până când, pe mână cu o gașcă de politruci din Curtea Constituțională, îi obține revocarea. O ievaluează. O concediază. O umilește. Toate aprecierile europene nu au putut-o apăra pe șefa DNA de jungherul banditesc al lui Tâlhărel.

    Nu trece anul și de la Bruxelles vine un buzdugan mare, enorm, care-l izbește pe Tâlhărel direct în nas: baaaaang! Codruța Kovesi e deosebit de apreciată la nivel european, unde evaluarea (căci de ievaluare nu mai poate fi vorba) o fac eminențe juridice și morale ale continentului, nu o cârpă umană, slugă a borfașilor.

    Concret: Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe primul loc în selecția pentru postul de procuror-șef european, fiind urmată de Jean-François Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania). Din această listă scurtă va fi ales procurorul-şef al UE, de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, de comun acord, în următoarele 4-5 săptămâni.

    E ca și cum un antrenor ar da afară din echipă un jucător (pe cel mai bun, spun spectatorii; pe cel mai slab, zice antrenorul), jucătorul merge la altă echipă, unde face furori, dă gol după gol. Atunci, antrenorul care n-a știut să aprecieze jucătorul bun trebuie expulzat cu șuturi în fund, fără altă ievaluare, peste trei frontiere.

    Dar viața e și mai crudă cu Tâlhărel și ceilalți tâlhărei! Lista scurtă cu cele trei nume – Kovesi, Bohnert, Ritter – a fost trimisă la Parlamentul European și la Consiliul Uniunii Europene. Numai că, până în iunie, Consiliul UE e condus de România. Pe linie de justiție, jupân e însuși Tâlhărel, la Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne)!

    Abia aștept să văd ochii de viezure ai ievaluatorului Tâlhărel când se va trezi față-n față cu candidata Codruța, cea pe care a umilit-o la București! Cum va încerca el să-i convingă pe ceilalți miniștri de Justiție, din Germania, Franța, Olanda, Belgia, Spania etc., că nu e bună Kovesi, e bleah, e câh, iar ăia se vor uita la el ca la o căcărează de oaie carpatină.

    Abia aștept să văd și ochii mari ai Codruței cum îl vor privi pe Tâlhărel ca pe un rahat cu ochi, căruia i se pune oglinda-n față.

    Abia aștept să văd ce vor mai guița tâlharii de la București – Dragnea, Tăriceanu, Voiculescu, Ciordache, Nicolicea, Șerban Nicolae etc.

    Abia aștept să văd ce vor mai regurgita libărcile mediatice – Gâdea, Badea, Ciutacu, Chirieac, Cristoiu, Cristache, Roșca Stănescu etc.

    Indiferent cine va fi desemnat primul procuror-șef al Europei – Kovesi, Bohnert sau Ritter -, Codruța Kovesi este o mare învingătoare. A ajuns pe lista scurtă de trei (din 30 de candidați), a fost selectată pe primul loc, alături de reprezentanții celor mai puternice țări ale Uniunii Europene – Germania și Franța.

    Din acest moment, jocul se schimbă. Dacă va ajunge procuror-șef al UE, Codruța Kovesi va fi o permanentă spaimă pentru Tâlhăreii mioritici. Dacă nu va obține înalta învestitură europeană, Codruța se va întoarce și, la momentul potrivit, pe mulți va popi!

    Să reținem această zi: 4 februarie 2019. De aici ar putea începe renașterea justiției române. Semnalul dat de la Bruxelles e devastator pentru șobolanii roșii de la București.

    Tudorele, Kovesi te-a revocat deja! Ai ieșit prost la evaluare!

    CITIŢI ŞI:

    Tudorele, ai aflat? Kovesi, locul 1 la concursul pentru postul de procuror-şef al UE!

    Tudorel o „înjunghie” pe Kovesi. Turbează că europenii au ales-o prima pentru postul de procuror-şef al UE. „Ei nu cunosc abuzurile comise de Kovesi”

    USR o susține pe Kovesi la Bruxelles. „Avem şansa de a avea o româncă procuror european. O va sabota Guvernul?”

    Turbează ciuma roșie! Codruța Kovesi, selectată între cei 5 candidați (din 30) dintre care va fi ales procurorul-șef european

    Şoc la Antena 3! Fosta avocată a lui Dragnea: „Doamna Kovesi va câştiga la CEDO”. Țipete, proteste, vociferări

  • Liviu Dragnea face pași înapoi pe toate fronturile. PSD se fisurează rapid!

    Într-un mod neobișnuit, președintele PSD s-a predat în fața primarilor, promițându-le că le lasă 80% din venituri. Deși acest cadou e unul otrăvit, prin care îi anunță că vor primăriile vor suporta unele „cheltuieli care acum sunt în sarcina guvernului”, acesta a ținut să precizeze că edilii vor avea la dispoziție mai mulți bani.

    La fel de neobișnuită a fost și referirea directă a lui Liviu Dragnea la bucureșteni, anunțând că aceștia „vor avea mai mult decât înainte”.

    Liviu Dragnea, promisiuni dintr-un buget care nu există

    E cunoscut conflictul deschis între liderul PSD și Gabriela Firea, primarul Capitalei. Ea l-a criticat în termeni extremi de duri pe Liviu Dragnea înainte de a intra la negocieri cu Viorica Dăncilă, spunând că „a fost propusă o tăiere a bugetului Bucureștiului cu 80 de milioane de euro”, conform Mediafax.

    Reacția președintelui PSD a venit la scurt timp după încheierea negocierilor de la Palatul Victoria cu delegația „primarilor revoltați” din care mai făceau parte Emil Boc (primarul Cluj), Gheorghe Falcă (Arad), Robert Negoiță (sectorul 3, București).

    Nimeni n-a văzut bugetul, dar toată lumea discută despre el, așa că e destul de dificil pentru oricine să ia de bune promisiunile lui Liviu Dragnea, mai ales că a ajuns cu spatele la zid.

    PSD se fisurează, ajungând într-un punct critic

    Plecarea lui Mihai Tudose la Pro România și înscrierea lui Adrian Țuțuianu în același partid, doi foști șefi de organizații PSD din județe controlate de acest partid, e un dezastru pentru Liviu Dragnea. Dintr-odată, simte răsuflarea fierbinte a lui Victor Ponta cum îl izbește în ceafă.

    Adrian Țuțuianu, fost lider PSD Dâmbovița, îl ia peste picior pe Codrin Ștefănescu, pe care îl numește „bufonul regelui”, pentru că a promis reorganizarea organizațiilor PSD din Dâmbovița, Brăila și Ialomița, județe ai căror lideri au plecat din partid.

    Sebastian Lăzoroiu, fost consilier prezidențial, confirmă faptul că aceste plecări reprezintă „un punct de cotitură” pentru PSD.

    Ca și cum atacul lui Firea și aceste plecări nu era de ajuns, a început și Călin Popescu Tăriceanu să clipească des, semnalizând că „nu e la curent cu discuțiile de la guvern legate de buget”.

    Toate acestea vin la pachet cu decizia CCR prin care legea desecretizării protocoalelor a fost declarată neconstituțională.

    Astfel se explică primii pași înapoi făcuți de Liviu Dragnea în fața Gabrielei Firea de când a început conflictul dintre cei doi.

    Criza președintelui PSD e abia la început și sunt tot mai multe semne de întrebare în legătură cu votul pe legea bugetului, dacă va reuși să-l adopte sau se va produce un blocaj în parlament.

  • Să nu-mi mai spună corupții că sunt „plin de fiere”! Tocmai mi-am scos fierea

    Să nu-mi mai spună corupții că sunt „plin de fiere”! Tocmai mi-am scos fierea

    Oare de azi voi fi mai blajin cu mafioții și corupții?! Căci am rămas fără una bucată bilă, aka fiere. Am scos „răutatea” din mine?!

    Colecistită. O pietricică păcătoasă care mi-a adus patru crize în ultimii șapte ani. Prima dată a fost în iulie 2012, în plină criză politică, îl suspendaseră USL-iștii pe Băsescu. Eram redactor-șef la „Adevărul” și țin minte că mi-am scris editorialul în fiecare zi, chiar și abia ieșit de sub anestezie…

    Am pus capăt acestei serii de crize de colecistită. Gata, bine că nu m-a prins vreuna în turnele mele cu cărțile, prin țară, prin Europa sau prin America!

    Astăzi, operație laparoscopică, sub anestezie generală, fără durere. Medici deosebiți, personal medical admirabil. Dureri au fost acum câteva zile, când am ajuns la Urgența Spitalului Universitar din București.

    Se zice că peste două zile voi fi acasă. Și se mai zice că, după o inevitabilă convalescență sub regim alimentar, voi duce o viață normală.

    Normală, dar cumpătată! Ca și până acum, de altfel, cu excepția bolii cronice care m-a însoțit toată viața: workoholia. Muncesc mult, medicii zic că prea mult.

    Așa am făcut toată viața, de pe la 6-7 ani. La început am făcut-o de nevoie (și cu ce amintiri superbe am rămas!), acum o fac de plăcere (pasiunea pentru scris, dreptate și adevăr). Uite, scriu și acum, cu abdomenul găurit și cu branula înfiptă-n mână!

    Între timp, Laurențiu Ciocăzanu duce greul pe ziaristii.com. Citiți-l, face treabă foarte bună!

  • Putin, Guşă, Ghiță, Andronic… E frumos la Belgrad, în ziua când românii sunt solidari cu Realitatea TV

    Putin, Guşă, Ghiță, Andronic… E frumos la Belgrad, în ziua când românii sunt solidari cu Realitatea TV

    Cam multe coincidențe într-o zi – joi, 17 ianuarie 2019!

    1. Vladimir Putin aterizează la Belgrad, într-o vizită oficială anunțată de mult timp.
    2. La Belgrad se află şi fugarul politico-mediatic Sebastian Ghiță, care beneficiază de protecție la nivel înalt în Serbia.
    3. Serbia e condusă de doi filo-ruşi: preşedintele Aleksandar Vucici şi prim-ministrul Ana Brnabici. Prieteni cu Putin, dar şi cu Ghiță.
    4. La Belgrad se află, pe şest (niciun anunț prealabil), Cozmin Guşă şi Dan Andronic.
    5. Cineva – un patriot profesionist, care va rămâne anonim – îi fotografiază pe cei trei: Ghiță, Guşă, Andronic. Poza ajunge la „Libertatea” şi, de acolo, în presa română. În puțina presă liberă care mai există.
    6. Totul se întâmplă în ziua când emisia postului Realitatea TV este întreruptă 10 minute, urmarea unui abuz de neiertat al CNA-DRagnea, iar românii se solidarizează în număr mare cu televiziunea.

    Incredibil cinismul lui Guşă! La ora când sute de mii de români erau cu ochii pe mira Realității, El era ochi în ochi cu Ghiță, braț la braț cu Andronic, într-un Belgrad aflat la picioarele lui Putin. Atenție, ale lui Putin-KGB!

    Sigur că n-a avut timp Putin de Ghiță şi de Guşă. Dar nişte oameni din anturajul lui Putin or fi avut! Căci dictatorul de la Kremlin n-a venit singur, ci cu un alai întreg. Altfel, de ce să se fi dus Guşă şi Andronic la Belgrad exact odată cu Putin?

    Interese comune sunt multe, dar esențiale sunt cele din zona mass-media. Ruşii caută capete de pod în țări precum România, să le infesteze propagandistic până la paralizare. Ghiță, Guşă şi Andronic sunt oamenii potriviți pentru asemenea operațiuni. Voiculescu oricum e de-acolo, el şi-a făcut deja vizita la Belgrad la scurt timp după ce a ieşit din puşcărie. Cică nu s-a întâlnit cu Ghiță, s-a dus doar să ia o gură de aer în capitala Serbiei…

    A, să nu uit: anul trecut a fost la Belgrad şi Ion Cristoiu. Să-i ia un interviu lui Ghiță – iată o bună acoperire.

    Merg creştinii la Belgrad mai ceva ca la Sfântul Mormânt sau la Muntele Athos…

  • Martirul şpăgilor se compară cu Nicolae Iorga

    Martirul şpăgilor se compară cu Nicolae Iorga

    Televiziunea unui penal fugar (Sebastian Ghiță) a fost onorată să-l aibă invitat pe un euro-penal (Adrian Severin). Iar Severin a fost onorat să se compare, în direct, cu Nicolae Iorga.

    Fostul europarlamentar a folosit de vreo cinci ori numele marelui istoric, victimă a legionarilor în 1940. „Au scris unii că s-au simțit jigniți de prezența noastră la Ateneu… a mea şi a lui Adrian Năstase… Uite, aşa i se spunea şi lui Nicolae Iorga, că a jignit Mişcarea Legionară”.

    Filosofează senin Adrian Severin. „Cu ce jignim noi? Că existăm, că ne exprimăm, că mergem la concerte, că participăm la manifestări publice”. Niet, paparuşka! Jigniți pentru că i-ați escrocat pe români: v-au votat, ați mințit, ați furat, ați ieşit repede din puşcărie, iar acum dați năvală ca păduchele-n frunte – martiri ai şpăgilor patriotice.

    Ajuns acasă după concertul de la Ateneu, unde le făcuse cu ochiul – cucu! – foştilor săi colegi bruxellezi Juncker, Tusk şi Tajani, care-l credeau în puşcărie, Severin a intrat pe Facebook şi s-a pus pe scris.

    „Foarte preocupați de locul lor în România, tot felul de neisprăviți s-au împiedicat de locul oferit mie în sala Ateneului român la acest ceremonial. Profitând de faptul că tehnologia actuală permite oricărui nevolnic să își expună prostia în atenția tuturor, tot felul de talibani, cu diplomă și fără diplomă, au vituperat pe rețelele sociale sau prin presa miluită a ocultei antiromânești. Pe mine, ca și pe toți aceia preocupați de locul României în istorie, acest aspect ne-a interesat prea puțin. Am găsit în el cel mult expresia unui simbol. Simbolul faptului că națiunea aceasta nu piere numai pentru că o mână de nemernici sau de rătăciți o doresc.”

    În câteva rânduri chinuite, fostul ministru de Externe (da, a condus şi diplomația României, cu două decenii în urmă!) fososeşte cuvinte tari, încărcate de frustrare: „neisprăviți”, „nevolnici”, „talibani”, „nemernici”, „rătăciți”, „îşi expun prostia”, „vituperează”.

    Plus că unii sunt „fără carte”.

    Plus „presa miluită a ocultei antiromânești”.

    Plus un dezacord grav, escrocule! Se zice „pe mine, acest aspect m-a interesat”, nu „ne-a interesat”!

    Hai, fuga la calculator, complexatule! Limba română are încă multe epitete.

  • Batem protestanți, devastăm Germania, reducem democrația!

    Batem protestanți, devastăm Germania, reducem democrația!

    Donald Tusk a stat în România o singură zi, dar i-a fost suficient ca să lase o impresie extraordinară. Carismatic, articulat, principial, prietenos, dar mai ales generos în efortul de a-și citi întregul discurs în limba română.

    Nu e prima dată când procedează astfel. Pentru polonezul din fruntea Consiliului European, acest gest a devenit o obișnuință. În Portugalia citește în portugheză, în Grecia – în greaca modernă. Senzația e că dacă ar merge în Papua Noua Guinee ar vorbi în tok pisin și hiri motu, iar în Sri Lanka – în tamilă și singaleză.

    Dan Mărășescu, românul de la Bruxelles care a tradus discursul lui Donald Tusk din engleză în română, vine cu o explicație uluitoare: „Eu am lucrat la traducere doar în ziua dinainte, adică alaltăieri (miercuri). El n-a avut, de fapt, nicio zi la dispoziţie pentru a învăţa să-l citească. Tocmai de asta sunt impresionat. Cred că dacă ar fi avut timp să repete mai mult, ar fi crezut lumea că ştie româneşte”.

    Sigur că nu se învârteşte lumea în jurul limbilor vorbite de Donald Tusk, în discursurile din diverse țări. Dar pentru noi, românii, acest element chiar contează. Suntem atât de rudimentari la acest capitol, mai ales prin premierul Viorica Vasilica Dăncilă, încât Donald Franciszek Tusk (poftim, mai are şi el un nume) pare farul din portul Gdansk.

    E dureros să vezi că lui Donald Tusk îi e suficientă o zi în România pentru a citi corect româneşte, iar Vasilicăi Dăncilă nu i-au fost de ajuns 9 ani la Bruxelles ca să învețe o boabă de engleză, germană sau franceză.

    Mai rău: Vasilica n-a reuşit într-o viață de om să învețe limba română!

    Cu doar câteva zile înaintea „summit-ului” româno-european de la Ateneu, Viorica Dăncilă explicase, în şedință de guvern, cu am devastat noi Franța, Germania şi Italia. Anul trecut, aceeaşi doamnă Dăncilă se lăuda, tot într-o şedință de guvern, că reduce democrația. Iar la Bruxelles spunea, halucinant, că jandarmerița Ștefania a fost bătută de protestanți.

    Marioneta din fruntea Guvernului nu ştie nici acum care e diferența dintre devansat şi devastat, dintre birocrație şi democrație, dintre protestatar şi protestant.

    Se poate face un volum cu gafele Vasilicăi Dăncilă, iar lista se îmbogățeşte săptămânal. Mai contribuie şi concitadina Carmen Dan cu supprefecta ori cu numele şi pronumele, găsite în scorbura prizei sale, şi volumul capătă un capitol în plus. Dar primadona rămâne Vasilica.

    Mi-e  dor de Donald Tusk, dar el tocmai ce-a plecat! S-a dus şi ne-a lăsau cu Vasilica noastră, să ne râdem de ea în timp ce țara plânge cu interperii…