Românii sunt printre cele mai curajoase națiuni din estul Europei în lupta împotriva corupției, iar cazul Kovesi stă mărturie că acest flagel poate fi învins chiar și atunci când nu există voință politică, spune ambasadorul Marii Britanii la București.
Andrew Noble a făcut aceste considerații într-un mesaj transmis la 15 ani de la înființarea Direcției Naționale Anticorupție, instituție care, spune britanicul, i-a adus în fața legii pe corupți chiar și “în perioade dificile”, aluzie evidentă la guvernarea PSD din intervalul 2017-2019.
Instituțiile anticorupție din România și-au dovedit eficiența și rezistența chiar și când n-au avut sprijin politic, spune ambasadorul britanic. Cazul Kovesi, mărturie pentru curajul românilor
Laura Codruța Kovesi a fost destituită de la conducerea DNA de fostul ministru al Justiției, infamul Tudorel Toader, în cârdășie cu Curtea Constituțională aservită PSD, în vara lui 2018.
Procuroarea a dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care în această primăvară, după un proces de peste un an, a emis sentința: însăși Curtea Constituțională s-a făcut vinovată de încălcarea drepturilor omului și de abuz în cazul Kovesi.
CEDO a stabilit că judecătorii CCR și Tudorel Toader au demis-o ilegal pe șefa DNA.
Ulterior, Kovesi și-a depus candidatura la conducerea nou-înființatului Parchet European. Au urmat noi zvârcoliri isterice ale PSD și ALDE, cu Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu ca vârfuri de lance.
Cele două partide au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-i bloca procuroarei accesul la funcție – inclusiv fabricându-i niște dosare în România și denigrând-o în Parlamentul European.
Demersurile lor au fost niște eșecuri răsunătoare: PSD și ALDE deveniseră complet necredibile și nefrecventabile la nivelul politicii europene.
Acum, Kovesi este procuroare șefă a Parchetului European și a anunțat că, din noiembrie acest an, instituția va începe să funcționeze, pe masă aflându-se și sute de dosare de fraude și corupție din România.
Mafia politico-economică din țara noastră va fi anchetată, conform algoritmului european, de procurori din Franța, Germania și Bulgaria.
„Chiar și în perioade dificile, când aceste instituții nu au avut parte de sprijin politic, ele au continuat totuși să-i aducă în fața legii pe cei care se aflau vinovați de acte de corupție“
Ambasadorul britanic Andrew Noble a menționat, în mesajul său: „Chiar și în perioade dificile, când aceste instituții nu au avut parte de sprijin politic, ele au continuat totuși să-și respecte mandatul și să-i aducă în fața legii pe cei care se aflau vinovați de acte de corupție. În acest sens, recenta Hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, care i-a dat câștig de cauză fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, stă drept mărturie a eficienței eforturilor instituțiilor implicate în combaterea anticorupției în România. Acest caz va rămâne unul de referință pentru toți cei angrenați în lupta anticorupție, nu doar în România, dar și în alte țări care se confruntă cu această problemă”.
Diplomatul adaugă că „România este una dintre cele mai curajoase țări din estul continentului, prin crearea de instituții cu mandate clare de combatere a corupției la toate nivelurile, inclusiv la nivel înalt, instituții ce și-au demonstrat în timp reziliența și devotamentul față de o misiune deloc ușoară”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Tribunalul București a respins definitiv, ca inadmisibilă, cererea avocaților de a anula confiscarea a 100.000 de euro de la off-shore-ul Crescent din Cipru, bani luați de ANAF în contul prejudiciului de 60 de milioane de euro adus statului român de Dan Voiculescu în dosarul ICA.
Conform publicației G4Media.ro, această decizie are implicații majore pentru că, pe de o parte, se confirmă explicit legătura dintre Crescent Commercial and Maritime Limited din Cipru și mogulul Dan Voiculescu, iar pe de altă parte, pentru că mai pot urma și alte confiscări.
Tribunalul a confirmat indirect legătura dintre Voiculescu și firma Crescent. Off-shore-ul cipriot poate fi executat silit în contul prejudiciului adus de mogul statului român
ANAF a operat confiscarea banilor în baza unui document clasificat, un Raport de Activitate Suspect pe care România l-a primit în 2016 de la Unitatea de Combatere a Spălării Banilor din Cipru, a dezvăluit Centrul de Investigații Media, citat de G4Media.ro.
În documentul trimis de anchetatorii ciprioți, românii erau informați că într-un cont al off-shore-ului cipriot la o bancă din țara noastră intraseră 51.854 de euro sub explicația “Plată taxe”. Ciprioții atenționau că beneficiarul real al tranzacției este Dan Voiculescu.
Fiscul român a confiscat, în consecință, 100.000 de euro dintr-un cont al Crescent, în contul pagubelor aduse României de Voiculescu. Avocații firmei cipriote s-au străduit, în instanțe, să anuleze această confiscare, dar după mai multe sentințe, Tribunalul București a respins definitiv, joi, 28 mai 2020, cererea de revizuire.
Conform Centrului de Investigații Media, miza e mult mai mare. Odată stabilită și confirmată definitiv de tribunal, legătura dintre Voiculescu și Crescent poate duce la executarea off-shore-ului în contul jafului făcut de magnatul emanat din spuma Securității comuniste. Crescent are acțiuni în valoare nominală de 3,5 milioane de euro și, dacă patronul Antenelor și-a ascuns bunurile, firma cipriotă poate plăti pentru pagubele aduse de acesta.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ana Birchall nu se dezminte. Deşi a avut un mandat scurt la Ministerul Justiţiei şi a venit pe funcţie după siniştrii vectori anti-DNA Tudorel Toader şi Florin Iordache, Birchall a jucat totul pe cartea euroatlantică. Ea a pornit un război pe viaţă şi pe moarte tocmai cu reţelele de tip mafiot create de partidul său, care ulterior a exclus-o.
Unul dintre cele mai notabile sale succese ale Anei Birchall a fost blocarea planului pus la cale de gruparea Savonea, şefa CSM, de a o instaura pe Adina Florea, procuror din „Republica Mazăre”, în funcţia de şefă a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SSIJ), aşa-numita „Secție Specială” sau „SS-Gestapo”.
Lia Savonea
Lia Savonea, şefa CSM, nu a renunţat nici azi la visul lui Dragnea şi Tăriceanu de a „blinda” acest monstru judiciar numit SSIJ, creat clar cu intenţia de a hătui magistraţii anticorupţie şi de a-i proteja pe cei dispuşi la compromisuri.
Ieri, CSM a votat pentru menţinerea SS-Gestapo, respingând un proiect de lege iniţiat de USR şi Ana Birchall. Practic, prin votul de ieri, CSM a jucat împotriva intereselor occidentale ale României, după cum a sesizat şi judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM şi militant activ în „criza Dragnea” pentru apărarea independenţei justiţiei:
Cristi Danileţ (foto: Cluj Manifest)
„Comisia Europeană spune: «Desfiinţaţi!». GRECO spune: «Desfiinţaţi!». Comisia de la Veneţia spune: «Desfiinţaţi!». 80% din magistraţi spun: «Desfiinţaţi!». Şi vine CSM azi şi spune: «Noi nu vrem defiinţarea Secției Speciale!». Oare ale cui interese le reprezintă actualul CSM???”.
Ana Birchall l-a completat:
„Este inexplicabil felul în care plenul CSM a înțeles astăzi să sfideze solicitarea majorității românilor, opinia cvasi-unanimă a sistemului judiciar, recomandările tuturor organismelor internaționale, precum și reguli elementare de echitate și egalitate a cetățenilor în fața legii, votând împotriva desființării SIIJ. Toți cei care nu au votat pentru avizarea favorabilă practic au sustinut menținerea SIIJ. În forma actuală, SIIJ este o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților certați cu legea sau corupți, inamicul curățirii magistraturii de personaje toxice, care nu fac cinste statutului de magistrat”.
Aceste poziţii au pus imediat în mişcare mecanismul de propagandă de tip sovietic, format din jurnalişti afiliaţi taberei anti-justiţie şi politicieni implicaţi în operaţiunea de scoatere a României de pe axa euro-atlantică. Birchall a fost „mitraliată” pentru implicarea ei în bătălia cu clanurile care au ocupat şi CSM.
Dar fosta şefă de la Justiţie pare mai decisă decât oricând să ducă acest război până la capăt. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ana Birchall i-a „deconspirat” pe cei care vor să pulverizeze justiţia din interior.
„Cine mă mai atacă zilele acestea, din cauza SIIJ alias Cooperativa Nufărul de albit persoanele certate cu legea??!!! În afară de rușii de la Sputnik, cu care deja m-am obișnuit, domnul Moli… Huh, pardon, Tăriceanu, de altfel un politician fără nicio problemă cu Justiția, alb și pur… de parcă ar fi ieșit de la Nufărul. 🙂
Şi tot in linia atacurilor tradiţionale la adresa mea, site-ul Luju.ro, ce aparține unui alt domn fără nicio pată și cu mare respect pentru Justiție, un binecunoscut dom’ profesor. Deci, ca să recapitulam: rușii, Tăriceanu și Voiculescu. O fi oare vreo legătura între ei? Nuuu creeeed… Pur şi simplu, nu pot să cred aşa ceva! „, a scris Birchall pe pagina ei de Facebook.
Ulterior, Ana Birchall a revenit cu o completare:
„Later edit: Mi s-a semnalat că dl. Călin Constantin Anton a fost singurul lider de Parlament din Europa care, în 2015, l-a invitat pe fostul șef al Dumei de Stat, Serghei Narîșkin, cu toate că acesta se afla pe lista persoanelor cărora Consiliul European (președinția colectivă a UE) le interzisese accesul în statele membre ale Uniunii Europene. Dar aș vrea să-i transmit acestui domn atât de dedicat intereselor răsăritene că istoria ne-a învațat un lucru important și demn de reținut: Moscova nu crede în lacrimi! :)”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un judecător activ (Cristi Danileț) și un fost ministru al Justiției (Ana Birchall) sunt oripilați de avizul negativ dat astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) proiectului de lege inițiat de USR, pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – infama „Secție Specială” (SS).
Fost membru al CSM, Cristi Danileț remarcă faptul că, în timp ce toate instituțiile europene abilitate spun că SS trebuie desființată, CSM dă un aviz exact pe dos.
Ana Birchall, cea exclusă din PSD pentru că a refuzat să pună umărul la distrugerea justiției, a găsit definiții potrivite pentru SS: „o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților certați cu legea sau corupți”, „inamicul curățirii magistraturii de personaje toxice”.
Cei doi au postat prompt, pe Facebook, mesaje prin care iau distanță cosmică de decizia de astăzi a CSM.
Cristi Danileț: Toată lumea spune „Desființați!”, CSM spune „Nu desființăm!”
„Comisia Europeană spune: «Desfiinţaţi!». GRECO spune: «Desfiinţaţi!». Comisia de la Veneţia spune: «Desfiinţaţi!». 80% din magistraţi spun: «Desfiinţaţi!». Şi vine CSM azi şi spune: «Noi nu vrem defiinţarea Secției Speciale!».
Oare ale cui interese le reprezintă actualul CSM???
P.S. 7 membri CSM au votat pentru avizare favorabilă proiectului de desființare, în timp ce ceilalți au fost pentru menținerea Secției Speciale.”
Anei Birchall: „Secția Specială – o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților corupți”
„Este inexplicabil felul în care plenul CSM a înțeles astăzi să sfideze solicitarea majorității românilor, opinia cvasi-unanimă a sistemului judiciar, recomandările tuturor organismelor internaționale, precum și reguli elementare de echitate și egalitate a cetățenilor în fața legii, votând împotriva desființării SIIJ. Toți cei care nu au votat pentru avizarea favorabilă practic au sustinut menținerea SIIJ.
În forma actuală, SIIJ este o Cooperativă Nufărul de albire a magistraților certați cu legea sau corupți, inamicul curățirii magistraturii de personaje toxice, care nu fac cinste statutului de magistrat.
Raportul de activitate pe anul 2019 este grăitor: 417 dosare lucrate, din care 415 clasate! Mă întreb dacă în spatele acestui vot nu stau temerile unora din Consiliu față de consecințele posibil penale ale unora din acțiunile lor…
P.S. Înțeleg că au fost 3 buletine de vot. Votul care contează este cel dat pentru avizare pozitivă, cu sau fără observații! Restul sunt fente ieftine de imagine!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Patru infractori care au bătut cu bestialitate un bătrân în propria curte, apoi l-au și jefuit de pensie, au fost făcuți scăpați de judecătorii Curții de Apel Suceava. Instanța a dictat pedepse de 3 ani de închisoare cu suspendare pentru doi dintre nemernici. Alți doi au primit 6 luni de supraveghere.
Cazul a fost descoperit de jurnalistul Florin Paiu, de la Monitorul de Suceava. Pe 4 noiembrie 2019, la ora 23.15, patru tâlhari – doi în vârstă de 18 ani și doi minori – au dat buzna în casa unui om în vârstă de 68 de ani, din Drăgoiești, despre care știau că locuiește singur și tocmai a primit pensia.
Tâlharii psihopați, puși în libertate de judecătorii Curții de Apel Suceava, și-au strâns de gât victima, pe care au bătut-o până aproape de moarte, și i-au ucis un câine cu parul
Cei patru bandiți – Daniel Bilan, zis Șchițel (18 ani), Andrei Gheorghe, zis Rățaru (18 ani), frații Marian C. (17 ani) și Ion C. (16 ani) – au intrat în curte, unde câinii proprietarului au început să latre. L-au prins pe omul ieșit să vadă ce se petrece și l-au bătut bestial.
Cazul este unul care frizează psihiatria. Tâlharii l-au strâns de gât pe bătrân, ca să nu strige după ajutor, iar unul dintre ei a luat un par și a omorât un câine, apoi a așezat liniștit parul la loc.
Iată cum au descris în rechizitoriu procurorii de la Gura Humorului ce s-a petrecut în seara de 4 noiembrie 2019: „Când a deschis uşa şi a trecut de prag, a fost prins de gât de primul inculpat, care l-a târâit până în mijlocul curţii şi l-a trântit pe spate, întrebându-l unde sunt banii, spunându-i totodată să nu răcnească, că scoate cuţitul şi îl omoară, după care l-a lovit de vreo 10 ori cu picioarele în zona corpului. În momentele imediat următoare, conform declaraţiei persoanei vătămate, aceasta a început să strige după ajutor, moment în care primul inculpat a strigat să vină şi ceilalţi trei inculpaţi, care aveau feţele acoperite, persoana vătămată fiind trântită la pământ din nou de către un alt inculpat şi lovită apoi în mod repetat, cu picioarele peste corp de către toţi cei patru inculpaţi. (…) Întrucât cei doi câini lătrau, unul dintre agresorii intraţi în casă a ieşit şi a luat un par de pe prelata aşezată pe scuterul din curte şi a lovit unul din câini, omorându-l, după care a pus parul înapoi pe prelată”.
Scandalos, în acest proces, este că judecătorii au ignorat prevederile Articolului 234 din noul Cod Penal, privind tâlhăria calificată, care prevede, la Punctul 3: „Se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani tâlhăria care a avut ca urmare vătămarea corporală”. Bietul om, măcelărit în propria curte pentru 700 de lei, a scăpat cu viață după 60 de zile de spitalizare și mai multe operații, dar judecătorii n-au considerat că a fost vătămat corporal.
Curtea de Apel Suceava a decis că faptele nu sunt atât de grave încât tâlharii să meargă după gratii. Bătrânul nu și-a recuperat nici măcar pensia furată
Infractorii au furat pensia de 704 lei și 10 pachete de țigări, după care duși au fost. Victima a ajuns la Spitalul Județean de Urgență Suceava, în stare gravă, și a avut nevoie de două luni de spitalizare, cu intervenții chirurgicale, pentru a-i fi salvată viața.
În primă instanță, la Tribunalul Gura Humorului, cei doi tâlhari de 18 ani au primit câte 4 ani cu executare. Dar agresorii au făcut apel, iar judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au fost de acord că nu sunt un pericol pentru societate și nici fapta n-a fost chiar așa de gravă.
Prin urmare, cei doi nemernici majori au primit 3 ani de închisoare cu suspendare, iar cei doi minori au primit o mustrare și “pedeapsa” de a fi “asistați zilnic” timp de 6 luni. Incredibila soluție a sentinței o puteți citi aici.
S-a dictat plata unor despăgubiri de 25.000 de lei, dar atacatorii n-au plătit decât 500 – adică nici măcar echivalentul pensiei furate!
Sentința e definitivă, infractorii juvenili scăpați de judecători sunt acum gata de acțiune din nou.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Elan Schwartzenberg, afacerist trimis în judecată de DNA pentru complicitate la dare de mită, a scăpat de procesul penal pentru că faptele s-au prescris, informează Agerpes.
Dosarul lui Schwartzenberg a fost ținut de judecători un an în camera preliminară a Tribunalului București, deși legea îi obliga să-l elibereze în cel mult 60 de zile, menționează G4Media.ro.
Potrivit rechizitoriului, Schwartzenberg a intermediat o mită dată de Avraham Morgenstern lui Radu Mazăre, pentru a câștiga o licitație de 10 milioane de euro
DNA l-a trimis în judecată pe afacerist în decembrie 2017 pentru fapte comise pe 6 decembrie 2011. Era vorba de complicitate la dare de mită într-un dosar legat de cartierul “Henri Coandă”, din Constanța, unde se construiseră locuințe sociale.
Era vorba de o șpagă pe care Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, i-ar fi cerut-o afaceristului Avraham Morgenstern, intermediar fiind Elan Schwartzenberg. Suma se ridica la 175.000 de euro. În schimbul mitei, firma lui Morgenstern urma să câștige o licitație pentru construirea locuințelor sociale în valoare de circa 10 milioane de euro.
Surse judiciare au relatat anul trecut, pentru G4Media.ro, că “fapta a fost descoperită târziu, abia în 2016 a fost instrumentat dosarul și a fost trimis în instanță pe 27 decembrie 2017. De atunci, dosarul n-a ieșit din camera preliminară”.
Judecătoarea Mihaela Lavinia Cârciumaru a ținut dosarul în camera preliminară până în decembrie 2018. N-a mai fost timp fizic pentru proces
Chiar trimis în instanță în decembrie 2017, Schwartzenberg putea să dea socoteală pentru faptele sale, dar a intervenit, salvator pentru el, judecătoarea Mihaela Lavinia Cârciumaru. Aceasta a ținut dosarul în camera preliminară la Tribunalul București nu mai puțin de un an, deși legea o obliga să-i dea drumul în maximum 60 de zile (două luni), menționează G4Media.ro.
După ce dosarul penal a fost, în sfârșit, eliberat în circuit, n-a mai fost timp fizic să se judece. Schwartzenberg a beneficiat de legea penală mai favorabilă, care prevedea că faptele se prescriu după 7 ani și jumătate.
Asta însemna că pe 6 iunie 2019 a intervenit prescripția specială. Acum, Tribunalul București a dispus încetarea formală a procesului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În perioada stării de urgență, Direcția Națională Anticorupție a deschis 33 de dosare penale, cu posibile prejudicii de sute de milioane de lei, în cazul unor achiziții publice de materiale medicale, a anunțat procurorul-șef Crin Bologa.
Acesta a menționat că s-a ajuns aici pentru că oameni și companii au vrut să profite de pe urma crizei. Interesant este că, încă de la începutul stării de urgență, au apărut persoane, chiar la nivel înalt, care au cerut imperios “imunitate” în fața legii.
Achiziții în perioada crizei: 33 de dosare penale, cu prejudicii de sute de milioane de lei, în care sunt vizate și persoane cu funcții importante
Crin Bologa, prim-procuror al DNA, a declarat, în conferința de presă de joi, că ilegalitățile s-au comis la achiziția unor echipamente cum ar fi măștile și izoletele. În alte cazuri, au fost cumpărate echipamente interzise în Uniunea Europeană pentru că nu îndeplinesc standardele de calitate.
Bologa afirmă că anchetele au în vizor și persoane cu funcții importante, dar a refuzat să le divulge identitatea. “Dacă v-aș spune și funcția, ați identifica și persoana. În scurt timp veți avea și aceste informații, cred că nu va dura mult”, a declarant procurorul, potrivit hotnews.ro.
Sunt vizate atât tranzacții derulate prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate și compania Unifarm, cât și tranzacții operate la nivel local: „Există și dosare care se referă la achiziții făcute de alte instituții, pe lângă cele centrale. Verificăm achiziții publice făcute la nivelul ministerelor, cât și la nivel central, făcute de spitale”. DNA a urmărit inclusiv dezvăluirile apărute în presă, în această perioadă, cu diverse firme-fantomă, deținute prin intermediari de “băieți deștepți” cuplați la mediul politic sau la serviciile secrete.
Schema jafului din banii publici este primitivă și relativ simplu de demonstrat, îndeobște: “cineva” înființează repede o firmă cu sediul în vreun sat și trecută pe numele unei persoane obișnuite. Imediat, statul îi oferă un contract supraevaluat, să spunem pentru măști de protecție, în care firmei i se plătește și de 7 ori prețul pieței.
Bologa a afirmat joi că „sesizările se referă la sute de milioane de lei și la milioane de euro ca prejudicii sesizate”.
Adrian Streinu Cercel, pe 27 martie: „Trebuie scos un cadru normativ că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi!“
Interesant este că, încă de la începutul crizei Covid-19, când au început achizițiile publice în regim de urgență și dezvăluirile din presă despre matrapazlâcuri, persoane importante din sistemul medical au solicitat “imunitate”.
Într-o emisiune difuzată pe 27 martie la Antena 3 – postul mogulului Dan Voiculescu, condamnat pentru corupție –, Adrian Streinu Cercel, manager la Institutul Matei Balș, a fost primul care a cerut să nu fie anchete asupra felului în care s-au făcut achizițiile. “După ce se termină boleșnița asta, pandemia, or să vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor!”.
Raed Arafat, pe 18 aprilie: “Dacă mergem pe oportunitate, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă, atunci avem o mare problemă”
Un alt personaj care a cerut ca legea să nu se aplice în cazul achizițiilor de materiale în pandemie a fost însuși secretarul de stat Raed Arafat. „Dacă cineva a făcut ceva pentru el, a folosit acest moment pentru a trage beneficii din achiziții, e foarte normal să fie urmărite persoanele și închise. Dacă mergem pe oportunitate, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă sau a mers mai repede, ca să rezolve o problemă, atunci avem o mare problemă. Nimeni n-o să mai facă nimic pe viitor“, a explicat Arafat pe 18 aprilie, într-un interviu acordat Digi 24.
Poziția lui Arafat a fost însă mult mai nuanțată decât a lui Streinu Cercel. Oficialul guvernamental a precizat: „Sunt două aspecte – pentru aspectele reale de corupție nu ai ce zice. Dar dacă, pentru depășirea unor aspecte birocratice, cineva a încălcat o procedură, o regulă, luând în considerare că azi discutam de măști și peste două ore nu mai erau și trebuia să te miști foarte rapid… S-a lucrat în unele zile până la 2-3 dimineața ca să se finalizeze un contract, pentru că a doua zi nu mai aveau materialele, pentru că le luau alții. Dacă o să avem acolo o presiune pe persoana care a lucrat, atunci n-o să mai revenim, pentru că rămâne în mentalul funcționarilor publici și acolo se oprește treaba. Data viitoare nu va mai fi ca acum. Acum a fost curaj și lumea s-a mișcat, dar nu putem spune că au respectat ad literam. Nu că ar fi periclitat corectitudinea, dar au făcut lucrurile mult mai rapid, au negociat ca să găsească soluții, lucruri pe care le-au făcut toate țările, să nu creadă lumea că s-a făcut doar în România“.
Arafat a explicat de ce s-a plătit de 4-5 ori mai mult decât prețul pieței pentru echipament. Dar nu și de ce contractele au fost cu firme-fantomă
Arafat a explicat de ce s-au plătit mult mai mulți bani decât în mod normal pentru respectivele echipamente. Rămâne nelămurită întrebarea de ce aceste contracte s-au făcut tocmai cu firme-fantomă, înființate peste noapte și deținute prin intermediari de personaje dubioase. Iată ce a explicat Arafat:„Prețurile erau mult peste cele obișnuite. Nu puteai zice că te duci după prețul pieței, pentru că nu venea nimeni. Trebuia să crești prețurile, să iei lucrurile de 4-5 ori mai mult. A fost recent un articol că la New York au cumpărat de 15 ori mai mult. Lucrurile trebuie înțelese în contextul de acum și peste un an, doi. Dacă cei care vin să controleze peste un an – doi uită în ce am fost sau dacă au rămas acasă și n-au intrat în contact cu situația și vin să pedepsească colegii care au lucrat, atunci avem o problemă mare. Să separăm lucrurile – cei care au tras beneficii ilegale e o problemă care trebuie luată într-un fel, dar atenție dacă pedepsim oameni care n-au respectat o procedură imposibil de respectat în acel moment!“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Puiu Popoviciu, ginerele fostului ministru ceaușist Ion Dincă “Te leagă” și unul dintre milionarii căzuți peste România din mantia regimului comunist, a pierdut definitiv, joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție, 224 de hectare de teren în Băneasa.
Fugit în Anglia după ce a fost condamnat definitiv în România la 7 ani de pușcărie pentru corupție în dosarul Băneasa, Popoviciu a contestat, prin intermediul avocaților, măsura de confiscare a 224 de hectare – terenul unde acum este imensul complex comercial care cuprinde IKEA și Mall Băneasa, dar și Ambasada SUA.
Înalta Curte de Casație și Justiție a acceptat recursul DNA și a dispus, prin sentință definitivă, confiscarea celor 224 de hectare din Băneasa
A avut câștig de cauză în primă instanță, la Curtea de Apel, dar joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a acceptat recursul DNA și a respins definitiv cererea fugarului, astfel că Popoviciu rămâne fără pământuri.
Sentința pe scurt a completului de judecători la ICCJ
„Detalii soluţie: Admite contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva sentinţei penale nr. 42 din 8 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 4445/2/2016 (2207/2016).
Desfiinţează sentinţa penală atacată şi, în rejudecare, respinge, ca inadmisibilă, contestaţia la executare formulată de Biroul Executări Penale al Secţiei I Penale a Curţii de Apel Bucureşti, prin judecătorul delegat, împotriva sentinţei penale nr. 267/F din data de 28 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 4445/2/2016.
Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel şi Diaconescu Ştefan şi de părţile responsabile civilmente S.C. Băneasa Rezidenţial SRL, S.C. Băneasa Business & Technology Park SA şi S.C. Băneasa Investments SA împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului.
Obligă contestatorii inculpaţi Alecu Ioan Niculae, Popoviciu Gabriel Aurel şi Diaconescu Ştefan şi contestatoarele părţi responsabile civilmente S.C. Băneasa Rezidenţial SRL, S.C. Băneasa Business & Technology Park SA şi S.C. Băneasa Investments SA la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 mai 2020“.
Popoviciu a fost condamnat la închisoare în 2017, apoi a fugit în Anglia. Acum se așteaptă extrădarea sa către România
Popoviciu a fost condamnat pentru corupție în august 2017. În plin regim PSD, milionarul a fugit – la fel ca și alți potentați anchetați de DNA, precum Radu Mazăre sau Sebi Ghiță – în străinătate, pentru a scăpa de pedeapsă.
Aflat la Londra, Popoviciu face obiectul unui proces, pentru a fi trimis la București. O primă instanță a decis că afaceristul trebuie returnat României, dar s-a înaintat recurs și acum se așteaptă verdictul definitiv.
Chiar fugar, Popoviciu și-a păstrat puterea și influența în România, unde o întreagă rețea s-a activat pentru a-l susține.
G4Media.ro scrie că judecătorul Corneliu Bogdan Tudoran, care l-a condamnat în primă instanță pe Popoviciu și a dispus confiscarea terenului din Băneasa, a devenit ținta articolelor din:
– evz.ro (deținută de Dan Andronic, și el vizat de mai multe dosare la DNA);
– luju.ro (site-ul lui Răzvan Savaliuc, de pe orbita propagandistică a lui Dan Voiculescu, oligarh emanat din comunism condamnat într-un dosar de corupție instrumentat de DNA);
– gandul.ro (pe atunci proprietatea lui Adrian Sârbu, și el acuzat într-un proces de evaziune fiscală);
– cancan.ro (proprietatea lui Radu Budeanu, cercetat, de asemenea, într-un dosar aflat la DNA).
Înființată la ordinul lui Liviu Dragnea, Secția Specială de anchetare a magistraților a deschis un dosar împotriva judecătorului care l-a condamnat pe Popoviciu, imputându-i-se fapte de corupție. Ancheta bate însă pasul pe loc.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Funia se apropie de par inexorabil pentru mafia politico-economică răspunzătoare, în ultimii 30 de ani, pentru corupția și subdezvoltarea României. Într-un interviu acordat Euractiv.com și preluat de G4Media.ro, procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a detaliat demersurile pe care le face pentru a spori eficiența instituției prevăzută să-și înceapă activitatea în noiembrie 2020.
Procuratura europeană va investiga prioritar infracțiunile cu fonduri UE, infracțiunile cu TVA, dar și cele de corupție și de spălarea banilor, a anunțat Kovesi, care acum depune eforturi pentru a obține buget pentru mai mulți procurori.
Din noiembrie, Parchetul European începe să funcționeze. Infracțiunile cu fonduri UE, cu TVA, dar și cele de corupție și spălarea banilor – prioritare
Regimul PSD-ALDE, susținut de mafia politică și economică, a făcut eforturi colosale, în ultimii 6 ani, pentru a o elimina din sistem pe Kovesi.
Afaceriști conectați la serviciile secrete și cu legături în fosta coaliție de guvernământ au plătit agenți care au lucrat în Mossad pentru a obține informații compromițătoare despre procuroare în 2016, când aceasta conducea DNA.
Ulterior, PSD și ALDE au atacat frontal instituția anticorupție, după ce au câștigat alegerile parlamentare din toamna lui 2016. Sub comanda lui Dragnea și cu sprijinul direct al baronilor și al mai multor afaceriști condamnați sau cercetați de DNA pentru diverse infracțiuni economice, legislația anticorupție din România a fost modificată succesiv, pentru ca DNA să rămână în imposibilitatea de a mai derula eficient anchete.
A început numărătoare inversă pentru mafia care a ruinat finanțele României și a furat banii europeni alocați pentru drumuri, spitale, școli și dezvoltare
Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au dus, în numele sistemului oligarhic care jefuiește România, un război pe viață și pe moarte cu DNA. Din noiembrie, actul de justiție va ieși de sub controlul ocult al mafiei politico-economice autohtone
Într-un final, în vara lui 2018, sub comanda lui Dragnea și Tăriceanu, PSD și ALDE au instrumentat, împreună cu judecătorii Curții Constituționale controlați politic, un simulacru de procedură prin care Kovesi a fost dată afară de la DNA.
În urmă cu o săptămână, însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o sentință în care stabilește că demiterea Codruței Kovesi de la DNA a fost ilegală, iar Curtea Constituțională a României a încălcat drepturile omului.
După ce a fost eliminată din sistemul judiciar românesc, Kovesi și-a depus candidatura la funcția de procuror-șef al Parchetului European, instituție nou-înființată.
PSD și ALDE au făcut eforturi disperate să îi blocheze candidatura, inclusiv inventând niște anchete și punând-o sub acuzare în România, dar și ducând o agresivă campanie la Bruxelles împotriva procuroarei. Eforturile au fost zadarnice, iar Kovesi a fost numită șefa Parchetului European. Din acest moment, a început numărătoarea inversă pentru mafia politică specializată în devalizarea fondurilor europene și infracțiunile economice de anvergură care au ruinat finanțele României.
Citiți mai jos câteva fragmente din interviul acordat de Kovesi pentru publicația euractiv.com.
Veți vedea, sistemul gândit este unul care să garanteze independența totală a procurorilor. Kovesi se așteaptă să aibă, încă din prima zi de funcționare, 3.000 de dosare de mare corupție pe masă. Apoi, în fiecare an, alte 2.000 se vor adăuga.
Pe lângă acestea, Procuratura Europeană va primi și sesizări de la persoane fizice și companiile private care se vor confrunta cu corupția în țările membre UE.
Laura Codruța Kovesi: „Prioritare vor fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special cele cu fonduri europene, cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor“
„Știu că există așteptări mari. EPPO este o structură foarte complexă, astfel încât obiectivul nostru este să îmbunătățim nivelul de protecție pentru banii europeni și vom face acest lucru prin investigarea infracțiunilor legate de fraudele financiare.
EPPO va fi independent și acest lucru este foarte important, deoarece independența instituției, independența procurorilor este prima premisă pentru a obține rezultate eficiente în combaterea corupției și a altor infracțiuni grave.
Rolul principal al EPPO va fi cercetarea infracțiunilor transfrontaliere, în special infracțiunile cu fonduri europene, infracțiunile cu TVA și, de asemenea, corupția și spălarea banilor, dacă aceste două infracțiuni sunt legate de competența noastră principală.”
Inițial, Comisia Europeană a alocat Parchetului UE 32 de procurori și un sfert!
„Problema principală când vorbim despre buget și resurse este numărul de procurori europeni delegați. Aceștia vor fi procurorii care vor lucra în statele membre și vor investiga în mod eficient cazurile.
În acest moment, sub asumarea inițială a Comisiei Europene, vom avea 32 de procurori și un sfert.
Da, un sfert, nu este o greșeală, am fost și eu surprinsă, pentru că nu am auzit despre un sfert sau jumătate de procuror în viața mea, dar aceasta a fost estimarea. Pe baza statisticilor primite de la statele membre, la începutul EPPO, în primele zile, vom primi aproximativ 3.000 de cazuri.
Este evident că este imposibil să gestionezi acest volum de muncă doar cu 32 de procurori.”
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare“
„Vom avea unele state membre, de unde avem deja date, de unde există sute de cazuri în curs de investigare. Este foarte dificil să gestionezi sute de cazuri cu unul sau doi procurori.
Desigur, numărul de procurori europeni delegați care vor lucra în statele membre ar trebui să fie hotărât împreună de EPPO și de autoritățile naționale. Dar totul depinde de buget.
Dacă Comisia stabilește numărul și va rămâne doar cu 32 de procurori europeni delegați, ne va fi foarte dificil să începem activitatea și să lucrăm eficient.”
Criza Covid-19 a creat oportunități noi de fraudă și corupție în utilizare fondurilor UE
„EPPO încă nu a început să investigheze cazuri, dar în acest moment, toate fraudele care sunt comise sunt sub jurisdicția noastră.
Acum avem un nou context cu această pandemie COVID-19. Există o mulțime de motive pentru a crede că competența noastră va crește.
Nu știm acum cum va arăta următorul CFM. Vor fi mai multe fonduri? Va exista mai multă flexibilitate pentru a le folosi? Dacă da, anticipez că va fi mai multă muncă pentru EPPO. Este logic.
Avem competență obligatorie, deci trebuie să investigăm toate cazurile care intră în jurisdicția noastră. Acesta este rolul nostru instituțional și nu putem negocia acest lucru.
Pe baza experienței mele anterioare și văzând avertismentele pe care alți profesioniști din întreaga Europă le-au emis în această perioadă, pot spune că, din păcate, mai multe fonduri, mai multă flexibilitate în utilizarea fondurilor UE înseamnă oportunități pentru fraudă și pentru corupție.
În acest context, am citit și un raport Europol, care este foarte interesant. Grupurile criminale organizate sunt deosebit de puternice în anticiparea și exploatarea fiecărei oportunități, la scară industrială.
Trebuie să pregătim un răspuns adecvat și cred că cel mai bun răspuns este EPPO.”
„Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face treabă bună“
„Procurorul șef european ar trebui să decidă numărul procurorilor europeni cu autoritățile naționale. Este foarte dificil să împărțiți 32 de procurori între 22 de state participante. Am început negocierile în ianuarie.
Înainte de această criză, am vizitat 17 state membre și am început discuțiile cu miniștrii justiției, procurorii generali și toți reprezentanții autorităților naționale.
Este evident că pentru unele state membre unul sau doi procurori nu sunt suficienți pentru a face o treabă bună. Problema principală este și modul în care vor lucra acești procurori. Există o presupunere că putem avea procurori cu fracțiune de normă. Pe baza experienței mele, pentru că procurorul să lucreze dimineața pentru EPPO și după-amiază pentru biroul său național, nu este ceea ce trebuie dacă vrem să avem o luptă eficientă împotriva criminalității financiare. În primul rând, se referă la independența procurorilor. Dacă vor fi dublaje, vor exista probleme cu independența lor tot timpul.
A doua problemă este legată de responsabilitate. Dacă un procuror ar avea cazuri europene, dar și naționale, va fi foarte dificil să-l facă responsabil dacă nu ar investiga cazurile la timp.
Acesta este motivul pentru care am insistat foarte mult să am doar procurori cu normă întreagă. Pentru independența, responsabilitatea lor și, mai important, pentru eficiență.“
„Ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri”
„Pe baza statisticilor primite de la statele membre, a consultărilor pe care le avem și a metodologiei noastre de calculare a numărului de cazuri, ne așteptăm ca în primele zile să primim în jur de 3.000 de cazuri.
Desigur, putem alege să abordăm doar unele dintre ele, dar acestea sunt doar cazurile trimise de statele membre, cele care sunt deja înregistrate.
Dar vom primi și reclamații de la persoane fizice, rapoarte de la alte instituții europene, astfel încât numărul total va depăși, evident, trei mii de cazuri.
În plus, ne așteptăm ca în fiecare an să primim 2.000 de cazuri noi. Deci, trebuie să fim pregătiți să începem viteza maximă din prima zi.
Prioritatea mea de șef al EPPO este să începem corect și să investigăm eficient toate cazurile pe care le vom primi.“
„Procurorii din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazurile din România“
„Procurorii europeni delegați vor lucra sub conducerea EPPO, astfel încât vor fi independenți. De asemenea, structura EPPO în sine va fi foarte importantă. Vom avea camera permanentă formată din trei procurori europeni din state membre diferite și vor supraveghea investigațiile în statele membre individuale.
De exemplu, procurorii europeni din Bulgaria, Franța și Germania vor cerceta cazuri din România.Acest lucru va face foarte dificil pentru oricine din țara respectivă să intervină în deciziile sale și numai această cameră permanentă va avea autoritatea de a supraveghea activitatea procurorilor delegați din țara respectivă.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Unul câte unul, derbedeii care și-au bătut joc de România în perioada 2017-2019 încep să primească nota de plată pentru faptele lor.
După sentința pronunțată marți de CEDO, care a stabilit că regimul PSD a destituit-o în 2018 pe Codruța Kovesi de la șefia DNA în mod abuziv, cu încălcarea drepturilor omului, primul luat în vizor este Tudorel Toader, ministrul justiției din acel moment.
Guvernul urmează să ceară Comisiei de la Veneția să-i retragă lui Tudorel Toader calitatea de membru
Ministerul Justiției a propus guvernului, marți după-amiază, destituirea controversatului jurist (fost membru al Curții Constituționale) din funcția de membru al Comisiei de la Veneția. “În urma consultărilor cu Prim-Ministrul României, ca urmare a implicațiilor Deciziei CEDO în cauza Kovesi împotriva României (cererea nr. 3594/19), privind credibilitatea angajamentului Guvernului României față de independența procurorilor și respectul regulilor de drept, Ministerul Justiției va înainta premierului propunerea ca Guvernul României să transmită Comisiei de la Veneția solicitarea de a aplica dispozițiile statutare ale Comisiei în privința domnului Tudorel Toader, respectiv eliberarea acestuia din funcția de membru al Comisiei de la Veneția. Precizăm faptul că mandatul d-lui Tudorel Toader în cadrul Comisiei de la Veneția a fost prelungit în anul 2018, în timpul exercitarii mandatului de ministru al Justiției”, scrie într-un comunicat postat pe site-ul Ministerului Justiției.
Tudorel Toader a făcut parte, alături de alte personaje precum deputatul PSD Florin Iordache, șeful CCR Valer Dorneanu, fostul șef al PSD Liviu Dragnea, șeful ALDE Călin Popescu Tăriceanu, senatorul PSD Șerban Nicolae, dintr-o grupare care a atacat violent statul român din interior, după ce alianța PSD – ALDE a venit la putere în noiembrie 2016.
Povestea unor ani de coșmar. PSD a câștigat alegerile promițând salarii, spitale, școli și autostrăzi, dar s-a ocupat de distrugerea justiției
PSD a câștigat alegerile cu un program social și de dezvoltare a României foarte generos, care prevedea mărirea salariilor și a pensiilor, modernizarea țării, constucția de autostrăzi, spitale, școli etc.
În schimb, primele măsuri luate au fost împotriva legislației anticorupție, pe care PSD nu s-a lăsat până nu a schimbat-o din temelii. În cei trei ani de guvernare, 2017-2019, regimul Dragnea – PSD a dus România pe buza prăpastiei distrugându-i instituțiile, economia, echilibrul financiar, justiția și reputația pe plan extern.
Discursul conspiraționist, violent anti-european, anti-NATO, anti-justiție, care invoca o monstruoasă coaliție a miliardarului George Soros cu băncile, multinaționalele, Occidentul imperialist și serviciile secrete, a răvășit țara, antagonizând la maximum populația.
Anul 2018 – momentul culminant al atacului PSD: destituirea Codruței Kovesi și reprimarea violentă a protestelor anticorupție
Momentul culminant al bătăliei a avut loc în 2018. În iulie, regimul PSD a reușit, cu ajutorul unei decizii ilegale (așa cum a stabilit CEDO) a CCR, să o destituie pe Codruța Kovesi. O lună mai târziu, pe 10 august, potentații PSD au pus la cale o răfuială violentă cu protestatarii anticorupție strânși în Piața Victoriei.
Folosindu-se de jandarmi ca trupe de represiune și de bande interlope ca elemente provocatoare, regimul PSD a atacat demonstranții ore în șir.
Imediat după lăsarea serii, la adăpostul întunericului, jandarmii au năvălit în mulțime. Au fost sute de răniți, atât oameni bătuți de jandarmi, cât și împușcați cu muniția iritantă. Alte mii au fost gazați cu sadism, sub comanda unor ofițeri precum Sebastian Cucoș, Ionuț Sindile și Cătălin Paraschiv. Toți trei au fost, în cele din urmă, îndepărtați din funcțiile ocupate.
Numărul real al victimelor, oameni care au acuzat ulterior afecțiuni ale căilor respiratorii sau ale altor organe, nu se știe nici azi cu precizie. Cert este însă că un om a și murit în urma agresiunii la care a fost supus de jandarmi, la ordinul șefilor PSD.
