Categorie: Europa

Comisia Europeană discută miercuri în premieră situația statului de drept în România, anunță un purtător de cuvânt al Comisiei Europene citat de G4Media.ro.

Comisia a făcut anunțul pe fondul informațiilor despre presiunile PSD asupra guvernului pentru a adopta în ședința de Guvern de mâine OUG pentru modificarea Codurilor penale.

Iohannis: stopaţi OUG pentru corupţi!

Situaţia fără precedent e provocată de atacul puterii PSD-ALDE la adresa justiţiei independente prin celebrele ordonanţe de urgenţă.

Preşedintele Iohannis a intervenit ieri public somând Guvernul să nu cumva să dea OUG pe justiţie. Iată mesajul:

•  PSD-iştii îşi doresc amnistie şi graţiere pentru corupţi. Eu nu pot accepta aşa ceva. O imensă problemă a apărut în guvernările PSD-iste. Această imensă problemă sunt OUG.”
• „Sunt ordonanţe de urgenţă care se dau fără consultări. Şi se întâmplă inclusiv în domenii sensibile. Acest lucru nu se poate tolera mai departe. Este obligatorie reglementarea folosirii OUG. Cum e clar că trebuie introduse posibilităţi de contestare a lor la CCR.”
• „Aşadar, am decis să fac o reconsultare a parlamenetului României pentru lărgirea ariei de cuprindere a referendumului. Voi adresa Parlamentului o nouă consultare, pentru a face referendumul mai puternic. Avertizez Guvernul României să nu emită OUG în justiţie, politică penală, până când nu se exprimă poporul.”

Vine „Ordonanţa nucleară”? Tudorel a cam spus „pas”

Demisia, vinerea trecută, a șefei de cabinet a premierului Dăncilă vine în contextul presiunilor tot mai mari puse de Liviu Dragnea pe Viorica Dăncilă pentru a adopta ordonanța de urgență pentru modificarea Codurilor penale, act normativ care l-ar scăpa pe Liviu Dragnea de toate dosarele penale și i-ar albi inclusiv cazierul, ștergându-i condamnarea din Dosarul Referendumul.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost avertizat că va fi schimbat din funcție dacă nu semnează ordonanța de urgență pentru modificarea Codului Penal și de Procedură Penală. Potrivit surselor citate, Toader nu ar fi dispus să-și pună semnătura pe OUG, mai ales după ce experții Comisiei Europene au refuzat să-și dea acordul pe modificările propuse.

Proiectul de OUG pentru modificarea Codurilor penale a fost discutat de experții români cu cei europeni în această săptămână la Bruxelles. Potrivit unor surse politice, experții Comisiei Europene nu și-au dat acordul din punct de vedere tehnic pentru adoptarea modificărilor.

Tic-tac, tic-tac…

Proiectul de OUG ar modifica radical codurile penale în beneficiul condamnaților și inculpaților. Unul dintre marii beneficiari ar fi Liviu Dragnea, care ar scăpa de toate dosarele penale.

Modificările Codurilor Penal și de Procedură Penală vor reduce pedepse, termene de prescripție, vor extinde perioada de contestație în anulare, vor dezincrimina anumite fapte și vor deschide calea rejudecării unor dosare.

În acest context tensionat a picat demisia Roxanei Popa, şefa de cabinet a lui Dăncilă. O demisie care a spus puţine în public, dar care ascunde multe în subterane. Şi care ar putea să influenţeze decisiv relaţia actualei şefe la Palatul Victoria cu cel care a pus-o în funcţie: Liviu Dragnea.

Practic, prin plecarea din funcţie a unei apropiate a Vioricăi Dăncilă, tabăra pro-Dragnea a suferit o mare înfrîngere. Demisia Roxanei Popa destabilizează şi mai mult frontul anti-Europa şi întăreşte influenţa curentului pro-european care presează şi el dinspre Bruxelles spre Palatul Victoria. Dăncilă stă acum între două lumi.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a suferit luni un eşec după 16 ani la putere, rezultatele parțiale la alegerile locale derulate cu o zi în urmă indicând că partidul său se îndreaptă spre înfrângere la Istanbul, după ce a pierdut deja Ankara, scrie AFP.

Confruntat cu recesiune economică și cu o inflație record („arma” folosită şi de Liviu Dragnea în România pentru a ascunde gunoiul economiei sub preş, „înghiţind veniturile românilor prin creşteri programate de preţuri), președintele turc s-a aruncat cu toate forțele în această campanie pentru un scrutin local considerat un barometru al popularității sale. Erdogand a organizat până la 8 mitinguri pe zi în întreaga țară, dar fără mare folos.

Deși coaliția lui a terminat prima la scară națională, cu 51% din voturi, opoziția a câștigat Ankara, Antalya și este pe punctul de a cuceri și Istanbulul, două orașe pe care partidul prezidențial AKP și predecesorii săi islamiști le controlau de 25 de ani.

AKP a refuzat orice înfrângere și a anunțat că va contesta rezultatul la alegerile locale, notează Hotnews.ro.

Ar putea fi însă „începutul sfârșitului” pentru majoritate, crede Ayse Ayata, profesor de științe politice la Universitatea tehnică a Orientului Mijlociu (Ödtü) din Ankara.

„Erdogan a văzut deja în ultimii ani partidul său slăbind, de aceea a ales să se implice personal în campanii”, a adăugat ea.

Indiferent de rezultatul din Istanbul, Erdogan a suferit deja un eșec răsunător, la nici trei ani de la tentativa de lovitură de stat care i-a permis „sultanului” să declanşeze o amplă operaţiune de arestări printre adversarii săi.

Actorul Volodimir Zelenski a câştigat duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi îl va înfrunta pe 21 aprilie pe actualul preşedinte Petro Poroşenko, potrivit unui sondaj realizat duminică la ieşirea de la urne, relatează AFP şi Reuters.

În pofida îndoielilor criticilor săi privind capacitatea sa de a guverna şi a programului său neclar, acest candidat atipic a beneficiat din plin de pe urma faptului că a fost respins de elite, tendinţă mondială foarte puternică în special în Ucraina după ani de dificultăţi economice şi scandaluri de corupţie.

La 41 de ani, Volodimir Zelenski, a cărui „experienţă” la putere se limitează la interpretarea unui profesor de istorie devenit subit preşedinte într-un serial televizat, obţine 30,4% din voturi, potrivit unui sondaj realizat la ieşirea de la urne de un consorţiu format din trei institute de sondare a opiniei publice.

El îl devansează clar pe preşedintele la final de mandat Petro Poroşenko, de 53 de ani, al cărui scor este estimat la 17,8%. În fruntea sondajelor la începutul campaniei, neobosita fostă şefă a guvernului Iulia Timoşenko, de 58 de ani, este eliminată din cursă cu numai 14,2% din voturi.

Potrivit Reuters, ea a declarat că alegerile au fost libere şi au respectat standardele internaţionale.

Marioneta oligarhului Kolomoiski?

Dar este Zelenski  doar un artist popular care a simţit chemarea de a intra în arena politică a Ucrainei? Unii observatori au îndoielile lor. Îl bănuiesc a fi doar un paravan pentru oligarhul Ihor Kolomoiski, un rival al preşedintelui Petro Poroșenko. Postul TV al lui Kolomoiski a difuzat aproape tot serialul lui Zelenski.

„Nu-l consider o marionetă. Mulţi dintre cei care-l cunosc personal şi l-au văzut la lucru spun că are o voinţă foarte puternică şi un stil dur de a conduce. Va încerca să se distanţeze de Kolomoiski. Înţelege că există un risc”, consideră politologul Volodimir Fessenko, citat de DW.

Însă expertul se îndoieşte că Zelenski ar putea schimba structurile guvernamentale adesea corupte ale Ucrainei.

„Zelenski şi serialul lui au creat o îndrăgită, dar falsă imagine politică – aceea că doar un outsider din rândurile poporului poate triumfa asupra sistemului existent. Asta este o iluzie. Nu poate reuşi doar cu o echipă mică”, spune politologul.

Va rămâne doar clovn?

Totuşi, actorul clovn nu e sigur de victorie. Dacă Iulia Timoşenko îşi va anunţa susţinerea pentru Poroşenko, Zelinki poate pierde turul doi al prezidenţialelor din Ucraina. Până atunci, rămân încă vii vorbele sale:

„Bună ziua, oameni buni. Sunt Volodimir Zelenski. Mă aventurez să mă alătur elitei noastre şi să candidez la postul de preşedinte al Ucrainei. S-a spus că sunt un clovn. Da, sunt un clovn – şi sunt mândru de asta. Însă, cu siguranţă, nu sunt singurul” – a spus Zelenski, în debutul campaniei.

Slovacii au ales, pentru prima data, o femeie în funcţia de preşedinte. Zuzana Caputova, o avocată de 45 de ani, cunoscută drept frenetică activistă anticorupţie, a obţinut 58 % din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Rivalul ei a fost Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene, diplomat cu experienţă şi cu studii la Moscova. El a obţinut doar 42 % din sufragii.

Alegerea Zuzanei Caputova, o liberală progresistă din afara sistemului, adică un fel de „Kovesi USR-istă”, dă un semnal societăţii și mai ales lumii politice că tinerele democraţii est-europene au soluţii la ofensiva anti-stat de drept din ultimii ani.

În plus, rezultatul alegerilor din Slovacia transmite în vestul continentului mesajul că, în Europa Centrală, nu există doar populism de tip Viktor Orban sau Liviu Dragnea, ci şi un curent opus tendinţelor autoritare susţinute de regimurile de la Moscova şi Ankara.

Potrivit experţilor, victoria detaşată obţinută de Zuzana Caputova se poate explica printr-un val de nemulţumire populară faţă de actuala putere după asasinarea jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak şi a logodnicei acestuia, anul trecut. Jurnalistul se pregătea să publice un articol despre presupuse legături între oameni politici slovaci şi mafia italiană. La acea dată, avocata de 45 de ani a fost prezentă în stradă alături de mii de slovaci la o serie de manifestaţii de o amploare inedită care au dus la demisia premierului Robert Fico.

„Sunt fericită nu doar datorită rezultatului, dar mai ales pentru că a fost posibil să nu cedăm populismului. Să spunem adevărul şi să atragem atenţia fără un vocabular agresiv. S-a văzut întâi la alegerile locale, s-a confirmat la alegerile prezidenţiale şi cred că alegerile europene vor arăta acelaşi lucru”, a declarat Zuzana Caputova – preşedintele ales al Slovaciei.

Prima rundă de negocieri între Parlamentul European și Consiliul Uniunii privind nominalizarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European s-a încheiat miercuri fără a se ajunge la un rezultat, au declarat surse europene pentru G4Media.ro. Următoarea rundă de negocieri va avea loc săptămâna viitoare, pe 27 martie.

În cursa pentru șefia Parlamentului European au rămas două nume: Laura Codruța Kovesi, clasată  pe primul loc după votul din 26 februarie în comisiile LIBE (justiție, libertăți civile și afaceri interne) și CONT (control bugetar) din Parlamentul European și Francois Bohnert, clasat pe primul loc după votul ambasadorilor statelor membre UE din COREPER.

Consiliul UE a propus Parlamentului European ca pe 20 martie să fie întâlnirea pentru o primă rundă de negocieri cu echipa PE , în vederea unei decizii privind şefia Parchetului European, pentru care candidează şi Laura Codruţa Kovesi.

Ar putea avea loc mai multe runde de negocieri între echipa PE şi Consiliul UE, înainte să fie luată o hotărâre finală în legătură persoana care va fi viitorul procuror-şef european.

Laura Codruţa Kovesi a primit două voturi favorabile în Parlamentul European, în schimb a pierdut competiţia pe puncte din Consiliul UE, acolo unde Guvernul Dăncilă a făcut lobby împotriva candidatului român.

Având în vedere că Laura Codruţa Kovesi este candidatul ales de comisiile PE pentru funcţia de procuror-şef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert să fie desemnat pentru şefia Parchetului UE, cele două instituţii trebuie să negocieze pentru a ajunge la un consens.

Kovesi are susţinerea Parlamentului European

Siegfred Mureşan, europarlamentar PNL, crede că Laura Codruţa Kovesi rămâne favorită.

„Parlamentul European a avut o audiere publică, urmărită de sute de mii de cetăţeni, şi două voturi în comisiile de specialitate, ambele câştigate de candidatul român. În Consiliu, a avut loc doar un vot de probă, la nivel tehnic. Poziţia Parlamentului European este puternică şi foarte clară: candidatul român, doamna Laura Codruţa Kovesi, este candidatul Parlamentului European. Ea este singurul nostru candidat. Echipa de negociatori a Parlamentului European are un mandat clar şi fără spaţiu de manevră: să apere candidatul care a câştigat în Parlament şi să se impună în negocierile cu Consiliul. Cerem Consiliului să ţină cont de evaluarea comisiei de experţi independenţi europeni, precum şi de audierea şi votul din două comisii de specialitate ale Parlamentului European şi să confirme cât mai rapid desemnarea doamnei Kövesi drept procuror-şef european. Este necesară o decizie fără întârziere pentru ca noul procuror-şef să poată începe rapid construcţia acestei noi instituţii care trebuie să devină funcţională până la finalul anului 2020“, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan pe Facebook.

Jocul negocierilor politice

Cei trei reprezentanţi ai echipei de negociere a PE au fost stabiliţi în şedinţa Conferinţei Preşedinţilor, pe 7 martie, la Bruxelles. Conferinţa Preşedinţilor a avut loc după ce în urma unui vot secret, Comisia LIBE a Parlamentului European a selectat-o pe Laura Codruţa Kovesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european.

Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kovesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania) -1 vot. Kovesi a fost preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi, din România, şi de germanul Andres Ritter.

România nu va face parte din echipa celor trei ambasadori care vor reprezenta Consiliul UE la negocierile cu PE pentru numirea şefului Parchetului European, procedura referindu-se la trei state ce vor deţine Preşedinţia rotativă. Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi deleagă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia va trimite un ambasador în locul celui de dinainte.

Cu două săptâmâni înainte de data teoretică a ieşirii Regatului Unit din Uniunea Europeană, parlamentarii britanici au respins, în această seară, extinderea art. 50 pentru declanșarea unui nou referendum, cu scorul de 334 la 85, potrivit BBC.

Rămâne astfel o singură opţiune: părăsirea UE, dar cu un acord, fapt de asemenea votat în parlamentul britanic. Prima formă de acord a fost respinsă deja de aleşii de la Londra.

Noul vot vine în contextul în care Parlamentul Marii Britanii a respins cu o majoritate clară ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord de retragere.

Camera Comunelor a respins, marţi seară, Acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxellesul, informează presa britanică.

Camera Comunelor a ajuns să opteze între anularea deciziei de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi organizarea unui nou referendum pe tema apartenenţei la Blocul comunitar, a afirmat premierul Theresa May.

„Eu sunt pasionată de aplicarea rezultatului referendumului, dar sunt la fel de pasionată de faptul că singurul mod de ieşire din Uniunea Europeană este printr-un acord. În cazul în care Camera Comunelor va hotărî să ieşim fără acord Brexit, Guvernul va asuma politica de implementare a acestei decizii”, a declarat Theresa May.

„Dacă parlamentarii votează pentru prelungirea negocierilor în cadrul Articolului 50 al Tratatului comunitar, Guvernul va trebui să ajungă la un acord în acest sens cu UE. Dar UE va vrea să ştie ce vrem să facem prin amânarea Brexit. Iar Camera Comunelor va trebui să răspundă dacă vrea anularea clauzei Articolului 50 sau dacă organizează un nou referendum”, a argumentat Theresa May.

Proiectul de Acord Brexit, care include noile clauze negociate cu Bruxelles-ul, a fost respins cu un raport de voturi 391/242, relatează postul Sky News şi cotidianul The Guardian.

În ianuarie, Camera Comunelor a respins proiectul de Acord Brexit cu un raport de voturi de 432/202.