Prăbuşirea lentă a Turciei este expresia clară a unui regim autocrat, care nu are cum să ofere prosperitate în lumea de azi bazată de informaţie, libertate şi etică a capitalului.
Ţara condusă cu mână forte de Erdogan a intrat în recesiune pentru prima dată după 2009, cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor locale.
Venezuela este cel mai negru exemplu despre halul în care poate ajunge un stat care sugrumă democraţia, controlat de un regim politic populist. La Caracas este infinit mai rău decât la Ankara, dar nicio ţară dirijată pe discursul „străinii ne vor răul” nu e prea departe pe acest drum de lumea lui Nicolas Maduro.
România, primele semne proaste
De doi ani, România a luat-o şi ea pe calea Turciei, cu un regim PSD-ALDE dispus să sacrifice o naţiune pentru salvarea unei găşti de politicieni corupţi.
Guvernul Dăncilă abia mai face rost de bani pentru plata pensiilor şi a salariilor, tocmai din caută că banii au început să ocolească România. Aşa se explică şi atacul lui Darius Vâlcov la „marea finanţă internaţională”, la agenţiile de rating, pe care le acuză de şantaj.
Vâlcov a vorbit de un lobby puternic, şi local dar şi pe plan extern, venit din anumite zone, ceea ce ar putea duce la pierderi, din cauza reducerii ratingului de ţară. „Indirect sau direct e un şantaj care la adresa guvernului”, a susţinut Darius Vâlcov. Durerea sa şi a Guvernului PSD-ALDE e mare: atacul la statul de drept lasă România fără bani. Ţara a căpătat deja imagine de instabilitate, or marii investitori nu vor să rişte. De aceea, puterea de la Bucureşti acuză „străinătatea” de tot răul din interior.
Este exact scenariul pe care a mers Erdogan, încercând să folosească lovitura de stat eşuată pentru a impune dominaţia totală. Rezultalele se văd în criza care îngroapă Turcia de la o lună la alta.
Pieţe ieftine de stat devenite… scumpe rapid
Preşedintele turc a căutat să obţină creşteri economice cu orice preţ: a presat banca centrală să menţină rata dobânzilor la un nivel scăzut, a impozitat capitalul străin şi companiile, a demonizat producătorii de alimente, ba chiar a înfiinţat pieţe de stat unde marfa se vinde la jumătate de preţ. Măsurile au împins însă ţara în recesiune, notează Digi 24.
Șeful administrației de la Ankara, supranumit „Sultanul”, care se află la putere de 16 ani, ca premier şi ca preşedinte, susţine că economia este slăbită de atacuri speculative.
„Teroriştii pieţelor”, aceasta este eticheta pusă de preşedintele turc în primul rând pentru producătorii şi comercianţii de alimente. Acestea sunt cu o treime mai scumpe decât cu un an în urmă, iar guvernul a înfiinţat pieţe speciale, unde mâncarea se vinde la jumătate de preţ. Opoziţia consideră mişcarea drept mită electorală.