Categorie: Economie

Desantul PSD în Orient, în căutare de surse alternative de finanțare și investiții, merge în paralel cu criticile tot mai virulente la adresa companiilor occidentale. Turneele premierului Dăncilă și ale miniștrilor săi în Orient încep să dea roade: tot mai multe contracte din bani publici sunt câștigate de firmele din Turcia.

Cel mai cunoscut exemplu este cel al autobuzelor Otokar, cu uşi care nu se închid sau fără aer condiţionat, cumpărate de Primăria Capitalei (Firea). Dar acesta pare să fi fost începutul unei operaţiuni de scurgeri de bani din buzunarele românilor către firme din patria dictatorului de la Ankara, în detrimentul unor companii de renume din Occident.

De aici şi discursul tot mai apăsat al lui Liviu Dragnea împotriva multinaţionalelor. Căci e mult mai sigur să primeşte „parandărăt” de la o firmă din ţara sultanului decât de la una din Europa. Iar cu banii ai grijă să lungeşti boala, până se goleşte ţara şi pui stăpânire pe ea.

Jurnaliştii de la G4Media au identificat deja implicarea firmelor turceşti în ample investiţii din infrastructură, sector în care Turcia nu contează pe plan internaţional.

1. Un concern din Turcia va moderniza 28 de kilometri de cale ferată între localitățile Apața și Cața (județul Brașov), deși oferta lor a fost cu aproximativ 27 milioane euro mai scumpă decât cea clasată pe locul I, a firmei franceze Alstom. Ofertele participanților la licitație au fost depuse în aprilie 2018. CFR SA a atribuit asocierii Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.Ș. – Makiol Inșaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.Ș. contractul de reabilitare a subsecțiunii Apaţa – Cața, parte a tronsonului feroviar Braşov – Sighişoara, cu suma de 2,85 miliarde lei (aproximativ 600 milioane de euro), potrivit clubferoviar.ro.

Valoarea totală estimată a contractului este de 2,86 miliarde lei, fără TVA (615,7 milioane euro), sursa de finanţare fiind asigurată de Comisia Europeană, în proporţie de 81,74%, iar cofinanţarea în proporţie de 18,26% de la Bugetul de Stat.

2. Același concern turcesc a mai câștigat, în luna martie a acestui an, ca urmare a unei licitații, încă un contract. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi compania turcă Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret au semnat pentru proiectarea şi execuţia Lotului 2 aferent Centurii de Sud a municipiului Bucureşti, la standard de autostradă. Narcis Neaga, directorul general al CNAIR, a arătat că valoarea contractului este de 750,8 milioane de lei, fără TVA, echivalentul a 158 de milioane de euro fără TVA, respectiv 9,7 milioane de euro fără TVA pe kilometru.

Analiştii au descifrat şmecheria din spatele Fondului Suveran, înfiinţat de Guvernarea PSD-ALDE: deposedarea României de mari companii strategice, de interes naţional, care vor putea ajunge pe mâna duşmanilor României.

Printre companiile de interes strategic care ar putea fi scoase cu japca de sub controlul statului român se află Loteria Română şi Imprimeria Naţională. Informaţia a fost dezvăluită pe Facebook de către fostul premier Victor Ponta, actual lider al noii formaţiuni politice Pro România.

Măsura ar putea conduce la lipsa de control din partea statului asupra unor companii de interes strategic. Practic, ar putea duce la o privatizare indirectă a celor două companii naționale, deținute în prezent de stat, prin Ministerul Finanțelor. Așa cum arată proiectul, acţiunile la societăţile deţinute de stat prin Fond vor putea fi înstrăinate oricui, fără nicio procedură. 

Ce este Fondul Suveran

Fondul Suveran este conceput ca o societate pe acțiuni deținută inițial de Guvernul României, care va reuni acțiunile statului la cele mai mari 28 de companii publice sau cu capital parțial public.

Teoretic, Fondul suveran va fi instrumentul prin care statul român va investi în domenii diverse, devenind un jucător important în competiția de piață. Practic, va fi pârghia pe care Dragnea și-o construiește pentru un jaf de proporții înfiorătoare.

Proiectul de HG prevede că Fondul Suveran va putea privatiza companiile pe care le deține fără să respecte legislația internă, care cere un grad ridicat de transparență în cazul privatizărilor.

Orban: o megaescrocherie

Președintele PNL, Ludovic Orban, a denunțat deja o megaescrocherie pusă la cale de liderii coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Pericolul unui jaf de proporții apocaliptice este semnalat și de agenția Reuters, care descrie și precedentul malayezian.

Ideea acestui „tun” pare să-i fi fost livrată lui Dragnea de americanul Elliott Broidy, cel care a făcut ravagii și în Malayezia, înainte de a-l invita pe liderul PSD, în ianuarie 2017, la ceremonia de inaugurare a președintelui Donald Trump.

„Așa-zisul Fond Suveran este de fapt o megaescrocherie prin care se urmăresc mai multe obiective”:

• punerea sub controlul politic al lui Dragnea a celor mai importante și profitabile companii românești cu capital majoritar de stat;
• obținerea de bani sub formă de împrumut, girand cu acțiunile companiilor;
• folosirea acestor bani pentru niște investiții decise politic;
• scoaterea de sub legislația europeană din domeniul achizițiilor a tuturor contractelor care se vor încheia, pentru a hrăni clientela politico-economică a PSD- ALDE cu bani publici fără niciun control din partea instituțiilor statului;
• preluarea ostilă a acestor companii românești de către niște clienți obscuri ai actualei puteri, că urmare a imposibilității de restituire a împrumuturilor, a scris Orban pe Facebook.

Copie la indigo după fondul malayezian 1MDB

În decembrie 2018, ziarul „New York Times” scria că procurorii americani au documentat implicarea fostului director adjunct al Comitetului Republican Național, Elliott Broidy, într-o schemă de spălare de bani pentru a-l ajuta pe un demnitar din Malayezia să pună capăt unei investigații a Departamentului de Justiție.

Elliott Broidy, fost fundraiser pentru campania lui Donald Trump, este cel care l-a invitat pe Liviu Dragnea, în ianuarie 2017, la ceremonia de inaugurare a președintelui Donald Trump.

Broidy ar fi fost plătit pentru acțiuni de lobby pe lângă Administrația Trump pentru a determina oprirea unei investigații legate de modul în care demnitarul malayezian a deturnat câteva miliarde de dolari din fondul malayezian 1MDB, arată „New York Times”.

Agenţia Reuters a remarcat un detaliu: în proiectul de hotărâre de guvern pentru înființarea Fondului Suveran se arată că Ministerul Finanțelor a estimat că bugetul statului va pierde 4,7 miliarde de lei în 2019 din cauză că dividendele de la companiile de stat vor alimenta capitalul social al Fondului.

Fondul Suveran – jaf de 10 miliarde de euro din averea românilor

Victor Ponta a scris pe Facebook că înființarea Fondului Suveran este echivalent cu furtul a 10 miliarde de euro din avuția națională. Fostul premier spune că Fondul nu este altceva decât un vehicul cu ajutorul căruia, cele mai profitabile companii de stat, printre care Hidroelectrica, Portul Constanța, Romgaz și altele, vor trece în mod cu totul netransparent în mâna unor afaceriști, la prețuri de nimic.

„Prin înființarea Fondului Suveran ( o idee impusă lui Liviu Dragnea de către un grup de afaceri din Israel- Rusia) tot ceea ce mai deține Statul Roman în companiile publice va trece în mod netransparent în mâini private din afara țării (…) care au interese divergente de ale României – în schimbul unor bani negrii dați în Israel lui Dragnea și oamenilor lui și al unei protecții politice pentru aceștia!” a scris Victor Ponta pe Facebook.

O parte dintre românii care au fost obligaţi, după anul 2008, să contribuie la fondurile Pilonului II pot decide, începând de astăzi, să transfere aceste contribuţii la Pilonul I (pensiile de stat).

Banii strânşi în cei mai bine de 10 ani la Pilonul II (sau mai puţin, în cazul celor care au început să contribuie la pensiile private obligatorii după anul 2008), vor rămâne în fondurile private până la momentul ieşirii la pensie a contributorului.   Singura condiţie pentru transferul contribuţiei de la Pillonul II la Pilonul I este ca persoana să fi contribuit mai mult de 5 ani, notează Adevărul.

Prin depunerea acestei cereri, românii îşi exprimă acordul pentru transferul celor 3,75 procente, pe care acum le virează la Pilonul II, la Pilonul I, astfel încât întreaga contribuiţie de 25% din venitul angajatului va finanţa plata pensiilor actuale.

Sustenabilitatea sistemul public de pensii (Pilonul I), bazat pe solidaritatea între generaţii şi în care actualii angajaţi plătesc pentru pensionarii de acum, este serios afectată pe termen lung, se arăta chiar în expunerea de motive a Legii 411/2004 care a introdus Pilonul II de pensii, lege adoptată în Guvernarea Năstase.

Ce conţine cererea de retragere a cotizaţiilor

Pentru a cere încetarea plăţilor către Pilonul II, contribuabilul trebuie să trimită administratorului său de pensii private o cerere-cadru care conţine, pe lângă datele de identificare a participantului la Pilonul II (nume şi prenume, cod numeric personal, seria şi numărul Cărţii de identitate, data naşterii, etc) şi datele de contact (adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresă de corespondenţă, număr de telefon). În cerere se va menţiona şi seria şi numărul actului individual de aderare, denumirea fondului de pensii administrat privat şi numele şi adresa administratorului. Alte elemente esenţiale cuprinse în cererea-cadru privesc denumirea angajatorului, cu tot cu Codul Unic de identificare, dar şi denumirea casei de pensii la care este înregistrat participantul.

Multă lume a suferit când Guvernul Boc a fost nevoit să taie veniturile bugetarilor cu 25%. Era o consecinţă logică după măsurile iresponsabile ale Guvernului Tăriceanu, cu un an şi jumătate înainte, care a mărit pensiile înainte de alegeri când toate economiile lumii erau în criză, mai ales România.

„Coasa lui Boc”, aşa cum a fost numită generic ajustarea salariilor din sistemul public, a durut, dar numai pe termen scurt. După nici doi ani, economia României revenea pe creştere, beneficiarul fiind tot un alt guvern: cel al USL, cu Victor Ponta prim-ministru. Salariile şi-au recuperat puterea de cumpărare şi astfel lucrurile au reintrat în normal relativ rapid.

Românii, furaţi prin inflaţie

Ce se întâmplă acum întrece orice închipuire. Inflaţia devine tot mai clar arma hoţiei prin care statul bagă mâna pe şest în buzunarele cetăţeanului.

Preţurile de consum în luna februarie 2019 comparativ cu luna februarie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,0, informează INS.

Faţă de februarie 2017 preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 4,46%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 3,74% iar serviciile cu 3,08%.

Legumele şi conservele de legume s-au scumpit faţă de decembrie 2018 cu 15,77%, cartofii cu 21%, fructele şi conservele de fructe cu 5,16%, citricele cu 5,53%, combustibilii cu 2,66%, tutunul şi ţigările cu 2,62%, serviciile de apă, canal şi salubritate cu 1,9%, serviciile de telefonie cu 2.04%, pâinea, produsele de franzelărie şi specialităţile cu 1,27%.

Scumpirea cartofului cu 21% în doar două luni este cea mai clară dovadă că „barda lui Dragnea” loveşte în nivelul de trai al românilor mai rău decât „coasa lui Boc”.

Lumea ieftineşte, noi scumpim

Mai grav, totul pare un plan al tăierilor de salarii „pe şest”, nu pe faţă, direct pe fluturaş, cum a făcut Guvernul Boc, ci pe nevăzute, la magazin. Omul de rând nu poate face o socoteală clară din care să-şi dea seama că statul îi fură din bani. Dar o scumpire precum cea a cartofilor, extrapolată, arată că Guvernul Dăncilă aşa va lungi boala: va duce în majorări de preţuri pierderile provocate tot de el în economie.

Alimentele s-au scumpit în ciuda faptului că tendinţa internaţională este opusă. Anul trecut, Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), a anunţat mai multe luni la rând ieftiniri globale ale preţurilor la alimente, ceea ce face şi mai grave scumpirile din România.

Cu un plus de 11,4% faţă de 2010, ţara noastră se află departe de statele cu cele mai mari majorări de preţ în perioada analizată, însă este de menţionat că în două state membre-Irlanda şi Elveţia – locuitorii mănâncă puţin mai ieftin.

Pe categorii de produse, românii s-au confruntat cu cea mai mică creştere de preţ la pâine şi cereale, de numai 3,9% faţă de 2010, dar au fost şi două state-Greciaş, Elveţia şi Irlanda unde acest aliment de bază s-a ieftinit.

Şi în cazul legumelor, scumpirea a fost printre cele mai mari din Europa (21,5%).

De asemenea, conchide publicația citată, în cazul fructelor, românii au scos din buzunare cu 28% mai mult.

„Economia mondială este foarte fragilă azi. Cred că este pe marginea prăpastiei“, atenţionează Jacques Attali, economist, scriitor şi sfătuitor al fostului preşedinte francez François Mitterrand, inclus în 2009 în topul Foreign Policy al celor mai influenţi 100 de gânditori la nivel mondial.

„Criza din 2008 nu s-a reglat, iar îndatorarea a continuat. Întreprinderile, mai ales cele care nu sunt cotate, s-au supraîndatorat şi sunt într-o situaţie complet artificială“, explică el. În opinia sa, o mare criză mondială poate veni în curând, adică în trei săptămâni şi cel mult doi ani.

Attali atrage atenţia că nu am depăşit cu bine criza datoriilor din 2008-2009 şi ne aflăm foarte aproape de repetarea ei. „Suntem în faţa unei urgenţe sociale“, afirmă el într-un interviu acordat la Bruxelles pentru „L’Echo“, citat de Adevărul. . Adept al dezvoltării pozitive, o îmbinare de politici ecologice şi sociale durabile, Jacques Attali denunţă în cotidianul belgian „o globalizare a pieţelor fără o globalizare a regulilor“ şi inegalităţile aduse de acest proces. „Sistemul va exploda, deoarece există o concentrare prea mare a bogăţiei şi tot mai mulţi săraci“, subliniază el.

Prăbuşirea lentă a Turciei este expresia clară a unui regim autocrat, care nu are cum să ofere prosperitate în lumea de azi bazată de informaţie, libertate şi etică a capitalului.

Ţara condusă cu mână forte de Erdogan a intrat în recesiune pentru prima dată după 2009, cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor locale.

Venezuela este cel mai negru exemplu despre halul în care poate ajunge un stat care sugrumă democraţia, controlat de un regim politic populist. La Caracas este infinit mai rău decât la Ankara, dar nicio ţară dirijată pe discursul „străinii ne vor răul” nu e prea departe pe acest drum de lumea lui Nicolas Maduro.

România, primele semne proaste

De doi ani, România a luat-o şi ea pe calea Turciei, cu un regim PSD-ALDE dispus să sacrifice o naţiune pentru salvarea unei găşti de politicieni corupţi.

Guvernul Dăncilă abia mai face rost de bani pentru plata pensiilor şi a salariilor, tocmai din caută că banii au început să ocolească România. Aşa se explică şi atacul lui Darius Vâlcov la „marea finanţă internaţională”, la agenţiile de rating, pe care le acuză de şantaj.

Vâlcov a vorbit de un lobby puternic, şi local dar şi pe plan extern, venit din anumite zone, ceea ce ar putea duce la pierderi, din cauza reducerii ratingului de ţară. „Indirect sau direct e un şantaj care la adresa guvernului”, a susţinut Darius Vâlcov. Durerea sa şi a Guvernului PSD-ALDE e mare: atacul la statul de drept lasă România fără bani. Ţara a căpătat deja imagine de instabilitate, or marii investitori nu vor să rişte. De aceea, puterea de la Bucureşti acuză „străinătatea” de tot răul din interior.

Este exact scenariul pe care a mers Erdogan, încercând să folosească lovitura de stat eşuată pentru a impune dominaţia totală. Rezultalele se văd în criza care îngroapă Turcia de la o lună la alta.

Pieţe ieftine de stat devenite… scumpe rapid

Preşedintele turc a căutat să obţină creşteri economice cu orice preţ: a presat banca centrală să menţină rata dobânzilor la un nivel scăzut, a impozitat capitalul străin şi companiile, a demonizat producătorii de alimente, ba chiar a înfiinţat pieţe de stat unde marfa se vinde la jumătate de preţ. Măsurile au împins însă ţara în recesiune, notează Digi 24.

Șeful administrației de la Ankara, supranumit „Sultanul”, care se află la putere de 16 ani, ca premier şi ca preşedinte, susţine că economia este slăbită de atacuri speculative.

„Teroriştii pieţelor”, aceasta este eticheta pusă de preşedintele turc în primul rând pentru producătorii şi comercianţii de alimente. Acestea sunt cu o treime mai scumpe decât cu un an în urmă, iar guvernul a înfiinţat pieţe speciale, unde mâncarea se vinde la jumătate de preţ. Opoziţia consideră mişcarea drept mită electorală.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, i-a dat o replică luni consilierului de stat Darius Vâlcov, căruia i-a atras atenția că demostrează carențe de înțelegere a modului în care Banca Națională gestionează rezervele internaționale, recomandându-i să sesizeze, dacă are dovezi, organele abilitate, pentru a nu-și îngreuna situația juridică deja dificilă, prin tăinuirea unor așa-zise adevăruri patriotice.

Reacția lui Dan Suciu vine după ce duminică, la Antena 3, Vâlcov a susținut că, în loc să facă bani din gestionarea rezervelor internaționale, BNR plătește 80 de milioane de euro pe an pentru administrarea lor. Suciu a demontat cu argumente imensele prostii spuse de Vâlcov la o televiziune specializată în a găzdui aberaţii:

• „În 2017, BNR a realizat nu o pierdere, ci un profit considerabil în principal pe seama bunei administrări a rezervelor internaționale. Rezultatul total al administrării activelor și pasivelor în valută – care includ și rezerva internațională a României – a fost de 1.441.659 mii lei, ceea ce a dus la un rezultat operațional total de 946.889 mii lei și un venit net (profit) al exercițiului financiar de 186.715 mii lei (Situațiile financiare ale BNR la 31 decembrie 2017, pag. 275 -277, Raportul anual pe 2017).
• „BNR a înregistrat profit în fiecare exercițiu financiar din ultimii zece ani. Administrarea rezervelor valutare constituie principala sursă a rezultatului financiar pozitiv, obținut într-un climat extern caracterizat de randamente scăzute (chiar negative pentru unele valute) pe pieţele financiare relevante în anumite perioade. În acești zece ani, BNR a plătit la bugetul de stat impozit pe profit în sumă de 4.529.700 mii lei (aproximativ 1 miliard de euro).”
• „Din păcate, dl. Darius Vâlcov alege selectiv o singură cifră din Raportul anual pe 2017 legată de administrarea rezervelor internaționale și a poziției financiare a BNR, considerând că cifra de la pagina 166 a Raportului anual, de minus 80 de milioane echivalent euro este rezultatul total al administrării rezervelor. Interpretarea este complet greșită, dacă nu chiar manipulativă, și ar fi putut fi evitată dacă dl. Vâlcov chiar ar fi citit și nota care spune explicit ce reprezintă acea cifră („O componentă a veniturilor din activitatea de administrare a rezervelor internaționale”).  Pentru mai multe detalii http://www.bnr.ro/Prezentare-Raport-anual-2017-18033.aspx

Ce a spus Darius Vâlcov la Antena 3:

• „România, sub administrarea BNR, are 36 de miliarde de euro, 3,6 aurul, 103 tone, iar restul de 33 de miliarde euro, dolari şi aşa mai departe, în depozit. Dacă România vrea astăzi să se împrumute 33 de miliarde de euro, ar trebui să plătească aproximativ 1 miliard de euro pe an, dacă împrumutul ar fi pe 10 ani, atât ne-ar costa pe noi ca ţară. BNR, în schimb, administrează portofoliile acestea pe care le are, 33 de miliarde, plus aurul şi obţine, în 2017, minus 80 de milioane de euro. Deci Banca Naţională administrează portofolii de o asemenea valoare şi obţine minus 80 de milioane de euro, că tot zicea BNR că nu le-am citit rapoartele, le-am citit raportul pe 2017. Dacă România s-ar împrumuta astăzi cu 33 de miliarde de euro, ar plăti un miliard de euro pe an. Cam asta este situaţia în România, când unii se cred mai deştepţi şi pe viaţă într-un anume loc, dar probabil şi îmi doresc din tot sufletul ca noul guvernator şi echipa nouă de la BNR să fie o echipă nouă de patrioţi, altfel România nu va putea să scoată capul din ţărână”, a spus Vâlcov la Antena 3, întrebat dacă rezerva de aur a ţării noastre ar trebui adusă în ţară.” (Sursa: G4Media)

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică la Călăraşi că ar trebui refăcută reţeaua de aprozare, astfel încât românii nu să nu mai fie obligaţi să mănânce „toate E-urile”. Totodată, el a pledat pentru ca România să nu mai exporte materie primă, cum ar fi grâul, ca să importe napolitane.

„Am intrat în Uniunea Europeană, foarte bine, dar nu suntem obligaţi să mâncăm absolut toate e-urile, adică de ce am fi obligaţi? Poate reuşim să facem ca produsele agricole să se prelucreze mai mult în România, că noi suntem într-o situaţie foarte frumoasă, se recoltează grâul şi cum se întoarce grâul nostru? Napolitane, biscuiţi, pâine congelată. Noi luăm pe grâu atât şi plătim atât când vine napolitana atât. Noi nu mai suntem în stare să facem napolitane, că suntem proşti? Adică suntem leneşi, nici vorbă, leneşul e Iohannis, nu noi”, a declarat Liviu Dragnea, citat de Mediafax.

Discursul anti-european şi populist nu e o noutate, nici măcar în România. Însă nicăieri în lume aceşti lideri „antisistem” nu se adresează proştilor, aşa cum face Liviu Dragnea pomenind aberaţii precum cele de mai sus.

Pentru că „E”-uri, de pildă, sunt standarde internaţionale de comerţ acceptate inclusiv de producători români, care exportă produse folosind aceste ingrediente. Renunţând la ele, omori practic industria de profil, pierzi bani la buget, locuri de muncă şi nu în ultimul rând salam din galantare care, până una alta, e cumpărat de oameni pentru că le place, nu pentru că îi obligă Europa. Vrei să le dai românilor cârnaţi fără „E”-uri? Atunci scoate produsele cu „E”-uri din magazine? Le scoţi? Nu, evident.

Aprozare? Cine opreşte PSD să le facă? Dar are cu ce? Cine poate produce „fără E-uri”? Când agricultura se ocupă de cormorani şi românii au plecat să muncească afară? Fermele de familie abia trăiesc, şi asta inclusiv cu ajutorul subvenţiei europene. Şi sunt, oricum, entităţi pentru traiul exclusiv al casei, nu pentru a produce marfă în aprozare. Cine să umple aprozarele cu produse fără E-uri?! Nu are cine; PSD a distrus agricultura românescă încă din anii 90, odată cu desfiinţarea CAP-urilor şi fragmentarea pământului pînă la nivel de faliment general.

Nimic din ce spune Liviu Dragnea nu e serios în afară de dorinţa de prosti pe puţinii care mai pot fi prostiţi cu aceste discursuri aducătoare de… foame. La Caracas, ele chiar au efect. În România, pot avea, de drumul pavat cu „E”-urile lui Dragnea.