ziaristii.com

Categorie: Justiție

  • Un fost șef DNA vrea să se pensioneze la 50 de ani. Promovat de Kovesi, a trădat-o pentru Dragnea

    Călin Nistor, fost șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i aprobe cererea de pensionare. El invocă faptul că a împlinit 25 de ani de activitate, perioada minimă de muncă pentru un magistrat pentru a se pensiona. CSM va discuta cererea lui Nistor în ședința de marți, 8 decembrie.

    Călin Nistor a fost unul dintre adjuncții fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. La scurt timp după revocarea acesteia, Nistor a preluat conducerea interimară a instituției.

    Laura Codruța Kovesi a fost revocată din funcție de președintele Klaus Iohannis în iulie 2018, la cererea fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader. Un rol sinistru l-a jucat atunci și Curtea Constituțională, care a dat o decizie prin care îl obliga pe președintele țării să o revoce pe Kovesi

    Oportunist, adaptabil, alunecos, Călin Nistor s-a grăbit să se pună bine cu „regimul Dragnea”. În august 2018, la o lună după revocarea șefei sale, el a salutat înființarea monstruozității numite Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Cel care a înființat „Secția Specială” a fost ministrul Justiției, Tudorel Toader, cel care decapitase DNA prin revocarea lui Kovesi.

    Într-o emisiune la B1 TV, Nistor a spus că înființarea unei secții speciale pentru anchetarea procurorilor și a judecătorilor ”este un lucru bun”. El a contrazis astfel atât poziția fostei sale șefe de la DNA, Laura Codruța Kovesi, cât și pe cea a altor sute de magistrați, care au protestat public față de această inițiativă.

    „Instituţia a avut o altă opinie, eu personal cred că înfiinţarea secţiei de investigare a infracţiunilor în justiţie este un lucru bun. De altfel, e dreptul legiuitorului să aprecieze. Nici nu aş putea spune altfel în condiţiile în care CCR, în motivarea deciziei prin care a respins mai multe excepţii de neconstituţionale anterior promulgării legii, spune că reprezintă o garanţie de independeţă”, a declarat Nistor.

    De altfel, Călin Nistor a și încercat să devină procuror al Secției Speciale, însă a fost respins în urma examenului. Călin Nistor s-a înscris, de asemenea, și la concursul pentru funcția de procuror șef al DNA, însă a pierdut în favoarea actualului șef Crin Bologa.

    Călin Nistor a absolvit Liceul Industrial din Râmnicu Vâlcea și a urmat cursurile Facultății de Agronomie din Craiova. Ulterior, el a absolvit Facultatea de Drept din aceeași localitate și și-a început cariera de procuror în 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgășani.

    În perioada 1996-2000 a fost avocat în Baroul Vâlcea, iar în perioada 2000-2003 a activat din nou în cadrul Parchetului Judecătoriei Drăgășani, pentru ca ulterior să fie procuror la Prchetul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

    Nistor a intrat în structura centrală  DNA la 36 de ani, activând în această instituție 14 ani, până la înaintarea cererii de pensionare. A fost șeful serviciului teritorial Pitești, dar și adjunctul șefei DNA, apoi șeful interimar al instituției.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Moment istoric: conducerea CSM trece de la „judecătoarele lui Dragnea” la „judecătorul #Rezist”!

    Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar procurorul Florin Deac – vicepreşedinte al CSM. Mandatul celor doi e de un an. Mateescu este unul dintre puținii judecători din CSM care s-au opus energic masacrării legilor justiției în „era Dragnea”, fiind „hingherit” la vremea respectivă de Inspecția Judiciară a CSM și de Secția Specială (controlate de Dragnea prin uneltele Lucian Netejoru și Adina Florea).

    Bogdan Mateescu a fost ales preşedinte al CSM cu 13 voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” şi 2 voturi nule. El fusese desemnat candidat al Secției pentru Judecători, pentru șefia CSM, după un scor de 7-2 și un vot nul, în cadrul Secției.

    Procurorul Florin Deac a fost ales vicepreședinte al CSM cu 13 voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”. El fusese desemnat candidat al Secției pentru Procurori, pentru postul de vicepreședinte al CSM, cu unanimitate în cadrul Secției.

    În ultimii ani, CSM a fost condus de judecătoare aflate în zona de interese a PSD, mai ales a lui Liviu Dragnea. Cea mai scandaloasă conducere a avut-o Lia Savonea, în 2019.

    Au trecut 4 ani din mandatul de 6

    Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM s-a aflat şi prezentarea raportului de activitate a instituţiei pe anul 2020, în mandatul judecătorului Nicoleta Margareta Ţînţ (preşedinte) şi al procurorului Tatiana Toader (vicepreşedinte).

    La bilanț a fost prezent și preşedinte Klaus Iohannis.

    Mandatul membrilor aleşi este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Actuala echipă de la CSM funcționează de 4 ani, iar până la finalul mandatului mai are 2 ani.

    Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, secondat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

    Au dreptul să candideze doar cei 9 judecători şi 5 procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

    Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, preşedintele fiind ales dintre judecători, iar vicepreşedintele dintre procurori.

    Componenţa CSM (19 membri):

    • 9 judecători (aleşi în adunările generale ale instanţelor şi validaţi de Senat)
    • 5 procurori (aleşi în adunările generale ale parchetelor şi validaţi de Senat)
    • 2 reprezentanţi ai societăţii civile (desemnați de Senat)
    • 3 membri de drept: ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României.

    Componența nominală a CSM, în actualul mandat (19 membri):

    • Simona Camelia Marcu (judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
    • Mariana Ghena (judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
    • Lia Savonea (judecător, Curtea de Apel Bucureşti)
    • Nicoleta Margareta Ţînţ (judecător, Curtea de Apel Braşov)
    • Andrea Annamaria Chiş (judecător, Curtea de Apel Cluj)
    • Gabriela Baltag (judecător, Tribunalul Neamţ)
    • Evelina Mirela Oprina (judecător, Tribunalul Ilfov)
    • Mihai Andrei Bălan (judecător, Judecătoria Timişoara)
    • Mihai Bogdan Mateescu (judecător, Judecătoria Râmnicu Vâlcea)
    • Codruţ Olaru (procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
    • Cristian Mihai Ban (procuror, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti)
    • Florin Deac (procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş)
    • Nicolae Andrei Solomon (procuror, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti)
    • Tatiana Toader (procuror, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti)
    • Victor Alistar (ales de Senat, din partea societăţii civile)
    • Romeu Chelariu (ales de Senat, din partea societăţii civile).

    Hărțuit permanent de slugile lui Dragnea

    În iulie 2019, Secția Specială (SIIJ) a redeschis un dosar pe numele judecătorului Bogdan Mateescu, dosar închis de DNA în 2018. Mateescu a comentat atunci pe Facebook:

    „Am luat azi act de redeschiderea urmăririi penale solicitată de șeful, pe atunci, al SIIJ, într-un dosar penal constituit în urma unui denunț anonim, despre care nu am avut cunoștință și care fusese închis constatându-se că fapta nu există, fără a avea vreo calitate în el.

    Nu comentez proceduri în curs, așa cum v-am obișnuit, ci le respect. Nu am nimic de ascuns și voi demonstra asta fără niciun dubiu, chiar dincolo de absurdul, ridicolul unor situații.

    Totuși, mă deranjează enorm fabulațiile din acea parte a presei – o știm cu toții foarte bine -, astfel încât de data aceasta mă voi adresa justiției în mod hotărât.

    Ceea ce mă doare cel mai mult este murdărirea familiei mele. Părinții mei sunt niște oameni excepționali și cred sincer că nu merită asta.

    Aștept derularea tuturor procedurilor, o voi face din apartamentul meu de două camere, sunt convins că și tatăl meu o va face din apartamentul lui de două camere, singurele locuințe pe care le deținem fiecare. Eu – după 14 ani de magistratură; el, împreună cu mama mea – după 20 de ani de primărie și după o viață de muncă.

    Până atunci, salut publicarea Rapoartelor GRECO și, așa cum am solicitat, îmi voi expune părerea și în cadrul dezbaterilor din Consiliu.

    Nu comentez acum mai mult, mai ales paradigma «dacă vecinul nu se spală pe mâini, atunci nici noi nu trebuie să ne spălăm pe nicăieri», ar fi chiar dezonorant pentru mine.

    Vreau, însă, o dezbatere onestă și voi participa din plin la ea, cu toată buna-credință și cu toată obiectivitatea”.

    În acest an, dosarul lui Bogdan Mateescu a fost clasat chiar și de ostila Secție Specială (după ce fusese clasat și de DNA).

    În octombrie 2018, Mateescu a fost cercetat de Inspecția Judiciară pentru că a îndrăznit să-l critice pe un membru al Curții Constituționale.

    Mateescu a fost hărțuit permanent în „era Dragnea”, ca urmare a determinării cu care s-a opus distrugerii justiției și statului de drept.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Soția-paravan a lui Tudorache garantează cauțiunea și pentru ea, și pentru el, cu case de peste 1.200.000 de euro!

  • Situația extrădării în cazul marilor fugari: Ghiță, Rizea, Iorgulescu jr, Adamescu jr, Popoviciu, Săvulescu, Alina Bica

    În conferința de presă de marți, ministrul Justiției, Cărălin Predoiu, a trecut în revistă și situația procedurilor de extrădare în cazul marilor fugari. El a prezentat și pierderile sistemului judiciar pe frontul Covid-19, dar și stadiul restaurării legislației maltratate de „regimul Dragnea”.

    „De la ultima informare s-au procesat 122 de procese. 109 sunt dosare de extrădare activă, România e stat solicitant”, a spus Predoiu. Apoi a vorbit despre cele mai cunoscuți fugari.

    • Cazul Puiu Popoviciu: „Mandatul european de arestare a fost emis de Curtea de Apel București, se judecă un apel în Marea Britanie. Azi avem o informare neoficială că procurorii au informat că audierile în apel vor începe pe 15 martie 2021”.
    • Cazul Alexander Adamescu: „Instanța britanică a dispus predarea lui, urmează soluționarea unei întrebări – procedură particulară din legislația britanică. Procedura se va desfășura mai rapid. E mai degrabă un demers de tergiversare, ce pare să nu aibă șanse mari”.
    • Cazul Dragoș Săvulescu: „Curtea de Apel Napoli a respins executarea mandatului din România, a dispus executarea pedepsei în Italia și suspendarea executării pedepsei. Îmi exprim dezamăgirea față de decizia instanței. Poate aude ministrul italian al Justiției”.
    • Cazul Mario Iorgulescu: „Procedură pe cale directă între instanțe, nu avem detalii în acest moment”.
    • Cazul Alina Bica: „Mandat european de arestare, localizată în Italia, procedură pe cale directă între instanțe. Instanța italiană nu a transmis oficial detalii”.
    • Cazul Cristian Rizea: „Așteptăm procedurile din Republica Moldova”.
    • Cazul Sebastian Ghiță: „Ministerul Justiției a făcut cerere de extrădare în 2017, apoi a retras cererea de extrădare în iunie 2018 și martie 2019 ca urmare a deciziilor de la Curtea SUpremă și Curtea de Apel Ploiești. La acest moment nu există un mandat de arestare pe numele lui Sebastian Ghiță”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Bani de la primarul Tudorache (Sectorul 1) pentru clipul mincinos „Spitalul de Urgență”: Savaliuc – 50.000 €, Lazarus – 30.000 €. Lista profitorilor

    * Nervi și sânge în sediul PSD. O angajată s-a dezbrăcat, a distrus documente, a spart geamuri și s-a mutilat. „Era în depresie, s-a despărțit de iubit”, zice Ciolacu

  • Covid-19 decimează și instanțele. Predoiu: 3 morți, 5 bolnavi la Terapie Intensivă, 546 de persoane infectate

    Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a declarat, marți, că în instanțele din România sunt în prezent 546 de cazuri de infectare, dintre care 5 cu pacienții internați la Terapie Intensivă. În instanțe au fost înregistrate, până acum, 3 decese.

    Predoiu a vorbit și despre stadiul măsurilor luate pentru refacerea legislației distruse de „regimul Dragnea”.

    „PSD a reacționat prin «Revoluția Corupților», după 2016. A acționat ca un agent al corupților”, a spus ministrul Justiției. Acesta a reamintit un adevăr dureros: „PSD s-a conjugat perfect cu acțiunea CCR care a culcat la pământ sute de dosare, rechizitorii, probe. Instanțele au achitat în cascadă sute de persoane”.

    VIDEO: Conferința de presă a ministrului Cătălin Predoiu

    Principalele afirmații ale lui Cătălin Predoiu

    Ministerul Justiției a cheltuit cu Covidul 34 de milioane de lei

    • „Pe baza datelor, în instanțe avem 546 de persoane infectate, 5 cazuri la Terapie Intensivă. La nivel național sunt 3 decese.”
    • „În debutul pandemiei, Ministerul Justiției a alocat fonduri și materiale necesare pentru protecția instanțelor și parchetelor. Efortul financiar al ministerului a fost 34 de milioane de lei.”
    • „Suntem pregătiți să continuăm eforturile de echipare și să intervenim dacă situația o cere.”

    „CCR a culcat la pământ sute de dosare”

    • „O scurtă recapitulare. PSD, în 2017-2018, a modificat radical legile justiției sub diferite pretexte.”
    • „PSD s-a conjugat perfect cu acțiunea CCR care a culcat la pământ sute de dosare, rechizitorii, probe. Instanțele au achitat în cascadă sute de persoane.”
    • „Evoluțiile au condus la criticarea CSM în raportul MCV, fără precedent.”
    • „PSD a reacționat prin «Revoluția Corupților», după 2016. A acționat ca un agent al corupților.”
    • „De aceea, Ministerul Justiției a pornit o acțiune de reparare a legislației.”
    • „La 30 septembrie am pus în dezbatere noile proiecte de legi ale justiției, care vor deveni legi la anul, după toate estimările.”
    • „La 2 noiembrie s-a încheiat prima etapă de dezbatere publică. Ministerul Justiției a primit și centralizat propuneri de la asocații, ONG, magistrați și cetățeni. Am primit propuneri de la Parchetul General, DNA, DIICOT, Inspecția Judiciară, asociațiile de magistrați, magistrați care ne-au scris individual.”
    • „CSM a constituit un grup de lucru care va analiza proiectele. Observațiile primite vizează principiul sepărării carierelor, statutul procurorilor etc.”
    • „Continuă dezbaterea publică, unele propuneri vor fi integrate, publicăm varianta a doua a proiectelor, urmată în ianuarie de o nouă dezbatere publică.
    • Sunt mulțumit de cum merg lucrurile, avem reacții bune din sistem. E un prim draft, de înalt nivel profesional. Această platformă de dialog funcționează.”

    „PSD blochează în Parlament legile pentru Parchetul European”

    • „În privința Parchetului European, România – prin Ministerul Justiției – și-a îndeplinit obiectivele. Suntem printre primele state care au închis negocierile. Am avut un schimb de scrisori cu procurorul european. Vom începe cu 15 procurori și 5 de rezervă.”
    • „Am înaintat Guvernului proiectul necesar pentru operaționalizarea Parchetului European. Există deja în Parlament un proiect privind internaizarea directivei, dar din păcate trenează. Majoritatea parlamentară PSD nu își face treaba, este un semn că e o cosmetizare a atitudinii PSD față de justiție.”
    • „Dacă majoritatea PSD nu adoptă cu celeritate și proiectul Guvernului Orban privind operaționalziarea EPPO, dar și proiectele mai vechi – internalizarea directivei privind protecția intereselor financiare ale UE –, atunci declarațiile PSD nu sunt decât expresia lipsei de voință sau a incapacității PSD.”
    • „Atitudinea pasivă, de a bloca prin inacțiune, duce la neadoptarea legislației necesare pentru operaționalizarea Parchetului European. E doar o diferență de nuanță în abordările PSD, nu o diferență de substanță.”
    • „Nu mai puțin de 9 scrisori au fost trimise Parlamentului în acest an, în care am cerut urgentarea adoptării acestor acte normative în Parlament. Nu înțeleg de ce PSD nu le adoptă mai repede. Mulțumesc pentru politețuri, domnule Ciolacu, dar nu am nevoie de ele! Am nevoie să adoptați aceste legi.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Bani de la primarul Tudorache (Sectorul 1) pentru clipul mincinos „Spitalul de Urgență”: Savaliuc – 50.000 €, Lazarus – 30.000 €. Lista profitorilor

    * Nervi și sânge în sediul PSD. O angajată s-a dezbrăcat, a distrus documente, a spart geamuri și s-a mutilat. „Era în depresie, s-a despărțit de iubit”, zice Ciolacu

  • Dovada zdrobitoare că Secția Specială trebuie desființată: în doi ani, n-a prins niciun magistrat corupt!

    La 2 ani de la operaționalizarea de către Guvernul PSD-ALDE-UDMR a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului General, numită și Secția Specială, bilanțul este dezastruos, rușinos, penibil: niciun dosar de corupție pentru vreun judecător sau procuror! Statistica era bogată pe vremea când de aceste infracțiuni ale magistraților se ocupa DNA, mai ales în mandatul Laurei Codruța Kovesi.

    Activitatea SIIJ în această perioadă a fosti rezumată de G4Media.ro în câteva direcții de acțiune.

    1. SIIJ nu a prins nici măcar un judecător sau procuror corupt, ca și când corupția ar fi dispărut din magistratură.

    ”Doi ani în care nu a fost depistată – necum anchetată și judecată – nicio infracțiune de corupție comisă de magistrați. Pe vremea când de corupția din Justiție se ocupa DNA, parcă tot mai apăreau, la câteva luni, cazuri de procurori sau de judecători mânjiți. Acum, de doi ani, absolut nimic. Se poate spune că doar prin simpla înființare a SS/SIIJ, a fost eradicată complet corupția din sistemul judiciar românesc. Nu este acesta un lucru minunat?”, a comentat ironic jurnalistul Liviu Avram pe Facebook.

    2. În schimb, SIIJ și-a îndreptat atenția împotriva presupuselor abuzuri ale procurorilor DNA. ”Perla coroanei” în dosarele Secției Speciale privind presupuse abuzuri a fost însăși Laura Codruța Kovesi, fosta șefă a DNA, căreia procuroarea mazariotă Adina Florea (din „Republica Mazăre”) i-a deschis două dosare.

    În unul din ele, Kovesi a fost plasată sub control judiciar și a dat cu subsemnatul la poliție, fiind acuzată că ”ar fi primit mită” de la fugarul Sebastian Ghiță extrădarea din Indonezia a fostul director FNI, Nicolae Popa.

    Controlul judiciar impus Codruței Kovesi de Adina Florea a fost ridicat de judecătoarea Francisca Vasile de la Înalta Curte, care a desființat acuzațiile SIIJ.

    Între timp, Codruița Kovesi a ridiculizat-o pe Adina Florea și întreaga Secție Specială, fiind numită procurorul-șef al Uniunii Europene.

    Cea mai mare reușită a Adinei Florea de la SIIJ a constituit-o arestarea timp de 3 săptămâni a fostului procuror Mircea Negulescu, de la DNA Ploiești.

    În alte cazuri, foști procurori DNA, precum Andrei Bodean, Ciprian Man sau Cristi Ardelean, au devenit suspecți din pixul procuroarei Adina Florea, după care dosarele au rămas în nelucrare, fără o soluție într-un sens sau altul.

    Dosarele deschise de SIIJ împotriva anchetatorilor DNA au condus la achitări sau rejudecări în dosare de corupție. Spre exemplu, familia Cosma din Prahova a scăpat pentru moment de dosare după ce Adina Florea i-a inculpat pentru presupuse abuzuri pe procurorii care i-au anchetat.

    SIIJ a retras apelurile în procesele unor magistrați judecați pentru corupție sau apartenență la masonerie. Așa au scăpat de dosare, prin ricoșeu, și Sebastian Ghiță, Viorel Hrebenciuc sau Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției.

    De la operaționalizarea SIIJ, în octombrie 2018, și până pe 31 decembrie 2019, procurorii Secției Speicale au trimis în judecată doar 4 cazuri, cu 5 inculpați (4 procurori și un judecător).

    SIIJ a obținut o singură condamnare. E vorba de Damian Dolache, judecător la Curtea de Apel București, prins băut la volan. Acesta a fost condamnat la 10 luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei, dar a fost menținut în magistratură de Secția pentru judecători a CSM, dominată de Lia Savonea.

    Primul procuror trimis în judecată de SIIJ, Eugen Stoina, a fost achitat definitiv în dosarul în care a fost acuzat că a condus băut şi a produs un accident rutier.

    La sfârșitul anului trecut, la SIIJ erau nesoluționate 3.652 de dosare, dintre care în 659 era începută urmărirea penală.

    La Secția Specială lucrează 7 procurori, dintre care unul cu post de conducere. Salariul acestora este de peste 15.000 de lei lunar. Spre exemplu, Adina Florea a avut un salariu lunar de peste 18.000 de lei, potrivit declarației de avere din acest an.

    La sfârșitul acestui an, Curtea de Justiție a UE este așteptată să emită un verdict privind soarta SIIJ în procesul deschis la Luxembourg de magistrații români.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Garcea, revoluționarul Securității: „Vă chem în Piața Victoriei! Nu mai suport!”

    * Ministerul Educației desființează cele două școli doctorale ale Academiei de Poliție – fabrici de diplome obținute prin corupție și impostură

  • Încă un fugar se apropie de extrădare! Alexander Adamescu a pierdut recursul la Curtea Supremă britanică

    După Cristian Rizea (fost deputat PSD), pe care Republica Moldova a anunțat că-l va extrăda în România, un alt fugar pare să aibă aceeași soartă. Alexander Adamescu, beizadeaua penală a fostului om de afaceri Dan Adamescu, a pierdut recursul privind extrădarea din Marea Britanie în România, unde este acuzat de mituirea unor judecători.

    Curtea Supremă a Marii Britanii a respins apelul lui Alexander Adamescu, care susține că este victima unei persecuții politice și că extrădarea ar reprezenta o încălcare a drepturilor omului în legislația europeană, relatează platforma Law360, citată de Universul.net.

    Bogdan Alexander Adamescu fusese arestat şi încarcerat pe 26 martie 2018, în baza unei sentinţe a judecătorului John Zane, de la Westminster Magistrates Court, ce decidea extrădarea sa în România şi reţinea în sarcina lui Adamescu bănuieli temeinice de obstrucţionare a justiţiei prin folosirea de documente falsificate.

    Însă un an mai târziu, pe 6 martie 2019, judecătoarea Philippa Whipple, de la Înalta Curte de Justiție din Marea Britanie, a decis înlocuirea măsurii de arestare preventivă a lui Alexander Adamescu şi deţinere a acestuia în închisoarea Wandsworth cu alte masuri judiciare (bail conditions) şi plata unei cauţiuni de 435.000 lire sterline (circa 477.000 de euro).

    Alexander Adamescu este în prezent singurul director al firmei olandeze Nova Group Investments BV şi moştenitorul unei părţi din averea lui Dan Adamescu, estimată la 800 de milioane de euro.

    Pe numele lui Bogdan Alexander Adamescu există un mandat european de Arestare, emis în data de 6 iunie 2016, în baza acuzaţiilor că în anul 2013 ar fi mituit doi judecători de la Secția 7 Civilă a Tribunalului București.

    Alexander Adamescu a atacat cu apel decizia de la Westminster Magistrates Court, în încercarea de a bloca, în continuare, extrădarea sa în România. Avocaţii săi au încercat să demonstreze că prima instanță ar fi ignorat, în mod eronat, recomandarea Tribunalului ICSID de la Washington, prin care se solicita suspendarea procedurii de extrădare până la luarea deciziei finale în procesul dintre Nova Group şi România. Acest proces de arbitraj, început în iulie 2016, are ca obiect compania Astra Asigurări, intrată în faliment în anul 2015.

    După ce a ascultat argumentele avocaţilor, judecătoarea Philippa Whipple a concluzionat că prima instanţă nu a greșit când a refuzat să suspende extrădarea. Decizia sa se bazează pe faptul că recomandarea tribunalului — cuprinsă în Ordinul Procedural nr. 7 din 29 martie 2017 — „nu a putut opri procesul de extrădare desfășurat în conformitate cu legislația [Uniunii Europene]”, în special pentru că Alexander Adamescu nu este parte în procesul de arbitraj, ci doar un martor citat de Nova Group.

    Cu toate acestea, judecătoarea Whipple a decis să amâne luarea unei hotărâri a instanței referitoare la faptul că extrădarea este sau nu posibilă, în baza legislației europene în domeniul drepturilor omului, până când se vor da sentinţele și în alte două alte cazuri în care au fost ridicate obiecţii cu privire la caracterul inadecvat al condițiilor de detenție din România și credibilitatea asigurărilor date de autoritățile române în acele cazuri.

    Judecătoarea britanică a amânat, de asemenea, luarea unei hotărâri a instanței privind eventuala motivare politică a cererii de extrădare a lui Adamescu, precum și referitoare la alte circumstanțe din România ce ar putea demonstra faptul că Adamescu nu ar trebui extrădat.

    La acea dată, s-a speculat că judecătoarea își amânase decizia pentru că un eventual Brexit fără acord ar fi anulat obligaţia Marii Britanii de a pune în executare mandatele europene de arestare şi i-ar crea obligaţia de a decide o eventuală extrădare exclusiv în conformitate cu legislaţia şi jurisprudenţa britanică.

    Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a lămurit acest aspect în februarie 2020, declarând că Brexitul nu afectează procedurile de extrădare şi că rămân în vigoare celelalte prevederi ale tratatelor de cooperare judiciară.

    Până la această nouă înfăţişare la proces, Alexander Adamescu se întorsese la partenera sa de viaţă, Adriana Constantinescu, şi la cei trei copii pe care-i au împreună, rămânând în arest la domiciliu.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Pungașilor, nu mai aveți scăpare! Vor fi confiscate averile nejustificate ale condamnaților la cel puțin 4 ani de închisoare. PSD a tras de timp 4 ani

    Cu o întârziere de 4 ani față de termenul-limită stabilit de Parlamentul European (octombrie 2016), Camera Deputaților a adoptat legea care transpune în legislația românească Directiva europeană privind confiscarea extinsă.

    Camera Deputaților a adoptat marți, în plen, legea privind introducerea în Codul Penal a confiscării extinse. Moment istoric: proiectul a fost votat în unanimitate!

    Actul normativ prevede că averea nejustificată a unui infractor condamnat la cel puțin 4 ani de închisoare poate fi confiscată. Proiectul trecuse de Comisia Juridică tot în cursul zilei de marți.

    Așadar, deputații au votat într-o singură zi atât în comisie, cât și în plen un proiect de lege pe care-l ținuse blocat aproape 4 ani!

    Proiectul a fost inițiat la începutul anului 2017, a trecut de Senat și mai avea de parcurs un singur pas: votul în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

    Actul adoptat marți transpune în legislația internă prevederi din Directiva 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în UE.

    Legea va merge la președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare. Această etapă va fi parcursă fără sincope dacă legea nu va fi atacată la Curtea Constituțională.

    Calendarul unei legi întârziate cu rea-credință

    • 2014: Parlamentul European adoptă Directiva 2014/42/UE (privind confiscarea extinsă). Fiecare stat membru UE are obligația de a transpune această directivă în propria legislație în cel mult 2 ani.
    • 2016: în luna octombrie expiră termenul-limită de 2 ani, dar Parlamentul României (controlat de PSD) nici n-a pus pe ordinea de zi proiectul de lege.
    • 2017: Senatul adoptă proiectul de lege privind confiscarea extinsă, dar nu e cameră decizională.
    • 2018: Comisia specială pentru masacrarea legilor justiției („Comisia Iordache”), cu majoritate PSD–ALDE, golește de conținut legea votată în Senat, introducând în lege o condiție care o face inaplicabilă.
    • 2020: cu o întârziere de 4 ani față de termenul-limită, Camera Deputaților adoptă legea în forma OK.

    Punctele forte ale legii/directivei

    Într-o postare recentă, Ana Bichall – fost ministru al Justiției – inventaria punctele forte ale proitectului de lege.

    • „Practic, este vorba de transpunerea integrală a directivei 2014/42/UE privind confiscarea extinsă! Prin acest proiect de lege se are în vedere, în primul rând, extinderea domeniului de aplicare a confiscării extinse prin renunțarea la reglementarea care cuprinde o listă limitativă de infracțiuni pentru care această putea fi aplicată. Cu alte cuvinte, prin adoptarea acestui proiect de lege, confiscarea extinsă va putea fi aplicată infracțiunilor de serviciu (abuzul în serviciu, conflictul de interese – de exemplu).”
    • „O altă prevedere importantă privește modificarea cerințelor necesare aplicării confiscării extinse. Astfel, se elimină restricțiile prevăzute în actuală reglementare astfel încât instanța va putea să-și fundamenteze convingerea că bunurile provin din activități infracționale pe baza oricăror împrejurări, disproporția de valoare fiind doar o circumstanță exemplificativă.”
    • „Mai mult, confiscarea extinsă poate fi dispusă și asupra bunurilor transferate către terți, dacă aceștia știau sau ar fi trebuit să știe că scopul transferului a fost evitarea confiscării.”

    Modificări esențiale

    Codul Penal: 

    • (1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri  decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să-i procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei.
    • (2) Confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării.

    Codul de Procedură Penală:

    • (4.1) În cazul bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse, luarea de către procuror a măsurilor asigurătorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a acestor bunuri este obligatorie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Soțul judecătoarei „anti-botniță” din Piatra Neamț a adus un autocar cu moldoveni în Piața Universității, ca să nu fie „îmbotnițați”. El a găsit vinovații pandemiei: masoneria, „cârpa”, „musulmanu’”

  • Iată de ce au înființat Dragnea și Tudorel sinistra Secție Specială! Toate dosarele de corupție cu magistrați au dispărut, acuză șeful DNA

    Crin Bologa, șeful DNA, a declarat joi seara, în emisiunea “Piața Victoriei” de la Europa FM, că toate dosarele în care erau cercetați pentru corupție procurori și judecători au dispărut la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) înființată de Dragnea și Tudorel Toader. De la apariția SIIJ, dosarele care îi priveau pe magistrați au fost luate de la DNA. Nici măcar unul singur nu a mai ajuns în instanță din 2018 încoace!

    Crin Bologa a dezvăluit: „Am constatat că, de la înființarea SIIJ, din 2018, noi trimițând acolo dosarele, n-a apărut niciun dosar de corupție cu magistrați, nici măcar din cele pe care noi le-am declinat către Secția Specială. Și acele dosare, dacă n-au fost clasate, vor reveni la DNA. De la înființarea Secției, niciun procuror și niciun judecător n-a fost trimis în judecată pentru corupție. Acest lucru nu se întâmpla când DNA avea această competență”.

    Șeful parchetului anticorupție spune că SIIJ a fost înființată pentru că e mai ușor să controlezi câțiva procurori care se ocupă de magistrați, decât sute de procurori care activează la DNA și în Parchetul General. Iar cine controlează SIIJ poate controla și magistrații.

    Secția Specială a făcut parte din planul lui Dragnea de a prelua controlul total asupra Justiției. Guvernul PNL e criticat de UE pentru că, după un an, încă n-a luat măsuri de a repara stricăciunile făcute de PSD

    Secția Specială a fost înființată de Dragnea și Tudorel Toader în 2018, în pofida opoziției unanime a lucrătorilor din sistemul judiciar. Inițiativa a fost foarte dur criticată de toate organismele internaționale, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, grupul GRECO (statele care luptă împotriva corupției) etc.

    SIIJ a făcut parte din planul lui Dragnea de a-și subordona total și sistemul judiciar, după ce îngenunchease toate celelalte instituții vitale ale statului român: Parlament, Guvern, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, Jandarmerie, Poliție.

    Venit la putere acum un an, Guvernul liberal este acum ținta criticilor Uniunii Europene, care constată că nu a făcut niciun demers pentru a repara dezastrul lăsat în urmă de PSD și Dragnea în sistemul judiciar.

    Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a lansat acum două zile în dezbatere publică un proiect de schimbare a legislației juridice care prevede, printre altele, și desființarea SIIJ. Magistrații sunt însă nemulțumiți că Predoiu a decis ca dezbaterea publică să dureze 6 luni, până în martie 2021! În aceste condiții, eventualele reparații ale legislației s-ar putea face abia într-un an și jumătate, mult prea târziu, acuză Cristi Danileț, fost judecător la Curtea Constituțională.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Soțul șefei DIICOT, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, pentru corupție! Va „mișca rotițele” Klaus Iohannis, așa cum a promis?

    Situație critică pentru șefa DIICOT, Giorgiana Hosu: soțul ei a fost condamnat la închisoare, iar președintele Klaus Iohannis tocmai a dat semnalul că o va revoca pe șefa DIICOT dacă soțul ei va fi declarat vinovat de instanță.

    Dan Hosu, soțul șefei DIICOT, a fost condamnat joi la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupție în care este judecat. Decizia pronunțată de Tribunalul București, ca primă instanță, nu este definitivă.

    Magistrații au dispus în cazul lui Dan Hosu:

    • 2 ani și 6 luni de închisoare pentru acces ilegal la un sistem informatic;
    • 1 an și 6 luni de închisoare pentru infracțiunea de instigare la folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la asemenea informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

    Dan Hosu a fost achitat pentru infracțiunile de trafic de influență și de dare de mită.

    Instanța a dispus contopirea pedepselor principale, rezultând în final pedeapsa de 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.

    În februarie 2017, DNA i-a trimis în judecată, sub control judiciar, pentru fapte de corupție, pe Dan Hosu, care la data săvârșirii faptelor era administrator al unei firme. În trecut, el fusese șeful Serviciului de combatere a traficului de migranți din cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate (DCCO), din Poliția Română.

    Dan Hosu este soțul șefei DIICOT, Giorgiana Hosu.

    În același dosar, DNA i-a mai trimis în judecată, sub control judiciar, pe:

    • Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăți comerciale, pentru trafic de influență;
    • Cătălin Marian Cataramă, comisar șef de poliție, șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul IGPR, pentru acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, fals informatic, în formă continuată, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, și luare de mită;
    • Angela Toncescu, la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al S.C Carpatica Asig S.A. Sibiu, pentru 3 infracțiuni de cumpărare de influență.

    Dan Hosu îi suna pe urmașii morților ca să ia un procent din asigurările acestora

    Printre altele, procurorii îl acuză pe Dan Hosu că, în 3 august 2016, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra lui Cătălin Cataramă, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, l-a instigat pe acesta să acceseze sistemul informatic administrat de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

    „În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente”, spun procurorii.

    Preşedintele Klaus Iohannis a dat de înțeles, ieri, într-o conferinţă de presă, că o eventuală condamnare a lui Dan Hosu în Dosarul „Carpatica” va duce la revocarea soției acestuia de la șefia DIICOT. „Dacă apare o condamnare, cu siguranță nu va rămâne fără urmări! În acest scenariu, nu voi sta să aștept să miște alții rotițele”, a spus Klaus Iohannis.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Augustin Lazăr, fostul procuror general, despre cazul “10 august”: “E clar că marile dosare sunt din nou blocate!”

    Augustin Lazăr, fostul procuror general, despre cazul “10 august”: “E clar că marile dosare sunt din nou blocate!”

    Procuror general al României în cea mai grea perioadă a presiunii exercitate de regimul PSD-Dragnea asupra Justiției, Augustin Lazăr și-a exprimat stupefacția, într-un dialog cu reporterul spotmedia.ro, pentru clasarea dosarului “10 august” de către DIICOT.

    La momentul represiunii sălbatice dezlănțuite de jandarmi, la comanda și cererea lui Liviu Dragnea, împotriva a 120.000 de oameni care manifestau împotriva corupției, Augustin Lazăr era încă în funcție (ulterior, el a fost scos la pensie și înlocuit, în aprilie 2019).

    Augustin Lazăr: “Sesizarea DIICOT a fost o manevră de preluare a competenței și de emitere a unei soluții de clasare vădit nelegale. O manevră tipică și pentru alte dosare, pentru aducerea în zona controlată”

    Acum, fostul procuror general spune că asta s-a și urmărit, prin plasarea dosarului 10 august la DIICOT: mușamalizarea și îngroparea anchetei. El trage un semnal de alarmă și spune că, din nou, actul de justiție este sabotat pe linie politică în România. “Este clar faptul că marile dosare sunt din nou blocate sub controlul celor interesați. Sesizarea DIICOT a fost o manevră de preluare a competenței și de emitere a unei soluții de clasare vădit nelegale. O manevră tipică și pentru alte dosare, pentru aducerea în zona controlată”, a explicat Augustin Lazăr “suveica” prin care cazurile incomode pentru politicieni sunt “albite” într-o instituție controlată de aceștia.

    Noul procuror șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost numită de președintele Iohannis la propunerea ministrului liberal Predoiu, în pofida avizului negativ primit din partea secției de procurori a CSM.

    Istoria unui dosar: șefii Jandarmeriei au acuzat o lovitură de stat tocmai pentru a muta cazul de la Parchetul Militar la DIICOT, unde se putea mușamaliza tot

    Foarte pe scurt, lucrurile în cazul “10 august” au stat în felul următor:

    – inițial, ancheta a fost în jurisdicția Parchetului Militar, în competența căruia intrau atrocitățile comandate de descreierații care ocupau în 2018 funcțiile de comandă ale Jandarmeriei: colonelul Sebastian Cucoș, colonelul Cătălin Sindile, maiorul Laurențiu Cazan, comisarul-șef de poliție Mihai Dan Chirică, colonelul Cătălin Paraschiv. Toți urmau să răspundă pe linie de justiție militară, cot la cot cu subordonații care se comportaseră ca o bandă mafiotă, atacând, lovind și gazând mii de oameni pașnici, printre care mulți bătrâni, femei, copii.

    – speriați de faptul că vor da socoteală pentru atrocitățile lor, șefii Jandarmeriei au căutat o soluție să scoată dosarul de la procurorii militari și să-l trimită la o instituție controlată politic: DIICOT. Așa s-a ajuns ca Jandarmeria să facă plângere penală pentru tentativă de lovitură de stat. Acuzațiile erau, evident, doar o gogoașă propagandistică a PSD, nu exista nicio susținere pentru așa ceva, iar în Piața Victoriei violenți fuseseră doar instigatorii aduși chiar de PSD și de Jandarmerie, pentru a crea aparența de legalitate a reprimării restului cetățenilor pașnici.

    – noua acuzație, privind lovitura de stat, intra sub incidența DIICOT, așa că dosarul a fost luat de la Parchetul Militar și trimis la DIICOT, unde s-a dorit din prima clipă să ajungă.

    – miercuri, 15 iulie 2020, dosarul a fost clasat și, odată cu aceasta, toți vinovații pentru nenorocirile petrecute pe 10 august 2018 au fost făcuți scăpați. Firele represiunii, care plecau de la Cucoș și Sindile și urcau spre Carmen Dan (ministul de interne de atunci), Viorica Dăncilă (premierul din acel moment) și Liviu Dragnea (stăpânul absolut al României în 2018) au fost tăiate prin această clasare.

    Culmea tupeului: procurorii DIICOT care au “îngropat” dosarul atrocităților comise de jandarmi pe 10 august au invocat, în favoarea represiunii sălbatice, hotărâri CEDO!

    Procurorii antimafia care au clasat cazul au emis un comunicat absolut stupefiant, însușindu-și complet punctul de vedere oficial al PSD și al Jandarmeriei. În text scrie că protestatarii au fost vinovați, iar jandarmii au aplicat legea “mai strict”. Culmea tupeului: sunt invocate hotărâri ale CEDO pentru a justifica barbariile jandarmilor!

    Raportul arată că, timp de doi ani, nu s-a efectuat, de fapt, absolut nicio cercetare de către DIICOT. Nimeni n-a fost curios să reconstituie ziua de 10 august, să vadă dacă explicațiile Jandarmeriei corespund cu realitatea și să adune probele și mărturiile găsite de presă în acest timp despre premeditarea și implicarea conducerii PSD în această reprimare a unor oameni pașnici.

    În raportul de clasare se scrie că “victimele colaterale n-au fost și inocente”

    Mai mult decât atât, sfidând realitatea din teren, procurorii DIICOT au îndrăznit să scrie în raportul de clasare că a existat o complicitate morală a protestatarilor pașnici cu provocatorii, iar victimele colaterale n-au fost și inocente! În realitate, pe 10 august 2018, mulțimea s-a delimitat clar de grupurile de provocatori. Printre cei care creau aparența bătăii cu jandarmii au fost recunoscuți, deopotrivă, jandarmi în civil, bande interlope și membri ai unor galerii de fotbal.
    Deși manifestanții pașnici s-au delimitat explicit de cei violenți și s-au îndepărtat de ei, jandarmii au refuzat să-i extragă din mulțime – lucru contrar procedurilor pe care le aplică de obicei. Mai mult decât atât, riposta jandarmilor a fost provocatoare și ostilă în primul rând la adresa oamenilor pașnici, cei violenți fiind menajați – de ei era nevoie pentru continuarea diversiunii.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Evenimentul zilei”, fake news grosolan cu două victime: Șerban Huidu și Andreea Esca