Atmosfera tensionată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde astăzi ar putea fi ultimul termen în procesul “Angajări fictive în Teleorman” și ar putea fi pronunțată sentința definitivă, a mobilizat propaganda PSD-istă.
La Antena 3 e ordin de zi pe unitate: totul pentru front, totul pentru salvarea lui Dragnea! Angajații infractorului Dan Voiculescu și invitații lor (unii condamnați, majoritatea penali) cer imperativ ca sentința să nu fie dată astăzi, “în această atmosferă de stadion”.
Moderatoarea Nadina Câmpean lansează o fumigenă: “Se pare că nu judecătorii vor lua decizia, ci vocea străzii. Poporul vrea să-l judece pe Liviu Dragnea”. Și adaugă clișeul zilei: “Nu se poate lua o decizie în această atmosferă de stadion”.
Se apelează la expertiza infractorului Sorin Roșca Stănescu: “Aceste presiuni se încadrează într-un plan mai larg, din care mă tem că ar putea face parte și o eventuală condamnare a lui Liviu Dragnea, o condamnare politică, fără legătură cu faptele președintelui PSD. Este o operațiune coordonată, din care fac parte și acțiunile de la Bruxelles sau Strasbourg, din Parlamentul European sau de la Comisia Europeană.”.
Așadar, propaganda roșie pregătește terenul: dacă Dragnea va fi condamnat, asta nu înseamnă că e vinovat, ci că a intrat în acțiune Statul Paralel European!
Intră prin telefon și Răzvan Dumitrescu. Zice că Parlamentul European dezbate aiurea situația din România, pentru că cei de acolo habar n-au ce se întâmplă la București. „La Codurile penale nici măcar nu s-a făcut vreo modificare, iar legile justiției nu bagă pe nimeni la închisoare”, minte grosolan slujbașul lui Voiculescu.
La audierea lui Tudorel Lazăr pentru desemnarea procurorului general din următorii trei ani, Tudorel Toader a lansat o minciună colosală. Ca să-l discrediteze pe procurorul general, ministrul Justiției i-a reproșat acestuia că ar fi cheltuit 500.000 de euro în deplasările sale.
Tudorel Toader: „Mi-aţi prezentat aici, şi în raportul dumneavoastră, semnele recunoaşterii internaţionale: că aţi fost invitat, că aţi fost invitat… Întrebarea este aşa: dacă aveţi o evidenţă a tuturor deplasărilor… cineva îmi spune – şi voi verifica oficial – faptul că toate aceste deplasări, pe perioada mandatului dumneavoastră, au costat Ministerul Public o frumoasă sumă de 500.000 de euro. Este adevărat?”
Augustin Lazăr a replicat: „Eu cred că este o exagerare. O să fac o verificare dacă cifra prezentată de dumneavoastră e adevărată, dar mă îndoiesc”.
La scurtă vreme, Parchetul General a precizat, într-un comunicat oficial: „Deplasările externe efectuate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la preluarea mandatului, în anul 2016, până în prezent, au totalizat costuri în sumă de 96.373,51 lei (reprezentând 20.241,86 euro la cursul actual)”.
Minciuna lui Toader este grosolană: „frumoasa sumă” cheltuită pe deplasările procurorului general a fost umflată de 25 de ori!
În fața unei asemenea gogomănii, pe baza căreia Toader l-a „picat” la concurs pe Lazăr, se impun câteva acțiuni de urgență:
Toader să-i prezinte scuze lui Lazăr;
Toader să-și dea demisia din funcția de ministru;
audierea lui Lazăr să fie invalidată, pentru folosirea unor informații false;
Lazăr să-și depună din nou candidatura pentru un nou mandat de procuror general;
Lazăr să-l dea în judecată pe Toader pentru acest oribil și tendențios fake-news.
Europarlamentarul Monica Macovei le atrage atenția complicilor lui Liviu Dragnea că sunt „părtași la distrugerea țării”.
„Disperarea lui Dragnea este un pericol real pentru români”, spune Macovei, care precizează că planul „Totul pentru Dragnea” presupune distrugerea justiției.
Mesajul Monicăi Macovei
„Disperarea lui Dragnea în fața adevărului că este un condamnat definitiv, cu încă o condamnare în primă instanță, este un pericol real pentru români. Oricine îi mai răspunde la ordine este părtaș la distrugerea țării.”
„Dragnea se simte acum «păcălit» de Toader, avocatul infractorilor, pentru că încă nu a dat OUG de modificare a codurilor penale pentru a-i albi cazierul și a-l scăpa de altă condamnare. Despre Toader spune că nu mai este «important», iar Parlamentului controlat încă de majoritatea PSD&ALDE îi dă ordine pentru modificarea Codurilor penale: «Parlamentul trebuie să lucreze (…), trebuie să-și reintre în atribuții». Aceeași majoritate care la Senat a amânat iar, după 5 luni de zile, cererea DNA de ridicare a imunității lui Tăriceanu, pentru că PSD&ALDE știu doar cum să blocheze justiția.”
„În planul «Totul pentru Dragnea», de distrugere a justiției și a țării, intră și sesizarea CCR legată de completurile specializate de la Înalta Curte, depusă de Iordache, sluga perfectă, și pentru care raportor este judecătorul neconstituțional Petre Lăzăroiu, al cărui mandat prevăzut de Constituție a expirat în 2018.”
„Toader a slujit devotat PSD&ALDE și a subjugat justiția în etape: a decapitat DNA și este pe punctul de a decapita și Parchetul General, a înființat Secția Specială de anchetare a magistraților, punând presiune pe sistemul de justiție, a dat sau a susținut mai multe OUG-uri și legi prin care au fost dezincriminate fapte de corupție, iar ieri a stabilit că niciun candidat pentru conducerea Parchetului General, printre care și Augustin Lazăr, nu este potrivit pentru a ocupa această funcție, și reia procedura de numire, probabil până se va înscrie cineva obedient.”
„Singurii trădați și păcăliți cu adevărat de acești politicieni care lucrează împotriva țării suntem noi.”
Liderul PSD s-a săturat şi de ultimul ministru al Justiţiei, altfel slugă perfectă până la ordonanţele dorite de Dragnea. Tudorel Toader a înţeles că poate fi debarcat din funcţie şi a început să joace pe cartea „muşchilor umflaţi”.
Liviu Dragnea a declarat miercuri că Tudorel Toader nu mai este asumat de PSD ca ministru al Justiției.
Liviu Dragnea a spus miercuri că cele două Coduri penale vor fi modificate de Parlament prin lege, lăsând să se înțeleagă că a renunțat la varianta unei ordonanțe de urgență. El a acuzat Guvernul că a păcălit Parlamentul pe acest subiect. ”Parlamentul trebuie să lucreze. A luat o pauză, păcălit de Guvern, acum trebuie să lucreze”, a declarat Liviu Dragnea.
”Tudorel Toader nu e ministrul meu. A fost asumat de PSD, nu știu cât o să mai fie asumat de PSD. Se pare că PSD nu și-l mai asumă. Îl considerați prea important pe acest om, eu nu”, a mai spus liderul PSD despre Tudorel Toader, a cărui soartă în fruntea Ministerului Justiţiei pare pecetluită.
Interesantă e declaraţia „Parlamentul a fost păcălit de Guvern”. Guvernul nu e nimeni altcineva decât Viorica Dăncilă şi Tudorel Toader, în chestiunea de viaţă şi de moarte pentru liderul PSD: ordonanţele menite să-l scape de iminenta condamnare în Dosarul Bombonica.
Practic, Dragnea îi pune în aceeaşi barcă pe Dăncilă şi Tudorel: cea a „vinovaţilor” pentru neadoptarea OUG care l-ar putea salva.
De altfel, azi au apărut primele informaţii pe surse despre motivul pentru care Dăncilă n-ar merge înainte cu planul lui Dragnea privind „ordonanţele nucleare”.
„Dăncilă spune că nu vrea să rămână o pată în istoria României și că nu riscă activarea Articolului 7 în mandatul ei”, au relatat surse din PSD pentru stiripesurse.ro, cu privire la ordonanțele de urgență în domeniul justiției.
Mîine, la CCR, e o zi crucială. O admitere a contestaţiei privind ilegalitatea completurilor de 3 de la Înalta Curte (unul dintre ele i-a adus condamnarea lui Dragnea în primă instanţă) ar însemna cale liberă pentru ca „sultanul de Teleorman” să atace sentinţa de condamnare. Procesul s-ar putea relua, ceea ce pentru Liviu Dragnea ar fi o imensă gură de oxigen: ar câştiga timp pentru aplicarea planului de încălecare completă a României.
Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA și fost procuror general al României, a câștigat, în primă instanță, gradul profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia nu e definitivă.
Anul trecut, pe 6 noiembrie, Secția pentru procurori a CSM a decis să nu-i acorde Codruței Kovesi acest grad profesional fără concurs, doar în virtutea faptului că a fost procuror general al României. Kovesi a atacat decizia CSM la Curtea de apel București, care astăzi i-a dat câștig de cauză.
Decizia Curții de Apel București
„Admite cererea. Anulează hotărârea 673 din 06.11.2018 a Consiliului Superior a Magistraturii, Secţia pentru Procurori.
Obligă pârâtul să emită hotărârea prin care să recunoască reclamantei gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII a Contencios Administrativ şi Fiscal.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 09.04.2019.”
După revocarea Codruței Kovesi din funcția de șefă a DNA, procurorul general Augustin Lazăr a decis ca ea să fie delegată la Parchetul General – Serviciul de îndrumare şi control.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat însă că Laura Codruţa Kovesi trebuie să plece de la Parchetul General dacă nu are grad profesional corespunzător, conform noilor reglementări introduse prin ordonanţa de urgenţă de modificare a legilor Justiţiei.
Parodia organizată de Tudorel Toader la Ministerul Justiției, pentru desemnarea procurorului general al României pentru următorii 3 ani, se îndreaptă spre un rezultat previzibil: „câștigător” va fi Marian Drilea.
Previziunea ZIARIRII.COM: propunerea lui Tudorel Toader va fi Marian Drilea de la DIICOT Brașov, singurul candidat care a lăudat grețos mizerabila Secție Specială de Investigarea a Infracțiunilor din Justiție (SS / SIIJ).
Ceilalți trei candidați – Augustin Lazăr (procurorul general), Gabriela Scutea (DNA) şi Daniel Horodniceanu (fost șef al DIICOT) – nu au nicio șansă. Ei au fost acceptați la concurs doar pentru a da o notă de credibilitate parodiei organizate de Tudorel Toader.
Marian Drilea pare să fi fost preselecționat, iar candidatura sa – suferată sau încurajată de ministrul Toader și de mafia politico-judiciară din spatele acestuia.
La audierea de azi, Drilea a lăudat Secția Specială a lui Tudorel Toader (condusă de abjecții Gheorghe Stan și Adina Florea) și a criticat modul in care actualul procuror general, Augustin Lazăr, a gestionat „problemele privind abuzurile” de la DNA.
Drilea este autorul unui rechizitoriu care s-a soldat cu o achitare răsunătoare, în dosarul „Motorina”, în care era vizat fostul șef al Fiscului, Sorin Blejnar.
În septembrie 2012, la câteva luni de când devenise prim-ministru, Victor Ponta încercase să-l impună pe Marian Drilea la șefia DNA, în locul lui Daniel Morar.
Iată ce scria newsbv.ro pe 5 septembrie 2012: „Premierul României vrea să-l schimbe pe Daniel Morar cu un procuror suspectat de falsuri. Marian Drilea a fost mutat de la Braşov la Bucureşti, pentru a fi pregătit să preia anticorupţia. Victor Ponta a găsit un înlocuitor pentru procurorul-şef Daniel Morar. Surse din PSD susţin că acesta vrea să-l pună la şefia DNA pe unul dintre partenerii săi de raliuri, procurorul DIICOT Marian Drilea. Mandatul lui Morar la conducerea DNA a expirat în luna august şi a fost prelungit, prin delegare, cu şase luni. Drilea, propus de Ponta să-i ocupe locul, are un trecut controversat. El a fost pus sub acuzare într-un dosar de falsificare a unor documente DGIPI. Ponta şi Drilea au aceeaşi pasiune pentru viteză şi au participat împreună, în ultimii cinci ani, la zeci de curse în campionatul naţional de raliuri. Ponta este copilotul lui Edwin Keleti, iar Drilea este copilotul lui Lucian Boroianu”.
Alesul lui Tudorel Toader – probabil, Drilea – va fi propus președintelui Klaus Iohannis, cel care deține atributul constituțional de a-l numi pe procurorul general al României. E de așteptat ca Iohannis să refuze numirea lui Drilea, dacă ea se va concretiza.
În ultimele zile, Norica Nicolai a fost una din vocile care au comentat activitatea de până în 1990 a procurorului general Augustin Lazăr, pe fondul acuzațiilor aduse lui Lazăr de Antena 3 și alte canale media apropiate cercului puterii.
Mapa profesională a Noricăi Nicolai scoate la iveală lucruri interesante despre activitatea sa ca procuror înainte de 1990. Dezvăluirile datează din anul 2008, ele fiind aduse la lumină de președintele de atunci, Traian Băsescu.
Mai jos, acuzațiile aduse Noricăi Nicolai, extrase din comunicatul de presă remis în ianuarie 2008 de Administrația Prezidențială:
Astfel, în anul 1987, doamna Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Olteniţa, judeţul Călăraşi, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată şi încarcerată.
După condamnare, poliţia a descoperit adevăratul vinovat.
Persoana vinovată şi persoana nevinovată aveau aceleaşi nume şi prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite.
În loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane şi punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condiţiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanşeze începerea urmăririi penale şi un nou proces pentru persoana vinovată.
În acest mod, făptuitorul real nu a mai beneficiat de dreptul la apărare, nefiind audiat şi întrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai.
Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancţionată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Olteniţa şi ai Procuraturii Generale.
De asemenea, după Revoluţie, în anul 1991, deşi avea calitatea de procuror pe lângă Procuratura Locală Olteniţa – judeţul Călăraşi, doamna Norica Nicolai, încălcând legea, a reprezentat, în baza unei procuri, un cetăţean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din Bucureşti.
Procesul a avut loc la Tribunalul Călăraşi. Pentru a-şi motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoaşterea legii.
La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura.
Ministrul Justiției Tudorel Toader se află, la această oră, într-o discuție cu premierul Viorica Dăncilă, anunță Antena3. Întâlnirea dintre cei doi are loc după criticile liderului PSD Liviu Dragnea la adresa ministrului Justiţiei, care n-a pus pe masa lui Dăncilă mult-visata ordonanţă menită să-l scape de condamnare.
Viorica Dăncilă pare dispusă să semneze orice îi cere Liviu Dragnea, inclusiv o ordonanţă care ar arunca în aer statutul României în Uniunea Europeană, în ciuda asigurărilor pe care le-a dat oficialilor UE că nu va da „verde” unei astfel de OUG înainte de a se consulta cu ei.
Totuşi, Dăncilă nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă în domeniul Codurilor penale, care l-ar salva pe Dragnea de iminenta condamnare în Dosarul Bombonica, al cărui ultim termen e foarte aproape: pe 15 aprilie, adică peste şase zile.
Pentru a-l ajuta pe şeful ei, Dăncilă are nevoie să primească de la Ministerul Justiţiei, adică de la Tudorel Toader, proiectul de OUG, pe care ministrul nu i l-a pus încă pe masă.
În aceste clipe se joacă soarta justiţiei independente. O ordonanţă clar „cu dedicaţie”, dată de ditamai Guvernul României pentru salvarea unei persoane (Liviu Dragnea), exact înainte de sentinţa finală, ar fi un dezastru total pentru România. Ar însemna practic anularea justiţiei pentru un singur om, moartea democraţiei, autoexcluderea de facto din Europa! Vor accepta Dăncilă şi Tudorel Toader aşa ceva?
Dragnea cere totul sau nimic!
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus aseară la România Tv că tot partidul s-a lăsat „păcălit” de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a anunţat în ianuarie că vrea să adopte ordonanţele privind justiţia, iar acum a afirmat că nu se justifică urgenţa, potrivit stiripesurse.ro.
Mai multe voci influente din PSD au sugerat că mâine, la dezbaterea moţiunii anti-Tudorel Toader din Senat, ministrul Justiţiei ar putea fi „mazilit” la vot.
„Nemulţumirile au fost exprimate public, nu e nimic necunoscut. Sunt mai mulţi colegi care au exprimat nemulţumiri pe mai multe teme: eu mi-am exprimat nemulţumirea faţă de un buget extrem de mic de investiţii al Ministerului Justiţiei, că s-au modificat prin OUG soluţii adoptate în Parlament, faptul că nu a dorit să vină nici la Comisia juridică, nici la Comisia specială să dezbată anumite soluţii. Sunt foarte multe nemulţumiri ale colegilor”, a declarat marţi Robert Cazanciuc, senator PSD.
El a precizat, în context, că miercuri la dezbaterea moţiunii simple „fiecare va vota potrivit conştiinţei sale”.
E o formulă eufemistică menită să transmită un mesaj clar: Tudorel Toader a fost o slugă bună, a dat cam tot ce-a cerut Dragnea, dar nu chiar tot. A amânat mult ordonanţa care îl scapă pe Liviu Dragnea de condamnare şi asta n-a fost pe placul partidului aliniat total în spatele liderului PSD.
A dat semnalul îndepărtării lui Tudorel
Liviu Dragnea a „produs” un nou delir, luni seara, la România TV. Liderul PSD a afișat atitudinea unui înfrânt, dar a unuia răzbunător.Principalele țintele ale unui discurs suprarealist: Klaus Iohannis („mai rău decât Traian Băsescu, care mai avea momente de omenie”), Tudorel Toader („ne-a păcălit”), Rareș Bogdan („un măscărici”), Europa, „Statul Paralel”.
Delirul lui Liviu Dragnea
„Referendumul este o păcăleală a lui Iohannis, caută un prilej disperat să participe și el la campanie. O să aibă probleme cu USR și Cioloș, au dat ordonanțe care au modificat sute de articole din Codul Penal. Au zis că dacă vor veni la guvernare, vor modifica legile justiției prin ordonanțe de urgență.”
„Iohannis e mai rău și mai dușmănos decât Băsescu. Băsescu mai avea momente de omenie și de discuție.”
„Cred că nici cu Ponta nu ajungeam la nivelul ăsta. Cu ăla se mai putea discuta, cu ăsta nu. Acest om are doar porunci și dorințe, și cereri – ori ca el ori nu se face.”
„Nimic în extern, merge și tace la toate întâlnirile. Când tragi linie, avem 4 ani și jumătate cu un om care a adus deservicii României.”
„Noi în fiecare an creștem România, în fiecare an nivelul de trai crește. Ei spun mereu că vor îngheța pensiile, poate și salariile. Când tot spui nu sunt bani pentru pensii, pentru salarii, asta pregătesc.”
„Sistemul e zgâlțâit din temelii.”
„Nu eu semnez ordonanțe de urgență. În partid s-a luat o decizie, pentru unii e facultativă. Articolele din codurile penale declarate constituționale să fie adoptate prin ordonanță de urgență. Sunt articole din Codul Penal declarate constituționale.”
„S-a mers la Bruxelles cu niște articole… Am înțeles că s-a dorit să se arate deschidere. A fost domnul Toader cu o echipă. Nu știu dacă a fost singur, au fost doi, a făcut intenționat sau nu. A mers la Bruxelles cu 7 sau 8 articole… și de acolo vii și spui că nu le-a dus nici pe alea. Nu a fost doamna Dăncilă acolo.”
„Nu poți să ieși la începutul anului că adopți ordonanțe de urgență, ridici scandalul până la cer și pe urmă spui că nu mai există urgența. S-a generat un scandal inutil, s-a blocat procesul în Parlament.”
„Ne-am lăsat păcăliți total… cred că domnul Toader ne-a păcălit. A spus explicit că nu se adoptă. Văd și eu că e totuși o construcție profesionistă. Se pare că acum începe să se deșire.”
„Săptămâna viitoare trebuie să se reia procedura în Parlament. Că se finalizează acum, la anul, legile trebuie adoptate.”
„Secția specială pentru investigarea magistraților e singura structură cu zero influență politică.”
„În ce-l privește pe domnul Toader, procedura e simplă. În CEx ori doamna premier ne anunță că vrea să-l remanieze, ori colegii ne anunță că vor să îl remanieze. Eu nu o să propun să fie remaniat domnul Toader.”
„Pe domnul Lazăr poate să-l propună domnul Toader pentru un nou mandat, orice e posibil.”
8 aprilie 2019 – o zi istorică: procurorul general al României, Augustin Lazăr, anunță că Secția Militară a Parchetului General a trimis în judecată dosarul Revoluției din 1989.
Într-o declarație de presă, Lazăr a precizat că dosarul Revoluției a fost unul dintre obiectivele asumate în proiectul său managerial, cu care a câștigat concursul pentru numirea în funcție, în urmă cu trei ani.
Procurorul general a prezentat scuze public, în numele instituției pe care o conduce, pentru cei aproape 30 de ani pierduți pe drumul de la crimele din 1989 la începerea judecării lor.
Augustin Lazăr a făcut o precizare importantă: două treimi din volumul informațiilor aflate la dosar (2.030 de volume din totalul de 3.330) sunt rodul muncii echipei de procurori militari care a preluat cauza în urmă cu trei ani.
Din păcate, doar trei mari inculpați au fost trimiși în judecată: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gen. Iosif Rus (fostul șef al Aviației Militare). Dintre ceilalți inculpați, unii au murit în timpul instrumentării dosarului (gen. Nicolae Militaru, Cico Dumitrescu, Mihai Lupoi, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu etc.), pentru alții s-a dat clasare.
Explicațiile lui Augustin Lazăr
Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu în 1990
„Oameni de cultură, politicieni, cercetători au exprimat de-a lungul timpului diverse teorii în legătură cu momentul decembrie 1989. Azi, juriștii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar, ca parte a unei investigații complexe, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele revoluției nu este instituțională, ci este directă, individuală.”
„Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 de volume au fost instrumentate după 13 iunie 2016. Sunt niște cifre ilustrative pentru volumul impresionant de muncă.”
„Pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate probe obținute după iunie 2016, dată la care s-a confirmat redeschiderea urmăririi penale.”
„Datorăm soluționarea acestui dosar istoric unei echipe de procurori militari din elita Ministerului Public.”
„În arhivele unor instituții se aflau probele concludente.”
„Adresez mulțumiri următoarelor instituții: MApN – pentru identificarea mai multor documente militare de arhivă; Senatul României – pentru declasificarea stenogramelor Comisiei pentru cercetarea evenimentelor din 1989; CNSAS – pentru informațiile puse la dispoziție; SRI – pentru identificarea, declasificarea multor documente militare de arhivă; MAI și STS – pentru sprijinul logistic oferit.”
„Prezint scuzele instituționale ale Ministerului Public pentru faptul că această anchetă a durat 30 de ani.”
„Soluția emisă e o dovadă de respect pentru memoria eroilor din decembrie 1989.”
Rechizitoriul dovedește „diversiunea teroristă”
Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Mihai Ispas la TVR, pe 22 decembrie 1989
Comunicatul Parchetului precizează: „Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii”.
„Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12.00).”
„Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.”
„Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor.”
Gen. Iosif Rus
„Gen. Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.”
„La 23.12.1989. gen. Iosif Rus a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.”
„Întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16.00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.”
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al Apărării) și Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.”
„Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.”
„Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale MApN (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al Apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai MApN a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai CFSN a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.”
Comunicatul Parchetului Militar
Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a comunicatelor din datele de 8 februarie 2017, 18 decembrie 2017, 2 aprilie 2018, 17 aprilie 2018 și 21 decembrie 2018 este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:
Una dintre prioritățile strategice ale Ministerului Public, în exercitarea rolului său constituțional de a apăra interesele generale ale societății, ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, a constituit-o soluționarea așa numitelor ,,dosare istorice”, reprezentând acele cauze vizând clarificarea unor aspecte esențiale privind istoria recentă a țării.
Astfel, la data de 1 august 2016, procurorii militari din cadrul Secţiei Parchetelor Militare, în cauza denumită generic drept ”Dosarul Gheorghe Ursu”, vizând moartea cunoscutului dizident anticomunist, au dispus trimiterea în judecată a doi foști ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, precum și a unui fost ministru de interne și a unui fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
În iunie 2017, procurii militari au finalizat ”Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990”, în care au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității 14 inculpați, printre care un fost șef de stat, un fost prim-ministru al guvernului interimar al României, un fost viceprim-ministru al guvernului interimar al României și un fost director al Serviciului Român de Informații.
Astăzi, la aproape trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, după o evoluție complexă și complicată a cauzelor penale ce au avut ca obiect cercetarea faptelor săvârșite în acea perioadă, fapte ce au dus la căderea regimului comunist, suntem în măsură să anunțăm soluționarea acestui dosar esențial pentru aflarea adevărului despre istoria noastră recentă.
Prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au fost trimişi în judecată inculpaţii:
1. Iliescu Ion – fost preşedinte al României,
2. Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi
3. general (rtr.) Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare,
pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., cu aplic. art. 5 C.p.
Pentru întocmirea rechizitoriului Secției Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin Încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale. Procurorii militari au obținut prin ancheta desfășurată probe noi, iar în urma declasificării documente esențiale, care au contribuit la cunoașterea împrejurărilor comiterii faptelor și la aflarea adevărului.
În urma cercetărilor și probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţiaConsiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.
Ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare.
Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român.
Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).
Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.
Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.
Totodată, a fost dispusă clasarea cauzei:
– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Ceauşescu Nicolae – fost preşedinte al României, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12.1989 (orele 12:06), întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Vlad Iulian – fost şef al Departamentului Securităţii Statului şi Postelnicu Tudor – fost ministru de interne, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989- 22.12.1989, întrucât există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev.şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării şi Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. şi ministru, pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Eftimescu Nicolae – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion – fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (C.I.T.), pentru conduitele constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestora, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
– cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. şi ped. de art. 439 alin.1. lit. a, g, i şi k din C.p., de către Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N., pentru conduitele acestuia, constatate în intervalul 22.12.1989-31.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale,
– cu privire la conduitele numiţilor Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) şi Dinu Ştefan – fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii, prev de art. 439 din C.p.,
– cu privire la conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din C.p.
– cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prev. şi ped. de art. 189 lit. a, f din C.p. cu aplic. art. 5 C.p., de către Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş, având în vedere că în sarcina acestuia nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală.
Devine tot mai clar că Tudorel Toader, şi nu Dăncilă, l-a ţinut în loc până acum pe Dragnea cu ordonanţele care îl scapă de condamnări. Iar dacă până acum premierul-marionetă nu a dat OUG a fost că nu le-a avut pe masă, nu că s-ar fi codit s-o facă.
Evident, ministrul Justiţiei nu iese ca un erou din scenă, dimpotrivă. A fost sluga ideală, doar că n-am mers până la capăt. Nu mai au nevoie de el, de mişcă lent. N-a dat Tudorel OUG? Nu-i nimic, o dă Vasilica Dăncilă. Dar mai întâi trebuie să scape de ministrul cel care n-a fost slugă totală.
Premierul Viorica Dăncilă a declarat luni că va lua o decizie cu privire la ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD, după ce o să asculte şi opinia colegilor săi de partid.
Dăncilă a făcut aceste precizări într-o conferinţă de presă susţinută la inaugurarea noului sediu al Sectorului Poliţiei de Frontieră Isaccea al Gărzii de Coastă.
„O decizie (cu privire la Tudorel Toader – n.r.) o voi lua în cadrul Comitetului Executiv Naţional, când am să ascult şi părerea colegilor mei şi o să îmi spun şi eu părerea”, a afirmat Dăncilă, întrebată ce va face în cazul lui Tudorel Toader, în contextul în care foarte mulţi lideri social-democraţi cer schimbarea lui din funcţie iar preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că decizia va fi a premierului.
Dăncilă a adăugat că în cadrul CExN va prezenta şi o evaluare cu privire la activitatea din Guvern a lui Tudorel Toader.
„Suntem guvern politic, suntem susţinuţi politic şi este foarte bine ca aceste discuţii să le avem în cadrul politic, în cadrul Comitetului Executiv Naţional. După ce vom lua această decizie, voi ieşi public şi am să o comunic”, a menţionat premierul, relatează Agerpres.
Reacţia lui Dăncilă este clar urmarea mesajului foarte dur, la adresa sa şi a lui Tudorel Toader, lansat de liderul PSD.
Atacul foarte dur de la Călăraşi
Răbufnirea lui Liviu Dragnea de vineri, de la Călărași, descrie disperarea unui dictator paranoic, furios și disperat. Un tiran care se simte trădat de către doi dintre lacheii săi cei mai fideli: Viorica Vasilica Dăncilă și Tudorel Toader.
De pe malul Dunării, dintr-un oraș cu economie prăbușită, ayatollahul PSD a lansat un atac incredibil, neașteptat, la adresa premierului și a ministrului Justiției. Furia lui Dragnea pornea de la refuzul oamenilor-cheie din Guvern de a adopta ordonanța de urgență pentru modificarea Codurilor penale.
Cu două zile în urmă, cei doi, Dăncilă și Toader, se aflaseră la mijloc, între două plutoane de execuție. Pentru ei, furia Europei a fost mai tare decât furia lui Daddy. Și, speriați, n-au dat ordonanța.
Atacurile lui Liviu Dragnea
„În ceea ce priveşte ordonanţa, eu vă spun sincer că în ziua de miercuri m-am amuzat: vedeam, aşa, un fel de teatru cam ieftin. Îi vedeam pe unii de la Bruxelles care ţipau şi care urlau şi care ameninţau”.
„Pentru ce era acest teatru? Domnul Toader să înţeleagă că nu mai poate continua aşa, trebuie să înceteze cu această atitudine. Mulţi colegi îmi spun că de fapt toată intenţia dumnealui, din ianuarie, a fost să ridice aceste subiecte în dezbatere, ca să discutăm trei luni de zile nu de ce avem de făcut în România reală – nu în România imaginară. Și a tot anunţat că va da nişte ordonanţe de urgenţă, care de fapt nu s-au dat şi despre care nu are intenţia să le dea vreodată”.
„Eu cer Guvernului în mod ferm să înceteze cu această discuţie la nesfârşit. Parlamentul începuse procedura de finalizare a votului pentru Codurile penale, după verificarea de la Curtea Constituţională. A fost o greşeală a PSD că a crezut în unii care au spus că vor da aceste Coduri prin ordonanţe de urgenţă, ca să ajungă la final să se meargă, din câte am înţeles, cu vreo 7-8 articole la Bruxelles, într-o mare umilinţă”.
„Deci, în ceea ce priveşte Codurile penale şi legislaţia respectivă, Parlamentul trebuie să-şi urmeze cursul pe care îl începuse. Că se vor adopta în această sesiune, în sesiunea următoare, când se vor adopta, aceste legi trebuie să fie finalizate, pentru că au deasupra lor controlul CCR”.
„Guvernul trebuie să se ocupe serios de programul de guvernare. Când are de gând să adopte ceva, anunţă azi şi adoptă într-o săptămână, nu putem lăsa să se discute despre nişte teme parazite luni de zile. Aici, doamna prim-ministru trebuie să ia o decizie, este apanajul dumneaei”.
„L-am întrebat chiar marţi pe domnul Toader, de faţă cu doamna Dăncilă, cu domnul Tăriceanu: «Am făcut vreodată presiuni asupra dumneavoastră?» «Nu». «Fac acum presiuni asupra dumneavoastră?» «Nu». «Multă sănătate şi succes!». Pur şi simplu, voiam să închidem acest subiect”.
„Trebuie să decidă Viorica Dăncilă dacă vrea să-l mențină sau nu (pe ministrul Tudorel Toader – n. red.)”.
„Pe mine nu mă mai interesează ce se întâmplă la Ministerul Justiției”.
„Domnul Toader credeți că e tatăl nostru? PSD nu poate rămâne captiv nici lui Toader, nici altcuiva!”
Viorica Dăncilă pare dispusă să semneze orice îi cere Liviu Dragnea, inclusiv o ordonanţă care ar arunca în aer statutul României în Uniunea Europeană, în ciuda asigurărilor pe care le-a dat oficialilor UE că nu va da „verde” unei astfel de OUG înainte de a se consulta cu ei.
„Nemulţumirile au fost exprimate public, nu e nimic necunoscut. Sunt mai mulţi colegi care au exprimat nemulţumiri pe mai multe teme: eu mi-am exprimat nemulţumirea faţă de un buget extrem de mic de investiţii al Ministerului Justiţiei, că s-au modificat prin OUG soluţii adoptate în Parlament, faptul că nu a dorit să vină nici la Comisia juridică, nici la Comisia specială să dezbată anumite soluţii. Sunt foarte multe nemulţumiri ale colegilor”, a declarat marţi Robert Cazanciuc, senator PSD.
„Referendumul este o păcăleală a lui Iohannis, caută un prilej disperat să participe și el la campanie. O să aibă probleme cu USR și Cioloș, au dat ordonanțe care au modificat sute de articole din Codul Penal. Au zis că dacă vor veni la guvernare, vor modifica legile justiției prin ordonanțe de urgență.”
