Ați văzut cum s-au înțeles cei trei „bătăuși” pe ciolan, Florin Cîțu (PNL), Marcel Ciolacu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR)?
Să fie premieri prin rotație. Cîțu, fiind deja „titrat” (are aproape un an de când stă în fotoliul de la Palatul Victoria), vrea să intre în schimbul 1, urmat de Ciolacu în schimbul 2 și, în fine, ultimul, dacă va fi așa ceva, să fie Hunor în schimbul 3.
În schimb, Ciolacu vrea el primul, urmat de Cîțu. Aici mai a de discutat, încă n-au căzut la pace. Amândoi știu că important e să fii primul, următorul nu are nicio garanție că va apuca și el „ciolan” gras în Palatul Victoria.
Hunor a intrat în joc deși e convins că Iohannis nu va dori să-l accepte în această funcție. Culmea, însuși Cîțu a lansat ideea că și Hunor ar trebui să conducă Guvernul.
Penibilul situației constă în faptul că nici ei nu știu cum vor proceda. Nici ordinea în care vor fi șefi prin rotație, nici câte luni vor zăbovi cu rândul la Guvern.
Vor jucăria, dar habar n-au cum să se „joace” cu ea. Și asta în vreme ce țara arde de-a binelea. Ei par însă rupți de realitate, ca niște puști lăsați corigenți la fizică de profu’ de la Cotroceni.
Glăsuia Ciolacu din postura de șef al PSD: „Eu aș dori ca fiecare să ne respectăm atribuțiile constituționale pe care le avem. Asta este abordarea pe care eu o am”.
Care „atribuții constituționale”? Că, din start, cei trei demnitari ocolesc Constituția și fentează legea. Nu există în Constituția României niciun punct în care să se prevadă explicit rotația premierilor din partide diferite. Nici măcar rotația premierilor din același partid.
Mentalitățile astea țin de spațiul rusesc, unde, după cum se știe, se făcuse în urmă cu mulți ani rotația premier-președinte, președinte-premier. Mai precis, Putin i-a cedat locul de președinte lui Medvedev, iar Medvedev i-a lăsat funcția de premier lui Putin. Apoi, după alți patru ani, Putin a redevenit președinte, iar Medvedev premier.
Asta dorim? Să-i copiem pe ruși? Pe acei ruși huliți de toată lumea civilizată pentru autocrația lor anti-democratică? Ăsta ne e modelul?
Revenind la oile noastre, să zicem că Florin Cîțu va mai fi premier încă 6 luni de-acum încolo. Cum îl va lăsa apoi să șadă în fotoliu și pe exmatriculatul Ciolacu? Pentru că președintele României, oricare ar fi el, nu poate revoca un premier.
Iar conform articolului 106 din Constituție, „funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”.
Nu sunt specificate acele „alte cazuri”. Nicidecum nu era luată în considerare o rotație a premierilor. Iar revocarea e posibilă doar prin votul majorității în Parlament.
Așadar, Cîțu, Ciolacu sau Hunor – oricare s-ar afla în funcție – va trebui să-și dea demisia, ca să nu mai piardă timpul cu revocarea, și să depună același jurământ de la articolul 82 o dată la câteva luni în fața profului de fizică de la Cotroceni: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Iar să demisioneze, iar să depună jurământul!
Păi, reiterăm, jurământul cu respectarea Constituției se bate cap în cap cu felul în care vor să conducă țara acești politicieni. Nu scrie niciunde în Constituție că premierii se pot schimba prin rotație. Până la urmă, se va plictisi și Herr Iohannis de această mascaradă cu demisiile și depunerea jurămintelor, dacă pactul dintre cei trei va funcționa câțiva ani. Va ajunge să adoarmă ca Mihalache la Belgrad.
Rotația premierilor, auzi! Ce-i asta, mă? Te pufnește râsul, deși e cam de plâns. Dacă tot vor rotație, să se facă în cazul lor rotația cadrelor. Asta li s-ar potrivi. Cum era în comunism, începând din 1973, când, la nivelul întregii țări, „cadrele” de partid erau trimise de Ceaușescu din administrație la munca de producție.
Să-l aducă, dom’le, și pe Iliescu înapoi, la cei 91 de ani ai săi, că el știe bine cum era cu rotația cadrelor. Și-acum mai e capabil să dea din mână cu avânt revoluționar.
Și-așa se mijesc iarăși zorii FSN-ismului prin alierea PSD cu PNL și UDMR și punerea în con de umbră a USR. Adică, un guvern de uniune națională, cum erau cele din anii ’90: să salveze țara îngropată tot de ei.
Ciolacu să vândă pe marginea drumului covrigii de Buzău. Să facă și el un ban cinstit, nu să aștepte pomană de la stat: zeci de milioane de euro, atât cât a luat PSD de la buget în ultimii ani.
Hunor să vândă la căsuțe, în frig, kurtos kalacs, celebrul cozonac secuiesc. Să se călească puțin și el în teritoriu. Să vadă cum e să stai de dimineața până seara în picioare, înainte și după Sărbători, pentru a-ți asigura existența.
Iar Cîțu să se ducă în Argeș, să facă un stagiu de paznic la pădure. Dacă ne scapă de tunurile date de vătaful Chiriloiu, care conduce parcă de când lumea Ocolul Silvic de-acolo, îi aducem o plasă de covrigi de Buzău de la Ciolacu și încă una de kurtos kalacs de la Hunor.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
S-a virusat oficial și PNL-ul tandemului Iohannis – Cîțu. Nu mai e Crinuțu, dar e „Florinel Puștiu”. A tras CovPSD pe nas până s-a transformat, în termeni jurnalistici, într-o subredacție a partidului condus de exmatriculatul Ciolacu.
Da, la cum stă situația în prezent, PNL arată exact ca o subredacție din teritoriu a „marelui” PSD.
Un PSD cu „mari” incompetenți și iresponsabili, administrat de ăla cu o „mare” facultate făcută pe genunchi, neacreditată în anii ’90, de ăla dat afară din Academia SRI și tot de ăla care nu purta mască în plină pandemie în spațiu închis la ședințele PSD, alături de rictus Grindeanu cu a sa OUG 13.
Amândoi, Ciolacu și Grindeanu, râdeau pe seama acestui virus mortal ce se instalase în lume. Ba chiar, prin vocea infectă a Olguței Vasilescu, aprobau faptul că „virusul e invenția lui Iohannis”. Că n-am văzut/auzit s-o excludă cineva din partid pentru această declarație de Spitalul 9…
Pe Orban l-a dat afară un fost pușcăriaș. Pe Paleologu – o apărătoare a infractorilor trimiși după gratii
Pe Ludovic Orban a ajuns să-l dea afară, după 29 de ani de prezență în PNL, tocmai un fost pușcăriaș al anului 2000, încarcerat 48 de ore în SUA pe vremea când era doctorand, la 28 de ani, pentru că a condus beat la volan: Florin Cîțu. Acum e prim-ministru (demis) și președinte al PNL.
Pe Theodor Paleologu l-a pus pe făraș în 2016 taman Alina Gorghiu, cea care, să nu uităm, a promovat anul trecut, în stare de urgență, o lege a scoaterii din pușcării a infractorilor cu condamnări de până la 7 ani cu executare. Acum e senator și vicepreședinte al PNL.
„Legea Gorghiu” a fost susținută intens chiar de monstruoasa coaliție PSD–ALDE (Dragnea – Tăriceanu) și combătută atunci cu aplomb de inițiatoarea ei. Doar inflamarea societății a făcut ca legea să moară… sau să fie pitită prin vreun sertar, în așteptarea altor „marțe negre”…
Parcă am vorbi despre PSD, nu despre PNL. Dar e totuși vorba de ceea ce se întâmplă în PNL! Cum e să fii dat afară din partid de un fost pușcăriaș și de o fostă adeptă a eliberării deținuților de după gratii? Doar Orban și Paleologu ar ști cel mai bine să explice asta. Iar cei care s-au dezis de ei fac parte și-n prezent din „guvernul meu”, devenit „guvernul miau”. Adică, miaună mult și nu produce nimic memorabil pentru societate.
Aceste personaje, Cîțu și Gorghiu, erau în anii trecuți ca niște dulăi. Lătrau la gardul PSD din epoca Dragnea, dar și după ce moșierul din Teleorman a fost trimis la „răcoare”.
Pozau în eroii salvatori ai națiunii, se lipeau cu obstinație de protestatarii din Piața Victoriei, când aceștia erau gazați și bătuți de jandarmii lui Carmen Dan. O luaseră la țintă și pe Viorica Vasilica Dăncilă, continuatoarea politicilor dezastruoase implementate de Dragnea.
S-a dovedit însă că ei erau de fapt, ca mulți alții, niște profitori de conjunctură și că, într-un timp mai scurt sau mai lung, n-au ezitat să treacă de la faza lătratului „fioros” la cea a linsului pe picioare. Unde-au scuipat (cum zicea Cîțu: „Nu vreau să vină socialiștii la putere!”), au început să lingă.
Proiectul de lege semăna izbitor cu OUG 13. Dar nu fusese validat „noaptea ca hoții”, ci în stare de urgență, când oamenii erau speriați de virus
Speculând efectele pandemiei asupra oamenilor și starea de urgență, Alina Gorghiu a dat semnalul puternic de reluare a mariajului cu PSD prin acea mizerie de proiect de lege: scoaterea deținuților din peniteciare și trimiterea lor în „arest la domiciliu”, pentru executarea pedepselor.
Culmea e că nimeni nu s-a opus: toate partidele semnaseră acel act barbar. Numai după ce presa scrisă a relatat pe larg despre acest lucru s-au luat cuvenitele măsuri. Proiectul de lege semăna izbitor cu sinistra Ordonanță 13. De data asta, nu fusese validat „noaptea ca hoții”, când lumea doarme, ci în stare de urgență, când oamenii erau de-a dreptul speriați de ravagiile produse de virus, inclusiv în vestul Europei.
În lege se stipula că infractorii condamnați pentru acte de corupție sau fapte de violență nu beneficiază de acest „cadou”. Cam ce infracțiune „măruntă” trebuia să comită un cetățean ca să primească „doar” până în 7 ani de pușcărie și ca să poată fi lăsat la „vatră”? Nu există așa ceva. Nu era vorba de 7 luni, ci de 7 ani, nici măcar de 48 de ore, atât cât a stat Cîțu după gratii în SUA! Era fără doar și poate o găselniță pentru a scăpa politicienii și camarilele lor de anii de pușcărie.
Încă de pe-atunci, alunecoasa Gorghiu s-a dat cu PSD-iștii, încercând, pare-se, să-l discrediteze pe Orban în calitate de șef de partid. La aflarea veștii, Orban a reacționat dur: „Este o aberație. E un proiect de lege care a fost inițiat de un senator al nostru fără a avea acordul grupului parlamentar din Senat, dar mai ales fără a avea acordul conducerii PNL. PNL nu susține acest proiect de lege, Guvernul pe care-l conduc este categoric împotriva acestui proiect de lege. PSD s-a discreditat iremediabil în fața românilor prin preocuparea bolnăvicioasă pentru cei certați cu legea”.
Iar despre Alina Gorghiu a spus: „S-a autodescalificat, nici nu mai are nevoie de vreo sancțiune”.
Și iată cum, un an mai târziu, această persoană, „autodescalificată” cum e, a pus umărul la eliminarea lui Orban, la ani buni după ce îi făcuse vânt și lui Paleologu. Ea, susținătoarea infractorilor, cea care a lansat și fraza idioată „Dacă mori, o faci pentru tine, pentru sănătatea ta, nu pentru alții”! Nu numai că a rămas în PNL, dar e și vicepreședinte în acest partid.
Nu bănuiam că poate fi ceva mai rău decât regimul Dragnea. Dar știți ce zice Drulă că a vrut Cîțu? Să închidă definitiv transportul public pe calea ferată!
Din acest moment, PNL-ul condus de Iohannis și Cîțu este absolut toxic. Nu mai are nicio credibilitate. Cele două personaje și multe altele din staff-ul lor sunt compromise ireversibil. Pentru acești oameni, în care lumea a crezut, acordându-le votul, trebuie manifestată o toleranță zero.
Au dezamăgit? Mai mult: au trădat. Și-au trădat alegătorii. Dacă mâine ar fi alegeri, probabil că „aripa Cîțu” ar suferi un eșec zdrobitor. Ar dispărea practic din arena politică, la fel cum s-a întâmplat cu ALDE, Pro România sau PMP.
După cum ați putut vedea, până și Rareș Bogdan a fost aspru taxat de conaționali. Într-un sondaj realizat de Ziaristii.com, „number one”-ul lui Iohannis s-a clasat pe primul loc în topul jurnaliștilor care i-au dezamăgit cel mai mult pe români în ultima perioadă. Deci, prăbușirea sa e una vizibilă.
În aceste zile, prezent la o conferință pe tema apărării, un fost general de armată al SUA ne lansează o întrebare: „Podurile – aveți poduri peste multele râuri ale României, mai ales Dunărea? Autostrăzi, tuneluri care permit deplasarea rapidă spre și în România, când aliații trebuie să vină rapid – susține infrastructura așa ceva?”. Și asta în contextul în care Rusia ne suflă-n ceafă: după ce a luat cu forța Crimeea, amenință să invadeze întreaga Ucraină.
În primul rând, la întrebarea generalului Ben Hodges ar trebui să răspundă Liviu Dragnea. El declarase, la ieșirea din pușcărie, că a lăsat țara în prosperitate. Care prosperitate? Cu „zero kilometri noi începuți și terminați”? Cu doar „94 de kilometri deschiși pe loturi începute anterior, dar și un tronson-muzeu”, așa cum scriau la obiect jurnaliștii de la Hotnews în 2019?
Mai adăugăm: cu niciun tronson modernizat de cale ferată care să lege principalele orașe ale țării, provinciile istorice? Cu nicio locomotivă achiziționată din 1980 încoace? Alea circulă și-n prezent. Ba chiar alea din 1973, 1976, fabricate la Electroputere Craiova.
Mai rău decât regimul Dragnea nu bănuiam că poate fi altul. Dar, culmea, e chiar regimul Cîțu. Știți ce-a vrut Cîțu? Să închidă definitiv transportul public pe calea ferată. A zis-o Cătălin Drulă, de la USR, fost ministru al Transporturilor:
„Calea ferată e lăsată în paragină de 20 de ani cel puţin. Această decapitalizare şi demoralizare a domeniului se rezolvă doar capitalizând, cu bani. CFR Călători a fost preluată cu 1,3 miliarde datorii, dintre care jumătate la furnizori privaţi, şi a făcut eforturi să plătească salariul de la o lună la alta. Au fost luni în care, în domeniul feroviar, au întârziat salariile o săptămână – pentru mine asta e ceva îngrozitor, să nu poată oamenii să-şi ia banii -, s-au plătit în două tranşe. Totul este într-un mega-faliment pe calea ferată, iar statul, dacă vrea să facă ceva, trebuie să pună banii. Astea au fost discuţiile mele repetate cu Florin Cîţu, care la un moment dat mi-a şi sugerat: «Hai s-o închidem!». Adică să renunţăm la transportul ăsta public de călători pe calea ferată. CFR Călători transportă 50 de milioane de călători. Ca să-l scoatem din starea în care este, se poate capitaliza”.
După aproape un an de mandat la Palatul Victoria, cel de-al 69-lea premier al României, Florin Cîțu, a trecut de la stadiul beției la volan la cel al „beției de cuvinte”, dorind să desființeze transportul public pe calea ferată. Asta-i marea sa „realizare” în legătură cu infrastructura țării.
Florin Cîțu n-a înțeles un lucru în calitatea sa de premier vremelnic: ca să ai profit sau măcar eficiență în orice domeniu, trebuie mai întâi să investești, nu să direcționezi banii spre atârnătorii de partid.
Nu ai bani? Cum să nu ai? De fonduri europene ai auzit? România e membră a UE, nu a CSI!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ei, domnule președinte Iohannis, am ajuns și la dumneavoastră. Cu criticile, că de laude ați tot beneficiat din partea simpatizanților „de dreapta”. Acum, însă, gata și cu ele.
Ați avut girul oamenilor care v-au votat, care au crezut că ideile și planurile dumneavoastră vor fi implementate în cel de-al doilea mandat prin venirea PNL la putere alături de USR. Iar dumneavoastră ce-ați făcut?
Ați abandonat USR și ați cotit-o din nou spre stânga, așa cum de altfel ați procedat și-n urmă cu 7 ani, atunci când, în calitate de proaspăt ales în fotoliul de la Cotroceni, l-ați și luat sub aripa dumneavoastră ocrotitoare tocmai pe tovarășul de nădejde al pușcăriașului Adrian Năstase.
Pe Dan Mihalache, să-i dăm și numele, că și-așa s-a scăldat de-atunci într-un anonimat aproape total.
Iar dacă sunteți onest, trebuie să recunoașteți că singura oară când s-a „remarcat” în toată această perioadă (am aflat și noi că mai există pe undeva) a fost în momentul acela absolut penibil de la Belgrad: când, în loc să fie atent la ședință, dormea pe scaun cu capul dat pe spate, ca un cetățean turmentat de gradele din sticla cu rachiu băută în vreo bodegă din Dămăroaia (el zicea că se afla în meditație – s-o fi crezut vreun „Guru” Bivolaru).
Înainte de a fi ales șef al statului român, se bazau pe dumneavoastră milioane de conaționali: că veți reuși să reformați măcar un pic societatea românească, distrusă de-a lungul anilor de politicieni de factură comunist-balcanică, izvorâți din fostul FSN.
Cea mai bună variantă la acea vreme, în 2014, era să fiți dumneavoastră președinte, lucru care s-a întâmplat, iar Mugur Isărescu să devină premier, lucru care nu s-a produs (au avut grijă PSD-iștii, de la „dottore” Ponta la rahoveanul Dragnea, ca România să fie deturnată spre alte smârcuri).
Dar peste o vreme, ce să constatăm? Că dumneavoastră ați „semnat” exact cu ăia pe care-i defineați „o mică gașcă care a pus mâna pe putere” și că ați eșuat lamentabil cu tot cu „guvernul meu”. Și ce să mai aflăm: că „marele” Isărescu de la BNR era de fapt harnicul turnător „Manole”.
Peee-Seee-Deee!
Revenind la Mihalache, nici acum nu găsim vreo logică în legătură cu „transferul” lui la Cotroceni, după ce chiar PSD-iștii îl puseseră pe liber ca pe un jucător expirat. Chiar așa, domnule președinte, de ce l-ați numit șeful Cancelariei Prezidențiale imediat ce ați câștigat alegerile în fața lui „dottore” Ponta?
De ce dumneavoastră, un înverșunat dușman al PSD, v-ați „tras” un PSD-ist de frunte, sfătuitorul pușcăriașului Adrian Năstase? Care-i raționamentul? Că nu el v-a oferit șansa să deveniți președinte, ci oamenii simpli, chiar dacă el a fost șeful dumneavoastră de campanie.
Ba chiar v-a „plesnit” peste față „Pinocchio” Ponta în primul tur cu nasul său alungit de la atâtea minciuni.
Oameni precum Pleșu și Liiceanu v-au rugat, printr-o scrisoare deschisă, să nu maculați victoria românilor asupra lui Ponta prin aducerea lui Mihalache la Cotroceni. Dar ați pus mai mult preț pe Mihalache decât pe Pleșu, Liiceanu și vreo 6 milioane de români care v-au votat.
Trafaletul roșu
În lungile lui sinecuri pe banii noștri, Mihalache n-a ieșit cu nimic în evidență, în afară de „sforăitul” de la Belgrad. Mai mult, în semn de apreciere, l-ați și „uns” ulterior ambasador la Londra, unde și-a continuat somnul. „Doarme liniștit” și-n prezent, dar la ambasada din Cipru.
Nu dumneavoastră erați cel care dădea vina de fiecare dată pe Peee-Seee-Deee pentru dezastrul din țară?
Dintre toți PNL-iștii pe care i-ați avut la îndemână, de ordinul milioanelor, nu era unul capabil să vă fie „sfetnic” la Cotroceni? V-ați oprit tocmai la prigonitul Mihalache, l-ați reșapat ca pe un tramvai second hand luat moca din Germania și l-ați pus apoi să circule pe linia prezidențială.
Tot prin acea mutare, v-ați bătut joc de PNL în ultimul hal. Ați candidat din partea PNL la prezidențiale, ați câștigat scrutinul tot cu ajutorul PNL, iar drept răsplată v-ați luat o „mână dreaptă” dintr-o „stângă” plină de pușcăriași și de condamnați penal.
Ați vopsit ceea ce PSD-iștii au aruncat la gunoi. Ați dat cu trafaletul peste un roșu aprins și l-ați făcut galben. Pentru ce, domnule președinte Iohannis? Să nu-i mai înșirăm și pe alți „travestiți” de partid, că, sincer, ne-apucă scârba.
Ne oprim la încă doi, în afară de Mihalache: la Sorin Cîmpeanu, pe care l-ați instalat mare vătaf peste educația românească, și la „ăla micu”, Daniel Constantin, așa cum îi zicea „Varanul” Dan Voiculescu.
Și cu ăștia voiați să implementați programul „România Educată”?
Pe Ludovic Orban îl amenințați cu excluderea din PNL. Adică, tocmai pe demnitarul care a rămas fidel acestui partid de la înscrierea sa din 1992, când dumneavoastră erați un simplu profesor de fizică ocupat cu meditațiile la Sibiu. În schimb, pe fostul PSD-ist Mihalache și pe fostul „Varanist” Daniel Constantin îi țineți mereu aproape.
Ce-ar mai fi de zis?
Românii nu v-au votat ca să vă înconjurați de „stângiști” și de traseiști netrebnici. Dimpotrivă, au pus ștampila pe dumneavoastră ca să-i scăpați de ei. De PSD-iștii infractori și de alții asemeni lor, de cei care s-au perindat pe la guvernare, de cei care au furat ca-n codru și ne-au lăsat cu promisiuni reduse cel mult la stadiul de machetă.
Cantina
Cu ce-au greșit românii care v-au votat, domnule președinte, de i-ați batjocorit? Să nu spuneți pentru a doua oară „Ghinion. Eu am ghinion”. Nu veți mai fi crezut. Și nici nu vă va mai păsa, fiindcă veți duce o viață lipsită de griji: cu o casă oferită de la stat, cu mașină de lux, pensie specială și SPP-iști la scară.
Iar dacă în 2024 se va reedita cumva sinistrul episod de la alegerile prezidențiale din 2000, când Iliescu a redevenit președinte într-o finală cu Vadim, îi veți învinui pe alegători. Veți spune că ei au votat PSD, nu dumneavoastră.
P. S. Încă din primul mandat, încă din prima zi, când nici nu călcase bine pe covoarele din Palatul Cotroceni, prima grijă și dezamăgire a staff-ului dumneavoastră, condus de fostul PSD-ist Dan Mihalache, a fost că nu există o cantină. Asta-i măcina: reforma propriilor burți, nu reforma țării, nu bunăstarea ei. Dar ce? Profesorii au cumva cantină la școală? Mănâncă pe unde apucă: merdenele și covrigi, în „România Educată”.
Episodul ăsta aduce aminte de ce-a declarat cu ani în urmă un patron al unei echipe de fotbal din prima ligă, în legătură cu plecarea lui Mircea Sandu de la cârma FRF: „Nu se va schimba nimic dacă pleacă Sandu. Vor veni alți fomiști cu foamea-n gât”. Acolo se încadrează actuala conducere a FRF, dar și pionii dumneavoastră care n-au făcut altceva decât să-i schimbe pe pionii fostului președinte Traian Băsescu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Elevii îl trimit pe Sorin Cîmpeanu la un control psihiatric. Eu l-aș expedia în altă parte. I-aș propune să lase fotoliul călduț de ministru al Educației pentru o singură zi și să devină dirigintele unei clase de la o școală gimnazială, unde învață cel puțin 30 de copii.
Și-așa vrea ca testele de salivă să fie făcute de diriginți. Cel mai bine ar fi însă să dea el un exemplu în acest sens. N-are nevoie de niciun instructaj venit din partea vreunui cadru medical. Totul e scris cu lux de amănunte pe cutie. Pe cutia în care se află testele.
Să le explice apoi tuturor diriginților cum se procedează. Să fie filmat în direct. Să-i arate lui Cîțu că-i mai Superman decât el.
Teste dintr-astea se găsesc pe google, chinezării la 10 lei bucata. Avizate chiar de ANMDMR (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România), recunoscute de Comisia Europeană și recomandate de Institutul Paul-Ehrlich din Germania.
Ar mai fi timp. „Testele” negustorite de Sile Cămătaru ori Cătălin Botezatu vin de-abia după 21 noiembrie. Și oricum, tot de prin China aterizează și alea.
Așadar, domnule Cîmpeanu, treceți la treabă! Că de vorbit ați tot vorbit pe la toate televiziunile. Mult și fără rost. De multe ori, ce spuneați când erați în direct nu mai era valabil după 2-3 ore.
Să prespunem că e ora 8 dimineața și că-i întâmpinați pe elevi în fața școlii pentru a-i testa împotriva Covid-19. Doar nu-i lăsați în încăpere fără să fie testați… Altfel ce rost mai au testele?
Mai întâi, citind prospectul, trebuie să vă asigurați că niciun elev n-a mâncat sau băut cu 30 de minute înainte de colectarea probei de salivă. Apoi e nevoie să lăsați kitul să ajungă la temperatura camerei, între 15 și 30 de grade, înainte de testare.
Cine știe ce temperaturi vor fi după 21 noiembrie? S-ar putea să fiți nevoit să-i băgați pe elevi în coridorul școlii. Dar dacă școală nu are căldură?!
Pe urmă, domnule Câmpeanu, în calitatea dumneavoastră de diriginte, trebuie să vă asigurați că:
Ați instalat colectorul de salivă în tubul de extracție.
Elevul testat a așezat limba pe maxilarul superior, și-a aplecat capul și și-a așezat buzele aproape de colectorul de salivă și a adăugat saliva în tubul de colectare. Doar nu veți saliva dumneavoastră în locul lui acolo.
Volumul de salivă trebuie să fie în linia de scală (~500 μL).
Veți trece rapid la etapa a doua. Nu vă permiteți să pierdeți vremea. Alți elevi așteaptă la coadă.
Veți deschide capacul soluției de extracție, veți scoate colectorul de salivă din tubul de extracție și veți adăuga toată soluția în tubul de extracție.
Veți pune capacul cu picurare al tubului de extracție și veți amesteca lichidul de cel puțin 10 ori.
Veți scoate cardul de testare din folie și-l veți așeza pe o suprafață curată și uscată.
Veți adăuga 80 μl (3 sau 4 picături) de probă în orificiul de probă al cardului de testare.
Veți citi rezultatul testului în 15-20 de minute. Sunteți atenționat pe prospectul producătorului să nu interpretați rezultatul după mai mult de 20 de minute.
Și gata, domnule diriginte Cîmpeanu! Ați scăpat. E simplu, nu? Sau începeți să vă scărpinați după ceafă?
V-aș pune câteva întrebări, domnule „maestru” în teste de salivă.
În cât timp veți reuși să faceți testul unui elev? Știți la ce mă refer: la jonglatul ăla cu capacul soluției de extracție, la scoaterea colectorului de salivă din tubul de extracție, la adăugarea soluției de extracție, la amestecarea lichidului de cel puțin 10 ori, la scoaterea cardului de testare din folie etc. Sunteți sigur că nu veți încurca „borcanele”?
Când mai intră elevii la ore, dacă rezultatul unui test durează 15-20 de minute? Sau vă credeți „Doctorul Minune” din serialul cu același nume, ca să-i testați pe toți dintr-un „ochi”?
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În ciuda realității macabre a acestor zile pandemice, România pare scăpată de sub controlul celor care trebuie să o conducă. Restricțiile anti-Covid au devenit o glumă, în mâna unui Stat ce pare în disoluție. Certurile politice interminabile contrastează puternic cu cei 600 de morți înregistrați ieri. Mai conduce cineva România?
Cine ar trebui să impună restricțiile anti-Covid? Pe străzi nu e picior de polițist sau jandarm. Nimeni care să împiedice răspândirea agresivă a bolii. În magazine, paznici și vânzători cu masca sub nas ori bărbie. Obligativitatea certificatului verde e o glumă, pentru mulți agenți economici.
La marile bulevarde, mulțimi de oameni fără mască așteaptă la semafor, suflându-și în ceafă. În autobuze, călători și soferi fără măști. Nimeni nu respectă nimic. În lipsa autorității statului, orice mustrare poate duce la altercații grave între cetățeni. Am văzut. Între timp, 600 de morți într-o zi.
Klaus Iohannis joacă golf, chiar în ziua comemorării Colectiv. Cinismul acestui om e infinit. De două luni, guvernul e o caricatură macabră. Florin Câțu caută cea mai scurtă cale spre ciolan, iar asta îi ia tot timpul. La Colectiv a trimis o coroană mică, așa, ca sufletul lui.
Certificatul verde nu s-a votat, deși e singura cale de a ieși din iadul pe care-l trăim. Mișelia politicienilor se numără în crucile din cimitire. În lacrimile de pe marginea gropilor.
O țară-cimitir, în care mereu morții își pun groparii la cârmă. Ca acum, niciodată România nu și-a arătat hidoșenia, colții rânjiți, de șacal ce își ia prada în cătare. Din calea ei fuge orice mai are încă viață și inocență. Singura scăpare, fuga.
Cei care nu pleacă în cimitir, vor pleca departe de aici. Nimic nu i-a convins mai bine că în România poți doar să putrezești. Să mori cu zile.
Mulți dintre cei dragi nouă au căzut în plasa dezinformării. Rezultatul, tot mai multe cruci în cimitire. Ce facem cu cei care văd minciuna adevăr? Îi lăsăm în calea uraganului sau îi convingem să se vaccineze? Să încercăm, măcar. Altfel, covidul ne va ucide până la capăt.
Ați încercat să convingeți pe cineva să se vaccineze? E timpul să o facem. Imperativ, trebuie să abandonăm retorica neutră. A-ți dori să nu superi e sinonim cu nepăsarea levitului ce privea în altă parte, în vreme ce seamănul său agoniza, bătut de tâlhari. Acum, tâlharii au lovit, iar noi tăcem.
A le vorbi oamenilor dragi despre vaccin înseamnă a salva vieți. A lor și a noastră, căci ce înseamnă viața noastră fără ei, dacă nu tristețe perpetuă.
Preoți, teologi, credincioși, toți să devenim ce trebuia să fim de mult: apostolii vieții. Vaccinul înseamnă bucurie, ani împreună, viață. E singura cale de a-i râde morții în față, bucuroși că Dumnezeu nu ne-a uitat până în sfârșit.
A le vorbi oamenilor despre vaccinare e iubirea trăită. Dovada că suntem mai mult decât egoiștii ce se bucură singuri de cer senin și raze de soare. Fără ceilalți, viața e moarte prematură.
Nu este mai mare dragoste decât să-și dea cineva viaţa pentru prietenii săi, spune Iisus. El a făcut-o. Noi nu avem a ne da viața, doar cuvintele: Vaccinați-vă!
Pentru a împlini Legea lui Hristos, trebuie să ne purtăm sarcinile unii altora, zicea apostolul Pavel. Ni le purtăm? Sau trăim fiecare pentru el, în gaura de șoarece, plină cu bunătăți pentru burta noastră.
Nu cunosc altă Lege a lui Hristos decât cea a iubirii. A ne vaccina pe noi și cei dragi e iubire. Dumnezeu își coboară harul printre noi, din dragostea Sa. A insista, vorbi, convinge la vaccinare e semnul că nu trăim degeaba, că nu rupem în zadar pragul bisericilor la Înviere.
Pentru semenii noștri, suntem inima lui Dumnezeu ce bate pentru lume. Ați încercat să convingeți pe cineva să se vaccineze? E timpul.
Președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, a declarat recent că Organizația Mondială a Sănătății va trimite o delegație în România. Scopul vizitei experților OMS este „să înțeleagă ce se întâmplă, de ce într-o țară cu acces la toate vaccinurile posibile avem o rată de vaccinare așa scăzută”.
Ceea ce pentru OMS pare a fi o situație de neînțeles, bizară și extrem de periculoasă, refuzul românilor de a se vaccina anti-Covid-19 este relativ ușor de înțeles pentru cine este familiarizat cu realitățile „mioritice”.
Să încercăm să oferim o mână de ajutor celor de la OMS, pentru a le risipi mirarea.
Românii – un popor neîncrezător în propriul stat și în democrație
Într-un sondaj realizat de IRES în vara anului 2020, adică în plină pandemie, românii declarau că au cea mai mare încredere în Armată (76%), în Biserică (60%) și în Uniunea Europeană (52%). Față de structurile statului, românii au exprimat un nivel de încredere scăzut: Parlament (18%), Guvern (23%) și Președinție (37%).
Conform sondajului, cele mai mari temeri ale românilor sunt corupția (16%), locurile de muncă / șomajul (14%) și educația / pensiile (11%). Aceste temeri exprimă, indirect, neîncrederea în mecanismele statului și ale Justiției de a combate fenomenul corupției (unul endemic, România ocupând, alături de Ungaria și Bulgaria, locul 1 la corupție în UE). Totodată, se observă că românii nu au încredere în economia românească, în sistemul de învățământ public și nici în posibilitatea de a se bucura de o bătrânețe tihnită.
Prin urmare, nu este defel o surpriză faptul că, în același sondaj, 57% dintre români au declarat că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei, iar 64% consideră că mass-media a prezentat exagerat situația sanitară generată de pandemie.
Lipsiți de un stat care să funcționeze eficient și în interesul lor, românii consideră că funcționarea democrației este foarte puțin importantă (9%) în comparație cu siguranța sănătății cetățenilor (72%). Paradoxal, însă, deși foarte atașați de sănătatea proprie (până la a sacrifica democrația, adică drepturile și libertățile cetățenești), românii nu au susținut măsurile restrictive impuse de guvern pentru combaterea pandemiei Covid-19.
În schimb, conform unui alt sondaj IRES, din mai 2021, românii au oferit susținere publică, într-un procent de 75%, măsurilor de relaxare adoptate de guvern la mijlocul acestui an, când reprezentanții autorităților declarau cu emfază că „pandemia a fost învinsă” și „campania de vaccinare a fost un succes”.
Românii – dependenți de „teoria conspiraționistă”, de superstiții și de falsele tradiții de la marginea Bisericii
Românii au înghițit pe nemestecate sumedenia de teorii conspiraționiste despre pandemia Covid-19, promovate pe rețelele de socializare și la posturile de televiziune de diferite figuri macabre, printre care cei mai stridenți dovedindu-se a fi politicienii din siajul AUR și diverși „influenceri” – unii, aflați probabil în solda unor puteri străine.
România este singura țară din Uniunea Europeană al cărei popor a trimis în Parlamentul național un partid – Alianța pentru Unirea Românilor – în al cărui discurs public mesajul antivaccinist și conspiraționist a avut întâietate. Apariția și succesul AUR (foarte probabil cu ajutorul unei forțe străine de statul român, a cărei existență este deja intuită, dar fiind deocamdată dificil de dovedit) reprezintă expresia politică, extrem de periculoasă și de toxică pentru democrație, a voinței românilor a căror singură modalitate de a supraviețui unei crize este apelul la „teoria conspirației”, la superstiții și la false atitudini eroice.
Discursul conspiraționist și propaganda naționalistă au venit pe un teren deja pregătit. Românii sunt nu numai cel mai credincios popor din Europa (în sensul de credință în existența lui Dumnezeu și de încredere sporită în Biserică), ci și un popor infestat de superstiții și false tradiții, aflate la margine de Biserică creștină.
Chiar și aderența la creștinism este, pentru majoritatea românilor, una formală, nu duhovnicească. Altfel nu ne putem explica faptul că românii ocupă locuri pe „podium” în statisticile privid avortul (Să nu ucizi!), corupția (Să nu furi!), fetele minore rămase însărcinate (Să nu preacurvești!) etc.
Dacă românii ar fi cu adevărat credincioși, astfel de statistici nu ar exista pentru România.
Satele tot mai depopulate, dar și mahalele inculte ale marilor orașe românești sunt sufocate de superstiții, care-i însoțesc pe români fie în marile evenimente ale vieții (cununie, botez, înmormântare), fie – uneori – zi de zi. În multe situații, din interes pecuniar, inclusiv preoții Bisericii acceptă practicile superstițioase legate de diferite slujbe religioase ale Bisericii, astfel că acest fenomen a crescut, netulburat, chiar în ograda Bisericii. Totodată, conform sondajelor realizate în ultimii 10 ani, foarte mulți români cred în horoscop, în zodii, în noroc, în deochi și în ghinionul adus de ziua cu data de 13 etc.
Lipsa unei educații științifice în școală și, deopotrivă, a unei catehizări corecte din partea preoților Bisericii i-au transformat pe mulți dintre români în superstițioși, prin falsele tradiții asumate, și în farisei, prin formalismul lipsit de efecte practice al relației lor cu Biserica.
Precaritatea (inexistența) educației științifice și pentru viață în învățământul public
Succesul propagandei conspiraționiste, care (alături de indolența și proasta organizare a autorităților) a provocat eșecul campaniei pro-vaccinare din România, a fost aproape garantat de incultura științifică și medicală a majorității românilor.
După Decembrie 1989, în învățământul public românesc nu s-a reușit aplicarea unei reforme structurale și de conținut. Dimpotrivă, sistemul a fost politizat, birocratizat și grav afectat de corupție.
O mare dezbatere publică (încă nefinalizată) a provocat subiectul educației sexuale în școală. Biserica nu a reușit să propună o alternativă corectă (educația pentru viață), iar susținătorii educației sexuale nu au reușit, la rândul lor, să-și impună agenda (suspectată în mediile bisericești a fi una pro-LGBT). Incapacitatea guvernanților de a modera acestă dezbatere publică a provocat și provoacă dramele fetelor minore rămase însărcinate și alimentează numărul înfiorător de mare al avorturilor comise de femeile românce (una din principala cauză a regresului demografic al națiunii române).
Dacă educația sexuală rămâne, deocamdată, o „castană fierbinte” pe care nimeni dintre politicienii din Parlament și Guvern nu-și asumă să o scoată din foc, educația științifică, cel puțin formal, se predă în școală. Rezultatele sunt aproape nule!
Românii care au beneficiat de educație în învățământul public, după 1990, nu au beneficiat de o educație științifică reală. Probabil că nu întâmplător, conform statisticilor, în rândul generațiilor post-decembriste, vaccinarea este un eșec: 65,1% nevaccinați (vârsta între 25 și 49 de ani) și 68,2% nevaccinați (vârsta între 18 și 24 de ani), conform Euorpean Center for Disease Prevention and Control (statistica din 20 oct. 2021).
Pe de altă parte, după Decembrie 1989, românii au beneficiat de predarea Religiei în școală. Eșecul „orei de Religie” este evident. Din perspectiva asumării poruncilor dumnezeiești și a învățăturii Bisericii, românii pot fi considerați niște rătăciți de la credință: corupție, avorturi, violență în familie etc.
În schimb, mulți dintre români practică un pseudocreștinism dubios, infestat de teorii conspiraționiste, de naționalism de grotă, filetism și antisemitism.
Mai multe voci din ierarhia clericală a Bisericii Ortodoxe Române – între care se remarcă ÎPS Teodosie al Tomisului și PS Ambrozie al Giurgiului – au promovat fățiș un discurs anti-vaccinare și conspiraționist, influențând negativ probabil zeci de mii de credincioși și determinându-i să refuze asumarea măsurilor anti-pandemie.
Reacțiile pro-vaccinare ale oficialilor Patriarhiei Române au fost tardive și cu un conținut mai alambicat decât profețiile Oracului din Delphi. O coincidență stranie face ca Patriarhia Română să se exprime ceva mai limpede pe subiectul vaccinării (prin încurajarea credincioșilor de a urma sfatul medicilor) abia după dezvăluirile șocante făcute de jurnaliștii de la Recorder despre afacerile necurate pe care administrația bisericească le face cu banii publici.
ÎPF Daniel
Incompetența și indolența clasei politice din România – cauză principală a dezastrului
Anul acesta, în luna mai, prim-ministrul liberal posta pe pagina sa de Facebook, un videoclip în care declara glorios și festivist: “Am învins pandemia. Ne întoarcem la normalitate!”.Președintele Iohannis, ceva mai prudent, anunța cu un optimism rezervat: “Așadar, vom avea o relaxare pas cu pas. Am elaborat calendarul, care cuprinde acești pași până pe 1 septembrie, urmând ca la sfârșitul verii să avem o reevaluare, pentru a stabili măsurile pentru toamnă. Aceste relaxări sunt condiționate de doi factori extrem de importanți – pe de-o parte, de evoluția pandemiei și, evident, de măsurat prin rata de incidență, pe cealaltă parte, gradul de vaccinare.”
Știm ce a fost în această vară: calendarul privind relaxarea treptată nu s-a aplicat, românii au invadat terasele restaurantelor, stațiunile de vacanță, concertele în aer liber etc. A fost un festin care atunci părea unul al eliberării de pandemie, dar care s-a transformat, în această toamnă, într-un festin al morții.
Probabil că situația nu era suficient de gravă, în mintea politicienilor care conduceau coaliția aflată la guvernare (PNL-USR-UDMR), așa că la începutul lunii septembrie, aceștia au declanșat o criza politică mortală. Rezultatul este că, de aproximativ două luni, România este un stat neguvernat și neguvernabil.
Inconștiența și indolența în care zac partidele care au majoritatea în Parlamentul României este completată de cinismul înfiorător al partidelor din Opoziție – PSD și AUR.
Liderii PSD rânjesc de pe margine, bucuroși că PNL se prăbușește și le oferă țara pe tavă. Evident că, dincolo de discursurile patriotarde ipocrite, pentru PSD nu este defel important că odată cu PNL se prăbușește și statul român. Ținta liderilor PSD nu este salvarea țării, ci cucerirea puterii politice. După ce vor ajunge iarăși „la butoane”, soluția va fi simplă: ăia de la PNL și USR sunt de vină, au lăsat o „moștenire dezastruoasă”!
Cel mai toxic și antiromânesc partid al Opoziției rămâne însă AUR. Înfășurați până la gât în Tricolor, liderii George Simion și Claudiu Richard Târziu au promovat permanent un discurs de un naționalism grotesc și legionaroid, împănat cu nostalgii ceaușiste, teorii conspiraționiste și cu un evident mesaj anti-vaccinare („împachetat” în lozinci care s-ar vrea a fi un apel la apărarea libertății „amenințate” de măsura privind vaccinarea obligatorie).
Dacă AUR a înregistrat un eșec rușinos în Republica Moldova (în ciuda sprijinului indirect primit de la Moscova și de la agenții de influență ruși din zonă), în România, AUR este în plină ofensivă și într-o permanentă creștere în sondaje. Născută din fricile, obsesiile și frustrările românilor de la marginea cetății, abandonați și trădați de partidele postdecembriste mai vechi, Alianța pentru Unirea Românilor reprezintă cea mai puternică forță anti-UE, anti-NATO și implicit pro-Rusia de pe scena politică românească. Într-un stat cu democrație stabilă, liderii AUR se aflau, la acest moment, sub anchetă penală pentru discursurile lor legionare, antisemite (unele rostite chiar de la tribuna Parlamentului!), dar și pentru acțiunile lor de zădărnicire a combaterii pandemiei Covid-19.
România este însă un stat la margine de prăpastie, așa că AUR prosperă. Cunoscătorii Istoriei vor regăsi în situația actuală toate zbaterile mortale din viața politică a Germaniei interbelice, din anii ’20-’30 ai secolului trecut. Se poate deduce, cu ușurință, păstrând proporțiile, ce partid din România joacă rolul NSDAP-ului…
„Last but not least” – incompetența, slaba pregătire profesională, politizarea și indolența personalului medical din sistemul de sănătate publică
Trebuie sfâșiată și aruncată la gunoi imaginea romantică și glorioasă fabricată de mass-media despre cadrele medicale din spitalele românești, care ar lupta eroic cu pandemia.
Nu! Nu toți cei îmbrăcați în „halate albe” sunt „eroii din linia întâi” de pe frontul luptei împotriva pandemiei Covid-19! Dimpotrivă, o bună parte a personalului medical din spitalele românești este formată de indivizi mediocri, care și-au câștigat postul în spital, de cele mai multe ori, prin „șpagă” și/sau prin intervenția Partidului.
Nivelul de pregătire profesională al absolvenților universităților de medicină din România este, în general, unul mediocru spre submediocru. Să ne reamintim că universitățile de medicină, ca de altfel întreg sistemul de învățământ universitar de stat din România, se află sub controlul discreționar al clanurilor de familie și de partid. Corupția, nepotismul și amantlâcul din universitățile de medicină continuă toxic în spitalele publice, cu efectele mortale deja cunoscute.
Ca un exemplu de statistică, în raportul privind „Starea sănătății în Uniunea Europeană” pentru anul 2019 (deci, înainte de pandemie), România ocupa locul 4 în clasamentul mortalității din cauze tratabile. La fiecare 100.000 de locuitori, 208 români au murit din cauza unor boli care pot fi tratate, vindecate. O dovadă în plus că sistemul de sănătate publică din România este incapabil să funcționeze în parametri normali și eșuează până și în tratarea bolilor de care te poți vindeca!
Spitalele publice din România sunt conduse, fără excepție, de manageri numiți de Partid. Managerii sunt obligați să servească interesele Partidului, fie prin contracte de achiziții „cu dedicație” pentru firmele agreate de Partid, fie prin angajări de personal. Rezultă ineficiență în actul medical și o jefuire permanentă a banilor publici.
Renumele spitalelor publice românești de „lagăre ale morții” a fost însă generat, înainte de toate, de faptul că destui medici uită să-și respecte jurământul de loialitate față de deontologia profesională. Rămâne șocant faptul că, deși salariile din sistemul de sănătate publică românesc au crescut substanțial, în continuare, există medici și asistente medicale care pretind și/sau acceptă bani de la pacienții internați în spitalele publice.
Toate acestea, în condițiile în care o legislație mai mult decât permisivă le oferă medicilor posibilitatea ca, în fiecare zi, să ponteze mai multe activități, prin care își procură venituri foarte mari: medic în spitalul de stat, medic la cabinetul medical privat, cadru universitar la universitatea de medicină, medic asociat în studii clinice etc.
În acest context, rezultă că prăbușirea rețelei de Secții ATI are legătură nu numai cu numărul imens de cazuri grave de infectare cu Covid-19, ci și cu starea deja gravă de dezorganizare, lipsă de profesionalism, politizare și birocratizare din spitalele publice românești.
Pandemia Covid-19 a testat „sistemul imunitar” al spitalelor românești și l-a prăbușit rapid pentru că acesta era unul precar și total ineficient.
O concluzie mirosind a moarte
Experții OMS (îngrijorați că în România se poate dezvolta o nouă tulpină și mai periculoasă a Covid-19) trebuie să înțeleagă un adevăr macabru: națiunea română este pe moarte, iar statul român este în comă profundă.
Probabilitatea ca mecanismele democratice, politice și inclusiv (la nevoie!) militare de care dispune România să găsească soluția la această criză înfiorătoare este una foarte mică.
Doar o minune ne mai poate salva! O minune pe care o poate face nu Uniunea Europeană, nu OMS-ul, ci numai Dumnezeu! Aici am ajuns… la marginea gropii.
„A fost în multe rânduri ciumă în ţară, dar analele nu pomenesc de o boală mai grozavă decât «Ciuma lui Caragea»”, descria istoricul George Potra cumplita epidemie din anii 1812-1813. S-a numit astfel pentru că a izbucnit în a doua zi de domnie a lui Ioan Vodă Caragea, care avea să dețină tronul timp de 6 ani, până în 1818.
„Ciuma lui Caragea” a omorât jumătate din populația Bucureştiului. „În timpul «Ciumei lui Caragea» au murit până la 300 de oameni pe zi şi se crede că numărul morţilor în toată ţara a fost mai mare de 90.000. Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într‑o familie întreagă, iar violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort”, scria academicianul Ion Ghica.
Vodă Caragea şi boierii săi au fugit din calea epidemiei încă de la izbucnire, în 13 decembrie 1812, dar bucureştenilor de rând li s-a permis să părăsească oraşul abia la 1 august 1813, consemnează istoricii.
După mai bine de două veacuri, noi ne putem considera norocoși. Vodă Iohannis și boierii săi nu au fugit de tot din București (o fac doar în weekend, de vineri la prânz până luni tot spre prânz), iar populației i se permite să părăseacă orașul oricând, fără opreliști.
Doar despre Vodă Iohannis se poate spune că stă mai puțin prin Capitală, căci îndatoririle sale de președinte de republică îi poartă pașii deseori prin cele străinătățuri: ba pe la Bruxelles, ba pe la Malmö sau prin alte burguri occidentale. Pe acolo s-a cam terminat cu pandemia, pentru că oamenii au fost serioși și s-au vaccinat în proporție de peste 80%.
Noi, urmașii lui Vodă Caragea, abia am trecut de 30%. Sigur că avem și noi de cine râde, pentru că bulgarii sunt la 25%! Dar în tot restul Europei, vaccinarea a fost o treabă serioasă, trecând de mult de 50%. Portughezii, latini de-ai noștri, și-au imunizat toată populația.
Și-atunci, întrebarea care ne doare: cum au reușit portughezii, spaniolii, italienii și francezii să-și convingă majoritatea covârșitoare a populației să se vaccineze, iar noi nu? Observați că am enumerat doar popoare latine, ca să evit alte argumente. E drept că vorbim de o latinitate occidentală și una orientală. Noi, românii, suntem singura oază de latinitate orientală. Aici acționează și alți factori de influență istorică, precum balcanismul, turcismul, slavismul și comunismul. Toate au lăsat o urmă în genetica noastră socială, și nu în bine.
Așadar, Iohannis și guvernarea sa ar avea unele circumstanțe în uriașa nereușită a vaccinării. Circumstanțe, doar atât! Motive serioase, nu. Pentru că dacă ar fi făcut tot ce era de făcut, vaccinarea n-ar fi fost de peste 90%, ca în Portugalia sau în Spania, dar ne duceam și noi la 50-60% – și nu aveam a le reproșa nimic.
Veți spune că pe noi ne-au nenorocit Șoșoacă și alte căpetenii CapVid, plus televiziuni precum Antena 3 și mai ales România TV, care promovează asemenea trompete anarhiste.
Dar cine trebuia să taie microfonul acestor iresponsabili, cozi-de-topor ale intereselor rusești? Eu? Eu i-am combătut cu toată puterea, dar alte arme decât cele ale scrisului și vorbitului nu am.
În schimb, Vodă Iohannis și boier Cîțu aveau la îndemână o mulțime de pârghii. Dar n-au făcut nici 10% din ce puteau face!
De exemplu, puteau discuta cu membrii CNA – unde, de această dată, au majoritatea – să aplice la sânge Legea audiovizualului. Dacă dădeau amenzi drastice, suspendau temporar emisia și retrăgeau licențe, cu legea în mână, pentru minciunile ordinare promovate la TV prin gura unor Șoșoacă, Coarnă, Chitic, Lazarus, Dan Puric, Dan Bittman, Dana Budeanu, Radu Moraru, dr. Monica Pop, dr. Răzvan Constantinescu și felurite Cerve, se potoleau repede și RTV, și Antena 3, și alte zone insalubre ale audiovizualului românesc.
Ce mai puteau face Iohannis și Cîțu? Ce începuse să facă ministrul de Interne al începutului de pandemie, Marcel Vela. Din spatele gecii sale de piele, acesta a supervizat blocarea câtorva site-uri conspiraționiste din galaxia Ninel Peia (aka Șoșoacă) și constelația frățiilor ortodoxe de rit rusesc. Dar s-a oprit repede și a renunțat la orice ambiție de a aplica legea, deși aplicarea legii era obligația sa.
Succesorul său, Lucian Bode – nici atât. Au zburdat teoriile anti-vacciniste prin online-ul românesc cum le-a poftit inima, sporind masa de adepți din straturile imbecile, zdruncinate ori dezechilibrate ale societății.
Același Minister de Interne avea obligația de a aplica legile penale care condamnă zădărnicirea combaterii bolilor. A făcut ceva ministrul Bode în acest sens? Nimic! A fost ocupat să se aleagă prim-vicepreședinte al PNL, cu veleități de prim-ministru (atunci când i-o veni vremea și nu va dormi pe bancheta din spate a politicii).
De Facebook s-a ocupat cineva, să raporteze energic și constant intervențiile video ale Șoșocoanei? Nimeni din partea Guvernului! Așa s-au putut lăfăi, în universul rețelelor sociale, urlete guturale de genul „Jos masca! Jos botnița! Jos călușul de la gură!” ori „Opriți vaccinarea! E cea mai mare crimă!”, strigate prin piețele publice ori pe la centrele de vaccinare, cu agresivitatea specifică hoardelor barbare.
A făcut ceva Klaus Iohannis pentru a opri nebunia asta? Nimic! A fost ocupat cu practicarea și promovarea golfului, sportul național al românilor.
A făcut ceva Florin Cîțu? Nimic! A fost ocupat să se aleagă președinte al PNL și să-și asigure șefia Guvernului până la următoarea ciumă.
Peste tot există șoșocari și purici și coarne și chitici și cerve și budence și lazaruși și dan-bittmani și radu-morari și monica-popi și răzvani-constantinești și gigi-becali și alte ciudățenii anti-vacciniste, dar impactul lor la populație este limitat prin acțiuni energice ale statului. La noi, statul, practic, n-a existat!
Iohannis și Cîțu au greșit flagrant și când, pe la sfârșitul primăverii, au decretat că „la noi, pandemia a fost învinsă”. Atunci, campania de vaccinare practic a murit, căci mesajul subliminal transmis de Vodă și boierul său favorit a fost: dacă pandemia a fost învinsă, de ce să ne mai vaccunăm?!
Cîțu a greșit și pentru că și-a asumat personal conducerea campaniei de vaccinare, ca să și-o pună apoi la rever ca pe o mare victorie, dar n-a fost în stare nici măcar să-i mai cheme din când în când pe subordonații săi și să-i întrebe de ce lucrurile merg din rău în mai rău. A dormit pe el, iar reproșurile sale au început să curgă abia după ce niște miniștri nu mai erau în Guvern. Și – penibil! – într-o singură direcție: USR.
Cîțu a greșit grav și cu campania de promovare a vaccinării. A făcut câteva spoturi caraghioase, ca să-și promoveze de fapt „echipa câștigătoare”, dar o campanie serioasă, de impact la public, n-a demarat niciodată. Dacă dădea 10 milioane de euro la presă, și o făcea cu cap, putea salva sute de milioane de euro în zona spitalelor (o singură zi de terapie intensivă costă 3.000 de euro per pacient) și mii de vieți.
N-a făcut-o și e vinovat de omor din culpă!
Iar asupra lui Iohannis, protectorul său dincolo de limitele raționalului, va plana aceeași snistră acuzație. O acuzație pe care nu o va pronunța vreun tribunal penal, ci Tribunalul Istoriei.
Acolo, grefierul va consemna că, la peste două veacuri de la Ciuma lui Caragea, am avut Ciuma lui Iohannis. Nu pentru că s-a întâmplat în vremea sa, ci pentru că în anul 2021 (spre deosebire de 2020) n-a făcut nimic ca s-o combată. Așa s-a ajuns la peste 300 de morți pe zi, cam cât ne spun istoricii că dobora și Ciuma lui Caragea.
P. S. Și pentru a întregi tabloul epidemiilor mortale din mandatul lui Vodă Iohannis, se pare că vom fi bântuiți, din nou, de Ciuma Roșie. Pe care însuși Vodă, cu mâna lui, se pregătește s-o aducă la putere.
Președintele PNL a schimbat încadrarea pentru PSD: nu mai e „dușmanul nostru și al românilor”, „dușmanul României”, „inamicul nostru politic”, ci un „partid responsabil”. Unul cu care, sub înaltul patronaj al președintelui țării, se va putea negocia o formulă de guvernare. Atenție, se închid ușile! Urmează stația USL 2, cu peron pe partea stângă!
O declarație făcută de premierul demis (și interimar) Florin Cîțu vineri, 15 octombrie, după ședința Biroului Executiv al PNL în care s-a decis în unanimitate să nu fie refăcută coaliția PNL –USR – UDMR sub bagheta premierului desemnat Dacian Cioloș, conține cheia jocului politic făcut de liberali în această etapă a crizei politice.
Florin Cîțu a spus așa: „USR este parte a unei majorități parlamentare alături de PSD și AUR. Votul pentru moțiune a fost unul politic și a însemnat ruperea coaliției cu PNL. Răspunderea politică revine USR. În mod simetric, responsabilitatea pentru instalarea unui nou guvern revine coaliției USR – PSD – AUR. Dacian Cioloș are datoria să găsească sprijin la partenerii de coaliție PSD și AUR. Premierul desemnat Dacian Cioloș să facă negocieri cu cele două partide pentru a găsi numărul de voturi necesar. Dacă nu va reuși, PNL va demara negocieri cu toți liderii partidelor politice responsabile, mai puțin AUR, pentru a găsi soluții pentru români”.
Mascată de minciuna grosolană „coaliția USR – PSD – AUR” (această coaliție nu există și n-a existat niciodată, dar propaganda PNL o invocă la tot pasul!), a scăpat neobservată fraza cea mai importantă pentru înțelegerea lucrurilor: „PNL va demara negocieri cu toți liderii partidelor politice responsabile, mai puțin AUR, pentru a găsi soluții pentru români”.
Așadar, cu excepția AUR, toate celelalte partide parlamentare sunt „responsabile”, ne spune premierul demis. Inclusiv PSD!
E un moment istoric: președintele PNL, Florin Cîțu, aplică PSD eticheta de „partid responsabil”. Iar asta se întâmplă la câteva săptămâni de când același Cîțu rupea microfoanele cu expresii tari la adresa aceluiași PSD: „dușmanul nostru și al românilor”, „dușmanul României”, „inamicul nostru politic” etc.
Dar Florin Cîțu nu e de capul lui, el se află într-un „parteneriat” (de vasalitate) cu președintele României, Klaus Iohannis. Iar Klaus Iohannis n-a protestat nici cu o silabă la afirmația favoritului său din PNL, pentru care a fost în stare să destabilizeze partidul.
Cu alte cuvinte, Klaus Iohannis e de acord că PSD nu mai e Peee-Seee-Deee-ul de anul trecut, din campania electorală, sau cel de pe vremea lui Liviu Dragnea ori a Vioricăi Dăncilă, ci a devenit un „partid responsabil”.
Adică un partid frecventabil.
Adică un partid cu care se poate face o înțelegere de guvernare, pentru a-i izola pe rebelii de la USR.
Ne mai despart puține zile de momentul în care concubinajul PNL-PSD va fi pe față, fără perdea și fără pătură! Iar „premierul de la Grivco”, de pe vremea germinării USL 1, își va fi desăvârșit, în sfârșit, marea lui lucrare politică: USL 2.
Guvernul Cioloș va pica în Parlament, dar ce va urma după el? Depinde de PNL și mai ales de Klaus Iohannis. Președintele poate prelungi criza până la cote insuportabile (dacă-i dă mandat lui Cîțu să formeze noul Executiv) sau o poate scurta cu cel puțin două săptămâni (dacă ia prima sa decizie rațională din această toamnă de plumb).
Ne aflăm în săptămâna a șaptea a crizei politice declanșate de prim-ministrul Florin Cîțu și de președintele Klaus Iohannis pe 1/2 septembrie, prin revocarea intempestivă a ministrului Justiției, Stelian Ion. De atunci, situația a involuat continuu, marcată de absurd și irațional.
Scenariul degradării scenei politice va continua, dar nu multă vreme. La un moment dat, filmul se va rupe, coșmarul se va sfârși. Mizeria, însă, va rămâne, cu tot balastul acestor săptămâni scârboase.
Ce urmează (Scenariul absurdului)
1. Guvernul Cioloș, minoritar, format doar de USR, va pica la vot în Parlament, în săptămâna 18-22 octombrie. Probabil că nu va lua nici 100 de voturi, deși are nevoie de minimum 234 (din totalul de 466 de senatori și deputați).
2. Președintele Klaus Iohannis va convoca partidele la Cotroceni, pentru a doua rundă de consultări (probabil, pe 25-26 octombrie).
3. De astă-dată, PNL va face o propunere de prim-ministru: Florin Cîțu!
4. Așa cum a anunțat de la începutul crizei, USR va refuza să facă parte dintr-un Guvern Cîțu. Mai mult, va ataca la Curtea Constituțională dreptul lui Cîțu (premierul demis și interimar) de a fi desemnat succesor al lui însuși, în această situație.
5. Răspunsul CCR, pe o speță pe care nu s-a mai pronunțat până acum, va veni după 1 noiembrie.
6. Dacă răspunsul CCR îi va fi favorabil lui Cîțu, acesta va forma un guvern minoritar, doar cu PNL și UDMR.
7. Guvernul Cîțu 2 va ajunge la votul Parlamentului în jur de 5 noiembrie. Dezavuat de USR, PSD, AUR și de tabăra Orban din PNL, Guvernul Cîțu 2 nu va putea fi instalat. La peste două luni de la începutul crizei politice din coaliția PNL-USR-UDMR, România va continua să fie condusă de Guvernul Cîțu 1, minoritar, interimar și demis.
8. Deși Constituția îi dă dreptul, președintele Klaus Iohannis nu va dizolva Parlamentul și nu va împinge țara spre alegeri anticipate, care ar fi un dezastru electoral pentru PNL.
9. Klaus Iohannis va convoca partidele pentru a treia rundă de consultări, în săptămâna 8-12 noiembrie. PNL va propune un alt candidat pentru funcția de prim-ministru. Probabil, pe Lucian Bode, dar mai stau la până Dan Vîlceanu (favoritul lui Cîțu) și Nicolae Ciucă (favoritul lui Iohannis).
10. Guvernul Bode (sau cum s-o numi), susținut de vechea coaliție PNL-USR-UDMR, va fi instalat, prin votul Parlamentului, în după 15 noiembrie. Criza va lua sfârșit după cel puțin două luni și jumătate, dar noul Guvern va fi marcat, o vreme, de multă neîncredere și chiar ostilitate între principalii parteneri, PNL și USR.
Ce ar trebui să urmeze (Scenariul rațiunii)
1. Guvernul Cioloș, minoritar, format doar de USR, va pica la vot în Parlament, în săptămâna 18-22 octombrie.
2. Președintele Klaus Iohannis va convoca partidele la Cotroceni, pentru a doua rundă de consultări (probabil, pe 25-26 octombrie).
3. PNL nu-l va propune pe Florin Cîțu, ci direct pe Lucian Bodea (Dan Vîlceanu, Nicolae Ciucă etc.).
4. Guvernul Bode (sau cum s-o numi), susținut de vechea coaliție PNL-USR-UDMR, va fi instalat, prin votul Parlamentului, în jur de 1 noiembrie. Criza va lua sfârșit după circa două luni.
În varianta a doua, criza politică ar fi scurtată cu cel puțin două săptămâni, iar acumulările de neîncredere, ostilitate și chiar ură dintre PNL și USR s-ar scurta cu același interval de timp.
Deocamdată, Klaus Iohannis, Florin Cîțu și PNL gravitează pe orbita iraționalului, chiar a iresponsabilității. Viața îi va împinge însă, în curând, să revina la rațiune, altfel se vor prăbuși cu totul, trăgând și țara după ei.
Dacă vor face eroarea istorică de a se arunca în brațele PSD, la nici un an de când prezidentul pronunța cu ură Peee-Seee-Deee, își vor ciopli singuri crucea de cadavre politice.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
