ziaristii.com

Categorie: Europa

  • E clar: PSD şi ALDE întorc spatele Europei şi o sabotează pe Kovesi la şefia Pachetului European

    Guvernul Dăncilă nu va susţine candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror european, susţin surse diplomatice pentru „Adevărul“.

    Conform procedurii, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va formula mandatul cu care România va merge în Consiliul UE, acolo unde se va decide numele viitorului şef al Parchetului European. Toader a anunţat în primă fază că-i va avertiza pe miniştrii de Justiţie din UE cu privire la „abuzurile“ comise de Kovesi ca şef al DNA. Ulterior, Toader a pasat răspunderea către premierul Viorica Dăncilă.

    Ministerul Justiţiei va trebui să formuleze un punct de vedere oficial, care ulterior va trece pe la ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, şi va primi forma finală de la MAE, condus de Teodor Meleşcanu. Deci toate cele trei ministere vor stabili mandatul României în cazul Kovesi, document care va ajunge la Luminiţa Odobescu, ambasadorul României la UE.

    „Dăncilă va motiva că România, pentru că deţine preşedinţia Consiliului UE, trebuie să fie «honest broker», deci mediator imparţial  în UE. Însă «honest broker» nu înseamnă şi «stupid broker». E şansa României de a obţine prima funcţie importantă în UE, cu excepţia celor care ne revin exclusiv politic, cum ar fi postul de comisar european. România nu are niciun director general în Comisia Europeană. Guvernul trebuie să facă lobby pentru Kovesi, nu să-i pună tălpi, pentru că e vorba de România, nu de o persoană. E o ipocrizie să spui că vrei să fii echidistant în acest caz. Nu există niciun conflict de interese“, susţine un vechi diplomat din MAE.

    PSD caută, de fapt, o soluţie de compromis. Premierul Viorica Dăncilă nu poate recomada un vot negativ în cazul Kovesi, pentru că ar fi acuzată că nu susţine interesul naţional. Practic, retorica folosită de Dăncilă la Bruxelles, în care europarlamentarii PNL erau numiţi trădători de ţară, se întoarce acum împotriva premierului. „E şi datoria legală a MAE să susţină imaginea României pe plan extern“, arată sursele citate de „Adevărul”.

    CITIŢI ŞI:

    Campania PSD împotriva Codruței Kovesi îi crește acesteia șansele de a deveni procurorul-șef al Europei! „Teama oficialilor români pare un indicator al eficienței lui Kovesi”

  • Bolşevici fără limite! PSD susţine ordonanţa penalilor cu citate din şeful Comisiei Europene! Folosesc „drepturile omului” în sprijinul infractorilor

    Incredibil tupeu al puterii actuale! Nu se mai feresc deloc în folosirea tehnicilor bolşevice de malformare a adevărului. Nici în relaţia cu Uniunea Europeană. Mai mult, fac din alb negru şi invers jignind inteligenţa europenilor. Deşi liderii UE au cerut de nenumărate ori ca PSD şi ALDE să oprească asaltul la justiţie şi la statul de drept, ei folosesc acele mesaje, atenţie, pentru a cauţiona acţiunile pe care UE le cere stopate!

    Într-o postare pe Facebook din această seară, PSD foloseşte citate din Jean Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, pentru a susţine ordonanţa completurilor de la Înalta Curte! PSD citează mesajul lui Juncker („Atunci când e vorba de drepturile omului, niciun compromis nu e posibil în UE”) pentru a susţine o acţiune împotriva drepturilor omului de rând din România şi în favoarea drepturilor penalilor. Acest mesaj al liderului CE nu era pentru drepturile omului politic, ci pentru drepturile omului simplu agresat de omul politic. Iată mesajul strigător la cer postat de PSD pe Facebook în favoarea ordonanţei:

    OUG privind completele ilegale de la Înalta Curte NU VA ACHITA PE NIMENI, NU VA STABILI VINOVĂȚII SAU NEVINOVĂȚII! Doar va restabili un principiu fundamental din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene care spune că fiecare cetățean european „are dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe constituită în prealabil PRIN LEGE”. Va fi un răspuns corect, în acord cu mesajul Președintelui Comisiei Europene care spunea la București că „atunci când este vorba de drepturile omului niciun compromis nu este posibil” din partea UE. Abia ignorarea abuzurilor comise prin completele ilegale de la Înalta Curte ar fi un compromis inacceptabil pentru Uniune! Răspunderea este a celor care au stabilit acele complete ilegale. Ei, nu oamenii politici, au compromis un număr mare de procese și au irosit banii din taxele românilor. NU există alternativă la democrație și la drepturile omului!

  • „Internaţi-o nalismul!” – Ziariștii

    O ţară condusă 25 de ani de un dobitoc bîlbîit şi de o ţoapă academician nu trebuie să se mire că a dat de Dăncilă în ciclul istoric imediat următor. În istoria unei culturi nu există noutăţi, ci numai păcate reluate.

    Dăncilă şi-a nimicit auditoriul trîntind o nouă petardă oraculară: combaterea Holocaustului şi a negaţionalismului. Cîte ceva se poate dibui. Holocaustul ar fi gripa care a pus la pămînt milioane de evrei, iar Viorica, doctor virusolog. Ce e de făcut în faţa acestui torent mustos de tîmpenie? O singură soluţie, în două cuvinte: internaţi-o nalismul!

    PSD a trimis la Bruxelles un comando de supercretini înzestraţi cu tot ce e mai robust în materie. Daea şi Budăi au strălucit. În urma lor, au rămas norocul străinilor ce nu ştiu româneşte şi recunoştinţa românilor uşuraţi că Dumnezeu a încurcat limbile pămîntului.

    Catastrofele agramate ale elitei PSD au furat spectacolul şi ne-au împiedicat, astfel, să observăm înapoieri încă mai grave. Mai toate intervenţiile miniştrilor vernisaţi la Bruxelles au reprodus structuri mentale şi de caracter neschimbate, de la comunism încoace. Discursurile au început cu un elogiu liric şi slugarnic, depus la picioarele şefului – în cazul de faţă, ale şefei, Europa. Această obişnuinţă moştenită din retorica de Congres comunist n-a fost niciodată lepădată din alcătuirea internă a vorbitorului român, la ocazii publice şi festive. Singura schimbare e, mai degrabă, o adaptare spontană a plecăciunii.

    Traian Ungureanu (textul integral, pe Adevarul.ro)

  • Poate să fie România EXCLUSĂ efectiv din Uniunea Europeană? Analiza unui expert

    Poate să fie România EXCLUSĂ efectiv din Uniunea Europeană? Analiza unui expert

    Viorica Cristache este profesoară de engleză-franceză şi licenţiată în Drept, avocat în Luxemburg. Are un master în drept internaţional şi european al afacerilor la Universitatea Paris 1 Pantheon Sorbonne şi a un altul în Drept European General, la Universitatea din Luxemburg. Ea a scris pentru ziaristii.com corespondenţa de mai jos.

    Corespondență specială din Luxemburg 

    O întrebare pe care şi-o poate pune orice român cu scaun la cap care vede ce se întâmplă acum cu ţara: poate România să fie exclusă de jure şi de facto din Uniunea Europeană? Ce prevăd tratatele comunitare şi documentele oficiale în cazul în care un stat membru se autoexclude practic, încâlcând prevederi pe care s-a angajat că le va respecta? În ultimă instanţă, va ajunge România să fie ştearsă de pe harta UE?Actuala guvernare PSD-ALDE a trecut la sfidarea pe faţă a Europei, vezi refuzul de a stopa atacul la statul de drept şi la justiţie, aşa cum au cerut diverse organisme comunitare. Pe drumul acesta, e clar că Bruxelles-ul va fi nevoit să taie în carne vie, dacă va constata că toate cererile sale privind protejarea democraţiei din România vor fi aruncate la coş de conjuraţia politicienilor cu probleme penale, ajunşi să deţină controlul statului.

    Actele UE nu prevăd cum poate fi exclus un stat membru

    Tratatele constitutive ale Uniunii Europene, respectiv legislația primară a UE, dar și legislația sa secundară (regulamente, directive, decizii, recomandări, avize etc.) nu cuprind actualmente prevederi concrete cu privire la excluderea unui stat membru din Uniunea Europeană sau din Uniunea Economică și Monetară.Ideea introducerii unor asemenea prevederi a fost luată în considerare atât în cadrul dezbaterilor asupra Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa, cât și a celor privind Tratatul de la Lisabona, fără a se concretiza însă în vreun fel, din cauza dificultăților legate de lipsa unui consens la nivelul tuturor statelor membre, și prin urmare, a imposibilității de a se îndeplini condițiile de cvorum. De ce?Pentru că statul supus unei eventuale excluderi, presupunând că inevitabil va vota împotrivă, va face ca necesara condiție de unanimitate cerută de o modificare a tratatelor să nu fie posibilă. În aceste condiții, o soluție ar fi o modificare a articolului 48 din TUE (Tratatul Uniunii Europene), care prevede regula unanimității, prin stipularea unei excepții sau derogări de la regula unanimității, în cazul excluderii unui stat membru, caz în care să se prevadă acordul tuturor statelor, mai puțin cel al statului exclus. Dar aceasta este o procedură greoaie şi nediscutată la acest moment în cancelariile europene.

    Celebrul Articol 7 

    Introducerea unui astfel de drept de excludere ar antrena însă o serie de consecințe politice, pentru că nu ar fi o decizie ca în cazul unei retrageri voluntare a unui stat membru (vezi Brexit). Ar apărea ca o sancțiune de natură să atingă în mod grav drepturile și libertățile cetățenilor din statul membru exclus, care, în mod injust, ar fi obligați să suporte consecințele eșecului autorităților naționale de a-și îndeplini obligațiile asumate.În prezent, sancțiunea pe care TUE o prevede pentru conduita culpabilă a unui stat membru, contrară principiilor fundamentale enunțate de Tratate, este suspendarea unor drepturi ale statului în cauză, inclusiv dreptul de vot în Consiliul European (organismul care reuneşte şefii de stat sau de guvern din ţările membre UE). Astfel, art. 7 din TUE prevede că în cazul în care s-a constat existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2 TUE de către un stat membru, după ce a invitat acel stat să-și prezinte observațiile, ”Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru”.

    Suspendarea nu este excludere

    Articolul 2 din TUE prevede că ”Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității,  statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”

    Dar suspendarea nu poate fi asimilată din punct de vedere al consecințelor juridice cu o excludere, ea fiind menită mai degrabă a determina statul membru să-și îndeplinească obligațiile, decât a-i sancționa conduita culpabilă, ceea ce primează fiind interesul cetățenilor statului membru, o astfel de suspendare neputând afecta drepturile și obligațiile acestora. Mai mult decât atât, art. 7 din T.U.E. prevede în mod expres faptul că ”obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv”, deci și pe durata suspendării.

    Comisia Europeană poate acţiona la CEJ

    În plus, articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă Comisiei Europene, care acționează ca și gardian al tratatelor, competența de a iniția o acțiune în justiție împotriva unui stat membru care nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul legislației EU.

    Procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor debutează cu o solicitare de informații („scrisoare de punere în întârziere”) adresată statului membru în cauză, care trebuie să își prezinte observațiile într-un anumit termen, de obicei de două luni.

    În cazul în care nu este satisfăcută de informațiile primite și concluzionează că statul membru în cauză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu legislația UE, Comisia poate trimite o cerere oficială prin care îi solicită statului să se conformeze cu legislația UE (un „aviz motivat”), invitându-l să o informeze cu privire la măsurile luate în acest sens într-un anumit termen, de obicei de două luni.

    Excluderea nu e posibilă, dar sanţiunile financiare – da!

    În cazul în care un stat membru nu restabilește conformitatea cu legislația UE, Comisia poate decide să sesizeze Curtea Europeană de Justiție (CEJ). În aproximativ 95 % din cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE, înainte de sesizarea Curții. În cazul în care CEJ pronunță o hotărâre împotriva unui stat membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii.

    În cazul specific al statelor membre care nu au pus în aplicare directivele în termenul convenit de către Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, Comisia poate cere Curții să sancționeze financiar statul membru în momentul în care se pronunță pentru prima dată în cauză. Această posibilitate, introdusă prin Tratatul de la Lisabona, este prevăzută la articolul 260 alineatul (3) din TFUE.

    În cazul în care, în ciuda primei hotărâri pronunțate, statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate iniția o nouă procedură în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în temeiul articolului 260 din TFUE, trimițând un singur avertisment scris înainte de a sesiza din nou Curtea.

    România poate plăti o amendă zilnică

    În cazul în care într-adevăr sesizează din nou Curtea Europeană de Justiţie, Comisia poate propune Curții să impună sancțiuni financiare asupra statului membru, în funcție de durata și de gravitatea încălcării și în funcție de dimensiunea statului membru. Există două elemente, fie sumă forfetară, stabilită pe baza intervalului de timp derulat de la pronunțarea primei hotărâri, fie o amendă zilnică, calculată de la data celei de-a doua (Corespondenţă din Luxemburg)hotărâri, până când statul membru încetează încălcarea.Dar o sancțiune de ordin pecuniar ar afecta tot cetățenii, și nu autoritățile naționale, guvernele, implicit partidele ce le compun, care nu și-au îndeplinit obligațiile asumate, chiar dacă într-un mod indirect. Cetăţenii sunt cei care plătesc taxe și impozite a bugetul de stat din care ar urma să fie plătite aceste sancțiuni financiare care sărăcesc visteria statului și nu pe cea a acestor organizaţii politice incompetente sau rău intenționate.Pentru ipoteza în care un stat membru și-ar încălca în mod continuu și manifest obligațiile și niciuna dintre sancțiunile prevăzute de tratate nu ar produce efectul scontat, de readucere a acțiunilor statului în limitele legalității, caz în care ar putea ajunge România, o asemenea situație ar putea fi gestionată prin antrenarea unor negocieri cu statul în cauză, în urma cărora să se decidă retragerea voluntară a acestuia din Uniune. În prezent, aceasta pare a fi singura opțiune legalmente posibilă, opțiune greu de luat în calcul, cu excepția cazului în care statul membru respectiv, chiar ar urmări asta.

  • Europa ia taurul de coarne cu ordonanţa infractorilor. Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene, o somează pe Dăncilă să nu sară calul

    Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis joi, 24 ianuarie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă legată de posibila OUG care să introducă recursul în anulare pentru cei condamnați de completele de 5 judecători de la Înalta Curte în perioada 2014-2018.

    ”Prim-vicepreședintele Timmermans a exprimat îngrijorări și a cerut clarificări referitor la câteva aspecte” în această scrisoare, a declarat pentru G4Media.ro Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Atât premierul Dăncilă, cât și ministrul Tudorel Toader au promis în ultima lună că vor promova o OUG care să promoveze recursul în anulare.

  • Oana Pellea despre prestaţia lui Daea în Parlamentul European: „O RUŞINE! Ei fac România de râs”

    Actriţa Oana Pellea – una dintre cele mai critice voci, din lumea scenei, faţă de actuala putere – s-a arătat oripilată de prestaţia în Parlamentul European a ministrului Agriculturii, Petre Daea. Acesta a vorbit ca pe maidan, dezlânat, fără cap şi fără coadă. A spus de nenumărate ori „Bravo!” (deşi n-a fost clar pentru ce şi pentru cine) şi s-a lăudat cu cormoranii care, în România, „fac baie în piscină”. Oana Pellea a reacţionat pe Facebook:

    „N-am cuvinte. O RUŞINE! Oameni buni, ei nu se fac de râs în nume personal. Ei fac ROMÂNIA de râs. Ne fac pe noi de râs în toată lumea!”

  • „Decret pentru salvarea lui Dragnea”. Ofensiva anti-justiție din România e subiect de interes în presa italiană

    Il Fatto Quotidiano, unul dintre principalele ziare din Italia, are în ediția sa din 22 ianuarie un articol extrem de critic la adresa ministrului Justiției din România, Tudorel Toader, şi a lui Liviu Dragnea, liderul partidului de guvernământ.

    Încă din titlu se atrage atenția: „România, ministrul Justiției anunță o ordonanță de urgență: «Anulează sute de procese de corupție». Ochii UE sunt îndreptați asupra României!”

    • „Acum se aşteaptă analiza premierului asupra textului propus de ministrul Justiției, al cărui conținut exact nu se cunoaşte încă, şi de a decide dacă îl acceptă sau nu”.

    Jurnaliştii italieni atrag atenția că de această ordonanță de urgență ar benefecia şi Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat,considerat adevăratul premier din umbră, condamnat pentru abuz în serviciu. Ei reamintesc mesajul Uniunii Europene: „Este esențial ca România să reia lupta împotriva corupției”.

    • „Ordonanța de urgență seamănă mai mult a amnistie generală, care ar anula sute de procese pentru cazuri de corupție în care sunt implicați şi demnitari de rang înalt. Aceasta este ultima idee a ministrului Justiției, Tudorel Toader, care, printre altele, ar duce la anularea condamnării pentru abuz în serviciu a lui Liviu Dragnea”.
    • „Acțiunea are loc la începutul contestatului semestru de preşedenție europeană sub conducere românească. Mulți exponenți ai Parlamentului European si-au exprimat deja îngrijorarea pentru statul de drept şi pentru continuarea luptei împotriva corupției”.

    Se aminteşte de acțiunile preşedintelui român pentru apărarea statului de drept: „Este o problemă de  constituţionalitate, pentru că în Constituție nu se prevede aplicarea retroactivă a legilor”.

    • „Din partea organizațiilor ce luptă contra corupției şi pentru independența magistraturii sosesc deja primele mesaje de protest. În timp ce reprezentanții judecătorilor şi magistraților au solicitat o dezbatere publică largă, au cerut guvernului să nu aprobe o măsură care ar pune în pericol valori sociale fundamentale. Organizațiile care combat corupția amenință cu ample manifestații în caz de aprobare a ordonanței”.

    Se aminteşte poziția comună a lui Iohannis şi Junker din 11 ianuarie, în care subliniau: „O amnististie pentru corupți, cum ar vrea unii în România, ar fi un pas înapoi!” De asemenea, mesajul transmis de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinis: „Urmărim foarte atent situația din România. Este esențial ca România să reia lupta împotriva corupției şi în favoarea magistraților”.

    Jurnaliştilor italieni nu le-a scăpat nici mesajul extrem de dur al liderului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, care a transmis partidului condus de Tăriceanu că riscă excluderea din familia europeană liberală dacă va continua politica de distrugere a statului de drept din România.

  • Dăncilul de la Ministerul Muncii – Ziariștii

    Prestația la Bruxelles a ministrului Muncii, Marius Budăi, a fost în nota penibilă a membrilor Guvernului Dăncilă. Deputatul Dan Vâlceanu (PNL) a surprins momentul când Budăi, citind mecanic, încurcă hârtiile și nu mai știe ce spune. Nimeni nu mai pricepe nimic.

    Postarea lui Dan Vâlceanu

    „Dăncilul de la Ministerul Muncii a încurcat foile la Bruxelles.

    Nici măcar foile pe care sunt scrise discursurile nu-i mai salvează pe miniștri din a se face de râs. La audierile de la Bruxelles, ministrul Muncii, Marius Budăi, s-a încurcat și a ajuns să vorbească fără noimă, sărind de la un subiect la altul.

    Budăi ar fi trebuit să prezinte prioritățile în cele 6 luni în care țara noastră deține președinția Consiliului Uniunii Europene.
    Ce a spus el la Comisia de Muncă din Parlamentul European? Mai nimic. Un timp, nici el nu a înțeles ce a citit.

    Acest ministru este cel care a semnat înghețarea pensiilor prin ordonanța 114/2018 și apoi spunea ca are temeri că opoziția va îngheța pensiile când va ajunge la guvernare. O tâmpenie! PSD-ALDE îşi face campanie cu minciuni şi manipulări.

    Românii au avut temerea ca ne va face de ras când va merge la Bruxelles și s-a adeverit.”

  • Dăncilă a comis-o rău de tot la Bruxelles! A inventat un cuvânt înfiorător, care nu există în limba română

    ”În luna martie 2019, vom organiza un eveniment care-și propune să contribuie la sprijinirea combaterii negaționalismului și a Holocaustului, prin reuniunea la București a reprezentanților celor mai relevante muzee guvernamentale din Europa și nu numai, în domeniul istoriei Holocaustului” – a spus, miercuri, premierul Viorica Dăncilă, la Bruxelles cu ocazia discursului susținut la Bruxelles, la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

    Șeful Guvernului a spus că România va organiza un eveniment care-și propune ”să contribuie la sprijinirea combaterii negaționalismului și a Holocaustului”.

    ”Negaționalism” este un cuvânt care nu există în limba română. Corect era: „combaterea negaționismului”.

    De asemenea, ”combaterea Holocaustului” este o exprimare nepotrivită și incorectă, deoarece Holocaustul este un termen utilizat pentru a descrie uciderea a aproximativ 6 milioane de evrei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ca parte din „soluția finală a problemei evreiești”, un program de exterminare a evreilor care a fost îndeplinit de Adolf Hitler, relatează stirileprotv.ro.

    Sursa foto: stiripesurse.ro

  • Europa nu uită și nu iartă: „Am văzut cum Guvernul s-a dezlănțuit asupra celor care protestau pașnic. În schimb, ați eliberat mii de deținuți”

    Roberta Metsola din Malta, europarlamentar din Grupul Popularilor (PPE), a avut un discurs tăios în cadrul audierilor din Comisia LIBE a Parlamentului European.

    „Corupția e antiteza a ceea ce reprezintă Uniunea Europeană. Ne îngrijorează situația din România. Am văzut cum cetățenii europeni au fluturat cu pasiune stindardele europene în frig, am văzut și cum Guvernul s-a dezlănțuit asupra celor care protestau pașnic. În schimb, mii de deținuți au fost eliberați. Pentru închisorile supraaglomerate nu ar trebui noi facilități în locul eliberărilor? Vă asumați angajamentul că vă veți abține să mai aduceți modificări în justiție fără avizul Comisiei de la Veneția?”

    Tudorel Toader a evitat să răspundă direct la această întrebare, preferînd să bată câmpii în binecunoscuta-i limbă de lemn. „Recomandările Comisiei de la Veneția le respectăm prin raportare la exigențele constituționale din România”, a spus Toader, sfidând Comisia parlamentară în care era audiat. El a relativizat raportarea la Comisia de la Veneția, spunând, de fapt, că Guvernul român o ia în serios doar când vrea și când îi convine.