Categorie: Justiție

Mai mulți magistrați români s-au întâlnit, joi, la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European, inclusiv cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. 

Procurorii şi judecătorii sunt reprezentanți ai Asociației „Forumul Judecătorilor din România”, ai Asociației „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și ai Asociației „Inițiativa pentru Justiție”,

Tot joi, magistrații români, alături de colegii lor din Belgia, au organizat un protest în fața Palatului de Justiție din Bruxelles.Magistrații au purtat banderole albe și au avut pancarte cu mesaje scrise în limba engleză și franceză.

„Dacă nu vor respecta ceea ce s-a convenit, în sensul neemiterii ordonanțelor de urgență, nu va mai exista un nou avertisment și Comisia va acționa imediat în consecință, folosind toate instrumentele pe care le are la dispoziție”, acesta a fost mesajul lui Frans Timmermans către magistrații români cu care s-a întâlnit, potrivit procurorului Bogdan Pîrlog, co-președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiţie.

Pîrlog a mai precizat că prim-vicepreședintele Comisiei Europene a făcut referire, în mesajul său, la ordonanțele de amnistie și grațiere, pe care Guvernul Dăncilă ar urma să le adopte, care l-ar salva pe Liviu Dragnea de o eventuală condamnare nouă în Dosarul Bombonica (bani furaţi de PSD de la copiii din Teleorman).

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a făcut astăzi declarații devastatoare la adresa Guvernului PSD-ALDE. Olandezul s-a referit la discuția de azi-dimineață, din Colegiul comisarilor, privind situația statului de drept din România.

Timmermans a transmis din nou Guvernului Dăncilă un mesaj foarte dur: opriţi atacul la justiţie şi la statul de drept! Nu daţi ordonanţe pentru demnitari, care destabilizează sistemul de justiţie!

Declaraţiile lui Frans Timmermans

• „Independența justiției este fundamentală pentru Uniunea Europeană.”
• „În ce privește statul de drept din România, am updatat Colegiul. România trebuie să pună din nou procesul de reformă în mișcare.”
• „S-ar putea ca foarte curând să se ia decizii (în România – n.red.) care ar schimba sistemul judiciar, cu risc de impunitate a demnitarilor de rang înalt. Atunci, Comisia Europeană ar urma să reacționeze imediat, în termeni de zile, ca să se înțeleagă foarte clar care este poziția noastră. Nu este timp de pierdut.”
• „Am avertizat împotriva oricărei acțiuni a guvernului care ar garanta impunitate demnitarilor de rang înalt” (n.r. – aluzie la Dragnea şi Tăriceanu).
• „Am avut mai multe dicuții cu premierul, avem discuții la nivel de experți. Avem nevoie de rezultate imediate. Am fost clar: discuțiile de dragul discuțiilor nu sunt suficiente. Am discutat despre proiectele de OUG și secția specială pentru magistrați.”
• „Din păcate, nu am putut constata că România e back on track. Comisia Europeană va trebui să acționeze cu mijloacele pe care le are la îndemână.”

„Doamna Kovesi e o juristă de mare calitate”

• „Comisia a fost cât se poate de clară: d-na Kovesi este candidatul preferat de Parlamentul European. Am avut ocazia să lucrez cu d-na Kovesi mai mulți ani. E o juristă de mare calitate, o admir pentru curajul său. Este important ca ea să poata fi candidată, astfel încât instituțiile europene să poată lua o decizie. Ne-am exprimat foarte clar această poziție și în discuțiile cu autoritățile române.”
• „Nu putem să luăm măsuri împotriva unor ordonanțe de urgență care nu au fost adoptate. În ultimele 10 zile, Comisia Europeană a făcut tot ce a putut pentru a convinge Guvernul României să nu meargă în această direcție. Am avut numeroase discuții cu autoritățile române. Dacă vor insista, Comisia Europeană va reacționa imediat.”
• „În România, pe baza MCV se înregistraseră succese importante tocmai în domeniul combaterii corupției la nivel înalt. Aderarea României și a Bulgariei a avut loc în 2007. Suntem în 2019 și încă nu s-au rezolvat toate problemele care trebuiau rezolvate înainte de aderare. Respectarea statului de drept, separarea puterilor în stat trebuiau să fie reale înainte de aderarea la UE. Eu am susținut cu tărie aderarea României și a Bulgariei, dar prezumția că MCV va duce la rezolvarea rapidă a unor probleme a fost cam optimistă. Președintele Jean-Claude Juncker a spus că mecanismul MCV se poate ridica înainte de finalul mandatului acestei Comisiii, probabil că va fi foarte dificil.”

Nu a vorbit „de dragul vorbei” cu Dăncilă

„Am avut mai multe întâlniri şi convorbiri cu doamna Dăncilă, în ultimele două luni pe subiect. Am început mecanismele tehnice pe MCV. Am zis că a vorbi de dragul vorbei nu e suficient, că avem nevoie de măsuri concrete şi trebuie să apare cât mai curând. MCV cere transpunerea directivei PIF, directiva privind prezumţia de nevinovăţie, confiscarea extinsă a averilor şi Secţia de anchetare a magistraţilor. Din păcate, nu am putut trage concluzia că România se află din nou pe calea cea bună. Dacă aceste probleme nu sunt rezolvate, atunci Comisia Europeană trebuie să facă ceva concret”, a mai spus Frans Timmermans.

DNA a anunțat oficial marți că a început urmărirea penală împotriva trezorierului PSD, Mircea Drăghici, pentru delapidarea subvențiilor primite de partid de la Autoritatea Electorală Permanentă din bani publici.

Comunicatul transmis de DNA:

La solicitarea reprezentaților mass media, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față o persoană, trezorier al unui partid, pentru săvârșirea infracțiunilor de
– utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și
– delapidare

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil.

Concret, suspectul îndeplinește funcția de trezorier al unui partid, exercitând, în această calitate, atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și sumelor de bani provenite din fonduri publice sau private.
În exercitarea funcției de trezorier, în cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.
Promisiunea de vânzare cumpărare dintre proprietarul imobilului și persoana din familia suspectului, dar și contractul de închiriere dintre același proprietar și formațiunea politică s-au încheiat in aceeași zi, 15.02.2018, pentru același imobil.
Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani ( începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranșe de cel puțin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni.
În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor de formațiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcția de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Cu ochii pe banii de la stat

Pe 11 februarie, DNA a cerut Autorității Electorale Permanente (AEP) documente privind felul în care au fost cheltuiți banii primiți de PSD de la bugetul de stat. În adresa DNA către AEP se precizează:

„În interesul urmăririi penale care se efectuează în dosarul penal cu nr. 21/P/2019, vă înaintăm alăturat un exemplar al ordonanței emise în cauză în data de 11.02.2019 și vă solicităm să ne înaintați, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, documente privind:

• modul de stabilire și repartizare a subvențiilor acordate în 2017 Partidului Social Democrat;
• virarea sumelor de bani acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;
• rapoartele de control privind modul de utilizare de către Partidul Social Democrat a subvențiilor în anii 2017 și 2018.

Posibilele infracțiuni comise în această speță ar putea fi încadrate la Art. 10, lit. C, din legea 78/2000:

„Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

(…) c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice”.

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, luni, un proiect de hotărâre care prevede suplimentarea cu 41 de posturi a schemei de personal de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, zisă şi „SS”, care vrea s-o „execute” politic pe fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi.

În nota de fundamentare a proiectului, se arată că, în prezent, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie nu există niciun post de ofiţer sau agent de poliţie judiciară şi că, de asemenea, Secţiei nu i-a fost repartizat niciun post de specialist.

Potrivit sursei citate, în prezent, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea 11 ofiţeri de poliţie judiciară delegaţi din cadrul Ministerul Afacerilor Interne şi trei specialişti antifraudă delegaţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, relatează Mediafax.

O secţie împotriva justiţiei

SS a fost înfiinţată politic de clanurile penale din PSD şi ALDE şi nu a fost acceptată de cancelariile occidentale, dintr-un motiv simplu: nu era nevoie de ea decât dacă politicienii vor să distrugă justiţia din interior.

Şi au vrut! Au înfiinţat-o şi au dat-o pe mâna unor magistraţi care au recunoscut public că ei lucrează la comandă politică.

Adina Florea a declarat că nu a fost niciodată procuror independent şi asta s-a văzut la Constanţa, unde a lucrat până ca Tudorel Toader să-i dea pe mână SS: clanul Mazăre şi-a făcut de cap, Adina Florea nu i-a deranjat nici cu o floare pe tovarăşii fostului primar fugit în Madagascar, iar oraşul şi Litoralul românescu au ajuns în paragină, subdezvoltate, la distanţă imensă ca potenţial turistic de alte zone similare din Europa.

Bucuroasă că a ajuns în cele din urmă mare şefă, Adina Florea a pus SS în subordinea penalilor. I-a făcut dosar lui Kovesi în baza unor acuzaţii inventate de un urmărit penal pentru corupţie chiar în vremea în care DNA era condusă de Kovesi: Sebastian Ghiţă!