Deputatul Eugen Nicolicea (PSD), propunerea lui Liviu Dragnea (via Vasilica Dăncilă) la funcția de ministru al Justiției, a servit dintotdeauna interesele Mafiei, niciodată pe cele ale românilor.
Noi mărturii confirmă trecutul tenebros al celui care se află la 7-lea mandat consecutiv de deputat (începând din 1992).
„Prin comportament, amintește de politicienii care în anii ’70 sprijineau Mafia italiană”, spune Sorin Dumitrașcu, fost director al Administrației Naționale a Penitenciarelor în perioada 2006-2007.
Dumitrașcu a făcut dezvăluiri spectaculoase despre Nicolicea, la solicitarea G4Media.ro. Două personaje cu care deputatul PSD interfera în mediul infracțional: Gabriel Bivolaru (pe care în 2006 „îl vizita pe ascuns” la penitenciarul Drobeta Turnu Severin) și Miron Mitrea, nașul său, din dosarul căruia „citea fără drept” materiale de urmărire penală.
Dezvăluirile lui Sorin Dumitrașcu
„Sper că desemnarea lui Eugen Nicolicea ca înlocuitor potențial al lui Tudorel Toader este doar o manevră politică și că vom afla în zilele următoare numele adevăratei propuneri pentru funcția de ministru al Justiției.”
„Fără să ignorăm faptul că este unul dintre artizanii subminării justiției, amintim de prieteniile acestuia cu infractori de calibru, începând cu Gabriel Bivolaru, pe care-l vizita pe ascuns la Penitenciarul Drobeta Turnu Severin în 2006. La acea vreme, directorul penitenciarului a fost demis pentru aceste ilegalități.”
„Ulterior, cel care astăzi este propunerea de ministru al Justiției a finalizat și facultatea de Drept și a început să fie interesat de influențarea justiției.”
„Un alt amănunt interesant: doi ani mai târziu, în 2008, profitând de aceeași calitate de parlamentar, Eugen Nicolicea citea fără drept materialele din dosarul lui Miron Mitrea, care-i era naș și pentru care se cerea urmărirea penală în Parlament, după care s-a prezentat la o televiziune pentru a-l apăra.”
„Istoria recentă e cunoscută și sunt ușor de dovedit acțiunile pro-infractori și anti-justiție ale acestuia.”
„Sunt toate semnele că Eugen Nicolicea a reprezentat interesele unor infractori în politică. Nu știu dacă și cu cât a fost plătit pentru asta, dar – prin comportament – amintește de politicienii care în anii ’70 sprijineau Mafia italiană.”
„P.S. Nu știu dacă e adevărat discursul cu «Da, nene, susținem corupția, că ea ne-a făcut oameni!», dar dacă e așa, e un argument în plus împotriva menționării personajului în contextul desemnării unui nou ministru al Justiției.”
Președintele PSD, Liviu Dragnea, nu mai are nicio posibilitate să-l impună pe Eugen Nicolicea – sau orice altă persoană – în funcția de ministru al Justiției. La remaniere, Klaus Iohannis blochează tot. În Parlament, UDMR lasă în ofsaid coaliția PSD-ALDE.
Remanierea Guvernului, încercată de Dragnea în aceste zile, lasă PSD-ul la mâna lui Klaus Iohannis. Acesta nu va numi personaje compromise, precum Eugen Nicolicea, Șerban Nicolae sau Florin Iordache.
Restructurarea Guvernului e varianta prin care, teoretic, PSD reușește să evite coliziunea cu președintele țării, urmând să primească votul în Parlament. Dar și aici intervin două probleme.
UDMR, prin vocea președintelui Kelemen Hunor, a anunțat (la RFI) că nu va susține coaliția PSD-ALDE la votul pentru restructurarea Guvernului. Prin urmare, cu o majoritate extrem de fragilă, Dragnea riscă să piardă la vot.
Chiar dacă ar reuși să câștige la votul pentru restructurare, PSD și ALDE nu și-ar putea introduce noii miniștrii în Guvern fără voința lui Klaus Iohannis, căci lui îi revine rolul constituțional de a semna decretele individuale de numire.
Așadar, forțând demisia lui Tudorel Toader, Liviu Dragnea a intrat într-o capcană. E posibil ca el să nu-și poată impune favoritul la Ministerul Justiției nici până la sfârșitul anului!
Mai mult: Dragnea nu se mai poate baza nici pe complicitatea lui Tudorel Toader, cel care, din postura de ministru demisionar care va conduce ministerul până la numirea unui nou ministru, nu va uita umilința la care l-a supus liderul PSD în ultima vreme.
Anunțul lui Kelemen Hunor
„UDMR va lăsa coaliţia PSD-ALDE să arate că are majoritate. Noi nu am luat o decizie, dar eu cred că dacă am votat o dată Guvernul, primul Guvern Grindeanu, după aceea Tudose, o dată Guvernul Dăncilă, a patra oară nu cred că va fi cazul să votăm un Guvern, mai ales că ei au majoritate. Vreau eu să se demonstreze că au majoritate, ei trebuie să adune 233 de voturi, noi încercăm să nu-i încurcăm nici pe cei din Opoziţie, nici pe cei din PSD-ALDE. De aceea, eu cred că dacă se va demonstra că această coaliţie are majoritate, poate reuşim şi noi să stopăm aceste acuzaţii total nefondate că PSD-ALDE stă în voturile noastre şi permanent noi nu ştiu ce şantajăm în dreapta şi în stânga, ceea ce nu este adevărat. Sunt acuzaţii lipsite de orice bază”.
„O restructurare, dacă cei care guvernează consideră că ar fi în beneficiul actului de guvernare, se poate face. Au făcut şi alţii, am făcut şi noi, nu ar fi asta o problemă. (…) Premierul ar trebui să decidă dacă restructurează sau nu Guvernul, dacă are argumente, se poate face”.
„Să ocoleşti prin restructurare şi printr-un vot în Parlament preşedintele, din punctul meu de vedere, nu se poate. Și oricum nu se va întâmpla, pentru că preşedintele semnează decretele de numire a miniştrilor individual, nu semnează lista. Şi dacă el semnează – hai să spunem – 26 de miniştri din 27, iar unuia îi spune că «nu pot să semnez fiindcă nu consider că e potrivită persoana respectivă pentru funcţia de ministru», nu se va întâmpla nimic. Te duci la Curtea Constituţională, este un conflict constituţional şi va decide CCR. Această posibilitate încă nu a fost încercată niciodată în România. Eu nu cred că poţi să ocoleşti preşedintele, dacă preşedintele are o convingere fermă faţă de o anumită persoană. Deci, din punctul meu de vedere, nu stă în picioare acest argument, că facem restructurarea doar să ocolim preşedintele. Restructurarea trebuie să o faci dacă ai nevoie să faci actul guvernamental mai performant”.
Ministrul Justiţiei a anunţat că pleacă din funcţie de bunăvoie. A fost cel mai nociv ministru al Justiţiei de după Revoluţie. A dărâmat lupta anticorupţie, a provocat îndepărtarea lui Kovesi de la DNA, a eliberat mii de infractori periculoşi.
„Voi merge la Guvern, pentru o nouă întâlnire cu doamna prim-ministru. Voi porni de la voinţa CEx al PSD de a-mi retrage sprijinul politic. Voi rămâne la minister până când în Monitorul Oficial apare numele noului ministru. Merg şi îi prezint doamnei premier demisia mea”, a spus adineauri Tudorel Toader, pe scările Ministerului Justiţiei.
Ministrul Justiţiei s-a întâlnit în această dimineaţă, la Palatul Victoriei, cu premierul Vasilica Dăncilă.
Discuţia dintre cei doi a durat o oră şi jumătate. La final, Tudorel Toader a plecat spre Ministerul Justiţiei. El le-a declarat reporterilor acreditaţi la minister următoarele:
„Am vorbit cu doamna prim-ministru şi a fost o discuţie amicală. Vă garantez că indiferent ce decizie voi lua voi rămâneîn relaţii bune, aşa cum am rămas şi cu ceilalţi foşti premieri, domnul Grideanu şi domnul Tudose. Din punct de vedere juridic, dânsa nu-mi poate cere demisia, căci demisia nu se poate cere de cineva, ea este un act de voinţă personală. Da, are dreptul de a schimba orice ministru, prin procedura revocării, dar aici depinde şi de preşedinte, care am văzut că poate amâna decizia. Deci, eu voi intra în minister şi mă voi gândi dacă accept să-mi dau demisia, pentru a uşura misiunea doamnei prim-ministru, sau voi lăsa procedura de revocare să-şi urmeze cursul”.
Practic, Tudorel Toader a încercat să-i fiarbă la foc mic pe PSD-işti. În mod normal, dacă ţinea cont de solicitarea lui Dăncilă ca el să-şi dea demisia, ca noul ministru să nu ajungă la mâna lui Iohannis, şi-ar fi dat demisia imediat.
La final, a cedat în speranţa că Liviu Dragnea îi va mai da vreun os de ros.
În mod normal, la răul făcut Justiţiei, el ar trebui să fie tratat cu ostilitate la Iaşi.
„Abdicarea” lui Augustin Lazăr este o nouă victorie a duşmanilor României-stat de drept, parte onestă a Uniunii Europene. Procurorul general este victimă a unei campanii mizerabile de presă folosită de PSD şi ALDE pentru îndepărtarea unuia dintre stâlpii justiţiei independente.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat joi cererea de pensionare a procurorului general Augustin Lazăr.
”Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după suplimentarea ordinii de zi, a hotărât înaintarea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie, prin pensionare, a domnului AUGUSTIN LAZĂR, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 27.04.2019”, se arată în decizia CSM.
Augustin Lazăr a depus cerere de pensionare, în condiţiile în care mandatul său de procuror general se încheie pe data de 27 aprilie.
El a candidat pentru un nou mandat de procuror general, însă ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a respins candidatura.
Şi noi l-am dovedit pe securistul PSD!
Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean, ultimii doi falşi deţinuţi politic
Cei doi „disidenți” folosiţi de Dragnea şi Tăriceanu pentru a-i cere capul procurorului general, care l-au însoțit pe Nicolicea la „consultările” cu preşedintele Klaus Iohannis. au fost Ioan Muntean și Marin Iancu.
Despre Ioan Muntean (dreapta) s-a mai scris: un infractor de drept comun, recidivist, care a în anii ’80 a atacat un grănicer și i-a luat pistolul-mitralieră și muniția. Chiar dacă încerca să evadeze spre libertate, trecând ilegal granița, Muntean nu poate justifica violența cu care l-a atacat și dezarmat pe grănicer. În orice regim, dictatorial sau democratic, aceasta este infracțiune gravă. În fond, tânărul grănicer nu era vinovat că regimul dictatorial își ținea cetățenii închiși ca într-o cușcă.
Să-l prezinți pe un fost securist „greu” ca fiind disident anticomunist este o blasfemie! Iancu a fost un ofițer din aparatul de represiune care, la un moment dat, a ajuns la conflicte cu superiorii săi. Dar nu conflicte ideologice, ci o harță pe privilegii (brânză, salam, salariu, funcție etc.). Cazul clasic al răfuielilor dintre comuniști, în care unii îi lichidează pe alții. Lichidare poate însemna: cădere în zigrație, marginalizare, arestare sau chiar suprimare fizică (așa i s-a întâmplat, de exemplu, lui Lucrețiu Pătrășcanu, un nenorocit de comunist omorât de nenorociții lui de tovarăși).
Marin Iancu este un personaj sinistru, pe care o ciudată contorsiune a destinului l-a proiectat, în aceste zile, drept un deținut politic sau, și mai grav, un disident anticomunist. Chiar și propria mărturie (evident, mult colorată în roz), făcută în 2009 ziaristului Toma Roman Jr pentru „Jurnalul Național”, ne oferă imaginea unei false victime.
Ce spunea Marin Iancu în 2009
„În anii ’70 eram ofiţer la Miliţia de circulaţie. Chiar dacă eram doar căpitan, aveam o funcţie de colonel, eram apreciat. În Miliţie, însă, erau mari invidii. În 1979 au venit la comanda Circulaţiei pe Bucureşti colonelul Grădinaru şi căpitanul Arambescu. Ăştia nu puteau să mă sufere, m-au mutat la Circa 6, ca simplu sectorist. Şi la Miliţia Capitalei se schimbase conducerea, veniseră generalul Vasile Gheorghe şi colonelul Bâtlan. Fiindcă aveam ceva relaţii, am reuşit să mă mut la Direcţia a V-a a Securităţii, ca ofiţer de gardă personală şi protocol. Lucram la Serviciul 2, adică asiguram paza demnitarilor străini veniţi în vizită. Trebuia să le asigur străinilor tot ce voiau. Șeful Direcţiei era Marin Neagoe, îl ştiam, dar pe linie strict ierarhică mă subordonam colonelului Antoniade, şeful Serviciului.”
„Cum am început să mă opun regimului? Totul a pornit de la un fapt în aparenţă minor. Când trebuia să plec la mare cu Kenji Miyamoto, am vrut să las familiei ceva de mâncare, aveam două fete. La cantina CC, de unde ne aprovizionam, mi s-a spus că e ordin de la Ceauşeasca personal să nu ni se dea decât 200 de grame de brânză şi de şuncă. M-am enervat, plecam pentru 18 zile. Am zbierat în gura mare că de ce îşi bagă nasul aia peste tot.”
„Când m-am întors de la mare, mi-au confiscat pistolul. Am observat că sunt supravegheat. Cineva mă turnase cu episodul de la cantină. Le-a pus capac o altă întâmplare. Homoşteanu şi Postelnicu tocmai fuseseră numiţi şefi la MI şi Securitate. Eu răspundeam de salonul oficial de la Otopeni. Fuseseră chemaţi în Bucureşti să preia funcţiile. Fiindcă nu aveau legitimaţiile corespunzătoare la ei, nu i-am lăsat să intre în salon. Postelnicu, un prost, s-a făcut foc şi a tras un mare scandal la Antoniade. Degeaba i s-a explicat că era vorba de un consemn şi mi-am făcut datoria. Peste trei luni eram mutat la loc la Miliţia Capitalei, ca ofiţer la cercetarea accidentelor. Mi-au scăzut leafa cu 1.000 de lei, familia avea de suferit.”
„Mi s-a părut nedrept şi am început să fac memorii la CC, am făcut vreo şase, fără răspuns. Asta i-a enervat şi mai rău, au început să-mi însceneze că delapidez nu ştiu ce sau fac trafic de influenţă. Au făcut un proces în care eram acuzat că am luat şpagă să programez peste rând la examenul auto. Chiar în condiţiile de atunci am fost achitat, asta m-a îndârjit însă.”
„În mai 1981, am decis să scriu la Europa Liberă o scrisoare în care să descriu situaţia din ţară. I-am spus de intenţia mea unuia Dan Croitoru, fusese deţinut. El s-a oferit să scoată scrisoarea printr-o femeie din RFG, Haier Maria, care se afla în vizită aici. Croitoru era însă turnător. I-am dat textul scris de mână al scrisorii şi el s-a dus direct la Securitate. La 4 mai 1981 aveam în lucru un dosar de conducere în stare de ebrietate care nu era bine instrumentat. M-a chemat colonelul Băjenaru Vasile, şeful Cercetărilor Penale, în birou la colonelul Scarlet, să vorbim pasă-mi-te despre dosar. Băjenaru m-a lăsat singur în birou, în scurt timp au apărut şase gorile imense, cred că erau baschetbalişti de la Dinamo. Mi-au spus: «Tovarășe căpitan, sunteţi arestat!». Mi-au pus cătuşe şi m-au dus la cercetările penale ale Securităţii. M-au dezbrăcat şi m-au căutat şi în fund, mi-au luat şireturile şi cureaua. Am fost anchetat de colonelul Vasile Gheorghe, cel care l-a avut în grijă şi pe Goma, şi colonelul Teodosiu. Avea scrisoarea mea către Europa Liberă.”
„În august m-au trimis în judecată pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste şi de stat. M-au încadrat şi la tentativă de trădare, fiindcă eram ofiţer. Am luat în primă instanţă 10 ani, la recurs am scăzut la 8. Voiau să mă facă turnător, mi-au propus să îi torn pe alţii contra pachete şi regim mai lejer de detenţie. Am refuzat şi am avut condiţii dure. Cine făcea compromisul cu ei avea parte de mâncare luată de la piaţă.”
„Mai întâi am stat la Rahova. M-au pus într-o celulă deosebit de rece şi umedă, m-am îmbolnăvit de rinichi. Mâncarea era groaznică. Îmi aduseseră coleg de celulă un instructor auto condamnat pentru mită, Doncioc Marian, un nenorocit. Mă obliga să nu stau ziua pe pat, mă punea să fac şmotru. Fuma incontinuu, eu fiind nefumător. Voiau să mă facă să cedez, să cad fizic.”
„La Aiud m-au dus cu cătuşe şi lanţuri la picioare. Am făcut două zile cu trenul, aşa legat, împreună cu deţinuţi de drept comun. «Comunii» mi-au spus că la Aiud «politicii» erau ţinuţi separat.”
Şi securist, şi turnător de celulă
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul CNSAS, a făcut publice pe contul său de Facebook o serie de informații legate Marin Iancu, unul dintre cei doi bărbați trimiși de PSD la consultările cu președintele Klaus Iohannis, în calitate de foști deținuți politic.
Hodor susține că Iancu a fost recrutat de Direcția a IV-a a Securității, în Penitenciarul Aiud, pentru a colabora cu fosta poliție politică și pentru a-și recruta un coleg de celulă.
Ce a scris istoricul Mădălin Hodor pe Facebook
”Bun. Ce avem până aici? Iancu Marin, da, acel Iancu Marin, «victima» lui Augustin Lazăr, delegatul PSD-ului menit să-l umilească pe președintele Iohannis, era de fapt informatorul «Călin F» din legătura lt. col. Lazăr Gheorghe de la C.I. Aiud și turna un coleg de celulă tocmai în legătură cu… un decret de grațiere. În Sentința civilă nr. 2935 din 29.09.2009, publicată în M.O. nr. 180/08.06.2011 se mai menționează ca Iancu Marin a furnizat în 3 ani și 6 luni un număr de 160 de note informative, la dosarul său existând doar două note olografe, restul fiind dactilo.
Două precizări pentru cei care vor dori sigur o nouă trimitere în Comisia de Disciplină.
Informația este publică pe site-ul instituției.
Cunosc lucrurile astea pentru că eu chiar știu cum să le caut.”
Link-ul indicat de Hodor arată că în anul 2009, Curtea de Apel București a tranșat o dispută între Marin Iancu și CNSAS, în favoarea acestuia. Iancu a obținut un verdict de necolaborare cu fosta Securitate grație mărturiei a doi colegi de celulă, care l-au susținut în instanță.
Unul dintre aceștia a spus într-o declarație dată instanței că a fost coleg de celulă cu Marian Iancu și că avea cunoștință despre relatările acestuia, ”când și ce note informative dădea, cunoscut fiind faptul că a acceptat acest lucru din cauza presiunilor la care a fost supus în legătură cu exmatricularea fiicei sale de la facultate”.
De asemenea, conform declarației acestuia, ”în timpul detenției a fost vădit împotriva regimului comunist, solidarizându-se cu ceilalți deținuți în acțiunile de obținere a unor drepturi”.
PSD a decis să trimită la consultările cu președintele Klaus Iohannis o delegație compusă din Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean.
Tocat zi-lumină de presa de propagandă a noii mafii securisto-neobolşevice, Augustin Lazăr a cedat: a decis să-şi depună cererea de pensionare.
Ştirea a fost anunţată de Mihai Gâdea, la Antena 3, una dintre televiziunile care a turat la maximum motoarele propagandei.
L-au făcut vinovat pe Lazăr pentru că pe vremea lui Ceauşescu, în timp ce era tânăr procuror, a refuzat să elibereze din penitenciarul Aiud doi inşi prezentaţi drept deţinuţi politic.
În realitatea, unul a fost un infractor periculos, iar altul un securist cu acte în regulă, pe deasupra şi turnător.
Trist e că au muşcat momeala propagandei roşii inclusiv oameni de bună-credinţă, precum Radu Filipescu, care au marşat la atacul anti-Lazăr, în ciuda manipulării ordinare repetate obsesiv în presa PSD-ALDE.
Ei au picat în plasa lui Dragnea şi Tăriceanu, care au inventat acest scandal public pentru a-l obliga pe Lazăr să plece din funcţie, astfel încât atacul PSD şi ALDE la statul de drept, în favoarea clanurilor penale anti-occidentale, să poată continua nestingherit. Scopul final: scoaterea României din Europa şi mutarea ei sub influenţa Rusiei.
Şi noi l-am dovedit pe securistul PSD!
Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean, ultimii doi falşi deţinuţi politic
Cei doi „disidenți” folosiţi de Dragnea şi Tăriceanu pentru a-i cere capul procurorului general, care l-au însoțit pe Nicolicea la „consultările” cu preşedintele Klaus Iohannis. au fost Ioan Muntean și Marin Iancu.
Despre Ioan Muntean (dreapta) s-a mai scris: un infractor de drept comun, recidivist, care a în anii ’80 a atacat un grănicer și i-a luat pistolul-mitralieră și muniția. Chiar dacă încerca să evadeze spre libertate, trecând ilegal granița, Muntean nu poate justifica violența cu care l-a atacat și dezarmat pe grănicer. În orice regim, dictatorial sau democratic, aceasta este infracțiune gravă. În fond, tânărul grănicer nu era vinovat că regimul dictatorial își ținea cetățenii închiși ca într-o cușcă.
Să-l prezinți pe un fost securist „greu” ca fiind disident anticomunist este o blasfemie! Iancu a fost un ofițer din aparatul de represiune care, la un moment dat, a ajuns la conflicte cu superiorii săi. Dar nu conflicte ideologice, ci o harță pe privilegii (brânză, salam, salariu, funcție etc.). Cazul clasic al răfuielilor dintre comuniști, în care unii îi lichidează pe alții. Lichidare poate însemna: cădere în zigrație, marginalizare, arestare sau chiar suprimare fizică (așa i s-a întâmplat, de exemplu, lui Lucrețiu Pătrășcanu, un nenorocit de comunist omorât de nenorociții lui de tovarăși).
Marin Iancu este un personaj sinistru, pe care o ciudată contorsiune a destinului l-a proiectat, în aceste zile, drept un deținut politic sau, și mai grav, un disident anticomunist. Chiar și propria mărturie (evident, mult colorată în roz), făcută în 2009 ziaristului Toma Roman Jr pentru „Jurnalul Național”, ne oferă imaginea unei false victime.
Ce spunea Marin Iancu în 2009
„În anii ’70 eram ofiţer la Miliţia de circulaţie. Chiar dacă eram doar căpitan, aveam o funcţie de colonel, eram apreciat. În Miliţie, însă, erau mari invidii. În 1979 au venit la comanda Circulaţiei pe Bucureşti colonelul Grădinaru şi căpitanul Arambescu. Ăştia nu puteau să mă sufere, m-au mutat la Circa 6, ca simplu sectorist. Şi la Miliţia Capitalei se schimbase conducerea, veniseră generalul Vasile Gheorghe şi colonelul Bâtlan. Fiindcă aveam ceva relaţii, am reuşit să mă mut la Direcţia a V-a a Securităţii, ca ofiţer de gardă personală şi protocol. Lucram la Serviciul 2, adică asiguram paza demnitarilor străini veniţi în vizită. Trebuia să le asigur străinilor tot ce voiau. Șeful Direcţiei era Marin Neagoe, îl ştiam, dar pe linie strict ierarhică mă subordonam colonelului Antoniade, şeful Serviciului.”
„Cum am început să mă opun regimului? Totul a pornit de la un fapt în aparenţă minor. Când trebuia să plec la mare cu Kenji Miyamoto, am vrut să las familiei ceva de mâncare, aveam două fete. La cantina CC, de unde ne aprovizionam, mi s-a spus că e ordin de la Ceauşeasca personal să nu ni se dea decât 200 de grame de brânză şi de şuncă. M-am enervat, plecam pentru 18 zile. Am zbierat în gura mare că de ce îşi bagă nasul aia peste tot.”
„Când m-am întors de la mare, mi-au confiscat pistolul. Am observat că sunt supravegheat. Cineva mă turnase cu episodul de la cantină. Le-a pus capac o altă întâmplare. Homoşteanu şi Postelnicu tocmai fuseseră numiţi şefi la MI şi Securitate. Eu răspundeam de salonul oficial de la Otopeni. Fuseseră chemaţi în Bucureşti să preia funcţiile. Fiindcă nu aveau legitimaţiile corespunzătoare la ei, nu i-am lăsat să intre în salon. Postelnicu, un prost, s-a făcut foc şi a tras un mare scandal la Antoniade. Degeaba i s-a explicat că era vorba de un consemn şi mi-am făcut datoria. Peste trei luni eram mutat la loc la Miliţia Capitalei, ca ofiţer la cercetarea accidentelor. Mi-au scăzut leafa cu 1.000 de lei, familia avea de suferit.”
„Mi s-a părut nedrept şi am început să fac memorii la CC, am făcut vreo şase, fără răspuns. Asta i-a enervat şi mai rău, au început să-mi însceneze că delapidez nu ştiu ce sau fac trafic de influenţă. Au făcut un proces în care eram acuzat că am luat şpagă să programez peste rând la examenul auto. Chiar în condiţiile de atunci am fost achitat, asta m-a îndârjit însă.”
„În mai 1981, am decis să scriu la Europa Liberă o scrisoare în care să descriu situaţia din ţară. I-am spus de intenţia mea unuia Dan Croitoru, fusese deţinut. El s-a oferit să scoată scrisoarea printr-o femeie din RFG, Haier Maria, care se afla în vizită aici. Croitoru era însă turnător. I-am dat textul scris de mână al scrisorii şi el s-a dus direct la Securitate. La 4 mai 1981 aveam în lucru un dosar de conducere în stare de ebrietate care nu era bine instrumentat. M-a chemat colonelul Băjenaru Vasile, şeful Cercetărilor Penale, în birou la colonelul Scarlet, să vorbim pasă-mi-te despre dosar. Băjenaru m-a lăsat singur în birou, în scurt timp au apărut şase gorile imense, cred că erau baschetbalişti de la Dinamo. Mi-au spus: «Tovarășe căpitan, sunteţi arestat!». Mi-au pus cătuşe şi m-au dus la cercetările penale ale Securităţii. M-au dezbrăcat şi m-au căutat şi în fund, mi-au luat şireturile şi cureaua. Am fost anchetat de colonelul Vasile Gheorghe, cel care l-a avut în grijă şi pe Goma, şi colonelul Teodosiu. Avea scrisoarea mea către Europa Liberă.”
„În august m-au trimis în judecată pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste şi de stat. M-au încadrat şi la tentativă de trădare, fiindcă eram ofiţer. Am luat în primă instanţă 10 ani, la recurs am scăzut la 8. Voiau să mă facă turnător, mi-au propus să îi torn pe alţii contra pachete şi regim mai lejer de detenţie. Am refuzat şi am avut condiţii dure. Cine făcea compromisul cu ei avea parte de mâncare luată de la piaţă.”
„Mai întâi am stat la Rahova. M-au pus într-o celulă deosebit de rece şi umedă, m-am îmbolnăvit de rinichi. Mâncarea era groaznică. Îmi aduseseră coleg de celulă un instructor auto condamnat pentru mită, Doncioc Marian, un nenorocit. Mă obliga să nu stau ziua pe pat, mă punea să fac şmotru. Fuma incontinuu, eu fiind nefumător. Voiau să mă facă să cedez, să cad fizic.”
„La Aiud m-au dus cu cătuşe şi lanţuri la picioare. Am făcut două zile cu trenul, aşa legat, împreună cu deţinuţi de drept comun. «Comunii» mi-au spus că la Aiud «politicii» erau ţinuţi separat.”
Şi securist, şi turnător de celulă
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul CNSAS, a făcut publice pe contul său de Facebook o serie de informații legate Marin Iancu, unul dintre cei doi bărbați trimiși de PSD la consultările cu președintele Klaus Iohannis, în calitate de foști deținuți politic.
Hodor susține că Iancu a fost recrutat de Direcția a IV-a a Securității, în Penitenciarul Aiud, pentru a colabora cu fosta poliție politică și pentru a-și recruta un coleg de celulă.
Ce a scris istoricul Mădălin Hodor pe Facebook
”Bun. Ce avem până aici? Iancu Marin, da, acel Iancu Marin, «victima» lui Augustin Lazăr, delegatul PSD-ului menit să-l umilească pe președintele Iohannis, era de fapt informatorul «Călin F» din legătura lt. col. Lazăr Gheorghe de la C.I. Aiud și turna un coleg de celulă tocmai în legătură cu… un decret de grațiere. În Sentința civilă nr. 2935 din 29.09.2009, publicată în M.O. nr. 180/08.06.2011 se mai menționează ca Iancu Marin a furnizat în 3 ani și 6 luni un număr de 160 de note informative, la dosarul său existând doar două note olografe, restul fiind dactilo.
Două precizări pentru cei care vor dori sigur o nouă trimitere în Comisia de Disciplină.
Informația este publică pe site-ul instituției.
Cunosc lucrurile astea pentru că eu chiar știu cum să le caut.”
Link-ul indicat de Hodor arată că în anul 2009, Curtea de Apel București a tranșat o dispută între Marin Iancu și CNSAS, în favoarea acestuia. Iancu a obținut un verdict de necolaborare cu fosta Securitate grație mărturiei a doi colegi de celulă, care l-au susținut în instanță.
Unul dintre aceștia a spus într-o declarație dată instanței că a fost coleg de celulă cu Marian Iancu și că avea cunoștință despre relatările acestuia, ”când și ce note informative dădea, cunoscut fiind faptul că a acceptat acest lucru din cauza presiunilor la care a fost supus în legătură cu exmatricularea fiicei sale de la facultate”.
De asemenea, conform declarației acestuia, ”în timpul detenției a fost vădit împotriva regimului comunist, solidarizându-se cu ceilalți deținuți în acțiunile de obținere a unor drepturi”.
PSD a decis să trimită la consultările cu președintele Klaus Iohannis o delegație compusă din Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean.
Actualul ministru al Justiţiei a rămas fără sprijin politic, după şedinţa de azi a Comitetului Executiv al PSD.
Practic, PSD vrea să-l schimbe pe Tudorel Toader cu unul şi mai slugă. Dar poate? Da, dacă Tudorel vrea să plece de bunăvoie din funcţie. Dar vrea?
Păi iată ce a scris el pe Facebook adineauri, la câteva ore după ce Dăncilă spunea, nici ea nu ştie ce, ba că a fost demis, ba că-i va cere demisia. Însă ministrul Justiţiei spune acum că Dăncilă minte:
„O simplă precizare ! Eu nu i-am solicitat dnei prim-ministru nici un termen de gândire privind demisia, în condiţiile în care domnia sa nu mi-a cerut demisia. A rămas că acest subiect îl vom aborda mâine dimineaţă, la orele 09.30!”
Aşadar, au vrut nebun, au nebun! Iar „nebunul” îi joacă acum pe degete. Ceea ce nu poate decât să-l doară rău pe Liviu Dragnea.
Căci fără un ministru gen Nicolicea, Florin Iordache sau Şerban Nicolae la Ministerul Justiţiei nu are cine să-i pună sub nas lui Dăncilă ordonanţa sau ordonanţele care să-l scape de puşcărie.
Iar timpul trece, trece… Şi dacă Înalta Curte n-o va mai lungi pe 20 mai şi va da, în sfârşit, o sentinţă în numele legii, atunci liderul PSD poate să-şi facă bagajele spre Jilava.
Aşadar, începe meciul cu Tudorel! Cel care le-a făcut jocurile, care a „mazilit-o” pe Laura Codruţa Kovesi, care a înfiinţat SS, secţia-teroare anti-magistraţi, neacceptată din nimeni în UE, dar care n-a scris celebra OUG pro-Dragnea, ei bine acest Tudorel devine o mare problemă acum pentru PSDragnea.
Totul depinde acum dacă vor reuşi să-l cumpere pe Tudorel Toader cu ceva. Omul e genul, dar mai au ce să-i ofere? A fost ministru, a fost judecător CCR, e în Comisia de la Veneţia (de care nu ţine cont)… Totuşi, are balta sinecurilor peşte!
De mâine, începe numărătoarea inversă. Nu pentru Tudorel, ci pentru Dragnea. Timpul joacă acum în favoarea primului.
DNA a cerut miercuri Înaltei Curți să dea termene mai scurte în dosarele de corupție ale lui Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, potrivit biroului de presă al instituției.
Dragnea a primit o mare gură de oxigen, luni, la Înalta Curte, când instanţa a permis amânarea procesului până pe 20 mai, cu doar 10 zile înainte de pensionarea unei judecătoare (la 1 iunie), caz în care procesul o ia de la capăt.
Dacă pe 20 mai, Înalta Curte nu va pronunţa sentinţa, practic Liviu Dragnea a scăpat definitiv.
“Am cerut devansarea termenelor din motive de celeritate a judecării proceselor”, a explicat Livia Săplăcan.
DNA nu a indicat și când ar trebui să fie preschimbate termenele din procesele celor doi, aceasta fiind de competența exclusivă a instanței de judecată.
Reamintim că Înalta Curte a stabilit luni ca viitorul termen în dosarul lui Dragnea să fie 20 mai, iar în dosarul lui Darius Vâlcov a acceptat solicitarea de amânare pentru găsirea unui avocat și a dat termen pentru 11 iunie.
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, poreclit „Mitralieră” pentru ameninţarea adresată celor care se opun PSDragnea, condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare și vârful de lance al PSD împotriva luptei anticorupție, a înregistrat miercuri la Parlament o inițiativă prin care modifică legea privind Codul penal în sensul reducerii drastice a termenelor de prescripție.
Potrivit proiectului lui Rădulescu, infracțiunile care acum se prescriu după 10 ani, se vor prescrie după 8; cele care acum se prescriu după 8 ani, se vor prescrie după 4 ani, iar cele care acum se prescriu după 5 ani se vor prescrie după doar 3 ani.
Surse judiciare au explicat pentru G4Media.ro că marea majoritate a marilor dosare de corupție instrumentate de DNA ar urma să se închidă prin prescrierea faptelor.
Amânarea obţinută ieri de Liviu Dragnea, la Înalta Curte, i-a permis să continue atacul la orice formă de opoziţie internă, fie ea din politică, stradă, presă sau chiar justiţie. La doar o zi, slugile lui Dragnea ajunse în poziţii-cheie ale statului au trecut la fapte.
Judecătorul Cristi Danileț a fost sancționat de Secția pentru judecători a CSM pentru că a încălcat Codul deontologic, anunță Antena 3.
CSM este condus de „păpuşa” lui Liviu Dragnea, Lia Savonea, cea legată de clanurile politice prin trecutul soţului său, implicat în afaceri cu infractorul Cătălin Voicu.
Cristi Danileţ este unul dintre cei mai activi magistraţi protestatari care apără în stradă justiţia. El şi tinerii săi colegi interesaţi de onestitatea meseriei, nu de banii şi funcţiile asigurate de „Ciuma Roşie”, au ales să lupte pe orice cale pentru a proteja independenţa justiţiei de influenţa malefică a unor Lia Savonea, Simona Marcu şi toţi acei şefi de instanţe care au sărit la gâtul tinerilor magistraţi protestatari, parcă la comanda clanurilor politice penale. Dănileţ şi câţiva colegi din asociaţiile de magistraţi necontrolate de mafia politică au mers până la Bruxelles pentru a discuta cu liderii Europei despre terorismul antidemocratic de la Bucureşti.
Secţia de judecători a CSM, la picioarele clanurilor penale
Tot judecătorul clujean s-a dezis categoric de comunicatul dat de aceeaşi secţie de judecători a CSM care l-a sancţionat azi, prin care tovarăşii Liei Savonea s-au pus la picioarele lui Dragnea şi Tăriceanu şi au emis un comunicat execrabil, anti-european.
Cristi Dănileţ l-a taxat imediat, astfel:
„Mă dezic de poziția secției de judecători a CSM, care azi a adoptat, cu majoritate de voturi, o poziție împotriva unor lideri politici europeni.
Nu aș fi semnat în viața mea o astfel de scrisoare. CSM nu poate guverna prin scrisori în timpul unor proceduri aflate în faza de liberare.”
Dănileţ a ştiut ce-i pregătesc „ciumaţii”
În urmă cu o săptămână, Cristi Danileț anunța că nu se va prezenta astăzi la CSM și nici nu va mai da curs vreunei invitații din partea Consiliului pentru „presupuse delicte de opinie”.
„Săptămâna viitoare ar trebui să merg la CSM pentru a răspunde cu privire la anumite afirmații făcute de mine în mediul online. Sunt trei astfel de acțiuni derulate împotriva mea de la începutul acestui an și încă una în stadiu incipient.
Vreau să fie foarte clar: nu accept să dau explicații nimănui pentru ceea ce scriu sau spun, cât timp nu comentez dosare în curs de derulare, nu critic colegi și nu instig la încălcarea legii. Particip activ la dezbaterile publice cu privire la subiecte interesând aspecte socio-juridico-politice încă din anul 2003. Până acum, niciodată nu mi s-a imputat nimic. Mai mult, toate afirmațiile mele sunt în aceeași manieră, relevând o constanță a principiilor pe care le susțin de mulți ani și care sunt conforme standardelor internaționale privind justiția. Brusc însă, au apărut mai multe autosesizări ale Inspecției care are puterea de a alege în mod arbitrari pe ce magistrat să urmărească și pentru ce postări și interviuri.
Ei bine, de azi înainte nu voi mai da curs niciunei chemări la CSM sau Inspecție pentru presupuse delicte de opinie. În România încă avem libertatea de expresie și înțeleg să îmi exercit acest drept ca orice alt cetățean, în mod demn și integru, cu singurele limite impuse expres de legea ce guvernează statutul magistraților.”, a scris Cristi Danileț pe Facebook.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat luni, la Timişoara, că transmite tinerei generaţii de procurori Premiul „Speranţa” de la Societatea Timişoara, la care se mai adaugă şi un Minister Public independent.
„La finalul mandatului de procuror general am un mesaj pentru tânăra generaţie. Transmit tinerei generaţii de procurori acest premiu împreună cu un Minister Public independent. Nimeni nu va putea spune că am transmis un Minister Public supus politic, dimpotrivă. Acesta va fi un standard care împreună cu Premiul Speranţa va fi standardul european pentru ceea ce este de făcut mai departe”, a afirmat Augustin Lazăr.
Mesajul de mai sus sună ca unul de adio, din moment ce nimeni nu a vorbit până acum de plecarea lui Augustin Lazăr de la Parchetul General. Chiar dacă Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, nu l-a selectat pentru concursul de viitor procuror general, ultimul cuvânt îl are oricum preşedintele României, care poate respinge propunerile lui Tudorel Toader.
Linşat pentru că n-a eliberat un infractor şi un securist
Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean, ultimii doi falşi deţinuţi politic
Lazăr le-a mai transmis colegilor procurori mesajul să-şi asume sarcina şi răspunderea de a candida conform standardelor naţionale şi internaţionale pentru viitorul mandat de procuror general împreună cu îndemnul de a continua proiectele începute în mandatul său, de natură a întări independenţa magistraţilor procurori.
Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a primit luni Premiul Speranţa al Societăţii Timişoara pentru activitatea din anul 2018.
Lazăr a fost subiectul unei campanii concertate de presă, menite să-l decredibilizeze, parte din planul mare al PSD-ALDE privind destructurarea statului român şi distrugerea justiţiei independente. Lazăr a fost făcut „torţionar” de către apăratul de propagandă al actualei guvernări pentru simplul motiv că a refuzat eliberarea din penitenciar a unui infractor periculos şi a unui securist cu ştate vechi. Detalii, AICI
A făcut bilanţul Ministerului Public
Augustin Lazăr a mai remarcat că la nivelul Ministerului Public, în ultimii trei ani a imprimat un demers ferm de creare a unei culturi instituţionale de protecţie a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în faza de urmărire penală.
„În urmă cu trei ani, când am fost numit procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de casaţie şi Justiţie, mi-am asumat public ca prioritate strategică, prin proiectul de management, soluţionarea aşa-numitelor dosare istorice, reprezentând acele cauze vizând clarificarea unor aspecte esenţiale privind istoria recentă a României”, a afirmat Lazăr.
El a enumerat câteva dintre aceste dosare, precum cel din august 2016, când procurorii militari au soluţionat dosarul „Gheorghe Ursu”, în iunie 2017 s-a finalizat dosarul „Mineriadei 1990”, iar în aprilie 2019 Secţia Parchetelor Militare de pe lângă ÎCCJ a finalizat rechizitoriul în dosarul Revoluţiei, cu mii de volume.
„Soluţiile emise sunt dovadă de respect faţă de memoria eroilor din decembrie 1989 şi în egală măsură, dovezi de responsabilitate pentru educaţia generaţiilor tinere. Printre procurorii care au contribuit la soluţionarea acestor dosare au fost şi procurori din Timişoara, care au dat soluţii temeinice. Ceea ce s-a soluţionat la Timişoara nu contravine în niciun mod în soluţia privind dosarul Revoluţiei”, a apreciat Augustin Lazăr, citat de Agerpres.ro.
Procurorul general a punctat faptul că în cadrul acestor echipe, experienţa managerială a generaţiei sale, care la revoluţie avea 30 de ani, s-a unit cu energia generaţiei mai tinere, care reprezintă investiţia şi speranţa instituţiei în viitorul independenţei sale.
Instanţa a pus capăt unei zile de coşmar, pentru toată lumea, dar aprinsă de oamenii aduşi în stradă de PSD, la procesul lui Liviu Dragnea de la Înalta Curte.
Soarta lui Liviu Dragnea în procesul în care a fost deja condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare se amână din nou. Ultimul termen: 20 mai, cu nici o săptămână înainte de alegerile europarlamentare.
Noul răgaz îi va permite liderului PSD să devasteze România, democraţia, justiţia însăşi, care dă semne de slăbiciune urmare a asaltului la care este supusă de doi ani şi jumătate.
Decizia de azi este o nouă victorie de etapă pentru Dragnea. El capătă astfel timp inclusiv pentru a continua presiunile privind emiterea mult-doritei ordonanţei de urgenţă, amânată de cuplul Dăncilă-Toader.
În plus, Dragnea capătă timp pentru a grăbi adoptarea în Parlament a modificărilor la Codurile penale, care l-ar putea scăpa de condamnare.
A atacat justiţia în casa ei
Liviu Dragnea și-a încheiat depoziția din sala de judecată cu un atac direct la justiţie, susţinând că nu probele au contat în judecata de până acum a cazului, ci… POLITICUL!
Liviu Dragnea a declarat în faţa completului de 5 judecători: „Vreau să fac câteva comentarii cu privire la motivare, la faptele care mi se impută. Dacă o să fiu condamnat aș vrea să știu pentru ce. Afirm că sunt nevinovat. Nu am știut că cele două doamne nu merg la serviciu. Am considerat și consider că este un dosar politic”.
Judecător: Știți dacă desfășurau activități acolo? Liviu Dragnea:
Eu nu eram șomer, munceam până noaptea târziu. Nu întrebam de voluntari. Nu am avut niciodata angajati la partid. În afara de participarea la aceste întâlniri nu mai mergeam la sediu pentru că nu aveam de ce. Pe Stoica si Botorogeanu le-am văzut. La unele sedinte erau prezente, la altele nu. La PSD Teleorman nu erau angajati sau secretara. Fiind în opoziție, cam bătea vântul prin sediile PSD. Oamenii erau foarte speriați atunci de Băsescu.
Nu am coordonat activitatea acestei direcții. Nu se află în subordinea mea, ci a Consiliului Județean, potrivit legii. Atributiile de coordonare le aveau colegiul director si secretarul județului. El era președintele colegiului director. Aceste aspecte erau prevăzute de dispozițiile legale. Niciun presedinte de CJ nu mergea să controleze instituțiile din subordinea CJ. Atribuțiile de sancționare era a conducerii Direcției. Direcția se află în subordinea CJ. Directorul Direcției era sub autoritatea CJ.
Judecător: Aţi discutat cu Stoica sau Botorogeanu (n.r. – cele două angajate plătite la ordinul lui Dragnea de Direcţia Copilului Teleorman, care au recunoscut că lucrau la PSD) să se angajeze la acestă direcție?
Dragnea: Nu am avut nicio discuție pe aceasta temă, prin care să le spun să se angajeze la Direcția Județeană, iar în fapt să lucreze la PSD. Nici nu am cerut cuiva să le angajeze.
Judecător: Ați vorbit cu Alesu Floarea despre cele două inculpate? Dragnea: Nu am avut asemenea discuții despre cele două angajate.
Judecător: Este adevărat că în 2008 Alesu a venit la dvs. să discute despre cele două?
Dragnea: Categoric nu. Nici în 2009. Adică eu să le spun lui Stoica și Botorogeanu să se angajeze la Direcția respectivă și în fapt să lucreze la PSD. Nici nu am cerut cuiva să le angajeze. Nu am avut discuții cu Alesu Floarea despre situația celor două, nici cu alți angajați. Nu este adevărat că în 2008 Alesu Floarea a venit la mine să discute despre cele două, nici în 2009.
”Bun. Ce avem până aici? Iancu Marin, da, acel Iancu Marin, «victima» lui Augustin Lazăr, delegatul PSD-ului menit să-l umilească pe președintele Iohannis, era de fapt informatorul «Călin F» din legătura lt. col. Lazăr Gheorghe de la C.I. Aiud și turna un coleg de celulă tocmai în legătură cu… un decret de grațiere. În Sentința civilă nr. 2935 din 29.09.2009, publicată în M.O. nr. 180/08.06.2011 se mai menționează ca Iancu Marin a furnizat în 3 ani și 6 luni un număr de 160 de note informative, la dosarul său existând doar două note olografe, restul fiind dactilo.
Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, poreclit „Mitralieră” pentru ameninţarea adresată celor care se opun PSDragnea, condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare și vârful de lance al PSD împotriva luptei anticorupție, a înregistrat miercuri la Parlament o inițiativă prin care modifică legea privind Codul penal în sensul reducerii drastice a termenelor de prescripție.