ziaristii.com

Categorie: Economie

  • Suntem salvaţi! Daea promite ajutor la usturoi, roşii, bubaline, porci Bazna şi Bălţata Românească

    Susţinerea producţiei de usturoi şi a efectivelor de bubaline, dar şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol sunt noile programe ce vor fi finanţate din bugetul Ministerului Agriculturii în 2019, potrivit informaţiilor prezentate luni de ministrul de resort, Petre Daea, în comisiile reunite de specialitate din Parlament.

    „Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (…), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Petre Daea a menţionat şi programele care vizează menţinerea şi dezvoltării raselor de animale indigene, în speţa de taurine, rasa bălţată românească şi brună, unde au fost prevăzute 5,25 milioane de lei. „Un alt program noi este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a adăugat ministrul.

    Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

    „De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute – 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea, potrivit Agerpres.

    MADR dispune în 2019 de un buget de 22,86 miliarde de lei, în creştere cu aproape 15% faţă de execuţia preliminată pentru anul 2018, de 19,91 miliarde de lei, fondurile urmând să fie alocate programelor pentru dezvoltarea agriculturii şi mediului rural, pescuitului şi afacerilor maritime, potrivit proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    CITIŢI ŞI:

    VIDEO. Daea, Dragnea, Dăncilă, lăsaţi cormoranii! Laptele din România a ajuns să fie escortat de carabinieri. Revolta păstorilor italieni pune în pericol producătorii români

  • AFI Palace va cumpăra Casa Radio. Hotel, birouri şi magazine, în locul unde Ceauşescu vedea ultima defilare de 23 August

    Casa Radio a fost una dintre clădirile megalomatice emblematice ale dictaturii ceauşiste. Planul iniţial al lui Nicolae Ceauşescu viza transformarea ei în „Muzeul Naţional al României”. Din Casa Radio a urmărit Ceauşescu şi ultima sa defilare de Ziua Naţională a României, sărbătorită pe atunci la 23 August).

    Multe şi mărunte au fost planurile pentru valorificarea acestei clădiri, după căderea comunismului. Într-un târziu, stabilimentul a ajuns în posesia unui grup de afaceri care a anunţat că va vinde 75% din proprietate companiei AFI Europe, care deţine mall-ul AFI Palace, parcul de birouri AFI Park, ambele din București, și centrul comercial AFI Ploiești. În plus, AFI Europe construieşte un centru comercial la Brașov și un alt parc de birouri în București, notează profit.ro. AFI Europe operează în România, Cehia, Polonia, Germania, Bulgaria, Serbia, Ungaria și Letonia.

    Nu este clar ce se va alege de Casa Radio după finalizarea tranzacţiei. Cei care au anunţat că au vândut participaţia de 75% (Plaza Centers, companie israeliană care a investit în mai multe terenuri pentru construirea de mall-uri în mari oraşe din România) ar fi obţinut autorizaţii pentru transformarea clădirii într-un centru comercial, hotel şi spaţii de birouri, au aflat jurnaliştii de la profit.ro. Clădirea în care Ceauşescu visa ani lungi de parade militare a ajuns într-un stadiu avansat de degradare.

  • Isărescu mătură pe jos cu șpăgarul din cavou. „Această propagandă de doi bani nu mai merge!”

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, l-a ridiculizat pe agariciul Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al prim-ministrului Viorica Dăncilă. Isărescu l-a făcut zob, cu argumente implacabile, pe șpăgarul din cavou. Dezlănțuirea guvernatorului BNR a fost și o colecție de ironii tăioase.

    • „Din cauza OUG 114 s-au întâmplat aceste variații ale cursului… și din cauza declarațiilor celor care nu știu ce și cu cine vorbesc”.
    • „Formulări din acestea, că se joacă cineva cu dobânzile, că le manipulează, sunt mai mult decât periculoase. Ele pot fi tăiate de la rădăcină cu o simplă privire către teancul de rapoarte. Facem 4 rapoarte pe an, și facem asta de 13 ani. Este dureros că mulți nici nu le citesc, dar ies în presă și fac diverse acuzații”.
    • „Pe la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an am asistat la un atac jalnic asupra BNR, inclusiv cu invective că nu suntem patrioți”.
    • „S-a sărit la gâtul BNR în ceea ce privește cursul valutar, într-o manieră total iresponsabilă. Chiar dacă au cerut prin postări caraghioase să fie cursul fix, asta nu se poate. Dar vă dați seama cât de porniți erau să atace BNR…”
    • „Suntem pentru creșterea consumului, dar atenție la dozaj! Ce se dorește, să ne facem că nu vedem cifrele? Acestea arată clar că s-a dat prea mult în economie. Această propagandă de doi bani nu mai merge!”
    • „Adâncirea contului curent este cauzată de creșterea bunurilor de consum. Se vede și pe stradă sunt mai multe mașini decât capacitatea autostrăzilor”.
    • „Există o dorință a consilierului economic al premierului să aibă grijă de bunăstarea românilor și cere asta Parlamentului, Guvernului. Și pentru asta ne cere să reducem dobânzile. Ia uite cine solicită asta, și chiar imperativ! Păi, să vină cu o ordonanță de urgență și să spunem: «Să trăiască românii mai bine, să trăiască ca în Germania! Dacă nu, le punem o taxă!»”
    • „Avem de discutat câteva lucruri introduse în mod repetat de consilierul pe probleme economice al premierului. Ne creează probleme de credibilitate. Are acest obicei de a lua două-trei cifre dintr-o parte și de a le pune în altă parte…”
    • „Dânsul se întreabă de ce avem o rată a dobânzii de pilitică monetară mai mare ca în Cehia sau Polonia. Și se minunează! Dar chiar se minunează! Păi, uitați-vă la soldul contului curent al Ungariei sau Poloniei. Sau la deficitele lor bugetare. Nu poți să iei doar cifrele care îți plac și să nu le vezi pe celelalte”.
    • „Domnul consilier nu știe nici tratatul unional. Noi nu avem voie să primim sau să dăm sfaturi”.
    • „Mai e un lucru grav: a canalizat toată discuția despre bănci doar pe problema creditului, ceea ce e chiar periculos! Păi, prin bănci se fac toate plățile din economie. În bănci sunt 10 milioane de depozite. Într-o zi, în România se fac 300.000 de plăți”.
    • „A mai declarat și la Boomberg că ROBOR-ul trebuie «setat». Păi, nu știu ce setări vrea să-i facem, că el e un algoritm, e calculat de o agenție internațională! Acum o să spună că îl lăsăm și pe mâna străinilor! Repet, e vorba de consilierul economic al primului ministru!”
    • „Domnul consilier economic al primului-ministru NU vorbește în numele Băncii Naționale și nici nu poate să discute în numele BNR! Sincer, nici nu știu în numele cui vorbește”.
    • „Nici în Planul de trecere la euro nu e niciun damf de Vâlcov! Iar, după cum vorbește, n-a citit niciun raport al BNR. Dar tot comentează politica monetară…”
    • „BNR și reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice (MFP) au format un grup de lucru la Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pentru a discuta despre taxa pe activele băncilor, «ca să nu se mai interfereze domnul Vâlcov»”.
    • „Cursul a fost relativ stabil în ultima parte a anului, 0,1-04%. În schimb, s-a reușit stabilizarea anticipațiilor privind inflația. Publicul, în complexitatea sa, a avut încredere în această instituție. Pare cu atât mai bizar să asistăm, la finalul anului, la acest atac jalnic asupra Băncii Naționale a României. Reacția de la finalul anului trecut a fost una disproporționată, indusă prin acuze publice. Chiar dacă au solicitat prin postări caraghioase pe site-urile lor, să fie cursul fix, cursul fix de tot nu poate să fie”.

  • VIDEO. Daea, Dragnea, Dăncilă, lăsaţi cormoranii! Laptele din România a ajuns să fie escortat de carabinieri. Revolta păstorilor italieni pune în pericol producătorii români

    Păstorii din Sardinia au ieşit în stradă şi au blocat şoseaua principală, revoltaţi că trebuie să-şi vândă laptele la un preţ foarte mic: un litru, 60 de eurocenţi. Procesatorii preferă să cumpere lapte românesc, pentru că este vândut la un preţ chiar mai mic de atât.

    Jurnalistul Italian Diego Fusaro a postat pe Twitter o imagine cu un TIR înconjurat de maşini de Poliţie şi explicaţia: ”Laptele românesc circulă sub escorta armată a carabinierilor, pentru a fi apărat de revolta localnicilor.”

    Jurnalistul condamnă importul de lapte, menţionând că este un efect negativ al globalizării: ”Sarzii ajung să bea lapte românesc, sicilienii vor mânca portocale din Maroc”, scrie Fusaro pe Twitter, arătându-şi în felul acesta susţinerea pentru protestele păstorilor.

    Italienii protestează blocând şoselele şi vărsând laptele pe străzi, afirmând că preferă să-l arunce, decât să-l vândă pe nimic, anunţă Gândul.

    Acuzaţiile vin într-un moment în care guvernul de la Bucureşti a devenit adeptul temei naţionalist anti-europene. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, în schimb, n-a scos o vorbă în sprijinul producătorilor români ce au de suferit inclusiv în Italia, dar a filosofat profund pe tema… cormoranilor.

    CITIŢI ŞI:

    „Viorica Dăncilă şi Petre Daea, aceşti Anton şi Romică ai circului politic din România”

  • Vâlcov şi ordonanţa infractorilor aruncă bursa în aer. Groparii economiei

    Anunțul de duminică seară al lui Darius Vâlcov, consilierul premierului, că taxa pe lăcomie nu va suferi schimbări a lovit, luni, în acțiunile bancilor. Banca Transilvania şi BRD au pierdut aproape 800 de milioane de lei din capitalizare în primele ore de tranzacționare. Această evoluție vine, culmea, după cea mai bună săptămână din 2010 încoace, care a fost posibilă mai ales datorită creșterilor acțiunilor bancare.

    Investitorii în acţiuni bancare au avut un câstig de aproape 20% în cea mai bună săptămână pentru bursa de la Bucureşti din ultimii 9 ani, încurajați de o posibilitate a eliminării taxei pe lăcomie.  Însă așteptările au fost risipite duminică seară, când Vâlcov a anunţat că guvernul Dăncilă nu va renunţa la ordonanţă. Cum era de așteptat, Bursa de la București a reacționat. A fost roșu pe linie în prima parte a zilei, cu cele mai mari scăderi în rândul băncilor.

    Printre cele mai interesante evoluții din piața de capital autohtonă se regăsesc din nou reprezentantele sectorului bancar românesc, BRD și Banca Transilvania, vizibil afectate de declarațiile politice nefavorabile de aseară. Banca Transilvania pierde aproape 4,2 la sută, iar BRD peste 3,5 procente, ceea ce se traduce printr-o pierdere de aproape 143 de milioane de euro din capitalizarea de piață în primele 2 ore de tranzacționare. De asemenea, și cotația societății naționale de gaze naturale Romgaz a căzut cu 0,5 la sută.

    Isărescu, atac la Vâlcov

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a acuzat azi un „atac jalnic asupra BNR” și a spus că afirmațiile lansate în spațiul public, potrivit cărora BNR manipulează dobânzile, sunt „mai mult decât periculoase”.

    Într-o conferință de presă în care a fost prezentat noul raport trimestrial asupra inflației, Mugur Isărescu a declarat că nefinalizarea proiectului de buget pe 2019, precum și schimbările fiscale și bugetare care au intrat în vigoare la începutul anului au adus noi incertitudini și riscuri asociate inflației, relatează Digi24.ro.

    De asemenea, guvernatorul BNR a răspuns și acuzațiilor de „lipsă de patriotism”, dar și somațiilor lui Darius Vâlcov de a schimba formula de calcul a ROBOR.

    „Oamenii noștri sunt oameni care ar putea lucra în orice bancă din Europa. Sunt niște oameni foarte buni și este necesară o precizare, deoarece dânșii au avut o frustrare. M-au întrebat: «noi pentru cine lucrăm, pentru că ni se spune că suntem lipsiți de patriotism?». Le-am spus să nu ia în considerare aceste declarații”, a declarat Mugur Isărescu.

    „Pe la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an am asistat la un atac jalnic asupra BNR, inclusiv cu invective că nu suntem patrioți. S-a sărit la gâtul BNR în ceea ce privește cursul valutar, într-o manieră total iresponsabilă. Chiar dacă au cerut prin postări caraghioase să fie cursul fix, asta nu se poate. Dar vă dați seama cât de porniți erau să atace BNR.

    Din cauza OUG 114 s-au întâmplat aceste variații ale cursului și din cauza declarațiilor celor care nu știu ce și cu cine vorbesc.

    Există o dorință a consilierului economic al premierului să aibă grijă de bunăstarea românilor și cere asta Parlamentului, Guvernului. Și pentru asta ne cere să reducem dobânzile. Ia uite cine solicită asta, și chiar imperativ. Păi să vină cu o OUG și să spunem să trăiască românii mai bine, că dacă nu, le punem o taxă”, a mai spus guvernatorul BNR.

    CITIŢI ŞI:

    Vâlcov, șpăgarul din cavou: „În România, în ultimii doi ani, s-a produs un miracol economic”

  • Deciziile guvernării PSD-ALDE au făcut România și mai dependentă de gazul rusesc, pe care-l cumpără tot mai scump

    Editorial Dan Cristian Turturică, pe digi24.ro.

    E și mai clar pe cine mizează Rusia în România

    • O puzderie de oficiali ruși și ”analiști” militari care miros de la o poștă a GRU s-au apucat, ca din senin, să vânture ideea unui război iminent în regiune și să ne amenințe. Vorbesc cu lejeritate de rachetele Tomahawk cu încărcătură nucleară pe care SUA le va plasa în România în curând, despre cât de ușor ar putea distruge baza de la Deveselu și cum rachetele hipersonice Kinjal, așa-zisele arme invincibile ale Kremlinului, au fost create special pentru a lovi țara noastră. Nu este deloc întâmplător.
    • Rusia se folosește de mult de sistemul antirachetă de la Deveselu pentru a-și juca sceneta favorită, în care se prezintă drept victima agresiunilor SUA și NATO. Așa justifică și încălcarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Cu toate că știe foarte bine că ”scutul” este doar un scut, nu o suliță. Dar pentru că nu au o minciună mai bună nici măcar atunci când sunt întrebați de ce nu mai permit monitorizarea aeriană a enclavei Kaliningrad, vorbesc despre Deveselu.
    • Există vreo amenințare reală pentru România, dincolo de retorică? Nu. În cei 15 ani de când am intrat în NATO, Rusia nu a avut o putere executivă la București care să-i priască mai mult decât cea instalată în decembrie 2016. De ce ne-ar ataca acum, când îi convin de minune foarte multe lucruri care se întâmplă la București?!
    • Despre acțiunile programatice de slăbire a încrederii cetățenilor în instituțiile statului am scris de nenumărate ori. La fel și despre conflictul coaliției de guvernământ cu Uniunea Europeană. Ambele servesc de minune Moscovei. Se vorbește, însă, prea puțin despre cel mai palpabil cadou pe care regimul Putin l-a primit anul trecut: amânarea începerii investițiilor pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Care echivalează cu întârzierea obținerii independenței energetice și perpetuarea dependenței de gazul rusesc. (…)
    • Lipsa de predictibilitate poate scoate complet o țară de pe lista marilor proiecte economice. Când nu știi precis ce taxe va trebui să plătești sau pe ce venituri poți să contezi, este imposibil să întocmești un plan de afaceri care să convingă acționarii. Nimeni nu poate garanta o doză mare de probabilitate că el se va și realiza. Și nimeni nu se încurcă cu o țară făcută parcă pe nisipuri mișcătoare când există multe altele care se întrec în a oferi marilor investitori cele mai bune condiții posibile, care să le minimizeze riscurile și să le maximizeze profitul.
    • Așa trebuie înțeleasă și decizia de acum câteva zile a grupului OMV Petrom de a amâna începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. Guvernarea PSD-ALDE nu oferă în clipa de față garanția că planul de afaceri pe care și l-au făcut nu va fi dat peste cap de alte decizii contradictorii, pripite, luate înaintea unor studii de impact solide, nediscutate cu mediul de afaceri, precum cele adoptate la sfârșitul anului trecut, când au introdus celebra ”taxă pe lăcomie.”
    • Asta blochează punctual, în acest moment, demararea celui mai mare proiect energetic al țării, care ne-ar putea aduce nu doar independența energetică, ci și șansa de a deveni un jucător regional important în acest domeniu.
    • Doar că lipsa de claritate și de predictibilitate nu reprezintă decât o parte a problemei. Cealaltă parte, despre care companiile implicate nu vorbesc public, reprezintă marea dilemă pe care o ridică nu doar ”taxa pe lăcomie”, ci toate măsurile adoptate în ultimele luni. Asistă la o demonstrație monumentală de prostie și de incompetență, sau la un plan deliberat de sabotare a șansei istorice de a ne elibera de servituțile pe care le implică dependența de gazul rusesc?
    • Ce a făcut coaliția PSD-ALDE, cu susținerea UDMR, în domeniul energetic se pliază la fel de bine pe interesele Rusiei, pe cât s-au pliat și acțiunile ostile împotriva explorării gazelor de șist, de acum șase ani. Cifrele vorbesc de la sine: importul de gaze naturale din Rusia s-a majorat, în luna noiembrie 2018,cu 45% față de noiembrie 2017, în timp ce prețul de import a crescut cu 40%!
    • Așadar, nu doar nu că nu am făcut pași să valorificăm gazele din Marea Neagră, dar importăm mult mai mult, la un preț crescut semnificativ. Cum am ajuns aici? Simplu. Măsurile luate anul trecut au descurajat producția internă. Avantaj Gazprom!
    • Și acesta este doar începutul. Dacă puterea persistă în planul ei de a lovi în producătorii interni, mai multe zăcăminte existente vor deveni nefezabile economic, astfel încât producția internă va scădea și mai mult. Ceea ce înseamnă că, în absența începerii extracției de gaze din Marea Neagră, vom importa din ce în ce mai multe gaze din Rusia.
    • Ca să înțelegem și mai bine absurdul situației în care ne aflăm trebuie să ne uităm la Polonia. Țară care importă 75% din necesarul de gaze, 63% venind din Rusia. Faptul că nu au avut norocul să descopere o rezervă semnificativă de hidrocarburi precum cea din Marea Neagră nu i-a împiedicat să își facă o strategie prin care să se desprindă din încleștarea Gazprom. Pentru ei, șansa se numește gazul lichefiat, adus din SUA și din Qatar.
    • Polonia a început de acum 13 ani construcția unui terminal de gaz lichefiat, la Świnoujście. Nici la ei lucrurile nu merg perfect, astfel încât proiectul a fost terminat abia în 2016. Cu toate astea, a fost încheiat la timp pentru a profita de pe urma revoluției gazelor de șist, care a avut loc în Statele Unite, și care a dus la scăderea drastică a prețui gazelor.
    • Spre deosebire de România, Polonia s-a folosit de această oportunitate atât pentru a-și reduce dependența de gazul din Rusia, cât și pentru a-și consolida parteneriatul strategic cu SUA pe o dimensiune pe care Washingtonul o consideră esențială, cea energetică.
    • Concret, anul trecut, PGNiG, compania națională de petrol și gaze a Poloniei, a semnat contracte pe 20 de ani cu trei companii americane de la care va importa aproape 6 milioane de tone de gaz lichefiat, anual. Asta înseamnă 40% din consumul de gaze anual, actual, al Poloniei.
    • Împreună cu importul de gaze lichefiate din Qatar și de gaze prin conductă din Norvegia, contractele cu firmele americane îi vor permite Poloniei să nu mai reînoiască contractul cu Gazprom, care expiră în 2022. Așadar, nu doar că își vor reduce importurile de gaze din Rusia. Nu vor mai importa deloc de la fostul mare frate de la Răsărit! Și deși grosul importurilor va veni, pe vase, tocmai din Statele Unite, prețul pe care îl vor plăti va fi cu cel puțin 20% mai mic decât cel al Gazprom.
    • În antiteză, România ratează șansa, pe care Polonia nu o are, de a-și exploata propriile resurse, fără să apeleze la importuri care vin de la mii de kilometri depărtare, cu prețuri pe măsură. România, care reproșează de ani buni Americii că nu investește mai mult la noi, ratează șansa de a-și vedea visul cu ochii și de a întări parteneriatul economic cu principalul aliat, oferind ceva ce nu costă nimic: claritate și predictibilitate.
    • Și mai ratează ceva, foarte important! Până o să descoperim formula creșterii economice miraculoase, este limpede că nu avem resurse pentru a ne proteja singuri de amenințările externe. Azi, depindem de SUA și de celelalte țări din NATO pentru a ne apăra în cazul unui atac. Pornirea investițiilor americane în exploatarea gazelor off-shore va oferi Washingtonului un motiv în plus să se implice și mai mult în apărarea Mării Negre. Cine are de pierdut din asta? Doar Rusia. De aceea, Putin face tot ce ține de el ca Marea Neagră să rămână ”lac rusesc.”

     

    Textul integral, pe digi24.ro.

  • „Tot în 5 metri pătrați ajungeți, pentru 20 de ani!” PSD-ALDE, acuzate că ne-au vândut energetic ruşilor

    „Tot în 5 metri pătrați ajungeți, pentru 20 de ani!” PSD-ALDE, acuzate că ne-au vândut energetic ruşilor

    Analistul economic Andrei Caramitru (foto jos) a postat pe Facebook un text foarte dur, cu titlul „PDS-ALDE au aruncat sistemul energetic pe mâna ruşilor”. Practic, fără ocolişuri, Caramitru spune că actuala guvernare a adoptat intenţionat mai multe decizii şi acte administrative cu dedicaţie, „bine gândite de Kremlin și implementate de cozile lor de topor”!!!

    Care este avantajul nostru economic și strategic în regiune? Independenţa energetică. Acum nu mai există. Deși am descoperit resurse offshore uriașe în Marea Neagră. Cum am ajuns peste noapte dependenți de Rusia?

    Printr-o serie de legi, OUG-uri și HG-uri, bine gândite de Kremlin și implementate de cozile lor de topor :
    – prețul la care poate fi vândută energia a fost limitat și au introdus o taxa pe venituri. Rezultatul – colaps financiar. Industria extractivă a anunțat că trebuie să disponibilizeze până la 75% din angajați; am ajuns peste noapte să importăm masiv 
    – Legea offshore a fost prost scrisă intenționat. Rezultat – nici o investiție confirmată până acum 
    – Au acordat facilitați către Interagro și au ajutat tranzacția OltChim (finanțată de VTB – banca rusească sub sancțiuni americane). De ce? Pentru că ambele combinate folosesc masiv gaze (care nu pot veni decât de la Gazprom) 
    – Au introdus un HG care facilitează tranzacționarea gazelor rusești pe bursa românească.

    Și ne mai mirăm că Teodorovici a făcut “escală” la Moscova în Decembrie exact înainte să dea OUG-ul? Sau că Vâlcov a fost primar în Slatina, unde singurul business mare este ALRO (deținut de ruși) – că doar tablourile alea au fost cumpărate de cineva inițial, nu ?

    Dacă nici asta nu e trădare, în ce caz se aplică legea penală ???? Unde sunt instituțiile statului??? Dar nu e nimic, știm toți ce ați făcut și nu veți scăpa. Tot în 5 metri pătrați ajungeți pentru 20 de ani. Vom repara tot și veți ajunge unde vă e locul. Așa ceva nu poate fi iertat sau uitat.

  • Cea mai bună radiografie a primăriţei Capitalei. 562 milioane de euro, tocate prin companiile municipale! „Pleacă, Firea! Mergi la TV și ceartă-te live, zi de zi, cu toți PSD-iștii!”

    Vreţi o imagine sinceră a Bucureştiului, azi? Un adevăr de simplu cetăţean, dincolo de propaganda televizată pe care o practică în special „politicienii roşii”? Citiţi atunci radiografia de mai jos făcută de Ana Ciceală, consilier general la Capitală. Ea le arată bucureştenilor ce se ascunde în spatele disputei televizate dintre Gabriela Firea şi Liviu Dragnea: un oraş pe cale să se facă praf din interior, prin dezastre precum RADET, trafic, poluare, apă etc. Apelul consilierei USR e al tuturor celor care nu mai înghit acst spectacol care îngroapă o lume:

    „Pleacă Gabriela Firea, lasă primăria București și mergi la televizor și ceartă-te, dacă asta vrei, live, zi de zi cu toți PSDiștii! Aceasta ar fi un lucru cu adevărat bun pentru bucureșteni, anume să pleci.”

    Iată bilanţul unei primăriţe-dezastru, făcut de Ana Ciceală (foto jos):

    1. RADET în insolvență, galopând spre faliment. Reabilitare rețea termică 2017 și 2018 = 15 kilometri, din 3000 km necesari la reabilitare.

    2. Firea a achiziționat pentru noi autobuze de 111 milioane EURO foarte proaste, #rebutokare, care s-au dovedit deja mai proaste decat Mercedes-urile vechi de 12 ani.

    3. La cele 19 spitale se sifonează din greu bani publici pe construcții noi de secții și achiziții de aparatură. Bani care ar trebui să meargă la oameni și copii bolnavi, dar merg la contractori. Nici nu mai știu câte sesizări am primit de la medicii disperați de furturi de la spitalele administrate de managerii puși de Firea. Secțiile existente sunt de multe ori infestate de bacterii intraspitalicești nedeclarați de aceeași conducere.

    4. Poduri, Pasaje și Supralărgiri

    – Niciun proiect de anvergură început în mandatul ei. Singurul proiect terminat, care deja avea 7 ani de construcție, este linia de tramvai de pe Liviu Rebreanu.

    Străzile ȘI trotuarele sunt pline de gropi, deși contractul de mentenanță străzi este atribuit de ea către Strabag Straco, ne costă 200 milioane de euro, plățile curg iar noi tot cu gropi rămânem.

    – În schimb, Compania Municipală NELEGALĂ Străzi, Poduri și Pasaje are 450 de angajați, cei 7 membri ai CA iau fiecare câte 15 000 EURO pe an, directorii câte 2500 EUR net pe lună și a cheltuit pe salarii în 2018 nu mai puțin de 4,7 milioane EURO. Fără nicio realizare.

    5. Firea a trimis în 2018 către gaura neagră de înghițit banii bucureștenilor 562 MILIOANE DE EURO, către ”Companiile municipale”, înființate nelegal!

    Este de patru ori suma din bugetul total pe 2018, și acela sifonat, de la spitale și școli!

    6. Bugetul pe instituții de cultură în București a fost de 100 milioane EUR. E bine că se duc bani la cultură, dar ați simțit că ați fi beneficiat de servicii culturale în valoare de 100 milioane euro în 2018? Probabil că nu.

    7. Stimulentele, adică banii luați de la investiții adevărate în infrastructură, și virați în contul oamenilor de primărie, lunar, sau dați sub formă de vouchere, se duc undeva la 80 milioane de EURO!

    8. Execuția dumneaei pe capitolul dezvoltare probabil va fi cea mai mică din istorie (undeva la 15 %), deși a beneficiat în ultimul an de cel mai mare buget din istoria PMB.

    Oare faptul că primarul nu muncește decât pentru sine, camarila de Voluntari și imaginea sa publică și își petrece timpul în certuri ”pe ciolan” cu Liviu Dragnea, ne va încălzi iarna viitoare sau va ține loc de muncă și investiții adevărate?

    Și pot continua la nesfârșit.

    Pleacă Gabriela Firea, lasă primăria București și mergi la televizor și ceartă-te, dacă asta vrei, live, zi de zi cu toți PSDiștii! Aceasta ar fi un lucru cu adevărat bun pentru bucureșteni, anume să pleci.

  • Prognoză horror: „ordonanța lăcomiei” va crește inflația la 10-12%! Oamenii de afaceri sunt siderați de măsurile iresponsabile ale Guvernului

    Avertisment sever din partea oamenilor de afaceri: inflația din 2019 ar putea atinge 10-12%, din cauza ordonanței de urgență care impune aberanta „taxă pe lăcomie”. O spune explicit Dragoş Petrescu, vicepreședinte al Romanian Business Leaders (RBL) și proprietar al lanțurilor de restaurante City Grill, citat de Hotnews.Într-o conferință susținută azi la București, comunitatea antreprenorilor, managerilor și profesioniștilor români din diverse domenii (Romanian Business Leaders) acuză lipsa dialogului cu autoritățile în deciziile economice. Oamenii de afaceri cred că „ordonanța lăcomiei” va fi modificată, așa cum s-a întâmplat în trecut cu supraacciza sau taxa pe stâlp. Ei sunt de părere că pot ajunge în imposibilitatea de a-și plăti taxele.

    Dragoș Roșca (președinte RBL):

    • „În ultimii 2-3 ani ne-am obișnuit cu decizii luate fără consultare. Observăm că unii dintre membrii Guvernului recunosc ca au fost niște gogomănii deciziile luate acum 2-3 ani. Taxa pe stâlp e un exemplu. A fost primită cu entuziasm în domeniul politic. Efectele au fost extrem de grave la companiile din domeniul energiei. După un an a fost scoasă”.
    • „O altă taxă a fost supraacciza la carburant, la care ulterior s-a renunțat. A fost apoi Split TVA. Anul trecut discutam despre transferul contribuțiilor de la angajator la angajat. Acum dă naștere la tensiuni enorme în ceea ce privește administrația publică locală. Acele taxe mergeau spre primării și acum au constatat primăriile că nu au bani”.
    • „Te trezești că altceva s-a făcut peste noapte fără ca tu să știi. Normalitatea e sa fim în dialog”.
    • „Putem ajunge mulți în imposibilitatea plății taxelor, dar nu greva fiscală. Atunci țara va avea probleme. România a avut perioade, în deceniul pierdut, când companiile au fost în imposibilitatea de a plăti taxele, cu un sistem bancar care se prăbușea”.

    Dragoş Petrescu (vicepreședinte RBL):

    • „Ordonanța 114 a fost creată ca fiind o acțiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecție străine, care datorită acestei lăcomii s-ar dezvolta prea tare, ar avea profituri prea mari. Această marketare este una falsă. În realitate, companiile românești vor fi cele mai afectate. Antreprenorii vor fi cei mai afectați. Companiile străine vor găsi resurse la nivel internațional, cu incidență locală. Cumva ele vor supraviețui. Noi, IMM-urile, unde să mergem?”
    • „Noi nu ne putem permite ca costurile noastre să crească, iar activitatea să fie oprită”.
    • „OUG 114, care se referă la bănci sau energie, ne afectează pe noi direct, întreg mediul de afaceri. Nu știi cât te va costa energia electrică sau gazele”.
    • „Te pun în imposibilitatea de a te dezvolta. E foarte important să se înțeleagă cât de afectate sunt afacerile și sub ce stres este pus mediul de afaceri românesc”.
    • „Noi avem riscul din cursul valutar. Chiria pe piața de retail – o vedem între 5-10% în plus. Costul cu resursa umană – între 10-15%, că ne așteptăm la o creștere a bazei salariului minim. Costurile cu energia, care din păcate sunt foarte greu de estimat – noi am pus un cost de 20-30% (în plus) pe tot anul. Aceste costuri suplimentare nu pot fi incluse în creșterea prețurilor. Tu sacrifici rezervele de investiții. Marja de profitabilitate este astăzi în prognoză foarte aproape de zero”.
    • „La energie, ne uităm la istoria ultimelor două luni. Creșterea din meniu trebuie să fie în linie cu inflația. Inflația va fi sub mare presiune. Depindea de creșterea costului cu forța de muncă. Acum se adaugă cursul valutar și energia. Dacă ne așteptam la o inflație de 5%, astăzi realist, dacă lucrurile nu se schimbă, ne putem duce spre 10-12%”.
    • „Se translatează amenzile de la un cuantum la procente din cifra de afaceri. Despre ce vorba aici? Prin intenția de a modifica legislaţia se pierde scopul. Când te duci, ca comisar, într-o companie și poți da o amenda de 3-5% din cifra de afaceri pentru diverse motive, de la traducerea unui capac de bere sau ce gramaj au produsele dintr-un meniu, poți duce la închiderea acelei companii. Ce companii își permit să plătească 3-5% din cifra de afaceri? Scopul legislației este pierdut. Avem scop de închidere, nu de corecție”.
    • „Suntem îngrijorați de modul în care se iau deciziile, chiar dacă în anumite locuri sunt necesare anumite schimbări. Este nevoie să creștem cuantumul amenzilor? OK, dar să purtăm un dialog înainte”.

  • Povestea afacerii turistice din Franţa a lui Doru Oprea, omul rănit în 10 august

    Doru Oprea (42 de ani) e unul dintre miile de antreprenori care s-au străduit să reușească în România. A deschis o firmă, a adus turiști străini, și-a plătit la timp taxele și a făcut tot posibilul să re­ziste, de-a lungul anilor, a avalanșei de schim­­bări fiscale care i-a trimis pe alții în faliment. Până pe 10 august 2018.

    Protestul din vara trecută i-a schimbat viața pentru totdeauna. „Țara pe care am dorit să o salvez a decis să mă împuște. La propriu.“, a scris el atunci pe Facebook. O grenadă cu gaz lacrimogen, despre care jandarmii spun că nu e periculoasă, i-a intrat în picior. A urmat operația la Spitalul Universitar de Ur­gență, obligatoria infecție intraspitali­cească, recuperarea la părinți, lângă Timi­șoara, și, apoi, plecarea în Franţa. Şi-a deschis rapid o afacere în turism, domeniul în care avea 20 de ani de experienţă.

    Într-o țară care nu suferă de pe urma in­frastructurii și este, an de an, una dintre principalele destinații de turism ale lumii, încă e loc pe piață. „Am decis să re­plic, pur și simplu, ceea ce făcusem în țară. Știam istoria Franței, sunt pasionat de istorie. Așa că în maximum două săp­tămâni am creat traseele: Normandia, Valea Loarei, cas­telele… În câteva zile ne-am pus la punct, am dat drumul la fir­mă. Iar de patru luni fac turism în Franța. Aducem aici americani și australieni.“

    Deschiderea firmei nu a fost deloc com­plicată. Investiția a fost de câteva mii de euro. Cea mai mare parte din bani a fost comisionul firmei care s-a ocupat de acte. Taxele către statul fran­cez sunt simbolice.“

    Visurile din tinerețe privind primul mi­li­on de euro nu s-au stins. S-au mutat în Franța. „Am luat domeniul visitfrance.tours, am dat drumul la site, pagina de Facebook, Instagram, tot… Având 20 de ani de experiență în spate, a fost ca și cum aș fi avut un pachet Lego: în cinci mi­nute, am făcut jucăria. Încă de la înce­put, din 2010, am visat afacerea de un mi­lion de euro. M-am apropiat de o jumătate de milion, dar cam atât. Marja de profit e între 10 și 20%, nu e prea mult. Din pă­cate, mediul economic din România nu-ți prea permite să ajungi milionar. Din ne­fericire, oricât ai munci, la noi, la un moment dat te blochezi, nu reușești să te dez­volți. Accesul la credite e dificil, dacă băn­cile au tot timpul la îndemână un client mare, statul. Iar dacă nu ai capital, e foarte dificil să crești.“, spune el.

    Primii angajați ai firmei franceze a lui Doru Oprea sunt români. „În suburbia Parisului unde m-am instalat, e o comunitate mare de români. Ne-am tot întâlnit, măcar o dată la două săptămâni.“

    Niciunul nu-și face planuri să revină. „Astăzi, așa aș spune și eu, că nu mă voi întoarce. Dar știu eu ce se va întâmpla peste 10-20 de ani? Dacă m-ar fi întrebat cineva, în urmă cu un an, dacă voi emigra în Franța, probabil că aș fi răspuns: «Nu!»“

    În ce condiții ar reveni, totuși? Doar dacă s-ar întâmpla ce a visat când avea 13 ani, iar în România era Revoluție. Numai că au trecut 30 de ani de atunci, iar visul de a avea „o țară ca afară“, vorba cântecului, cu autostrăzi, infrastructură, pare tot mai improbabil. „Nu-mi mai fac mari speranțe ca în următorii 20 de ani să se schimbe radical fața României. În ultimii 30, statul nu a fost în stare nici măcar să lege Tran­sil­vania de Moldova printr-o autostradă. Dacă s-ar fi făcut, ar fi venit și investițiile, iar oamenii nu ar mai fi fost dependenți de tot felul de promisiuni electorale.“

    Sursa: NewMoney.ro