Face ce face Răzvan Ştefănescu şi „produce” ştiri şi fără să vrea. În urmă cu o oră, el a fost urmărit de un echipaj de Poliţie, la Focşani, fără niciun motiv. Persoana care îl însoţea pe „suedezul cu plăcuţele anti-PSD” a filmat toată scena (de la minutul 6:00, mai jos).
„La final, după ce m-au pus să-i însoţesc mai bine de 10 minute după maşina lor, mi-au spus că au verificat actele şi că pot pleca. Iniţial, mă întrebaseră dacă am autorizaţie de reparaţie pentru oglinda ciobită. Le-am spus că e ciobită în Suedia şi acolo autorizaţia, ca mai toate actele administrative, se obţine online”.
Anul trecut, după ce a colindat România cu maşina înmatriculată în Suedia cu numerele personalizate „MUIEPSD”, Ştefănescu a fost anchetat abuziv de poliţiştii bucureşteni. A fost „săltat” la primele ore ale dimineţii, în timp ce pleca din Bucureşti spre litoral. şi dus la secţie împreună cu copilul minor.
Într-un interviu la studioul TV al ziaristii.com, Răzvan Ştefănescu a povestit traumele prin care a trecut copilul său atunci. Detalii, AICI.
Toate indiciile duc la concluzia că Guvernul României – sau Ministerul Justiției în numele Guvernului – a plătit pentru publicarea scrisorii anti-Kovesi în „Financial Times”. O informație din Palatul Victoria (sursa: un funcționar guvernamental) pare să fie confirmată, indirect, chiar de ministrul Tudorel Toader.Sursa guvernamentală spune că „din ce știu eu, în asemenea situații, Guvernul plătește. De-a lungul timpului au fost multe plăți făcute către publicații europene sau americane pentru un astfel de lobby. În mod cert, agenția cu care lucrează Guvernul a plătit către «Financial Times»”.Ziarul britanic are un asemenea serviciu, prin care oferă spațiu publicistic contracost. Multe organizații, asociații sau instituții publice, din diverse țări, apelează la acest serviciu, pentru a-și face lobby într-o publicație de prestigiu.Întrebat joi de Hotnews.ro, prin SMS, dacă a trimis această scrisoare și altor publicații sau instituții, dacă este o replică la articolul publicat de conducerea publicației și dacă este vorba despre un articol plătit, Tudorel Toader a transmis, tot prin SMS: „Nu am știut că articolul inițial a fost plătit”. Dar HotNews nu menționase sub nicio formă că editorialul ar fi fost plătit. Și, evident, nu a fost plătit, pentru că a fost inițiativa redacției.În schimb, ministrul Justiției a evitat să răspundă la întrebarea clară adresată de Hotnews. El a făcut o altă afirmație, care confirmă că a fost interesul Guvernului Dăncilă să publice atacul anti-Kovesi în „Financial Times”: „Este o scrisoare oficială, redactată și trimisă în numele Guvernului României”.În discuție a intervenit și Viorica Dăncilă, care și-a asumat acțiunea ministrului Justiției. „Sunt întru totul de acord cu ce a spus Tudorel Toader. Nu are nimeni ceva personal cu doamna Kovesi. Atâta timp cât asupra unei persoane, indiferent care este, planează anumite acuzaţii, ele trebuie lămurite. De aceea ministrul Justiţiei a avut acea reţinere. De aceea nu am propus, Guvernul nu a susţinut. Regulile privind procedura de selecţie a procurorului european trebuie respectate de toate statele membre”.Scrisoarea ministrului Toader a apărut la rubrica Letters to the Editor a celebrului ziar britanic. În epistolă, Tudorel Toader scria că Laura Codruța Kovesi nu ar trebui numită în funcția de procuror-șef european.„Nu am nimic personal contra Laurei Codruța Kovesi, unul dintre cei trei candidați la poziția de procuror-șef în noua instituție a Procurorului European. Dar, din toate dovezile pe care le-am văzut – de la judecători, procurori și alte surse credibile -, ea nu ar trebui numită în această poziție de o importanță vitală”, a scris Toader în „Financial Times”.Scrisoarea lui Toader a venit la scurt timp după articolul elogios publicat de „Financial Times” despre fosta șefă a DNA.
Acuzații extraordinar de grave aduse astăzi de deputalul Florin Roman (PNL) la adresa partidului lui Liviu Dragnea. Roman a prezentat, într-o conferință de presă, o serie de informații și documente acuzatoare la adresa PSD.
„Îi acuz deschis de spălare de bani și deturnare de fonduri! Vă pun la dispoziție o copie după actul de control al Autorității Electorale Permanente (AEP). Este principalul motiv pentru care PSD a schimbat în regim de urgență conducătorul AEP și și-a pus acolo omul”.
„Acesta se face responsabil de spălare de bani și de deturnare de fonduri, în special pentru bani negri pentru partid și pentru plata la negru – și, în alte cazuri, prin firme – a unor jurnaliști pe care îi vedeți în studiourile centrale de televiziune, în special de la Antena 3 și România TV, care sunt prezentați ca analiști independenți, dar care beneficiază la greu de susținerea financiară a Partidului Social Democrat”.
Documente devastatoare
Deputatul Florin Roman a prezentat, în conferința de presă, o serie de documente despre care spune că fac parte dintr-o notă de informare a Autorității Electorale Permanente, după controlul la PSD. Potritiv acestora, în 2017 și 2018, PSD a plătit sume importante de bani unor firme care au legătură cu jurnaliști, în mod direct sau indirect.
În documente sunt precizate sume aproximative, „valoarea corectă fiind menționată după finalizarea misiunii de control”.
Nota de informare a AEP cuprinde și situații concrete de cheltuire ilegală a banilor. Un exemplu scandalos: achitarea de către partid a sumei de 1.770.344 de lei în contul unei persoane fizice, Corneliu Geană, în 2018. După declanșarea controlului AEP, ca urmare a dezvăluirilor din presă privind felul în care sunt cheltuite subvențiile de la stat de către PSD, Geană a returnat 1.681.754 lei, precizează documentul de la AEP.
Un alt exemplu: tot în 2018, din contul bancar deschis pentru încasarea subvențiilor de la stat „a fost retrasă în numerar o sumă de 290.000 de lei (care nu reprezintă salarii) și depusă în casă, cu precizarea că până la data suspendării controlului echipa de control nu a verificat operațiunile derulate cu numerar și consemnate în registrul de casă”.
Activitatea de control a fost suspendată la data de 23 ianuarie 2019, printr-o adresă semnată de președintele de atunci, Daniel Barbu. Acesta a demisionat din funcție în februarie „din motive personale”, dar sunt informații că el va candida pe lista ALDE la alegerile europarlamentare..
Liviu Dragnea a încercat să-l impună în această funcție, pe locul eliberat de Baniel Barbu, pe trezorierul PSD, deputatul Mircea Drăghici, care a girat personal cheltuielile respective, luându-și partea leului (circa un milion de euro, pentru el și pentru soție). Drăghici a fost validat și în CEx-ul PSD pentru șefia AEP, dar scandalul declanșat de această nominalizare a zădărnicit intenția lui Dragnea
Florin Roman aduce un nou set de acuzații grave:
„PSD a solicitat Autorității Electorale Permanente, pe 7 ianuarie 2019, refacerea notei de relații, acordând 10 zile echipei de control. Oamenii au constatat adevărul și n-au vrut să se oprească, și atunci au fost decapitați”.
„Este de o gravitate fără precedent, pentru că acești bani, conform legii, puteau fi folosiți cu o singură destinație: pentru funcționarea administrativă a partidului. Din acest motiv au și schimbat legea, astfel încât de anul ăsta cei 46 de milioane de euro să poată fi folosiți și în campania electorală”.
„Contractele cu mass-media nu acoperă doar campania electorală, ci erau semnate pe tot anul, pentru a continua acest practici de influențare”.
„Sunt anumite firme-paravan prin care banii ajungeau la clientela politică. Pentru un procuror ar fi foarte clar că este vorba despre spălare de bani”.
Două femei anonime au ajuns peste noapte în ditamai funcţii în stat, fără să le recomande nimic decât relaţia bună cu oameni din PSD.
Lumea Fiscului a răma şocată când o blondă apărută parcă din cer din cer, care picase de cinci ori testul oral la diverse probe în sistem, a ajuns şefa ANAF. Nimeni nu ştie nici azi cum se explică succesul Mihaelei Triculescu. Însă un om deţine secretul ascensiunii sale: Darius Vâlcov. Detalii, AICI.
Imediat, o prietenă de-a ei, surprinsă în poze intime, avea să dea o lovitură şi mai mare: a ajuns stăpâna fondurilor imense din sistemul sanitar: peste 7 miliarde de euro.
Jurnaliştii de la Recorder au încercat să afle cum se explică această din urmă ascensiune spectaculoasă pentru o persoană fără niciun merit profesional în sistem. Iată dezvăluirile legate de succesul Adrianei Cotel.
„La începutul anilor 2000, Adriana Cotel e o tânără cu aspirații obișnuite: termină liceul din Craiova sa natală și se înscrie la o școală postliceală pentru asistenți de farmacie. În scurt timp, devine absolventă și se angajează la unul dintre cele mai importante lanțuri de farmacii din Craiova.”
„Însă adevăratul moment de cotitură în viața Adrianei Cotel se petrece atunci când îl cunoaște pe Andrei Iordache, directorul Spitalului Județean de Urgență Slatina în perioada 2012-2016. În 2014, cei doi sunt surprinși pe Aeroportul Otopeni, iar presa scrie că sunt implicați într-o relație. Iordache e membru PSD și prieten la cataramă cu Darius Vâlcov, fapt care îi asigură funcții și influență: după ce pleacă de la Spitalul Județean e numit la conducerea Direcției de Sănătate Publică Olt.”
„În scurt timp, Adriana Cotel ajunge să beneficieze și ea de această influență, mai ales că Darius Vâlcov devine consilier guvernamental și confident al lui Liviu Dragnea. Pe 31 octombrie 2018, Cotel este numită în funcția de președinte al Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, o instituție esențială pentru funcționarea sistemului medical deoarece decide retragerea sau aprobarea medicamentelor de pe piața din România.”
„Nu-și publică CV-ul și nu oferă niciun indiciu despre pregătirea profesională care ar recomanda-o pentru o asemenea funcție, dar asta nu face decât să o propulseze și mai sus. Trei luni mai târziu, pe 25 ianuarie 2019, Adriana Cotel devine președinte cu rang de secretar de stat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Practic, în mâna ei se află soarta celor 16 milioane de români asigurați. Și un buget de 7 miliarde euro!”
„În afara celor două propoziții tipărite în Monitorul Oficial în ziua numirii, nicio instituție a statului n-a oferit vreo informație despre apariția Adrianei Cotel în această funcție. Nici măcar pe site-ul CNAS nu s-a anunțat că instituția are un nou președinte, iar la rubrica „conducere” a apărut numele Adrianei Cotel, fără poză și cu un link inactiv acolo unde scrie curriculum vitae. Dai click pe el și nu duce nicăieri.”
Există informații care vorbesc despre rolul tot mai activ al Irinei Tănase (26 de ani) în intrigile din interiorul PSD. Irina Tănase este „fata pe care o iubește” Liviu Dragnea (56 de ani), stăpânul absolut al partidului.
Jurnalista Ioana Ene Dogioiu a scris luni, 4 martie, că mulți fruntași PSD au fost eliminați din partid pentru că n-au executat ordinele junei cu ambiții mari în sforăriile de partid. „S-a ajuns atât de departe, încat iubita lui Dragnea și-a permis să se comporte ca o Elena Ceaușescu în raport cu greii PSD-iști, care au plătit cu funcția refuzul de a bate din călcâie în fața Irinei”, a scris Ioana Ene Dogioiu pe ziare.com.
Nu e prima semnalare a unei asemenea ecuații de putere în PSD. Recent, în ședința Comitetului Executiv al partidului – celebrul CEx -, președintele PSD Vrancea, Marian Oprișan, i-a spus în față lui Liviu Dragnea că „nu se poate să conducă partidul cu Arsene și Tănase”. Este vorba de Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, și de Irina Tănase, ibovnica liderului PSD.
Martie 2018, Congresul PSD: Irina Tănase, Viorica Dăncilă, Gabriela Firea
Prima voce importantă din partid care a invocat implicarea în decizii a Irinei Tănase a fost primărița Capitalei, Gabriela Firea, în septembrie 2018. „Deciziile importane, majore trebuie să fie întâi dezbătute, nu să ne trezim în fața faptului împlinit și pe urmă să decontăm, cum s-a întâmplat cu Ordonanța 13. Se dăduse foc la țară și domnul Dragnea a zis că nu știe nimic și nu știe cine a dat acea ordonanță de urgență, că el era în SUA și arăta cu degetul către colegul nostru Iordache. Credeți că domnul Iordache a făcut de capul lui acea ordonanță de urgență?! Eu mă îndoiesc sincer și vă asigur că n-a făcut-o de capul lui. Colegul mi-a zis că nu crede că se mai putea îmbunătăți comportamentul domnului Dragnea, că e schimbat de un an jumătate, că a încercat și el să-i zică, dar că la ultimele discuții nu a mai participat și că a vorbit cu doi consilieri și cu prietena dumnealui. Credeți că e corect să conducă partidul prietena dumnealui cu doi consilieri?”, a întrebat Firea, retoric.
O sursă de încredere din PSD dezvăluie că și prietenia tot mai strânsă dintre Liviu Dragnea și Ionel Arsene, baronul de Neamț, are legătură cu Irina Tănase. În ultimul an, aceasta a dezvoltat o prietenie solidă cu Arsene, influențându-l și pe șeful partidului în acest sens.
Aceeași sursă susține că Lia Olguța Vasilescu a intuit de la început rolul Irinei Tănase în ecuația de putere din PSD, de aceea a cultivat-o cu atenție, chiar dacă i-ar fi scos ochii. Prin Irina Tănase, Olguța Vasilescu a căpătat și mai multă putere în interiorul PSD.
În schimb, cei care s-au arătat iritați că-i sună Irina Tănase, care nu are nicio funcție în partid, au fost îndepărtați din nucleul decizional, iar unii chiar excluși.
O altă sursă, apropiată de conducerea PSD, susține că Irina Tănase participă des la întâlnirile de culise, inclusiv la cele găzduite de Palatul de la Scroviștea, „bârlogul” preferat al lui Liviu Dragnea. Ea se implică în discuțiile politice, iar uneori preia mesajele lui Dragnea și le transmite unor fruntași PSD din teritoriu.
Curtea de Apel București l-a achitat pe ziaristul Andrei Bădin, acuzat de DNA de luare de mită. Judecătoarea Viorica Costiniu a constatat primirea de către Bădin a sumei de 5.000 de lei de la baronul penal Adrian Duicu (PSD), dar zice că banii proveneau de la un prieten bun, deci nu reprezintă mită.
O asemenea caracterizare poate fi salvatoare în instanță, dar este compromițătoare pentru credibilitatea unui ziarist. Asocierea financiară cu un personaj precum Adrian Duicu, pe atunci președintele Consiliului Județean Mehedinți, este descalificantă pentru jurnalist.
Sentința Curții de Apel București nu este definitivă, putând fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Conținutul ei este publicat de luju.ro, însă într-o tentă diversionistă, incriminând „statul paralel” care l-ar hăitui pe „ziaristul incomod”. Incomod până la primirea șpăgii.
Ziaristul Bădin, finanțatorul baronului Duicu
Penibilă este și justificarea lui Bădin: cică Duicu i-a returnat o datorie pe care o avea la el. Așadar, trăim vremuri în care ziariștii, din prea-plinul lor financiar, îi împrumută cu bani pe bieții baroni locali, care o duc de pe o zi pe alta…
Concret: de câte ori venea prin București, cu treburi la partid, Duicu se întâlnea cu Bădin. Și, constatând că nu are bani la el – fi-mi-ar capu’ al dracu’, iar uitai să iau bani la mine! -, apela la generosul ziarist: Andrei, nu ai să-mi dai niște bani împrumut? Ți-i înapoiez data viitoare când vin la București. Sau: ți-i pun pe card când ajung la Severin. Iar Bădin: Se poate, șefu’? Cât îți trebuie? Duicu: Păi, dă-mi vreo 5.000 de lei. Peste trei zile îi ai în cont. Bădin e însă generos până la capăt: Nu, boss, n-are rost să te complici. Mai bine mi-i dai la vară, când plec în concediu. Ce mai contează 6-7 luni în ziua de azi?!
Celebrii soți Costiniu
Viorica Costiniu
E un dialog imaginar, dar el descrie exact abordarea aberantă a judecătoarei Viorica Costiniu. Aceasta, pensionată între timp, are un istoric profesional dubios, făcând parte din tabăra obscură a justiției. Soțul ei, Florin Costiniu, judecător la Înalta Curte, a fost arestat în dosarul de corupție al senatorului Cătălin Voicu (PSD), apoi condamnat la trei ani cu suspendare. El făcea parte dintr-o rețea de judecători care traficau sentințe, salvându-i pe corupți de la binemeritatele pedepse. Între timp, Florin Costiniu s-a pensionat, cu o pensie de aproape 4.000 de euro.
Viorica Costiniu, cea care a dat sentința de achitare a lui Andrei Bădin, are în palmares multe decizii dubioase, mereu în favoarea unor pesonaje cu comportament infracțional pronunțat: eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu, refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu (anchetat de DNA) etc.
Acuzația DNA:
Andrei Bădin ar fi luat mită 5.000 de lei, prin virament bancar, de la președintele de la acea vreme al Consiliului Județean Mehedinți, Adrian Duicu, „pentru a nu continua o campanie de presă care o viza, la acel moment, pe Rovana Plumb, ministrul Mediului și al Schimbărilor Climatice”.
Probele DNA:
declarația dată de Adrian Duicu la începerea urmăririi penale împotriva sa, în care recunoște că Badin ar fi cerut suma de 50.000.000 de lei vechi (5.000 de lei noi) pentru ca ziaristul să înceteze campania denigratoare împotriva Rovanei Plumb;
dovada bancară a faptului că suma respectivă a fost depusă în contul jurnalistului;
faptul că, în cadrul anchetei, Bădin a recunoscut primirea banilor de la Duicu.
Detalii din sentința pronunțată de Viorica Costiniu
„În dosar nu apare înregistrat vreun denunț formulat de Duicu împotriva lui Bădin Andrei Dan, audiat ca suspect și inculpat la datele de 1.07.2014, 21 și 23.07.2014”.
„Din cele declarate cu referire la Duicu Ioan Adrian, Bădin Andrei Dan a arătat că sunt în relații foarte apropiate, de prietenie, că se cunosc de mult, se vizitează reciproc și se întâlnesc ori de câte ori Duicu vine la sfârșit de săptămână în București pentru ședinta de luni de la partid, sau Bădin vine la Drobeta Tr. Severin, inițial pentru o colaborare la postul TV al lui Duicu, ulterior să-și viziteze rudele și cunoștințele dintre autoritățile locale”.
„Suspectul Bădin a mai precizat că obișnuia să-și împrumute reciproc diferite sume de bani, mici, între 1.000 – 3.000 de lei, și că în iarna-primăvara 2012-2013 îi ceruse lui Duicu ca sumele ocazionate de «micile împrumuturi» să i le restituite la plecarea lui Bădin în concediul legal de odihnă. În același mod a procedat Duicu când, în urmă cu un an sau doi i-a restituit 1.000 sau 2.000 de lei prin depunerea în cont”.
„Inculpatul Bădin Andrei Dan, atât la Parchet cât și la instanță, recunoaște că Duicu i-a depus în contul său suma de 5.000 de lei, printr-o secretară, la numărul de cont transmis de el prin SMS acesteia. El afirmă că această plată reprezintă, conform unei înțelegeri mult anterioare, împrumuturi acordate lui Duicu la venirea în București, când nu avea cash, întrucât nu obișnuia să folosească cardul, împrumuturi care urmau să i se restituie în totalitate la plecarea în concediu – august 2013. El neagă comiterea infracțiunii de luare de mită”.
„Bădin a apreciat declarația acuzatoare a lui Duicu, din situația lui de inculpat, ca o atitudine vindicativă și ca o urmare a emisiunilor acestuia, ce au transmis în direct reținerea, arestarea lui Duicu și alte aspecte în edițiile următoare ale emisiunii”.
„Singurul care afirmă că Bădin a cerut suma de 50.000.000 de lei vechi ca acesta să înceteze campania denigratoare este Duicu Ioan Adrian. Printre martorii audiați și menționați în citativul rechizitoriului și ulterior audiate și de instanță este și Rovana Plumb, din a cărei declarație, asemenea celei lui Drăghia, nu rezultă nicio acuzație la adresă lui Bădin, în sensul legii penale”.
„În speță, sunt probe că inculpatul Duicu a remis inculpatului Bădin o sumă de bani, într-un cuantum indicat de Duicu, și nu de Bădin. Prin ele însele, aceste probe nu sunt și suficient de concludente să conducă la dovedirea unei vinovății în sensul infracțiunii de luare de mită. Lipsa unor probe sigure, certe, fără echivoc care să susțină acuzarea ori existența unor probe, dar puțin sustenabile pentru acuzare, dau naștere îndoielii care îi este favorabilă inculpatului”.
„Aparentele declarații acuzatoare nu sunt date sub prestare de jurământ, ci provin de la persoane aflate într-o situatie judiciară precară – inculpat, suspect –, cercetate în același dosar, cu un interes propriu în cauză, cu efectul unei credibilități îndoielnice a declarațiilor din această perspectivă”.
„Procurorul nu a dovedit că suma primită de Badin – 5.000 de lei – a fost cu titlu de mită, și nu împrumut, iar în lipsa unor probe convingătoare, certe, pertinente, clare, cererea de condamnare a inculpatului Bădin Andrei Dan nu poate fi primită față de incidența art. 16, alin. 1, lit. c, Cod de procedură penală”.
Liviu Dragnea și Șerban Nicolae au depus, miercuri, la Senat, un proiect de lege care obligă Banca Națională a României (BNR) să aducă în țară rezervele de aur, care în prezent sunt păstrate în proporție de 65% în străinătate.
În ianuarie, guvernatorul Mugur Isărescu a comentat ironic acuzaţiile care i-au fost aduse pe motiv că Banca Naţională ţine rezervele ţării în străinătate.
„Am fost acuzat că de ce ţin rezervele în străinătătate. De parcă le ţin eu, parcă sunt ale mele. Unde vreţi nene să le ţinem? Sunt rezerve internaţionale, credeţi că euro şi dolarii stau în beci la Banca Naţională? Stau în conturi”, a spus guvernatorul.
Rezerva de aur este de 103,7 tone, valorând aproximativ 3,843 miliarde euro.
BNR menţine aurul în custodie la Banca Angliei. Aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparţine în continuare României – şi nu poate fi folosit decât la instrucţiunile exprese ale Băncii Naţionale a României, notează G4Media.ro.
Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media.ro, este cel care i-a dat vestea Laurei Codruţa Kovesi că s-a clasat pe primul loc după audierile din Comisia LIBE a Parlamentului European. Ziaristul spune că a întâlnit-o pe fosta şefă a DNA în aeroport, înainte de întoarcerea, azi, în ţară şi că a anunţat-o după ce a primit un mesaj din redacţie.
„Cu câteva minute înainte să se închidă poarta de îmbarcare, primesc pe grupul de whatsapp din redacție mesajul 26, 22, 1. În prima faza nu mi-e clar ce s-a întâmplat. Două secunde mai târziu apare și clasamentul. Ați câștigat, îi comunic sec.”
„Își verifică telefonul de mai multe ori, nu își găsește cuvintele. E adevărat? Se renumăra voturile acum, dar se pare că ați câștigat. Puțin mai târziu primim alte confirmări. Gata, e oficial. Zâmbește larg, figura i se destinde și îmi întinde puțin încurcată mâna.”
„Nu prea știe cum să reacționeze, ce să spună. De la terminal se aud apeluri insistente pentru îmbarcarea către București.”, scrie Tăpălagă în relatarea sa.
Interesant este un alt detaliu, puţin mediatizat, despre modestia favoritei pentru postul de procuror-şef al Parchetului European:
„Emoțiile au copleșit-o. Pornește singură către poarta de îmbarcare, așa cum a venit la audieri. Singură. Intră printre ultimii pe pasarelă. Câteva minute mai târziu, cursa Tarom decolează la 12.10, cu o ora și jumătate întârziere. Ar fi cea mai importantă funcție din UE pe care un român ajunge sa o ocupe pe baza recunoașterii și meritelor sale.”
„În avion număr cel puțin doi oameni la business class, europarlamentari cunoscuți, care nu se bucură câtuși de puțin că, la câteva locuri distanță în spatele lor, la economy, zboară Kovesi, proaspăt votată în ambele comisii din Parlamentul European pentru funcția de viitor șef al Parchetului European.”
„Numele lor nu mai are însa nici o importanță acum. Foarte probabil că amândoi calculează de zor ce șanse mai sunt să o blocheze cumva în Consiliu sau, de ce nu, în țară cu noi anchete penale deschise la comandă.”, a povestit Dan Tăpălagă.
Deşi jurnalistul a refuzat să dea detalii despre identitatea respectivilor europarlamentari, publicaţia Aktual24.ro dezvăluie nu cine sunt respectivii, ci ce partide reprezintă ei. Coincidenţă, sunt chiar din coaliţia care a încercat s-o „ucidă” pe Kovesi în cursa ei europeană: PSD şi ALDE! Coincidenţă?
Analistul Cristian Hriţuc, fost consilier prezidenţial, a făcut o dezvăluire şocantă despre legătura şefei CSM, Lia Savonea, cu cercurile penale de la vârful PSD. Potrivit lui Hriţuc, Savonea s-a întâlnit conspirativ cu Florin Iordache, în sedii ale PSD, pentru a pune la cale atacul la justiţie prin ordonanţe, începând chiar cu mai vechea OUG 13!
„Tot mai multe surse din politică și magistratură acuză legăturile periculoase ale actualei președinte a CSM cu partidul aflat la guvernare, PSD. Contestarea acesteia este mai veche, încă de la alegerea în înalta funcție într-un organism care ar trebui să apere breasla magistraților din România. Legăturile judecătoarei cu partidul lui Dragnea au fost puse pe seama relației speciale pe care soțul ei, Mihai Savonea, le-a avut cu inculpatul Cătălin Voicu, fost senator PSD, condamnat la închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu.”
„În cazul OUG 7, Savonea se dovedește a fi calul troian al PSD în sistemul judiciar. În vreme ce mai multe asociații ale magistraților din România au refuzat invitația la așa-zisul dialog cu prim-ministrul Dăncilă, cu o justificare corectă– consultările se fac înaintea adoptării unui act normativ, nu după– Savonea s-a oferit să se întâlnească cu șefa Executivului.”
„Surse bine informate au arătat că Savonea a lucrat împreună cu parlamentarul Florin Iordache, cunoscut și el ca un adversar al justiției independente, încă de la OUG13 din 2017, la textul Ordonanței care a stârnit revolta magistraților. Partidul la guvernare le-ar fi pus la dispoziție celor doi, una din casele plătite de PSD cu bani mulți din subvenția de stat.”
„De altfel, aceste imobile închiriate peste prețul pieței, așa cum a arătat o investigație de presă care îl viza pe trezorierul Drăghici, au devenit adevărate ”T2 și K4”, adică un fel de vile conspirative, departe de ochii publicului, unde se pritocește exact genul acesta de acte normative sau de strategii de punere sub control a instituțiilor fundamentale ale statului.”, a scris Cristi Hriţuc pe blogul personal.
Informaţia gravă a fost confirmată şi de jurnalista Ioana Ene Dogioiu, specializată în chestiuni de justiţie, care a comentat pe ziare.com:
„Aveam si eu informatia din doua surse independente, aceasta e a treia. Asadar, sistemul judiciar incepe sa afle ca sefa CSM ar fi conspirat cu PSD impotriva magistratilor.”, a scris jurnalista.
Ziaristii.com a dezvăluit în exclusivitate o informaţie care susţine dezvăluirea de mai sus: la întâlnirea de ieri cu Viorica Dăncilă, Lia Savonea i-a trădat pe magistraţii care s-au revoltat împotriva Guvernului PSD-ALDE pentru atacul acestuia la independenţa justiţiei.
Surse judiciare au declarat pentru ziaristii.com că plenul CSM a mandatat-o să meargă totuşi la discuţiile cu principală vinovată de apariţia Ordonanţei, premierul Viorica Dăncilă, în ciuda faptul că marea masă a procurorilor şi judecătorilor au refuzat simulacrul de negocieri, prin asociaţiile lor cele mai reprezentative, care n-au acceptat invitaţia lui Dăncilă şi Tudorel Toader. Dar CSM i-a cerut expres Liei Savonea să folosească prilejul întâlnirii cu autorii atacului la magistratură pentru a bate cu pumnul în masă, cerându-i ferm lui Dăncilă ABROGAREA Ordonanţei 7.
Lia Savonea s-a dus la Palatul Victoria, dar pe post de ficus, nu de reprezentantă a magistraţilor oneşti, care cereau în stradă oprirea atacului la justiţie. Ea a făcut pe muta în faţa Vasilicăi Dăncilă, trădându-şi astfel colegii care au acceptat-o în vârful ierarhiei tocmai pentru a fi de partea lor, nu a clanurilor politice penale care au declanşat atacul la statul de drept.
Nu întâmplător, magistraţii de la Curtea de Apel Braşov au realizat în cele din urmă că Savonea este aliata oricui numai a magistraţilor nu. Şi astfel au decis să ceară îndepărtarea ei din fruntea CSM.
Lia Savonea a ajuns şefa CSM în regimul Dragnea-Tăriceanu, în care puterea politică PSD-ALDE, folosindu-l pe comunistul Tudorel Toader ca executant, a pornit jihadul anti-justiţie independentă. E de presuspus, deci, că Lia Savonea a avut „proptelele” clanurilor politice pentru a ajunge în cea mai importantă funcţie din sistem. Legătura soţului ei cu un infractor notoriu a ajutat probabil la ascensiunea în funcţie.
Ulterior, a dovedit că îşi merită postul. A susţinut atacul la justiţie, prin modificările declanşate de PSD şi ALDE la legislaţia în domeniu şi a răspuns ţâfnos organismelor europene, care au contestat asaltul politicienilor penali la adresa magistraţilor.
Ultima ispravă, şi cea mai gravă, este ce-a făcut ieri. Surse judiciare au declarat pentru ziaristii.com că plenul CSM a mandatat-o să meargă totuşi la discuţiile cu principală vinovată de apariţia Ordonanţei, premierul Viorica Dăncilă, în ciuda faptul că marea masă a procurorilor şi judecătorilor au refuzat simulacrul de negocieri, prin asociaţiile lor cele mai reprezentative, care n-au acceptat invitaţia lui Dăncilă şi Tudorel Toader. Dar CSM i-a cerut expres Liei Savonea să folosească prilejul întâlnirii cu autorii atacului la magistratură pentru a bate cu pumnul în masă, cerându-i ferm lui Dăncilă ABROGAREA Ordonanţei 7.
Lia Savonea s-a dus la Palatul Victoria, dar pe post de ficus, nu de reprezentantă a magistraţilor oneşti, care cereau în stradă oprirea atacului la justiţie. Ea a făcut pe muta în faţa Vasilicăi Dăncilă, trădându-şi astfel colegii care au acceptat-o în vârful ierarhiei tocmai pentru a fi de partea lor, nu a clanurilor politice penale care au declanşat atacul la statul de drept.
Nu întâmplător, magistraţii de la Curtea de Apel Braşov au realizat în cele din urmă că Savonea este aliata oricui numai a magistraţilor nu. Şi astfel au decis să ceară îndepărtarea ei din fruntea CSM.
Lumea Fiscului a răma şocată când o blondă apărută parcă din cer din cer, care picase de cinci ori testul oral la diverse probe în sistem, a ajuns şefa ANAF. Nimeni nu ştie nici azi cum se explică succesul Mihaelei Triculescu. Însă un om deţine secretul ascensiunii sale: Darius Vâlcov. Detalii, 
„Am fost acuzat că de ce ţin rezervele în străinătătate. De parcă le ţin eu, parcă sunt ale mele. Unde vreţi nene să le ţinem? Sunt rezerve internaţionale, credeţi că euro şi dolarii stau în beci la Banca Naţională? Stau în conturi”, a spus guvernatorul.