ziaristii.com

Categorie: Dezvăluiri

  • „Fata lui Hrebe” este cea care a furat peste 300.000 de semnături pentru campania „Fără Penali”!

    „Fata lui Hrebe” este cea care a furat peste 300.000 de semnături pentru campania „Fără Penali”!

    Mihai Badea, consilier parlamentar USR, a povestit în detaliu cum au fost furate, în Parlament, cele peste 300.000 de semnături pentru campania „Fără penali în funcții publice”.

    După o investigație minuțioasă, rezultă că autoarea fărădelegii este Silvia Claudia Mihalcea (39 de ani), șefa Secretariatului General al Camerei Deputaților. Nimeni alta decât „fata lui Hrebenciuc”, așa cum reiese dintr-o stenogramă celebră. Și fiica fostului prim-procuror de la Brăila, Fănel Mihalcea, paraşutat politic la pensie în conducerea Transelectrica şi în cea a Porturilor Dunărene.

    Silvia Claudia Mihalcea a fost numită secretar general al Camerei Deputaților pe 23 februarie 2017, la o lună și jumătate după ce Dragnea a preluat guvernarea. Sau, altfel spus, la trei săptămâni după încercarea eșuată a PSD-ALDE de a adopta infama ordonanță de urgență nr. 13. În acea conjunctură, Dragnea căuta să plaseze în funcții-cheie doar oameni de mare încredere, din clientela sa personală.

    „La Registru e fata mea, Silvia”

    Tînăra Silvia Claudia Mihalcea se încadra în tiparul impus de Dragnea. În octombrie 2014, când procurorii DNA începeau urmărirea penală împotriva lui Viorel Hrebenciuc și a lui Dan Șova, apăreau în presă stenograme ale unor discuții purtate de liderul PSD cu generalul Dumitru Iliescu, fost director al SPP. Într-una din convorbiri, Hrebenciuc vorbea despre „fata lui” de la Registrul Comerțului, fata care lucrase 10 ani la cabinetul său parlamentar.

    În ordonanța de urmărire penală, procurorii arătau:

    „La solicitarea lui Iliescu Dumitru, Hrebenciuc Viorel i-a promis acestuia că va interveni pe lângă Mihalcea Silvia Claudia, funcționar în cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului, asupra căreia a lăsat să se creadă că are influență, pentru a o determina să îl ajute pe Iliescu Dumitru să înregistreze în Registrul Comerțului drepturile asupra S.C. Agenția Română de Securitate SRL. În acest sens, Hrebenciuc Viorel a contactat-o la data de 13.08.2014 pe Mihalcea Silvia Claudia și i-a comunicat că urmează să se prezinte la ea numita Lupu Mihaela, avocata lui Iliescu Dumitru, persoana ce vine din partea lui, astfel cum rezultă din următorul fragment:

    Viorel Hrebenciuc: La Registru e fata mea.

    Dumitru Iliescu: Cine?

    Hrebenciuc: Silvia.

    Iliescu: Nu ştiam.

    Hrebenciuc: Păi, nu a fost la cabinet la mine zece ani? E foarte bună. Vă ştie ea, nu trebuie să o cunoaşteţi.

    Iliescu: Daţi-mi şi mie numărul ei. Nu mă duc eu, trimit pe cineva (…)

    Hrebenciuc: Nici Andreea nu răspunde. Mă sună ele. Cât stăm noi de vorbă, mă sună una din ele. Poate o fi plecată, se mărită și ea acum. În sfârșit, mă sună ele.

    Iliescu: Și am luat toate măsurile necesare, am blocat tot peste tot, în fine. Sunt într-o situație destul de delicată, pentru că, fiind în familie, mai cunoaște …

    Hrebenciuc: Mă sună Silvia. (Vorbește la telefon: <<Ce faci, Silvia? Ești în vacanță, ce-i cu tine? Dar unde ești? Aaa, nu ai fost în concediu? Când e nunta, Silvia? A, mai e timp. O să te caute din partea mea… Pa, pa!>>) Era la Asirom, telefonul era în geantă, ca la femei.”

    S-a lipit de funcții înalte şi bine plătite

    Silvia Claudia Mihalcea s-a născut la Dej, județul Cluj, în 1979. În ultimele două decenii a avut o carieră politico-administrativă fulminantă, începută la o vîrstă fragedă.

    • A început să lucreze la Camera Deputaților încă din timpul facultății. Între 1998-2002 a urmat cursurile Facultății de Drept a Universității „Nicolae Titulescu” (la „privată”), iar în 2000 se angaja colaborator la Parlament.
    • La 30 de ani a fost numită subsecretar de stat și vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
    • La 33 de ani a preluat funcția de director general al Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). A condus această instituție aproape toată perioada guvernării Ponta (2012-2015) și încă patru luni sub Guvernul Cioloș, până în martie 2016.
    • Dată afară de la ONRC, a revenit la Parlament, într-un post călduț: secretar general adjunct al Camerei Deputaților.
    • În februarie 2017 a fost secretar general al Camerei Deputaților, dându-i-se pe mână bugetul Camerei, care depășește 250 de milioane de lei (54 de milioane de euro).

    Salariu lunar de 5.000 de euro

    În guvernarea Dragnea, salariul secretarului general al Camerei Deputaților a devenit mai mare decât al oricărui deputat, ba chiar și decât cel al președintelui Camerei!

    Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, pentru funcţiile din serviciile Camerei se aplică la salariu de bază un spor de condiţii vătămătoare de 15%.

    Astfel, secretarul general (Silvia Claudia Mihalcea) are un salariu de bază brut de 20.194 de lei şi un spor de condiţii vătămătoare de 3.029 lei. În total, 23.223 de lei (5.000 de euro).

    În schimb, preşedintele Camerei Deputaților (Liviu Dragnea) are o indemnizaţie brută lunară de 21.850 de lei. Vicepreşedinţii Camerei – 20.330 de lei; secretarii şi chestorii – 19.950 de lei, iar liderii grupurilor parlamentare – 19.000 de lei. Preşedinţii comisiilor permanente au o indemnizaţie brută lunară de 18.430 de lei, iar deputaţii – 17.100 de lei.

    Ciudată şi diferența salarială dintre secretarul general (23.223 de lei) şi secretarii generali adjuncţi (10.580 de lei). Parcă salariul ăsta imens a fost făcut special pentru domnița Silvia Claudia Mihalcea! Care, la nevoie, e în stare să blocheze decrete prezidențiale din drumul lor spre Monitorul Oficial.

    Principalele acuzații aduse de Mihai Badea (USR)

    • „Joi, la 11 dimineața, am avut o întâlnire cu Secretarul General al Camerei Deputaților, doamna Silvia Claudia Mihalcea, pentru a lămuri cum se face că cele peste 900.000 de semnături care au fost depuse între 21 septembrie 2018 și 26 octombrie 2018 s-au transformat în mai puțin de 600.000 de semnături, conform notei informative prezentate miercuri Biroului Permanent al Camerei Deputaților”.
    • „Potrivit legii, Secretariatul General al Camerei Deputaților trebuia să facă doar trei lucruri: să-și copieze toate listele (o risipă inutilă de spațiu, hârtie, cerneală, curent electric, muncă și timp, în condițiile în care originalele ajung la Curtea Constituțională), apoi să rețină dosarele care n-au fost atestate de primari și într-un final să le trimită pe celelalte la Curtea Constituțională. Atât și nimic mai mult. Pentru copiere au adus 7 imprimante performante, dar niciodată n-am găsit mai mult de 2-3 persoane în camera respectivă și o singură dată le-am surprins lucrând. De cele mai multe ori îi găseam tolăniți în fotolii, la o bârfă cu nelipsita cafeluță în față”.
    • „Pe 6 februarie 2019, șoc și groază: ne trezim cu o notă de informare conform căreia numărul total de semnături pe care l-am fi depus la Parlament ar fi de numai 591.097, cu peste 300.000 mai puține decât numărul lor real. Mai mult decât atât, se menționa că 93.775 din acestea nici n-ar fi fost atestate de primari. Scăzând numărul mic din numărul mare mai rămâneau 497.322 de semnături considerate în regulă, cu puțin sub pragul de 500.000 prevăzut în Constituție, așa ca printr-o coincidență uimitoare”.
    • „În realitate, numărul semnăturilor depuse a fost de 931.249, dintre care atestate de primari 825.624″.
    • „Prin această manevră josnică s-a încercat tergiversarea procedurii, acreditarea ideii că semnăturile ar fi false, justificarea formulării unei plângeri penale, dar mai ales dosirea unui număr de semnături suficient de mare astfel încât totalul să scadă sub pragul de 500.000, iar Curtea Constituțională să respingă inițiativa pe motive de procedură”.

    CITIȚI ȘI:

    EXCLUSIV. „Fata lui Hrebe” e fiica fostului prim-procuror de la Brăila, paraşutat politic la pensie în conducerea Transelectrica şi în cea a Porturilor Dunărene!

    „Fata lui Hrebe” – parvenita care, la ordinul lui Dragnea, a blocat decretul lui Iohannis 24 de ore. Are cel mai mare salariu din Camera Deputaților!

    ————————————————–

    Textul integral al lui Mihai Badea (USR)

    DETALII CUTREMURĂTOARE DESPRE FURTUL SEMNĂTURILOR PENTRU “FĂRĂ PENALI ÎN FUNCȚII PUBLICE”

    Joi la 11 dimineața am avut o întâlnire cu Secretarul General al Camerei Deputaților, doamna Silvia Claudia Mihalcea, pentru a lămuri cum se face că cele peste 900.000 de semnături care au fost depuse între 21 septembrie 2018 și 26 octombrie 2018 s-au transformat în mai puțin de 600.000 de semnături, conform notei informative prezentate miercuri Biroului Permanent al Camerei Deputaților. La întâlnire au mai participat Georgică Tobă (Șef Departament Legislativ), Andreea Stăncescu (Director Cabinet Secretar General) și deputații USR Dan Barna (Președinte USR), Cristina Prună (Lider Grup USR Camera Deputaților) și Stelian Ion. Înainte să vă spun cum a fost discuția, am să vă prezint pe scurt câteva informații punctuale, astfel încât să înțelegeți ce s-a întâmplat și de ce.

    După cum unii dintre dumneavoastră știți deja, pentru ca propunerea de revizuire a Constituției să ajungă la vot în Parlament, aveam nevoie să obținem minim 500.000 de semnături la nivel național în maxim 5 luni și o săptămână. Mai mult decât atât, trebuia ca în cel puțin 21 de județe să strângem peste 20.000 de semnături. Campania a avut loc între 22 martie 2018 și 31 august 2018, perioadă la finalul căreia am reușit să îndeplinim cele două condiții, adunând peste 1.000.000 pe țară și depășind pragul de 20.000 în 23 de județe.

    Conform legii, listele de susținători au fost întocmite pe localități, prinse în dosare șnuruite, numerotate și sigilate. Așadar, fiecare dintre cele peste 4.000 de dosare conținea doar liste cu semnatari domiciliați într-o anumită comună, oraș, municipiu sau sector de București. Acestea au fost predate primarilor, care aveau obligația să le verifice în maxim 15 zile lucrătoare (n.r. 3 săptămâni) de la data primirii, pentru atestarea calității de cetățean cu drept de vot și a domiciliului susținătorilor. Din rea credință și/sau pentru că legea nu explică motivele care justifică invalidarea unei semnături, foarte mulți primari de la PSD (dar și din alte partide, inclusiv PNL!) au căutat nod în papură pentru a nu lua în considerare cât mai multe posibil. Astfel, au invalidat semnături pentru că oamenii n-au completat etajul la care locuiesc, sau n-au trecut al doilea ori al treilea prenume, sau au greșit o cifră la CNP ori la numărul actului de identitate, etc.

    În mod absolut firesc, numărul semnăturilor validate de primari a fost mai mic decât numărul semnăturilor depuse la primării. În fond, acesta este rolul primarilor, să elimine din calcul semnăturile celor care n-au completat toate datele personale cerute de lege sau le-au trecut total greșit. De aceea, pe coperta a doua a fiecărui dosar, primarul menționa că acesta conține X semnături în total (ex. 1.000), din care a validat Y semnături (ex. 900). Cu cât mai mare dosarul, cu atât mai multe invalidări. Dacă nu era semnalată absolut nicio problemă, era mai probabil ca primarul să nu fi verificat bine listele decât ca totul să fi fost perfect. Au existat unele erori la completare, mai ales când semnatarii n-aveau acte la ei și ne spuneau datele din amintiri.

    Data limită până la care trebuia să depunem la Parlament listele atestate de primari era 22 septembrie 2018, dar cum pica într-o sâmbătă, le-am predat cu o zi mai înainte. Din cele peste 1.000.000 de semnături am adus în acea zi aproximativ 800.000, pentru că restul nu fuseseră încă atestate și returnate de primari. Teoretic puteam să le lăsăm la oricare dintre cele două camere, dar am ales Camera Deputaților pentru că o altă inițiativă similară încredințată Senatului cu 2 ani în urmă fusese redirecționată la Camera Deputaților, în mod inutil și nejustificat. Am dorit să evităm repetarea aceluiași scenariu și ne așteptam ca lucrurile să meargă mai repede de această dată. N-a fost așa, însă. Nici pe departe.

    Zeci de oameni, membri ai comitetului de inițiativă și angajați ai Camerei Deputaților, au lucrat împreună până târziu în noapte pentru a verifica toate dosarele și a întocmi opisul procesului verbal de predare-primire, care s-a întins pe nu mai puțin de 158 de file. La final am insistat ca ștampilele ambelor părți să fie aplicate pe fiecare filă, atât pe exemplarul nostru, cât și pe exemplarul lor. Nu mi-am imaginat atunci cât de inspirată urma să se dovedească această idee câteva luni mai târziu. Ca avocat de litigii mi s-a părut logic să-mi iau o măsură de precauție, dar mă așteptam să fie suficientă pentru a descuraja orice tentație de a face să dispară din dosare. Ulterior au mai existat două depuneri de liste, pe măsură ce le primeam de la primării, ultima fiind pe 26 octombrie 2018.

    Potrivit legii, Secretariatul General al Camerei Deputaților trebuia să facă doar trei lucruri: să-și copieze toate listele (o risipă inutilă de spațiu, hârtie, cerneală, curent electric, muncă și timp, în condițiile în care originalele ajung la Curtea Constituțională), apoi să rețină dosarele care n-au fost atestate de primari și într-un final să le trimită pe celelalte la Curtea Constituțională. Atât și nimic mai mult. Pentru copiere au adus 7 imprimante performante, dar niciodată n-am găsit mai mult de 2-3 persoane în camera respectivă și o singură dată le-am surprins lucrând. De cele mai multe ori îi găseam tolăniți în fotolii, la o bârfă cu nelipsita cafeluță în față, ca orice angajați la stat care se respectă. Când îi întrebam cât mai durează, se plângeau că organizarea este mai proastă decât la Senat și că nu există personal suficient care să copieze listele mai rapid de câteva luni. Nu mi-au spus însă că se ocupau și de alte lucruri.

    Ce s-a întâmplat de fapt? Pe 4 februarie 2019 a început o nouă sesiune parlamentară. Întrucât aflaserăm de câteva zile că au terminat de copiat listele, reprezentantul USR în Biroul Permanent al Camerei Deputaților a solicitat în scris adăugarea pe ordinea de zi a transmiterii propunerii de revizuire și a listelor de susținători către Curtea Constituțională. Două zile mai târziu, șoc și groază: ne trezim cu o notă de informare conform căreia numărul total de semnături pe care l-am fi depus la Parlament ar fi de numai 591.097, cu peste 300.000 mai puține decât numărul lor real. Mai mult decât atât, se menționa că 93.775 din acestea nici n-ar fi fost atestate de primari. Scăzând numărul mic din numărul mare mai rămâneau 497.322 de semnături considerate în regulă, cu puțin sub pragul de 500.000 prevăzut în Constituție, așa ca printr-o coincidență uimitoare.

    Unele consecințe le știți deja din presă. Deputatul “Mitralieră” de la PSD, Cătălin Rădulescu, unul dintre condamnații penal care se simt direct vizați de această inițiativă, s-a grăbit să declare că 500.000 de semnături ar fi false, iar colegul său Florin Iordache “Altă Întrebare” ar intenționa să depună o plângere penală la Parchetul General, nu personal ci în numele Biroului Permanent al Camerei Deputaților. (Ca ce chestie?) E cazul clasic în care hoțul strigă “hoții”, cu mențiunea că aici penalii strigă “penalii”. După mine n-au decât să se plângă unde vor, câtă vreme trimit listele de susținători la Curtea Constituțională, cu toate semnăturile pe care le-au primit de la noi anul trecut.

    Revenim acum la întâlnire. Doamna Silvia Claudia Mihalcea, în vârstă de 39 de ani, este Secretar General al Camerei Deputaților din 21 februarie 2017. Această funcție înseamnă, mai mult sau mai puțin, șeful tuturor salariaților instituției. Anterior a fost adjunct al aceluiași post (2016-2017), director general la Oficiul Național al Registrului Comerțului (2012-2016), avocat (2011-2012) și consilier parlamentar a lui Viorel Hrebenciuc (2000-2010), marele sforar al PSD, poreclit “Guzganul Rozaliu” de jurnalistul Cristian Tudor-Popescu. În 2014, numele dumneaei a apărut în stenograma unei conversații din dosarul retrocedărilor ilegale, prin care Viorel Hrebenciuc îl asigura pe Dumitru Iliescu că “fata lui” de la ONRC îl va ajuta să-și rezolve o problemă cu nu știu ce firmă. Înseamnă toate astea ceva concret în cazul de față? Nu neapărat, dar mi s-a părut interesant să menționez câteva detalii biografice.

    Unul dintre lucrurile cele mai enervante este atunci când cineva îți jignește inteligența spunându-ți niște povești nemuritoare de parcă ai fi ultimul idiot de pe planetă sau ca și cum te-ai fi născut alaltăieri. Exact în postura asta m-am aflat la acea întâlnire. Ni s-a relatat că, fără ca nimeni să solicite acest lucru, au considerat că trebuie să facă niște statistici de 138 de pagini privind dosarele în care primarii au invalidat 20 de semnături sau mai multe. N-au putut însă să explice utilitatea practică a acestui demers sisific, care a condus la întârzierea cu 5 luni a transmiterii documentelor către Curtea Constituțională. Trebuie spus că indiferent de rezultat, legea nu permitea sub nicio formă Camerei Deputaților să rețină documentele. Așadar, la fel de util ar fi fost să estimeze câți metri de sfoară am folosit la legarea listelor în dosare, sau care este numărul total de caractere, cu și fără spații.

    Cât despre diferența imensă dintre numărul semnăturilor predate de noi și cel prezentat de ei în nota informativă, ne-au spus că cele peste 300.000 de semnături ar fi în dosarele unde primarii au invalidat mai puțin de 20 de semnături și pe care nu le-ar fi luat în calcul, din motive care s-au dovedit din nou inexplicabile. Halucinant a fost când au insistat în mod repetat că existența acestor semnături ar rezulta cumva din text, unde scrie negru pe alb că “se constată diferențe între numărul semnăturilor care figurează în opisul Comitetului de inițiativă (591.097) și numărul semnăturilor atestate potrivit Legii nr. 189/1999, rezultând o diferență de peste 93.775”. Toată această frază, pe care au și subliniat-o ca să se vadă mai bine, este un mare fals: opisul a fost întocmit de ambele părți, iar numărul semnăturilor depuse a fost de 931.249, dintre care atestate de primari 825.624.

    Pentru noi lucrurile sunt destul de clare, mai trebuie doar să fie dovedite. Prin această manevră josnică s-a încercat tergiversarea procedurii, acreditarea ideii că semnăturile ar fi false, justificarea formulării unei plângeri penale, dar mai ales dosirea unui număr de semnături suficient de mare astfel încât totalul să scadă sub pragul de 500.000, iar Curtea Constituțională să respingă inițiativa pe motive de procedură. Ordinul a venit de sus, iar funcționarii l-au executat fără crâcnire, de teamă să nu-și piardă locurile de muncă. Din păcate pentru ei, dacă cineva va răspunde penal pentru aceste fapte, nu politicienii vor fi aceia. Există suspiciuni rezonabile de abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și poate chiar sustragere sau distrugere de înscrisuri.

    Predarea documentelor la Curtea Constituțională, care trebuia să aibă loc joi, a fost amânată până luni. Motivul oficial ar fi necesitatea pregătirii unei camere în acest sens. Sau poate și-au dat seama că nu suntem fraieri și s-au hotărât să aducă înapoi semnăturile dosite ca să nu iasă și mai rău decât atât. Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că voi fi la fața locului pentru a verifica dacă absolut toate dosarele sunt în regulă și ajung acolo unde trebuie. Și ar fi bine să fie.

  • Viorica Dăncilă „se plimbă” cu avion privat. Pagubă: peste 100.000 de euro din bugetul țării

    Felix Rache, consilierul pe probleme de comunicare al fostului premier Mihai Tudose, face o acuzație foarte gravă. El spune că premirul Viorica Dăncilă ar fi cheltuit peste 100.000 de euro, din bani publici, ca să se „plimbe” cu un avion privat.

    Felix Rache, pe care-i știți de la Antena 3, unde a evoluat înainte de a pleca la guvern, gravitează acum în zona politică Ponta – Tudose, adică Pro România.

    Mesajul lui Felix Rache

    „Când Viorica Dăncilă își ia zborul către Bruxelles, folosește un avion închiriat.

    Din păcate, nu își ia zborul în direcția care trebuie, spre lecțiile de limba română…

    O altă problemă ar fi aceea că, pentru chiria avionului doamnei Dăncilă, plătim o poală de bani! Evident, nu și-a luat zborul nici pentru lecțiile de matematică.

    Sper ca un ziarist să întrebe dacă plata pentru un dus-întors până la Bruxelles este de câteva zeci de mii sau trece bine de 100.000 de euro, în condițiile în care un zbor de linie ajunge la câteva sute de euro.

    Vorba aceea: «Teleormanul călătorește, poporul plătește».

    .Se mai găsesc ziariști curioși, nu sunt o specie pe cale de dispariție… Nu de alta, dar vrem să știm cum se descurcă un premier, care are atâtea clase cât trenul, atunci când trece la o clasa superioară – clasa VIP de la un charter de 8-10 locuri”.

  • Olguța Vasilescu a mai cumpărat o casă de lux în Craiova, pe când era primăriță! A vândut-o ca să scape de gura târgului. Acum „și-a tras” conac mai mare la un preț mai mic

    Saga imobiliară a tandemului Olguța Vasilescu – Claudiu Manda este lungă și ridică multe semne de întrebare. Deputata și senatorul au fost mereu cu ochii după casele frumoase din Craiova. Un oraș pe care din 2012 îl controlează total, prin trei pârghii solide:

    • Lia Olguța Vasilescu (deputat) – primărița Craiovei timp de 5 ani (2012-2017), și-a impus în Primărie o structură care continuă să-i fie fidelă, în frunte cu primarul-marionetă (Mihail Genoiu);
    • Claudiu Manda (senator) – este președintele PSD Dolj, poziție din care controlează toată puterea locală, într-un oraș și un județ administrate de partidul-stat;
    • Sorin Manda (city manager Craiova) – calitatea de frate al senatorului Claudiu Manda și cea de cumnat al deputatei (ex-ministru) Olguța Vasilescu i-au conferit puteri discreționare în Craiova.

    Înainte de a pune ochii pe conacul de pe Strada Frații Golești, Olguței Vasilescu i-a picat cu tronc o altă casă, situată pe Strada Eroilor, lângă Parcul Romanescu, într-o zonă superbă a Craiovei, cu liniște, verdeață și aer curat.

    Renasc împreună cu Dragnea și cu marea familie PSD-istă. Și dacă tot renasc, mai combină niște imobiliare

    Mai întâi, casa a fost cumpărată de un anume Cristian Pârjol de la un prieten ce avea niște afaceri bune în Craiova, derulate prin firma Sorin Internațional. Pârjol a cumpărat casa cu suma de 230.000 de euro. A venit însă anul 2012, Olguța Vasilescu a urcat pe valul USL (PSD+PNL) și a devenit primăriță, poziție din care a căutat o locuință demnă de noul ei statut. A cumpărat casa de la Cristian Pârjol pentru suma de 250.000 de euro și chiar se lăuda cu noua achiziție, povestește o sursă bine informată

    Au început însă să apară vorbe prin oraș, iar „Gazeta de Sud” a pus întrebarea firească: de unde avea primărița bani să cumpere o asemenea casă. Ea a livrat povestea clasică, folosită acum și Manda: împrumuturi de pe la prieteni, un credit la o bancă… Explicațiile nu erau însă convingătoare, rumoarea creștea, presa nu putea fi toată cumpărată, așa că Olguța Vasilescu a vândut.

    Atenție, însă: conacul actual, cel de pe Strada Frații Golești, este mult mai valoros decât casa cumpărată în 2012, imediat după criză! Dacă aceea a costa 250.000 într-un context cu prețurile „intrate la apă”, cum să coste doar 230.000 de euro conacul colosal pe care Manda i-l pregătește Olguței drept cadou de nuntă?!

    Așa ceva e posibil doar dacă vânzătorul, dubiosul Emanuel Bănică (spărgător de bancomate în Italia, arestat la vremea respectivă), a vrut să le facă, la rândul lui, un cadou viitorilor soți Claudiu și Olguța. Unul de multe sute de mii de euro.

  • Tudorel Toader a fost un licean mediocru. Era să pice Bac-ul din cauza matematicii

    Tudorel Toader a fost un licean mediocru. Era să pice Bac-ul din cauza matematicii

    În 1979, la Bacalaureat, junele Tudorel Toader era cât pe ce să pice examenul: la Matematică a luat doar 6. Nici clasa a XII-a n-a terminat-o mai ”glorios”: media 6,33 la același obiect, 6,67 la Istorie, 5,67 la Chimie, 7,66 la Biologie și 7 la Engleză, dezvăluie newsweek.ro.

    Tot în 1979, Toader a fost respins la examenul de admitere la facultate, devenind student la Drept abia în 1982.

    De meserie „mecanic mașinist utilaje”

    Actualul ministru al Justiției a absolvit Liceul Industrial „Unirea” din Focșani. La Balacaureat a luat nota 9 la Limba și Literatura Română, 6 la Matematică și 10 la Proba Practică – medie generală 8,33. Explicația pentru ultimul examen: cu doi ani mai devreme, instituția de învățământ preuniversitar fusese transformată din liceu teoretic în unul industrial, cu profil auto.

    Cu toate acestea, generațiile care începuseră liceul la profilul matematică-fizică au fost lăsate să termine la acest profil, așa cum a fost cazul lui Toader. Acest lucru nu l-a scăpat însă ca, din clasa a XI-a, să aibă în orar obiecte aferente noului statut: Desen tehnic (clasa a XI-a, media generală 9,33), Studiul materialelor (cl. a XI-a, 9,66), Rezistența materialelor și organe de mașini (cl. a XI-a, 9,00), Acționări și automatizări (cl. a XI-a 8,00, cl. a XII-a 9,66), Motoare (cl. a XI-a, 8,33), Tehnologia meseriei (cl. a XI-a 9,34). La unul dintre obiectele de acest gen, Tehnologia asamblării și montajului, Toader a obținut una dintre puținele medii de 10 din liceu.

    Părea că promite ca inginer sau maistru, dar n-a fost să fie. Conform diplomei meseria pentru care se calificase era „mecanic mașinist utilaje”.

    As la „Economie politică”

    La obiectele clasice, Tudorel Toader n-a mai avut așa de mult succes. Posibil ca de pe atunci să-și fi smuls părul din cap din cauza Matematicii (cl. a X-a 7,83, cl. a XI-a 7,33, cl. a XII-a 6,33), Chimiei (cl. a XI-a 7,50, cl. a XII-a 5,67), Limbii Engleze (cl. a IX-a 7,27, cl. a XII-a 7), Limbii Franceze (cl. a XI-a, 7) sau Biologiei (atât în clasa a IX-a, cât și a XII-a a avut 7,66), Istoriei (cl. a XII-a, 6,67).

    A fost însă foarte bun la Economie politică (cl. a XI-a 9,66), Cunoștințe social-politice (cl. a X-a 9,17), Filozofie (cl. a XII-a, 10) și, paradoxal pentru cei care îl ascultă în prezent, Limba și Literatura Română: 8,91 / 9,41 / 9,33 / 8,66 pentru cei patru ani de liceu.

    Doar note de 10 la facultate

    Newsweek România a dezvăluit recent că, în 1979, Toader a picat examenul de admitere la Facultatea de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. S-a dus în armată și a dat din nou în 1982, cu succes. Conform foii matricole, în toți cei patru ani de studenție, dar și la examenul de diplomă din 1986, a avut numai note de 10. Tot în 1986 a devenit procuror la Panciu, iar din 1990, cadru didactic la universitatea pe care a absolvit-o.

  • Șpagă mascată într-o super-afacere: Claudiu Manda a luat cu 90 de lei active de 5.555 de ori mai scumpe! În schimb, darnicul său asociat a fost numit director la Ape Craiova

    Claudiu Manda a pozat într-un socialist cu datorii la prieteni și rate la bancă, în momentul declanșării scandalului legat de achiziționarea unui conac cu robinete de aur și încuietori cu cristale Swarovski. „Lumea Politică” a descoperit o tranzacție incredibilă, un fel de șpagă cu acte: cum a reușit Manda să cumpere cu 90 de lei 31% dintr-o afacere cu active de 1,7 milioane de lei.

    Pe urma apartamentului lui Manda

    Senatorul Claudiu Manda a explicat faptul că pentru a achiziționa casa prezentată de presă a trebuit să împrumute peste 100.000 de euro de la prieteni, dar și să vândă un apartament înregistrat pe o firmă la care este asociat.

    Firma respectivă se numește Imoband Oltenia și a fost fondată în 2011 de Claudiu și Adina Andreea Manda, fosta soție a politicianului.
    La un an de la lansare avea active de 183.000 de lei, iar în 2013 valoarea activelor a crescut la 379.000 de lei, valoarea menținându-se aproximativ la același nivel până în prezent. Firma are datoriile totale mai mari ca activele.
    În 2014, Andreea Manda părăsește societatea, în locul ei fiind cooptat, cu 2,5% din părțile sociale, un anume Florin Cătălin Tabacu, care este numit și administrator.

    Afacerea mileniului

    Pe 23 martie 2015, Claudiu Manda reușește afacerea mileniului. El participă cu 90 de lei, prin firma sa Imoband Oltenia, la majorarea capitalului social al Scai Agro Holding SRL, o societate deținută până la acel moment de un unic asociat – Paul Alin Dragu. În schimbul celor 90 de lei, firma lui Manda primește 31% din compania lui Dragu.
    Afacerea este spectaculoasă deoarece Scai Agro Holding avea, la momentul tranzacției, active de 1,7 milioane de lei. La un calcul simplu vedem că Manda primea pentru 90 de lei active de 500.000 de lei (31% din Scai Agro Holding). Dintr-un foc, Claudiu Manda își multiplica investiția de 5.555 ori.
    Anul trecut, firma la care indirect Manda deține 31% din părțile sociale a generat venituri de 2,2 milioane de lei. Majoritatea acestor venituri sunt realizate din exploatarea unor terenuri în zona localității Ișalnița, din apropiere de Craiova. Acolo, Scai Agro Holding deține suprafețe mari în proprietate, dar și în arendă.

    Primarul din Ișalnița, Ovidiu Flori (declarat incompatibil de ANI), le va fi naș lui Claudiu Manda și Liei Olguța Vasilescu, la nunta planificată pentru acest an.

    Recompensă pentru asociat: director la Apă Oltenia

    La un an de la tranzacția prin care Manda și-a multiplicat investiția de peste 5.000 de ori, asociatul său de la Scai Agro Holding a fost numit în Consiliul de Administrație al Companiei de Apă Oltenia. Astfel, Alin Paul Dragu face parte conducerea firmei înființată de Consiliul Județean și de consiliile locale din mai multe orașe din Dolj.
    „Selecția” candidaților pentru acest post a fost făcută de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Oltenia și semnată de președintele Consiliului Județean Dolj, Ion Prioteasa (PSD).
    Compania de Apă a generat în 2017 venituri de 109 milioane de lei (23 milioane de euro) și gestionează active de 600 de milioane de lei (126 milioane de euro).

    Filiera Ișalnița

    Interesele economice ale lui Claudiu Manda în micuța localitate de lângă Craiova sunt în principal legate de cumpărarea de terenuri prin firma Scai Agro Holding. În ultima perioadă, compania a achiziționat masiv terenuri agricole.
    2.000 de lei pentru 0,4 hectare de la Ion Preda, 7.500 de lei pentru 1,6 hectare de la Nicolae Preda, 4.500 de lei pentru 0,5 hectare de la Aurel Iancu, 7.500 de lei pentru 0,8 hectare de la Alexandru Roșca, 9.500 de lei pentru 1,9 hectare, iar exemplele pot să continue.

    În acest context, prietenia cu edilul din localitatea Ișalnița este esențială. Așa se poate explica felul în care PSD l-a desemnat pe Ovidiu Flori drept secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Decizia ilogică de a lăsa un primar de comună cu 3.000 de locuitori să gestioneze bugete de miliarde de lei capătă sens. De asemenea, încrâncenarea lui Flori de a se întoarce la Ișalnița după experiența la Transporturi, în ciuda interdicției dictate de ANI, este explicabilă.

    Fondurile nerambursabile

    Apariția lui Claudiu Manda printre persoanele interesate de bunăstarea Scai Agro Holding a făcut ca această firmă să aibă un impuls de dezvoltare. La finele anului în care senatorul social-democrat intra cu 90 de lei în afacerea cu terenuri, Ministerul Agriculturii premia Grupul de Acțiune Locala Colinele Olteniei pentru implementarea unui proiect de 2,8 milioane de euro.
    Firma la care Claudiu Manda deține indirect o treime din părțile sociale este membru al acestui grup de acțiune locală, care se finanțează din fonduri europene și din bugetele locale ale primăriilor membre. Anul acesta, GAL Colinele Olteniei gestionează împărțirea a câte 15.000 de euro pentru fiecare proiect european depus.
    Acest lucru nu înseamnă că organizația în care firma senatorului este parte se limitează la banii veniți de la Bruxelles. Fiecare din cele 14 primării membre cotizează cu sume cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei. Peste acești bani, Consiliul Județean Dolj mai dă și el ceva. Ultima dată, în decembrie 2018, Ion Prioteasa a direcționat 30.000 de lei către GAL Colinele Olteniei.

  • Cum se prostitua tovarășul Tudorel Toader, procuror la Panciu, propagandist PCR în anii ’80. Cita din Marx, Engels și Lenin, lăuda Epoca Nicolae Ceaușescu și înfierara capitalismul

    Istoricul Bogdan Constantin Dogaru a publicat, pe G4Media, informații din arhivele PCR despre tovarășul Tudorel Toader, agent de asigurări la ADAS, procuror la Procuratura Locală Panciu, membru PCR din 1984, activist de partid care susține cu fervoare minciunile comuniste și înfierează capitalismul, propagandist PCR la cercul de învățământ politico-ideologic de la Consiliul Popular al Orașului Panciu.

    Descria dictatura ca fiind o mare democrație, cu referendumuri și adunări populare în care voința oamenilor este decisivă. Lăuda realizările Partidului, cita din Marx, Engels, Lenin și aducea osanale iubitului secretar general Nicolae Ceaușescu.

    Opera de propagandist PCR a lui Tudorel Toader

    Actualul ministru al Justiției din România, Tudorel Toader, a văzut lumina zilei în anul 1960, în localitatea Vulturul din județul Vrancea. Urmează cursurile Școlii Generale din comuna Vulturul (1967-1975) apoi pe cele ale Liceului Industrial „Unirea” din Focșani (1975-1979). Stagiul militar l-a satisfăcut în perioada octombrie 1979 – februarie 1981 la U.M. 02841 din Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți.

    Din februarie 1981 și până în august 1982 a lucrat ca agent de asigurări la Sucursala ADAS Vrancea. În septembrie 1982 este admis la Facultatea de Științe Juridice din Iași. Susține licența în iunie 1986, obținând nota 10 la examenul de diplomă. Este repartizat apoi ca procuror la Procuratura Locală Panciu, unde își desfășoară activitatea până în 1989 inclusiv.

    Pe linie politică, Tudorel Toader nu a fost un simplu membru de Partid, ci a deținut poziții importante în aparatul UTC și PCR. A ocupat atât funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază al UTC la Liceul „Unirea” din Focșani (1975-1979), cât și pe cea de secretar al Biroului Organizației de Bază al Asociației Studenților Comuniști de la Facultatea de Drept din Iași (1982-1986). A devenit membru cu drepturi depline în PCR în noiembrie 1984. La 18.01.1985, Comitetul Municipal Iași al Partidului Comunist Român îi eliberează carnetul de membru nr. 3705174.

    De altfel, aceste date sunt consemnate de el însuși în autobiografia din 30 martie 1989: „În perioada 1982-1986 am urmat cursurile de zi ale Facultății de Drept-Secția științe juridice din Iași. În perioada facultății am îndeplinit funcția de secretar al biroului organizației ASC de an”. (…) „Tot în timpul facultății, în luna noiembrie 1984, am fost primit în rândurile Partidului Comunist Român, fiind titularul carnetului de membru nr. 3705174, eliberat la 18.01.1985 de către Comitetul Municipal Iași al Partidului Comunist Român”.

    În perioada 1986-1989 este membru al Organizației PCR-Justiție la Procuratura Locală Panciu. Structura PCR a Procuraturii Locale Panciu se subordona pe orizontală Comitetului Orășenesc Panciu al PCR, iar pe linie verticală Sectorului Pentru Probleme Speciale Vrancea al PCR, care dirija și controla activitatea organizațiilor de bază ale Securității, Justiției, Miliției și Armatei.

    Destoinicia cu care a muncit pentru implementarea directivelor Partidului a determinat conducerea Comitetului Orășenesc Panciu a PCR să-l propună pe Tudorel Toader pentru a ocupa funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază Procuratură-Justiție, în august 1989. Mai mult, după frecventarea cursurilor Universității Politice de Conducere în 1989, comunistul Tudorel Toader este încadrat ca propagandist PCR la cercul de învățământ politico-ideologic de la Consiliul Popular al Orașului Panciu.

    Fapt interesant, actualul ministru al Justiției, a finalizat cursurile ideologice de la Universitatea Politică de Conducere cu nota 10, dovedind astfel că și-a însușit cu temeinicie tezele marxist-leniniste. Analizând „concepția PCR, a tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la necesitatea înfăptuirii unei unități noi a partidelor comuniste și muncitorești”, acesta consemna:

    „Unitatea de acțiune în construirea socialismului și comunismului există și trebuie să se dezvolte în cadrul condițiilor concret istorice ale fiecărei țări, ale fiecărui partid comunist de guvernământ. Nu există șabloane… se pot trasa direcții de urmat pentru toate țările socialiste, dar nici una dintre ele istoricește nu poate renunța la principiile fundamentale create de Marx, Engels, Lenin și de toată practica revoluționară.

    Dezvoltarea în continuare a socialismului nu poate consta în a împrumuta forme și modele ale societății capitaliste, ci trebuie să reevalueze calitativ formele și metodele societății socialiste”.

    O altă temă analizată de Tudorel Toader a fost „Crearea unui nou sistem democratic de conducere a societății, unic în felul său, care asigură participarea întregului popor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, la înfăptuirea politicii interne și externe a Partidului și statului nostru socialist, realizare de importanță istorică a Epocii Nicolae Ceaușescu”.

    Tovarășul procuror comunist vorbește despre „o serie de organisme ale democrației muncitorești care, prin activitatea lor, să realizeze principiul fundamental al conducerii societății noastre socialiste de către toate categoriile de oameni ai muncii. Acest mod de angajare a participării maselor populare la conducerea societății se subsumează în țara noastră principiului de maximă generalitate al înfăptuirii socialismului cu poporul și pentru popor”.

    „O altă modalitate de participare a oamenilor muncii la actul decizional este consultarea periodică prin referendum, în problemele cele mai importante și prin marile adunări populare organizate de secretarul general al partidului” (adică de Nicolae Ceaușescu).
    Cu alte cuvinte, tovarășul Tudorel Toader ne spunea în 1989 că întreaga putere se afla în mâinile poporului. Teoretic da… practic, toată puterea era în mâinile dictatorului Nicolae Ceaușescu și ale celor din preajma lui.

    Comunistul Tudorel Toader se bucura de aprecierea colegilor săi de muncă de la Procuratura Panciu. De exemplu, un procuror, membru PCR în cadrul organizației Procuratură-Justiție, care figurează în perioada 1987-1989 și ca „S.A.” (sursă aprobată) în rețeaua informativă din Panciu a locotenent-colonelului Bulăreanu Gheorghe din cadrul Serviciului I (informații interne) al Securității Vrancea, a făcut o caracterizare pozitivă colegului Tudorel Toader la 30 martie 1989: „Arăt că din luna septembrie 1986 îl cunosc pe tovarășul Toader Tudorel, procuror în cadrul aceleiași unități de procuratură, ca pe un coleg bine pregătit profesional și politic, cu comportare corectă și demnă în familie și societate.
    În cadrul organizației de partid a avut atitudini critice și autocritice, participând activ la dezbaterea problemelor puse în discuție”.

    Atașamentul lui Tudorel Toader față de politica PCR rezultă și din caracterizarea făcută de secretarul principal al Procuraturii Locale Panciu, Popa Ștefan, membru PCR din 1967: „Cunosc pe tovarășul Tudorel Toader din luna septembrie 1986, de când a venit în această unitate de procuratură în funcția de procuror, ca pe un tovarăș bine pregătit profesional și politic. Are o comportare foarte bună în familie și societate. Ca membru PCR se achită conștiincios de sarcinile ce îi sunt încredințate, în adunările generale fiind combativ și cu spirit de inițiativă”.
    Faptul că oameni cu conexiuni directe cu fosta Securitate și cu vechime în Partid îi apreciau activitatea pe linie politică ne arată că Tudorel Toader era un om de încredere al regimului comunist din România, în fruntea căruia se afla dictatorul Nicolae Ceaușescu.

    Sursa: Bogdan Constantin Dogaru

    Notă: Bogdan Constantin Dogaru este licențiat al Facultății de Arhivistică din București, promoția 2004, specializarea arhivistică-istorie; absolvent în 2008 al cursurilor de master (specializarea arhivistică contemporană) la aceeași facultate; autor al unor lucrări, studii și articole despre istoria evreilor, istoria societății civile (societăți, asociații, cluburi) și istoria serviciilor secrete.

  • Cum și-a aranjat Olguța Vasilescu o pensie alimentară de 3.500 de euro pe lună, din bani publici. Și-a plasat fostul soț la ASF, pe un salariu uriaș

    Liei Olguța Vasilescu nu-i ajung cele câteva mii de euro pe care le încasează lunar de la Camera Deputaților, iar până de curând și de la Ministerul Muncii. Ca să-și rotunjească veniturile, deputata PSD a pus ochii, o dată în plus, pe banii publici. Și a gândit o schemă în care i-a inclus pe fostul ei soț (de care tocmai divorțase) și pe copilul lor minor.

    Ocazia i s-a ivit în iunie 2017. Atunci au fost făcute numiri în conducerea Autorității pentru Supraveghere Fiscală (ASF). Olguța a tras sfori politice pentru ca postul de vicepreședinte al ASF să-i revină fostului ei soț, ziaristul Ovidiu Wlassopol, în condițiile în care acesta nu avea nicio pregătire în domeniu.

    Salariu net: 13.800 de euro – de aproape patru ori mai mult decât președintele României.

    Conform legii, pensia alimentară cuvenită copilului (rămas în îngrijirea mamei) reprezintă un sfert din venitul net al tatălui, adică 3.500 de euro. Acești bani îi primește mama copilului, adică Lia Olguța Vasilescu.

    Obligația legală se referă la suma minimă pe care tatăl este obligat s-o plătească mamei, pentru creșterea copilului. Asta nu poate împiedica înțelegeri private, de exemplu ca Ovidiu Wlassopol să-i plătească fostei soții 5.000, 7.000 sau chiar 10.000 de euro! În fond, ea l-a pus în funcție, ea poate să-l lase fără jobul cel bănos.

    Cert este că, folosindu-și influența politică, Lia Olguța Vasilescu și-a „tras” o pensie alimentară garantată de 3.500 de euro pe lună. Din bani publici.

  • Tudorel îi dă lui Voiculescu 5 lei pe zi pentru „condiţiile proaste” din penitenciar

    Persoanele deţinute în perioada 24 iulie 2012 şi 19 octombrie 2017, care nu au beneficiat de recursul compensatoriu, ar putea primi 5 lei pentru fiecare zi-câștig neacordată, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, condus de Tudorel Toader, privind compensaţiile financiare acordate deţinuţilor.

    19 octombrie 2017 este data la care a intrat în vigoare legea recursului compensatoriu care a condus până astăzi la eliberarea mai devreme a peste 14.000 de deţinuţi. Potrivit recursului compensatoriu, deţinutul care a executat pedeapsa în condiţii necorespunzătoare (igrasie, mai puţin de 3 metri cubi aer, etc) beneficiază de 6 zile câştig la 30 de zile. Cu alte cuvinte, dacă un deţinut are o pedeapsă de o lună de puşcărie, el trebuie eliberat mai devreme cu 6 zile, doar ca urmare a recursului compensatoriu.

    Proiectul de lege privind compensaţiile financiare, deţinuţii care au executat pedeapsa în condiţii decorespunzătoare, dar au fost eliberaţi mai devreme de 19 octombrie 2017, data intrării în vigoare a recursului compensatoriu, ar putea beneficia de 5 lei pentru fiecare zi pe care ar fi putut câştiga-o în baza legii recursului compenstatoriu.

    Cine sunt beneficiarii. Potrivit sindicaliştilor din penitenciare, în jur de 90.000 de foşti deţinuţi ar putea beneficia de compensaţiile financiare, a declarat pentru  G4media Sorin Dumitraşcu, liderul sindicatelor din penitenciare. Impactul pe buget ar fi de 70.000.000 de lei.

    Studiu de caz. Dan Voiculescu a fost introdus în penitenciar pe 8 august 2014, fiind condamnat la 10 ani de detenţie. El a fost eliberat pe 18 iulie 2017, prin urmare nu a beneficiat de recursul compensatoriu, care a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017.

    Potrivit sindicaliştilor din penitenciare, dacă Voiculescu a stat în penitenciar în condiţii necorespunzătoare şi face cerere de compensaţii financiare, el ar putea primi de la stat în jur de 1.000 de lei. Sindicalişii spun că, de regulă, recursul compensatoriu înseamnă o cincime din pedeapsa executată. Prin urmare, dacă Voiculescu a executat aproape 3 ani de detenţie, ar fi trebuit să beneficieze de aproape 7 luni zile câştig, ca urmare a recursului compensatoriu.

  • EXCLUSIV. Manda şi Olguţa şi-au tras conac de la un craiovean arestat pentru spargeri de bancomate şi carduri clonate!

    EXCLUSIV. Manda şi Olguţa şi-au tras conac de la un craiovean arestat pentru spargeri de bancomate şi carduri clonate!

    „Social-democraţia” europeană şi românească a fost şocată la auzul ştirii că doi lideri locali ai PSD şi-au tras ditamai conacul în centrul Craiovei. Olguţa Vasilescu şi Claudiu Manda sunt baronii Doljului, controlează judeţul politic, administrativ şi chiar ca business, dar cu toate astea rămân simpli bugetari. În acte. Veniturile lor nu justifică o capacitate financiară în stare să le permită investiţii de o asemenea amploare. De altfel, într-o declaraţie pentru Ziarul de Craiova, Manda însuşi a recunoscut că s-a împrumutat „la cunoscuţi” pentru a-şi putea face cadou de nuntă palatul din imaginea de mai jos.

    Surse din administraţia craioveană au declarat pentru ziaristii.com că imobilul de lux, evaluat la aproximativ jumătate de milion de euro, a fost cumpărat de Claudiu Manda de la un anume Emanuel Bănică. Acesta este, în prezent, mare dezvoltator imobiliar în capitala Băniei, dar iată ce scriau despre el colegii de la „Gazeta de sud„:

    Un tânăr de 21 de ani, din Craiova, al cincilea membru al grupului de falsificatori de carduri anihilat de poliţiştii şi procurorii doljeni la jumătatea acestei luni, a fost băgat după gratii. Emanuel Bănică, de 21 de ani, din Craiova, pe numele căruia a fost emis un mandat european de arestare de autorităţile italiene, a fost reţinut luni de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Dolj şi de ofiţerii Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Craiova, potrivit unui comunicat al IPJ.

    Autorităţile italiene au emis pe numele lui un mandat european de arestare pentru infracţiuni privind accesul fără drept în sisteme informatice, apartenenţa la o organizaţie criminală, fraude informatice şi falsificarea mijloacelor de plată. Ancheta poliţiştilor italieni şi români a scos la iveală faptul că tânărul împreună cu Ionuţ Ilina, de 19 ani, şi Daniel Radu, de 22 de ani, tot din Craiova, au furat aproximativ 100.000 de euro din mai multe bănci din oraşele Roma, Pescara, Padova, Rimini şi Bologna.

    Grupul de infractori folosea carduri bancare contrafăcute şi dispozitive electronice montate pe bancomate, cu ajutorul cărora ei citeau informaţiile de pe cardurile clienţilor băncilor”. (articol publicat miercuri, 28 ianuarie 2009)

    Adio carduri, trăiască imobiliarele!

    Anii au trecut, Bănică a lăsat în urmă greşelile tinereţii şi a decis să devină un onorabil om de afaceri. A ales imobiliarele şi se pare că i-a mers foarte bine. S-a întâmplat exact în perioada în care cuplul Claudiu Manda-Olguţa Vasilescu îşi întărea puterea în judeţ. Ea a fost primăriţa Craiovei, înainte să ia calea Guvernului României, iar tovarăşul de viaţă a preluat treptat conducerea în filiala judeţeană a PSD, îndepărtându-l pe Ion Preoteasa, actual şef al Consiliului judeţean Dolj.

    Când nimeni nu le-a mai stat în cale, Manda şi Olguţa au purces la cucerirea celor mai importante zone de influenţă din Craiova. L-au pus pe Mihai Genoiu primar ascultător, în locul Olguţei ajunsă ministru în guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă (acum e pe tuşă).  Apoi, l-au plasat pe Sorin Manda, fratele lui Claudiu Manda, în poziţia de city-manager al Craiovei, practic omul care conduce oraşul al cărui primar este mai mult decorativ Mihai Genoiu.

    Verde să nu mai fie zonă verde

    Coincidenţă sau nu, afacerile imobiliare ale tânărului arestat odinioară pentru clonat carduri bancare au început să meargă foarte bine. A obţinut recent autorizație de la Primăria Craiovei pentru un proiect imobiliar de amploare pe Calea Severinului, vizavi de Hotelul „Hanul Craiovița”, deși locul fusese încadrat înainte ca „zonă verde” (deci imposibil de construit).

    Dar orice se poate, dacă majoritatea votează. Iar majoritatea din Consiliul local, supusă „binomului” Manda-Olguţa, a votat schimbarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Prin urmare, proiectul imobiliar al celui care le-a vândut conacul liderilor PSD are acum…verde.

    Lui Bănică i-a mers bine şi înainte de asta. Surse din administraţie ne-au declarat că a reuşit să construiască un spațiu de birouri pe strada Săvineşti, fix într-o parcare dintre blocuri, culmea, pe un teren unde gradul de ocupare era mic. Nu oricine ar fi putut să dea o astfel de lovitură imobiliară, nu? Bănică a reuşit cât ai trece cardul prin bancomat.

    Reducerea secolului: de la 385.000 de euro la 230.000 de euro

    Şi-atunci se pune fireasca întrebare: există o legătură între ascensiunea în afaceri imobiliare a acestui tânăr întreprinzător şi tranzacţia prin care el i-a vândut conacul de lux lui Claudiu Manda? Putem doar specula, dar n-o facem. Însă avem libertatea să punem întrebări. Bunăoară, de ce i-a vândut lui Manda palatul din centrul Craiovei pentru doar 230.000, când în anunţul de pe OLX suma cerută iniţial era de…385.000 de euro?! Super-discount! Ce să fi primit la schimb tânărul „dezvoltator” imobiliar ca să lase de la el atât de mult din preţ?

    Seria întrebărilor logice poate continua cu încă una: există o legătură între tranzacţiile pe axa Manda-Olguţa-Bănică şi acţiunile politice ale primilor doi? E chiar o simplă coincidenţă că viitorii însurăţei (de-acum proprietari de conac în centrul capitalei Băniei) se află taman în tabăra celor din PSD care au pornit atacul la justiţie, la serviciile secrete (Manda e şeful Comisiei SRI din parlament), la „statul paralel” devenit şi duşmanul nr. 1 al şefului lor de partid, Liviu Dragnea?

    Sunt doar întrebări ale căror răspunsuri nu pot fi explicate de cristalele Swarovski din clanţele uşilor. Şi nici de aurul de 24K din robineţii conacului în care se vor simţi ca într-o veritabilă familie social-democrată, cu parfum de Oltenia, Claudiu Manda şi Olguţa Vasilescu. Ce rămân sunt doar faptele, banii şi bancomatele.

  • E caz REAL! Felcerul italian, angajat ca doctor, a operat la Centrul Medical Monza. „A fost o singură intervenţie chirurgicală”, anunţă spitalul privat

    Jurnaliştii de la „Libertatea” au dezvăluit cazul unui italian, pe nume Matteo Politi, care a lucrat ca medic în Bucureşti! Mai mult, potrivit confirmării oficiale a Spitalului Monza, unde italianul a fost angajat, individul a făcut şi o operaţie în calitate de…medic. Grupul medical privat din Capitală a confirmat informaţia, într-un comunicat pentru publicaţia amintită.

    „Acesta (Matteo Politi, alias Matthew Mode, potrivit actelor false – n.r.) a solicitat o colaborare, în decembrie 2018, cu Grupul Monza pentru o intervenţie chirugicală a unei paciente a lui Matteo Politi. În vederea acestei colaborări, Matteo Politi a prezentat actele necesare, inclusiv parafa de medic eliberată de Direcţia de Sănătate Publică. Menţionăm că a fost realizată o singură intervenţie chirurgicală. Intervenţia chirurgicală a avut loc la Centrul Medical Monza, în luna decembrie 2018, pentru o pacientă căreia Matteo Politi îi oferise, în prealabil, consultaţie preoperatorie într-o altă instituţie medicală. Niciun alt pacient al Grupului Monza nu a fost consultat sau operat de către Matteo Politi.”

    „Libertatea” a dezvăluit în ediția de astăzi că, de un an de zile, un fals medic de chirurgie plastică lucrează la patru clinici din București. Ministerul Sănătății i-a dat aviz escrocului italian Matteo Politi, care a ajuns să opereze de zeci de ori în România, chiar și la spitalul privat Monza, deși nu are studii de medicină! A fost depistat de asistente că nu știa să-și pună mănușile!

    Escrocul avea deja o condamnare în Italia, de un an şi jumătate de închisoare cu suspendare, tot pentru o acuzaţie similară: s-a dat drept medic, de data asta chirurg, falsificând actele unui doctor care avea acelaşi nume ca el.

    Detalii, AICI