ziaristii.com

Categorie: Europa

  • 20 martie ar putea fi ziua decisivă pentru Kovesi

    Consiliul UE ar fi propus Parlamentului European ca pe 20 martie să fie întâlnirea pentru o primă rundă de negocieri cu echipa PE , în vederea unei decizii privind şefia Parchetului European, pentru care candidează şi Laura Codruţa Kovesi, relatează Mediafax.

    Sursele menţionate au adăugat că ar putea avea loc mai multe runde de negocieri între echipa PE şi Consiliul UE, înainte să fie luată o hotărâre finală în legătură persoana care va fi viitorul procuror-şef european.

    Având în vedere că Laura Codruţa Kovesi este candidatul ales de comisiile PE pentru funcţia de procuror-şef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert să fie desemnat pentru şefia Parchetului UE, cele două instituţii trebuie să negocieze pentru a ajunge la un consens.

    Cei trei reprezentanţi ai echipei de negociere a PE au fost stabiliţi în şedinţa Conferinţei Preşedinţilor, pe 7 martie, la Bruxelles. Conferinţa Preşedinţilor a avut loc după ce în urma unui vot secret, Comisia LIBE a Parlamentului European a selectat-o pe Laura Codruţa Kovesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european.

    Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kovesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania) -1 vot. Kovesi a fost preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte.

    În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi, din România, şi de germanul Andres Ritter.

    România nu va face parte din echipa celor trei ambasadori care vor reprezenta Consiliul UE la negocierile cu PE pentru numirea şefului Parchetului European, procedura referindu-se la trei state ce vor deţine Preşedinţia rotativă. Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi deleagă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia va trimite un ambasador în locul celui de dinainte.

    Prin urmare, din partea Consiliului vor fi prezenţi la negocieri reprezentanţii Finlandei, Croaţiei şi Portugaliei, următoarele preşedinţii ale Consiliului care nu au candidaţi pentru Procurorul European, a declarat, pentru MEDIAFAX, Romain Sadet, reprezentant al biroului de presă al Consiliului UE.

  • Londra crede în şansa ei. Primarul Sadiq Khan cere al doilea referendum pentru Brexit

    Primarul Londrei, Sadiq Khan, membru al Partidului Laburist (de opoziţie), a cerut Guvernului Theresa May să organizeze un nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, potrivit Mediafax.

    „Salut votul de respingere a Acordului Brexit propus de Guvern, un acord prost. Premierul trebuie să plaseze pe primul loc oraşul nostru şi ţara noastră şi să anuleze clauza Articolului 50 al Tratatului comunitar, care prevede posibilitatea ieşirii din Uniunea Europeană”, a declarat Sadiq Khan, citat de Sky News.

    „A venit vremea ca cetăţenii britanici să aibă ultimul cuvânt despre Brexit”, a precizat primarul Londrei, oraş în care votul a fost masiv pentru rămânerea Marii Britanii în UE.

    Laburistul Sadiq Khan este primul primar musulman al Londrei. El s-a născut în 1970, într-o familie pakistaneză recent emigrată atunci în Regatul Unit.

    Theresa May, al doilea eşec

    Camera Comunelor a respins, marţi seară, Acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxellesul, informează presa britanică.

    Uniunea Europeană regretă respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, a anunţat Preşedinţia Consiliului European, precizând că amânarea Brexit va fi aprobată doar în anumite condiţii.

    Camera Comunelor va ajunge să opteze între anularea deciziei de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi organizarea unui nou referendum pe tema apartenenţei la Blocul comunitar, a afirmat premierul Theresa May.

    Premierul Theresa May a declarat că miercuri va supune votului Camerei Comunelor o moţiune care prevede ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord Brexit – un dezastru pentru economia din regat şi un risc pentru economia Europei. Dacă această posibilitate va fi respinsă, se va pune oficial problema amânării ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, programată pe 29 martie.

    Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale.

    Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Theresa May a anunţat luni seară că obţinuse clauze juridice pentru garantarea statutului temporar al măsurilor adoptate la frontiera irlandeză.

    UE nu vrea tranziţie

    Nu va exista o perioadă de tranziţie după 29 martie, data oficială a Brexitului, dacă Acordul de retragere nu va fi aprobat, a avertizat marţi negociatorul-şef pentru Brexit din partea UE, Michel Barnier, în timpul dezbaterii din Camera Comunelor, unde parlamentarii britanici au respins marţi seara ultima versiune a Acordului de retragere susţinută de guvernul premierului Theresa May, transmite AFP.

    Într-o postare pe Tweeter, Barnier a făcut următorul comentariu, ca reacţie la dezbaterile ce aveau loc în acel moment în Camera Comunelor: „Se se pare că există o iluzie periculoasă că Regatul Unit poate beneficia de o tranziţie în absenţa unui Acord de retragere”.

    Imediat după aflarea rezultatelor, respingerea pentru a doua oară a Acordului cu 391 de voturi împotrivă şi 242 pentru, negociatorul-şef pentru Brexit din partea UE a declarat că impasul poate fi rezolvat numai în Marea Britanie.

    „UE a făcut tot ce a putut pentru a sprijini aprobarea Acordului de retragere. Impasul poate fi soluţionat numai în Regatul Unit”, a declarat Barnier pe Twitter, potrivit EFE. El a precizat că „pregătirile noastre pentru (o retragere) fără acord sunt acum mai importante ca niciodată”.

    Aşa cum este prevăzut în Acordul de retragere supus la vot, perioada de tranziţie după Brexit poate dura implicit până la 31 decembrie 2020, aminteşte AFP, citat de Agerpres.

  • Europa, liber la impact. Acordul BREXIT, respins a doua oară la Londra. Vestea cea mai rea? Nimeni nu ştie ce urmează

    Camera Comunelor a respins, marţi seară, Acordul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană negociat de Guvernul Theresa May cu Bruxellesul, informează presa britanică.

    Uniunea Europeană regretă respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, anunţă Preşedinţia Consiliului European, precizând că amânarea Brexit va fi aprobată doar în anumite condiţii.

    „Regretăm rezultatul votului din această seară şi suntem dezamăgiţi că Guvernul britanic nu a fost în stare să obţină majoritatea pentru acordul negociat (…). Uniunea Europeană a făcut tot ce este posibil pentru ajungerea la un acord. Date fiind clauzele suplimentare de garantare oferite de UE în decembrie, în ianuarie şi ieri, este greu să spus ce mai putem face. Dacă există vreo soluţie la actualul impas, aceasta poate fi găsită doar la Londra”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, citat de Mediafax.

    Înapoi în UE sau un nou referendum BREXIT

    Camera Comunelor va ajunge să opteze între anularea deciziei de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană şi organizarea unui nou referendum pe tema apartenenţei la Blocul comunitar, a afirmat premierul Theresa May.

    „Eu sunt pasionată de aplicarea rezultatului referendumului, dar sunt la fel de pasionată de faptul că singurul mod de ieşire din Uniunea Europeană este printr-un acord. În cazul în care Camera Comunelor va hotărî să ieşim fără acord Brexit, Guvernul va asuma politica de implementare a acestei decizii„, a declarat Theresa May.

    „Dacă parlamentarii votează pentru prelungirea negocierilor în cadrul Articolului 50 al Tratatului comunitar, Guvernul va trebui să ajungă la un acord în acest sens cu UE. Dar UE va vrea să ştie ce vrem să facem prin amânarea Brexit. Iar Camera Comunelor va trebui să răspundă dacă vrea anularea clauzei Articolului 50 sau dacă organizează un nou referendum”, a argumentat Theresa May.

    Proiectul de Acord Brexit, care include noile clauze negociate cu Bruxellesul, a fost respins cu un raport de voturi 391/242, relatează postul Sky News şi cotidianul The Guardian.

    În ianuarie, Camera Comunelor a respins proiectul de Acord Brexit cu un raport de voturi de 432/202.

    No deal – dezastru

    Premierul Theresa May a declarat că miercuri va supune votului Camerei Comunelor o moţiune care prevede ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord Brexit – un dezastru pentru economia din regat şi un risc pentru economia Europei. Dacă această posibilitate va fi respinsă, se va pune oficial problema amânării ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, programată pe 29 martie.

    Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Theresa May a anunţat luni seară că obţinuse clauze juridice pentru garantarea statutului temporar al măsurilor adoptate la frontiera irlandeză.

  • Afară cu PSD din Europa! Austriecii s-au săturat de partidul cu cel mai delirant discurs anti-UE

    Un lider al Partidului Popular (ÖVP), formaţiunea de centru-dreapta condusă de cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cerut luni Partidului Social-Democrat (SPÖ, de opoziţie) să depună la Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European o moţiune de sancţionare a PSD.Karl Nehammer, secretarul general al Partidului Popular austriac (ÖVP), formaţiune membră a Partidului Popular European (PPE), s-a declarat deranjat de afirmaţii făcute de Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, care a declarat că România a aderat la UE „pentru o viaţă mai bună”, nu pentru a întoarcerea la „frică şi teroare”.Aceste afirmaţii merg prea departe, a declarat deputatul Karl Nehammer, citat de agenţia de presă APA şi de publicaţia Tiroler Tageszeitung.Social-democraţii din România au adoptat o serie de poziţii care intră în contradicţie cu valorile europene, acuză Karl Nehammer, denunţând „violenţe la adresa jurnaliştilor” şi „ingerinţe asupra sistemului judiciar”. Karl Nehammer le-a cerut liderilor social-democraţi din Austria, Pamela Rendi-Wagner şi Andreas Schieder, să depună o moţiune la Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din PE pentru sancţionarea PSD, notează Hotnews.

    Delirul antieuropean al lui Dragnea

    Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat sâmbătă, la Slobozia, că românii au vrut în Uniunea Europeană pentru o viață mai bună și pentru libertate, nu pentru a se întoarce la frică şi teroare.„Sunt un european convins si un proamerican mult mai convins. Noi am vrut să intrăm în Uniunea Europeană pentru o viaţă mai bună, pentru mai multă libertate, nu pentru a ne întoarce la frică şi teroare. Am vrut să intrăm în UE pentru a avea acces la dezvoltare şi a avea un minim respect. Nu cerem mai mult respect decât dăm noi, decât oferim noi. Ne-am purtat și ne purtăm frumos în continuare. Cerem doar dreptul de a fi ascultaţi şi a pune pe masă niște argumente. Nu se poate ca tot ceea spunem noi, tot ceea ce facem noi să fie criticat, lovit blocat şi ce spun ceilalţi, care înseamnă o listă întreagă de minciuni, să fie luat de bune, fără o minimă verificare. Este mult ceea ce cerem, este mult că ne dorim şi noi micul nostru colţ de lume?” a declarat Dragnea.

    Avertismentul lui Timmermans

    Un motiv serios de îngrijorare în Europa este atacul declanşat de puterea actuală de la Bucureşti împotriva valorilor europene. Este exact ce a semnalat şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, azi, la Bucureşti.

    Frans Timmermans se întâlneşte în această seară cu premierul Vasilica Dăncilă, presată puternic de mafia penală din PSD-ALDE să dea ordonanţe pe bandă rulantă care să şubrezească puterea justiţiei. Acesta este şi motivul pentru care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene vrea să discute clar cu Dăncilă, din nou, despre respectarea puterii judecătoreşti.

    „Vreau să discut cu reprezentanţii Guvernului român despre recomandările din raportul MCV. Am predat un document primului ministru şi sper ca experţii noştri se vor întâlni curând pentru a parcurge toate punctele. Vrem să ne asigurăm că putem face progrese în ce priveşte domnia legii în România şi vrem să ne asigurăm că lupta împotriva corupţiei nu este abandonată şi continuăm această luptă, deoarece este foarte important pentru viitorul acestei ţări.”

    „Problema pentru mine este că, de la publicarea raportului MCV, nu am văzut progrese, am văzut doar un refuz al documentului Comisiei din partea Guvernului român. Vreau să ne aşezăm şi să parcurgem toate punctele din raportul MCV şi să vedem dacă putem să le soluţionăm. În spiritul cooperării, vreau să soluţionăm aceste chestiuni. Dar vreau să fie foarte clar că aceste chestiuni sunt foarte serioase şi vrem se vedem progrese”, a arătat Timmermans într-o declaraţie acordată presei, după ce i-a fost acordată distincţia Doctor Honoris Causa de către Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

  • Mesajul Europei e pro-Kovesi. „Cerem statelor UE să fie de partea justiţiei şi să nu cedeze presiunilor Guvernului României!”

    Co-președintele Grupului Verzilor din Parlamentul European, Ska Keller, a declarat, joi, după ce confernița președinților din Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru nominalizarea Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European, că Guvernul României încearcă să o discreteze pe fosta șefă DNA chiar și azi. Europarlamentarul german le cere statelor membre să nu cedeze presiunilor exercitate de Guvern.

    ”Guvernul României, care vrea să treacă o serie de legi care legalizează de facto corupția în beneficiul oficialilor, încearcă să o discrediteze pe Kovesi folosind parchetul chiar și azi. Cerem statelor membre să arate că sunt de partea justiției și că nu cedează presiunilor exercitate de guvernul României în ce privește selecția finală a șefului Parchetului European”, a declarat Ska Keller.

    Co-președinta verzilor mai arată că Parlamentul European a trimis prin votul de azi un puternic mesaj că luptă împotriva corupției, fraudelor transfrontaliere prin alegerea unei persoane cu o asemenea experiență și expertiză. ”Laura Codruța Kovesi are un palmares aproape de neegalat în ce privește susținerea justiției și anchetarea oficialilor pentru fapte de corupție, în ciuda încercărilor disperate ale guvernului PSD-ADLE de a-i împiedica activitatea”, afirmă Ska Keller, citată de G4Media.ro.

    Votul de susţinere din Parlamentul European pentru Laura Codruţa Kovesi vine exact în momentul în care clanurile penale o anchetează pe fosta şefă a DNA folosind… procurori! Azi, Kovesi a fost chemată a doua oară la audieri de către „Secţia lui Tudorel”, înfiinţată cu procurori-slugă ai politicienilor penali şi ai infractorilor (vezi ancheta comandată de urmăritul penal Sebastain Ghiţă, pe care procurorii mafiei au pus-o imediat pe roate, făcându-i dosar lui Kovesi).

  • Afară cu oamenii ruşilor din UE! Viktor Orban, aliat cu Dragnea&Tăriceanu, la un pas de excludere din grupul popularilor europeni

    Douăsprezece partide membre ale Partidului Popular European (PPE), principalul grup politic din Parlamentul European, au cerut în mod oficial excluderea prim-ministrului populist ungar Viktor Orban şi a partidului său Fidesz, a anunţat luni preşedintele PPE, Joseph Daul, citat de France Presse.

    „Această problemă va fi discutată în cadrul reuniunii politice din 20 martie. Decizia aparţine tuturor membrilor PPE şi nu pot anticipa rezultatul discuţiei”, a explicat Joseph Daul.

    PPE este cel mai important grup din Parlamentul European şi familia politică dominantă în cadrul Consiliului European cu cancelarul Angela Merkel.

    Potrivit unor surse din interiorul acestui partid de centru-dreapta european citate de DPA, cel puţin nouă partide, din opt state membre, din cadrul PPE au trimis scrisori conducerii sale cerând un vot. Potrivit regulilor PPE, şapte partide din cinci state membre
    sunt necesare pentru a sprijini expulzarea unui partid din grup, notează Agerpres.

    PPE – „căminul” partidelor de centru-dreapta precum creştin-democraţii germani – a fost sub o presiune din ce în ce mai mare pentru a scoate afară Fidesz al lui Orban în timp ce liderul ungar a escaladat o lungă dispută cu înalţi oficiali ai UE, inclusiv preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

    De aproape două săptămâni, afişe cu Juncker alături de miliardarul american de origine maghiară George Soros au apărut în spaţii publice din Ungaria. Pe postere sunt scrise sloganuri sugerând că cei doi vor să promoveze migraţia ilegală în Europa – ceea ce Comisia Europeană a negat puternic.

    Banii din Rusia pentru sabotorii UE

    Discursul de tip Orban&Putin a devenit esenţa guvernării PSD-ALDE. Liderii celor două partide au lansat atacuri în valuri la adresa valorilor UE, în special asupra independenţei justiţiei, făcând practic jocul Rusiei, pe banii UE.

    Recent, presa italiană a dezvăluit că liderul extremist Mateo Salvini (dreapta, alături de Dragnea) a fost finanţat cu bani din Rusia. Negocierile pentru finanţarea partidului său, Liga Nordului, s-au desfăşurat în secret în ultimele luni, fiind vorba despre întâlniri, călătorii, mailuri şi un draft de contract, de o parte aflându-se un fidel al lui Salvini, iar de cealaltă, oameni ai preşedintelui rus Vladimir Putin.

    „Cel puţin trei milioane de tone de combustibil diesel vândute unei companii italiene de o companie rusă. O tranzacţie mulţumită căreia Kremlinul ar putea revigora conturile formaţiunii lui Salvini înaintea alegerilor europene din mai”, scrie publicaţia L-Espresso despre ancheta cu titlul „Cartea Neagră a Ligii”. Jurnaliştii precizează că nu este sigur dacă acordul a fost finalizat, dar că deţin informaţii privind diferite acţiuni desfăşurate la Roma, Milano şi Moscova, având drept unic scop finanţarea formaţiunii lui Salvini.

    Axa Putin-Orban-Salvini-Dragnea

    Mai multe surse politice au confirmat că partidul condus de Liviu Dragnea negociază cu suveraniștii lui Matteo Salvini o eventuală afiliere la viitorul grup politic din Parlamentul European. Salvini a transmis  recent o scrisoare în acest sens liderilor PSD.

    O eventuală ieșire din Partidul Socialiștilor Europeni pare să depindă, totuși, de rezultatul alegerilor din 26 mai. În caz că socialiștii vor rămâne în continuare un grup relevant iar populiștii lui Salvini nu vor performa, este puțin probabil că PSD va ieși din PES.

    Relaţii dintre Dragnea şi Salvini sunt tot mai strânse. Cei doi s-au întâlnit la Bucureşti, când vicepremierul italian a vizitat România.

    Recent, au apărut informaţii privind negocieri secrete şi între oamenii lui Salvini şi Dragnea şi Tăriceanu, liderii puterii de la Bucureşti – cu toţii interesaţi în fracturarea Europei pe criterii demagogic-naţionaliste, în interesul Rusiei lui Putin.

  • O veste bună pentru sute de mii de români: Brexit-ul se amână!

    Brexit-ul intră în prelungiri. Nu e exclus ca în acest timp curentul anti-Brexit, tot mai puternic, să reușească impunerea unui nou referendum, care să anuleze Brexit-ul și să mențină Marea Britanie în Uniunea Europeană.

    Negociatorul-şef al UE, francezul Michel Barnier, aduce o noutate importantă: ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va trebui amânată chiar dacă Acordul Brexit va fi aprobat de Camera Comunelor pe 12 martie, deoarece nu mai este timp suficient pentru ratificarea documentului de către ţările şi instituţiile europene.

    Întrebat dacă este posibil ca Acordul Brexit să fie ratificat de Uniunea Europeană în cazul în care Camera Comunelor îl va aproba pe 12 martie, Michel Barnier a răspuns, potrivit publicaţiilor „Die Welt” şi „El Mundo”: „Nu, nu. Ar urma să fie o prelungire a negocierilor, motivată ori tehnică”.

    „Dar trebuie întrebată Marea Britanie. Dacă va fi acordat votul pe 12 martie, iar procedura (de ratificare) durează două luni, atunci s-ar justifica”, a spus negociatorul-şef al UE, conform cotidianului „The Independent”.

    Michael Barnier a precizat că Bruxelles-ul este pregătit să ofere Londrei „garanţii suplimentare, asigurări şi clarificări că soluţia menţinerii statutului frontierei irlandeze va fi doar temporară”.

    „În opinia mea, problema nu trebuie prelungită trei sau şase luni, deoarece nu trebuie prelungită starea generală de incertitudine în Europa după scrutinul europarlamentar, dar decizia le va aparţine şefilor de state”, a explicat Barnier. Decizia amânării ieşirii Marii Britanii din UE poate fi luată de Consiliul European.

  • Comisia Europeană cheamă la ordine Guvernul PSD-ALDE pentru atacul la statul de drept

    „Comisia Europeană urmăreşte cu mare îngrijorare ultimele evoluţii din România referitoare la îngrijorările privind situaţia statului de drept din România”, se arată în preambulul comunicatului forului european.

    Comisia Europeană acuză Guvernul PSD-ALDE că a adoptat modificări în regim de urgenţă fără să se consulte cu asociaţiile profesionale din domeniul justiţiei. „Aceste modificări par să fie în contradicţie cu recomandările Comisiei Europene prevăzute în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) susţinut de toate statele membre UE. Prin urmare, Comisia va solicita explicații din partea guvernului român cu privire la ultimele modificări.”, mai anunţă comunicatul instituţiei-cheie de la Bruxelles, care adaugă:

    • Doresc să vă reamintesc că raportul nostru din noiembrie îndeamnă România să <<implementeze un sistem solid și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, pe baza sprijinului Comisiei de la Veneția>>. De asemenea, solicită <<revizuirea legilor justiției, ținând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV și emise de Comisia de la Veneția și GRECO>>. Cele mai recente modificări o iau pe o altă cale.
    • Așa cum am mai spus, România trebuie să pună urgent procesul de reformă pe cursul bun. Aceasta înseamnă a merge înainte, nu înapoi și abținerea de la orice măsuri care inversează progresul realizat în ultimii ani”

    Declaraţiile sunt făcute pentru HotNews.ro de către Christian Wigant, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

    Parchetele, spate în spate cu Lazăr anti-ordonanţă

    Augustin Lazăr

    Ieri, mai multe asociaţii de magistraţi şi procurorul general al României, Augustin Lazăr, au reacţionat vehement împotriva ordonanţei care blochează justiţia la vârf şi lasă alegerea şefilor de Parchete exclusiv la mâna ministrului Justiţiei şi a PSD-ALDE.

    Azi, a fost rândul DNA şi al DIICOT să se alinieze în spatele procurorului general.Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) a anunțat azi, într-un comunicat, că ” modificările aduse Legilor justiției contravin arhitecturii instituționale stabilite prin Constituție și ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-și realiza atribuțiile specifice, prevăzute de Constituția României și legile organice.”DIICOT precizează că în urma consultărilor cu procurorii prezenți în cadrul Adunării Generale, aceștia au decis în unanimitate ralierea și susținerea punctelor de vedere emise de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Secția de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.Şi DNA a reacţionat azi, anunţând că Ordonanţa lui Tudorel Toader blochează lupta anticorupţie. Procurorii anticorupție subliniază că nu există nicio urgență și nicio situație extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanță de urgență a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcție a magistraților.

    ”Singura urgență în acest sens ar putea fi constituită de intenția de a influența proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat. În același sens, nu există nicio urgență referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor”, se arată într-un comunicat al DNA.

    Sesizarea Curţii de Justiţie a UE

    USR a decis azi să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în privinţa atacului la democraţie prin ordonanţe pus la cale de Guvernul PSD-ALDE. Guvernul a hotărât ieri să schimbe din nou legile justiţiei, care abia ce fuseseră schimbate. A ales din nou calea ordonanţei de urgenţă, pentru a garanta că şefii de Parchete vor fi aleşi pe gustul PSD şi ALDE.

    De asemenea, a reuşit să blocheze activitatea DNA şi a DIICOT la vârf, prin limitarea delegării procurorilor-şefi la 45 de zile.

    Secţia specială pentru investigarea magistraţilor (înfiinţată recent în Parchetul General pentru procurori-marionetă gen Adina Florea – foto stânga sau judecători legaţi de clanuri penale, gen şefa CSM, Lia Savonea – foto dreapta) devine stat în stat şi poate continua cu atacuri directe împotriva magistraţilor indepedenţi (vezi cazul Kovesi) la comanda inculpaţilor sau infractorilor (Ghiţă, Dragnea, Tăriceanu)

  • Lumea academică din România condamnă atacul la Europa al găştii Dragnea-Tăriceanu. „Dinamitează fundamentele democraţiei româneşti, afectând unitatea şi stabilitatea UE”

    Lumea academică din România condamnă atacul la Europa al găştii Dragnea-Tăriceanu. „Dinamitează fundamentele democraţiei româneşti, afectând unitatea şi stabilitatea UE”

    Comunitatea academică a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) condamnă discursul public antieuropean şi antidemocratic, promovat „tot mai des” în spaţiul public de către reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare. Deşi nu sunt nominalizate expres, PSD şi ALDE – partidele care compun guvernarea actuală antieuropeană – sunt vizate de avertismentul comunităţii academice din România.

    SNSPA subliniază că xenofobia, naţionalismul retrograd şi discursul bazat pe ură nu sunt valori ale păcii, ale democraţiei şi ale spaţiului european din care societatea românească face parte.

    „Astfel de discursuri, bazate pe stereotipuri şi prejudecăţi, dinamitează fundamentele democraţiei româneşti şi stimulează atitudinile eurosceptice, afectând unitatea şi stabilitatea Uniunii Europene”, precizează SNSPA, într-un comunicat transmis AGERPRES.

    Totodată, SNSPA solicită tuturor partidelor politice să se delimiteze ferm de membrii care au un discurs public bazat pe „ură, discriminare, xenofobie şi informaţii false, care manipulează şi lansează atacuri ce depăşesc limitele” unei confruntări politice democratice şi care atacă persoane, instituţii şi state, „afectând astfel imaginea şi interesele strategice” ale României.

    Reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior atrag atenţia asupra responsabilităţii pe care mass-media centrale, dar şi locale o au în contextul în care găzduiesc şi promovează astfel de discursuri.

    „Lipsa de reacţie a jurnaliştilor faţă de mesajele unor politicieni ale căror atitudini contravin flagrant valorilor şi principiilor europene reprezintă un factor de îngrijorare, care poate pune sub semnul întrebării independenţa şi/ sau profesionalismul instituţiilor de presă„, arată sursa citată.

  • Şoferii pot pierde controlul maşinii, dacă vor depăşi viteza legală! UE pregăteşte un sistem automat pentru reducerea numărului de accidente rutiere

    Un sistem inteligent care ar urma să fie montat pe toate maşinile din Europa va utiliza camere video capabile să recunoască semnele de circulaţie sau datele legate de GPS. Astfel, noua tehnologie va putea limita automat viteza maşinii, potrivit propunerii oficialilor europeni citaţi de Euractiv. Sistemul nu va pune însă frână bruscă, dar va limita puterea motorului, împiedicând vehiculul să accelereze peste limită.

    Sistemul propus de Comisia Europeană care îi va împiedica pe şoferi să accelereze mai mult decât permite legea este deja montat pe un număr mic de maşini. Noul Ford Focus, de exemplu, vine echipat cu această tehnologie, care ar urma să devină obligatorie în UE, estimarea fiind că ar reduce accidentele cu până la 30%.

    Producătorii de automobile spun însă că propunerea Comisiei Europene nu le acordă suficient timp pentru implementarea sistemului. În prezent, proiectul se află în dezbatere în faţa Parlamentului European şi a statelor membre, şi ar urma să intre în vigoare în 2022.

    Viteza este principala cauză pentru accidentele mortale de pe drumurile publice din ţările europene.

    România se află pe primele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește morții pe șosele. Riscul de a muri într-un accident rutier în România este de trei ori mai mare decât în unele ţări vestice, arată statisticile Comisiei Europene.

    Drumurile din Uniunea Europeană rămân cele mai sigure din lume, dar datele privind accidentele rutiere înregistrate sunt încă departe de ceea ce îşi propun autorităţile europene.