Clotilde Armand, europarlamentar USR, a descoperit o nouă „scurgere de bani” din instituțiile publice controlate de PSD spre firmele sociologului de casă al partidului, Marius Pieleanu.
O explicație în plus pentru sondajele mincinoase ale lui Pieleanu: cei 20.000 de euro obținuți recent de la Primăria Sectorului 5, cea condusă de PSD-istul Daniel Florea. De banii ăștia, îi face Pieleanu un sondaj în care PSD are peste 30%, iar Florea peste 50%!
Clotilde Armand amintește că Marius Pieleanu (ca și Bogdan Chirieac sau Doru Bușcu) este un vechi abonat la banii PSD. El a fost finanțat de multe instituții conduse de PSD-iști, dar a primit și peste un milion de lei direct din contul partidului (alimentat cu bani publici)!
Postarea lui Clotilde Armand
„În plină pandemie de Covid-19, PSD umple conturile lui Marius Pieleanu. Căutam ceva prin SICAP și am văzut cum firma sociologului de casă al PSD a primit încă 20.000 €, atribuire directă, de la primarul Sectorului 5, pentru «Servicii de sondaje de opinie». Asta fac PSD-iștii în pandemie.
Nu uitați că firmele lui Marius Pieleanu (Grupul de studii socio-comportamentale Avangarde SRL și Psyho Global Consult SRL) au încasat peste un milion de lei de la PSD. Din bani publici.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Managerul militar al Spitalului Județean Suceva, generalul Ionel Oprea, a anunțat că debandada era atât de mare atunci când a preluat comanda instituției, încât șeful de la Resurse Umane a ascuns multe cazuri de îmbolnăviri și decese din cauza Covid-19.
În urma scandalului, cel acuzat – Emil Juravle – a demisionat. Acesta este membru al unei familii puternice din Suceava, având legături cu președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, dezvăluie Reporter de Iași.
Familia Juravle deține firme, încasează divindende de sute de mii de lei anual, dar toți membrii lucrează și la stat.
Soția lui Emil Juravle, Oana Irina Juravle, lucrează la Protecția Copilului, tot în subordinea Consiliului Județean.
Tatăl lui Emil Juravle, Dragoș Juravle, vechi tovarăș al lui Gheorghe Flutur, este cel care a scris cuvântul „Bucovina” din litere formate din oi băgate în țarcuri, pe un deal, la o vizită a președintelui Traian Băsescu în județul Suceava, în 2009.
Același Dragoș Juravle a vrut să-i facă statuie de gheață Elenei Udrea, la o altă vizită în Suceava, potrivit „Reporter de Iași”.
Dragoș Juravle a ajuns, între timp, director la o agenție din Ministerul Agriculturii.
Familia Juravle deține o pensiune de sute de mii de euro la Putna.
Opera lui Dragoș Juravle: „Bucovina” scrisă cu oi vii
„A plecat, și-a dat demisia. Nu a mai venit pe la serviciu”
Pe 1 mai, conform Digi 24, generalul Ionel Oprea, cel care a preluat temporar conducerea militară a Spitalului Județean Suceava, a declarat: „Nici date despre personalul care era îmbolnăvit, 20 sau 21 câți erau, pe categorii, nu am găsit. Șeful nu numai că nu a fost în stare să ne prezinte o situație clară, dar nici nu a vrut. A refuzat și a plecat, și-a dat demisia. Nu a mai venit pe la serviciu”.
Oprea a explicat și de ce o parte dintre cei decedați au fost înregistrați târziu. O angajată a spitalului i-ar fi spus: „Să nu se interpreteze”.
Cel indicat ca vinovat pentru falsificarea numărului de bolnavi și de morți este Emil Juravle. La începutul lunii ianuarie 2019, acesta a participat la concursul pentru ocuparea postului de șef al Resurselor Umane din spital. Dintre cei 7 candidați: 3 nu s-au prezentat la concurs, 3 au fost respinși la proba scrisă, iar Juravle-junior a obținut postul. El a luat 86 de puncte (din 100) la proba scrisă și 76,33 la interviu.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), organizație condusă de Alexandru Cumpănașu, a fost desemnată de premierul Ludovic Orban drept membru într-un organism consultativ care va sfătui Ministerul Fondurilor Europene, în legătură cu realizarea și implementarea programelor din fonduri UE în viitorul buget al Uniunii Europene (perioada 2021-2027), anunță G4Media.ro.
Organismul consultativ numit Comitetul pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri(CPMA) a fost creat prin decizia 223 din 27 aprilie 2020 a premierului. Din Comitet mai fac parte organizații recunoscute de mediul de business, precum:
Asociația Constructorilor de Automobile din România
Asociația Română a Băncilor
Camera de Comerț și Industrie a României
Coaliția pentru Dezvoltarea României
Consiliul Investitorilor Străini.
De asemenea, în CPMA a fost cooptată și Academia Română. Așadar, ONG-ul lui Cumpănașu e partener de comitet consultativ guvernamental cu Academia Română!
Noul organism, CPMA, va fi condus de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.
30.625 de euro pe lună, 367.500 pe an!
Alexandru Cumpănașu (39 de ani) este un personaj total compromis. În ultimul deceniu, el a „sifonat” milioane de euro de la statul român sau în complicitate cu anumite instituții de stat. Celebră este schema prin care, în toamna anului 2018, a luat un milion de lei de la Ministerul Culturii pentru a produce trei broșurele jenante (copy-paste de pe internet) în cadrul Programului „Centenar”. Ministrul complice a fost George Ivașcu (PSD), din Guvernul Dăncilă.
Două ONG-uri, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) și Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR), au fost paravanele folosite de impostorul Cumpănașu pentru a jefui sălbatic bugetele unor instituții publice.
Acesta s-a ales și cu un dosar penal, în decembrie 2019, la DNA Constanța, întrucât a mințit că are studii superioare și astfel a putut aplica pentru postul de expert în cadrul proiectului „Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local” (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice, în parteneriat cu SNSPA.
DNA îl acuză pe Cumpănașu de fraudarea fondurilor europene.
Unchiul adolescentei Alexandra Măceșanu (răpită, omorâtă și arsă în iulie 2019 de „monstrul din Caracal”, Gheorghe Dincă) a căpușat mai multe ministere, beneficiind mai ales de complicitatea câtorva miniștri de Interne, cu Gabriel Oprea în fruntea listei.
Chiar și actualul ministru de Interne, Marcel Vela, a intrat în jocul lui Cumpănașu, primindu-l în ianuarie 2020 pentru a-i prelua o idee banală (înființarea unui Telefon Verde prin care elevii să poată sesiza, anonim, nereguli petrecute în școli).
În campania prezidențială din octombrie-noiembrie 2020, în care a fost candidat, Alexandru Cumpănașu a avut o atitudine mizerabilă față de Klaus Iohannis, Ludovic Orban și PNL, umplându-i de calomnii.
El a dezvoltat și tot felul de teorii conspiraționiste, ajungând să mintă în direct, la TV, că a găsit-o în viață pe Luiza Melencu, cealaltă victimă a monstrului Gheorghe Dincă. A fost perioada în care a colectat bani de la oameni și de la companii, sub pretextul că face investigații costisitoare în România și Italia, în căutarea celor două fete care, conform procurorilor DIICOT, erau moarte de mult.
În lungile sale transmisii live din campanie, Cumpănașu a produs momente grotești, minciuni asortate cu urlete guturale și cu ochii dați peste cap. A înjurat vârtos, a plâns în direct, a amenințat, a spus rugăciuni, iar la RTV a simulat și un infarct.
Alexandru Cumpănașu are o avere uriașă, inclusiv 7 case în București. În declarația de avere pe anul 2018, atât Cumpănașu, cât și soția sa guvernamentală (a cunoscut-o în Palatul Victoria) aveau câte patru salarii, plus multe ale venituri din drepturi de autor.
Veniturile soților Cumpănașu, în 2018, au fost de 1.728.757 de lei, adică 367.500 de euro, ceea ce înseamnă o medie de 30.625 de euro pe lună! Din acești bani, 84% au provenit din zona bugetară, adică de la stat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Anchetele derulate de Ministerul Agriculturii au scos la iveală faptul că, mai ales în județele din sudul României, fondurile alocate pentru sprijinirea producției de roșii și de lână au fost fraudate masiv, a declarat vineri, în Botoșani, ministrul Adrian Oros.
Inaugurate cu mult fast în guvernarea PSD și prezentate poporului drept un sprijin concret pentru producătorii autohtoni, respectivele programe au folosit, de fapt, la devalizarea organizată și masivă a fondurilor publice de către mafia de partid.
Același lucru s-a întâmplat și cu programul de reabilitare a irigațiilor. Lucrările au fost încredințate clientelar, pe filieră politică, și au fost executate incomplet sau de mântuială. În momentul punerii în funcțiune a instalațiilor, s-a constatat că sub 20% din suprafața raportată era folosibilă cu adevărat.
Ministrul agriculturii, Adrian Oros: “Am constatat foarte multe dosare fictive. Depuse fictiv”
„Am constatat că, în foarte multe judeţe, sper că nu și aici, la dumneavoastră (n.r. – în județul Botoșani), dar în judeţele din sud, unde s-au făcut verificări, am constatat foarte multe dosare fictive. Depuse fictiv. Banii care fi trebuit să se îndrepte către cei care, într-adevăr, cultivau tomate în spaţii protejate s-au dus şi la alţii”, a dezvăluit ministrul Oros.
„Unele s-au terminat cu dosare penale. Nu noi anchetăm acest lucru. Am luat măsuri administrative şi am trimis la cei care se ocupă să facă partea aceasta penală, dar am cerut anul acesta mai multă responsabilitate”, a mai adăugat demnitarul când s-a referit la Programul “Tomate”, lansat cu mare fast, în 2017, de Guvernul PSD.
Cum s-au furat banii de subvenții pentru producția de lână: se raportau 36 de kilograme pe cap de oaie, când maximul posibil este 4 kilograme!
Petre Daea, ministrul agriculturii din perioada 2017-2019, s-a lăudat cu programul subvențiilor pentru lână. Banii erau fraudați masiv prin producții fictive. Se raportau și 36 de kilograme de lână pe cap de oaie, când în România cantitatea obținută este de 3-4 kilograme
Același tip de “suveică” pusă pe picioare s-a descoperit și în spatele programului generos de subvenționare a prețului la lână.
Adrian Oros a povestit că, de fapt, banii s-au dus la intermediari, și nu la producători: „În mod fictiv treceau pe carnetele de comercializare a fermierilor că au preluat o anumită cantitate de lână contra unei sume. (…) Deci, fermierul îl plătea pe intermediar, între două și patru sute de lei, ca acesta să treacă în mod fictiv pe carnetul de comercializare că a preluat lâna.
Când am făcut un calcul, ce cantitate de lână a predat un anumit fermier, și am împărțit la numărul de oi, am constat că erau oi sau ferme care aveau producție de 36 de kilograme de lână pe oaie, de 17 kilograme lână!
Toți crescătorii de oi știu că în România mai mult de 4 kilograme de lână pe oaie nu se pot obține. De regulă, 3. Și acolo a fost fraudat programul. A fost fraudat, pentru că nu a câștigat crescătorul, ci a câștigat iarăși acel intermediar”.
Modul în care s-a administrat toată această operațiune de finanțare a producției de tomate și de lână, în perioada 2017-2019, a fost o imensă bătaie de joc, combinație de amatorism, nepăsare și prostie.
Oros spune că acum se centralizează pagubele, dar operațiunea e anevoioasă pentru că “Am găsit, în multe județe, doar niște evidențe în Excel. Acum se face ancheta internă”.
S-a raportat reabilitatea irigațiilor pe 2.000.000 de hectare. Când s-a dat drumul la apă, s-a constatat că doar 350.000 erau funcționale
Un alt cal de bătaie a propagandei așa-zis naționaliste a PSD, reabilitatea sistemelor de irigații, a dus tot la fraudarea bugetului public.
„Avem un sistem de irigații care acum se reabilitează. A început în urmă cu patru ani, cu un program de reabilitare a infrastructurii principale de irigații care, dacă ar fi fost reparat în mod corect, ar fi deservit cam două milioane de hectare.
Sigur, acest lucru nu s-a întâmplat. Se pare că s-au reabilitat cam maximum 300-350.000 de hectare.
Pe o parte s-au făcut lucrări incomplete, pe de altă parte s-au făcut lucrări proaste și am constatat asta acum, când am dat drumul la apă pe canale”, a declarat Oros.
Dragnea și Daea în filmul „Cum se fură slăvind roșia românească”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Sebastian Lăzăroiu, fost consilier prezidențial în echipa lui Traian Băsescu, lansează o acuzație extrem de gravă la adresa președintelui Curții Constituționale (CCR). „Din nefericire, la comutatorul lui Dorneanu are acces direct și o putere străină”, scrie Lăzăroiu pe Facebook.
Valer Dorneanu a ridicat uriașe suspiciuni în luna mai 2018, când a plecat la Sankt Petersburg, în Rusia, în ciuda avertismentului dat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care-i recomandase să nu facă deplasarea. Voiajul lui Dorneanu a fost un gest de sfidare a sancţiunilor internaţionale la care este supusă Rusia după anexarea în forță a Peninsulei Crimeea (de la Ucraina).
Călătoria lui Dorneanu la Sankt Petersburg venea la doar două luni după ce acesta anunţase că instituţia pe care o conduce (CCR) nu mai doreşte să fie implicată în discuţiile cu partenerii europeni din cadrul Mecanismului de Cooperare Verificare (MCV). O poziționare scandaloasă, anti-europeană și pro-rusă.
În acest context, nu e greu de intuit la care putere străină s-a referit Sebastian Lăzăroiu, în legătură cu Valer Dorneanu.
Apropo: Dorneanu este creația politică a lui Ion Iliescu, cea mai importantă „săgeată” a Moscovei în România ultimelor trei decenii. Dorneanu a fost și consiier prezidențial al lui Iliescu.
Postarea lui Sebastian Lăzăroiu
„Pentru cei care vor să înțeleagă schema de funcționare a roboțeilor mafiei PSD-iste, Mircea Marian oferă o retrospectivă. Valer Dorneanu, actualul șef al CCR, a declarat ieri neconstituțională o ordonanță de urgență avizată în 1999 de Valer Dorneanu (coincidență de nume?), președintele Consiliului Legislativ, și aprobată prin lege de (ei, nu se poate!) Valer Dorneanu, șeful Camerei Deputaților în 2004. Principiul de funcționare e simplu – switch off/switch on.
Să mai reamintim că Valer Dorneanu (același?) a fost Avocatul Poporului, numit de PSD în plină lovitură de stat, în vara lui 2012, pentru a fi siguri că nu contestă la CCR celebrele ordonanțe care au doborât statul de drept (Ponta era pe atunci MC). Amintesc asta ca să înțelegeți raportul dintre Valer Dorneanu (un jurist obscur, fără biografie) și păpușarul care l-a zămislit într-o noapte de beție cu fantoma lui Stalin. A fost plimbat prin toate funcțiile posibile, unde a executat orbește tot ce i s-a ordonat. Din nefericire, la comutatorul lui Dorneanu are acces direct și o putere străină.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Până la încarcerarea lui Liviu Dragnea, cei din PSD se plângeau că regina anticorupției românești face jocurile „Statului Paralel”, acordându-le imunitate judecătorilor și procurorilor. O intoxicare grosolană! Doar în 2014, de exemplu, în mandatul ei au fost trimiși în judecată 35 de magistrați, iar 20 au primit condamnare definitivă. Între 2002-2004, în plină epocă PSD, au fost condamnați doar un procuror și un judecător sindic!
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că Laura Codruța Kovesi a fost destituită în mod abuziv din fruntea DNA, în urmă cu doi ani, de către regimul PSD și aliații din ALDE și UDMR. De ce clica mafiotă condusă pe atunci de Liviu Dragnea a dorit din răsputeri să scape de ea? E simplu! Ca să-l salveze pe escrocul din Teleorman de la pușcărie (până la urmă, tot acolo a ajuns!), dar și ca să stopeze eventuale alte arestări, alte dosare penale ce urmau să fie finalizate.
Mai e un aspect: într-un singur an petrecut la DNA, Kovesi a băgat la pușcărie de 10 ori mai mulți infractori decât procurorul comunist Amarie în perioada Iliescu (președinte) – Năstase (premier).
Kovesi nu s-a lăsat niciodată învinsă. În toamna anului trecut, ea a fost numită, oficial, procuror-șef al Parchetului European. Fosta șefă a DNA a primit această sarcină extrem de importantă, din partea Parlamentului European și a Consiliului European, pe propriile ei merite.
Să nu uităm un aspect esențial. Laura Codruța Kovesi a avut o contribuție capitală la arestarea unor cunoscuți politicieni români, dovediți cu acte de infracțiuni majore: de la abuz în serviciu până la spălare de bani, mită și sustragerea de la plata impozitelor către stat.
În perioada tandemului Iliescu – Năstase (2000-2004), nu s-a înregistrat niciun dosar de corupție de mare calibru. Au fost trimiși în spatele gratiilor doar oameni total necunoscuți. Și asta pentru ca PSD-ul de atunci să arate Europei, în special celor de la OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), că instituția condusă la acea vreme de Ioan Amarie își face treaba.
Lucrurile stăteau, de fapt, altfel. De cele mai multe ori, dosarele au urmat calea tergiversărilor. Amarie se plânsese că n-are destui procurori în raport cu numărul de dosare ce trebuia studiate. Avusese 84 de procurori în subordine. În doi ani, până la finele lui 2004, 144 de inculpați au primit o condamnare definitivă.
Într-un singur an, Kovesi, beneficiind de ajutorul a 97 de procurori (cu numai 13 în plus), a trimis în judecată 1.167 de inculpați, dintre care 1.138 au fost condamnați. Ce diferență uriașă față de mandatul lui Amarie!
Cifrele spun totul: Amarie în doi ani – 144 de condamnați definitiv; Kovesi într-un an: 1.138. Practic, aproape de zece ori mai mult!
2002-2004: PNA (Parchetul Național Anticorupție) în perioada conducerii PSD, Ion Iliescu (președintele României), Adrian Năstase (prim-ministru)
* În perioada 1 septembrie 2002 – 31 decembrie 2004, PNA a avut de soluționat 4.552 de cauze de corupție. 609 dintre ele au rămas nerezolvate.
* Din cele 3.953 de cauze soluționate, s-au întocmit 346 de rechizitorii. Pentru 3.607 au fost date soluții de netrimitere în judecată.
* Din 346 de cauze pentru care s-au întocmit rechizitorii, au fost trimiși în judecată 1.068 de inculpați (289 dintre ei – în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea unui număr de 2.492 de infracțiuni de corupție).
* De la data înființării Parchetului Național Anticorupție și până la 31 decembrie 2004, instanțele au pronunțat 190 de hotărâri de condamnare, privind 417 inculpați, trimiși în judecată de PNA.
– 1 director al Agenției SAPARD din cadrul Ministerului Agriculturii
– 1 consilier din Ministerul Integrării Europene
– 67 de ofițeri și subofițeri MAI
– 26 ofițeri și subofițeri MApN
– 1 judecător sindic
– 1 procuror
– 7 comisari ai Gărzii Financiare
– 1 director adjunct din Primăria Municipiului București
– 6 directori de bancă și 15 funcționari bancari
– 53 de directori de societăți comerciale
– 11 funcționari vamali
– 1 avocat
– 1 profesor universitar
– 1 executor judecătoresc
– 3 consilieri juridici
– 2 experți tehnici ai Ministerului Justiției
– 1 director general al administrației piețelor
* Prin cele 85 de hotărâri definitive au fost condamnați definitiv doar 144 de inculpați din cei 417.
* Unui procuror i-au revenit, în doi ani, nu mai puțin de 204 dosare de soluționat din totalul de lucrări: 17.191.
2014: DNA (Direcția Națională Anticorupție) în ultimul an de mandat al președintelui Traian Băsescu
* Din 9.111 cauze de soluționat, s-au întocmit 317 rechizitorii.
* Au fost trimiși în judecată 1.167 de inculpați. Dintre aceștia, au fost condamnați 1.138.
* Regimul PSD se plângea că procurorii și judecătorii controlează România. Se vorbea de așa-zisul „Stat Paralel”, de „Republica Procurorilor”. Nimic mai fals. Numai în 2014, în plină activitate a DNA, în mandatul lui Kovesi au fost trimiși în judecată 35 de magistrați, iar 20 dintre ai au primit condamnare definitivă!
* Practic, într-un singur an, Laura Codruța Kovesi a făcut ceea ce n-au reușit să realizeze cei de la PNA în perioada 2002-2004, când au fost condamnați un singur procuror și un singur judecător sindic! Retorica borfașilor era o minciună grosolană, venită mai ales din partea televiziunilor de intoxicare ale lui Dan Voiculescu.
* Doar în 2014, ca urmare a anchetelor DNA, instanțele de judecată au dispus confiscarea și recuperarea prejudiciilor, cifrate la peste 310 milioane de euro.
* În doi ani, pe vremea lui Adrian Năstase, niciunui politician de calibru nu i s-a găsit vreo infracțiune. Toți infractorii condamnați între 2002-2004 au fost practic necunoscuți. În vreme ce, în mandatul lui Băsescu, în 2014, Kovesi a executat cu dovezi politicieni de rang înalt. Iată câțiva dintre ei, condamnați într-un singur an:
– 1 prim-ministru (Adrian Năstase – 4 ani în dosarul Zambaccian)
– 1 vicepremier (George Copos – 3 ani și 8 luni în dosarul Transferurilor)
– 6 miniștri (Zsolt Nagy – 4 ani pentru aderare la un grup infracțional; Codruț Șereș – 4 ani pentru trădare și transmitere de secrete; Sorin Pantiș – 7 ani în dosarul „ICA”; Relu Fenechiu – 5 ani în dosarul „Transformatorul”; Miron Mitrea – 2 ani pentru luare de mită; Monica Iacob Ridzi – 5 ani pentru abuz în serviciu).
Cum a reușit Kovesi o asemenea performanță? De ce nu și Amarie?
Aflată la cârma DNA, Kovesi a avut mână liberă să-i bage la pușcărie pe toți marii infractori ai României. N-a ținut cont de nicio coloratură politică. Drept dovadă, l-a trimis după gratii chiar pe Mircea Băsescu, fratele președintelui Traian Băsescu.
Spre deosebire de ea, procurorul Ioan Amarie, uns de Ion Iliescu în fruntea PNA, a îndeplinit întocmai ordinele impuse de PSD.
* Amarie a avut vechi state de serviciu în domeniu, înainte de 1989. L-a cunoscut pe Iliescu spre sfârșitul anilor ’70, când a urmat cursurile Școlii Interjudețene de partid de la Iași. În același timp, Iliescu era prim-secretar PCR al județului.
* Conform unui articol apărut în „România liberă” în urmă cu 14 ani, Amarie a urmat două cursuri de perfecționare la Academia „Ștefan Gheorghiu”. „În 1982, procurorul-șef Ioan Amarie a plecat de la Dorohoi spre București și nu s-a mai oprit decât la porțile Academiei «Ștefan Gheorghiu». Se înscrisese în Programul pentru cadrele de conducere din sistemul procuraturii și justiției, inițiat de PCR. Dornic de învățătură, Amarie a urmat aici două cicluri. Și a tot învățat, potrivit programei, despre «contribuția PCR și a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la dezvoltarea creatoare a teoriei revoluționare, la soluționarea problemelor actuale și de perspectivă ale făuririi societății multilateral dezvoltate». Potrivit orarului, Amarie învăța lunea, de la 10 la 12, cum stau lucrurile cu «strategia dezvoltării economico-sociale a României în lumina Congresului al XII-lea al PCR», iar de la 12 la 14 despre «contribuția PCR, a secretarului său general la îmbogățirea teoriei revoluționare a clasei muncitoare». Marțea participa la dezbaterile privind «democratizarea actului de conducere», iar joia dădea teste de verificare a cunoștințelor. (…) A lucrat din greu la lucrarea cu tema «Activitatea de prevenire și fenomenul religios. Contribuția procurorului în ridicarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii».
* Conform Wikipedia, în 1994, Ioan Amarie, aflat la volan, a accidentat mortal o femeie. A fost scos din urmărire penală, motivându-se că „șoferul a fost în imposibilitatea de a observa intenția victimei, din cauza obturării câmpului vizual”.
* A mai fost cercetat pentru alt accident rutier, produs în 2011, soldat cu moartea a două persoane.
* Când a fost numit procuror-șef la nou-creata instituție anticorupție, PNA, procurorii europeni l-au descris astfel: „He comes from nowhere” („El vine de nicăieri”).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
E greu de crezut, dar administrația orașului Cluj-Napoca a reușit să strângă în 2019, la bugetul local, din venituri proprii, mai mulți bani decât București! Capitala, care concentrează un sfert din PIB-ul țării, a avut încasări de 302,35 milioane de lei, în timp ce Cluj-Napoca (cu o populație de 5,7 ori mai mică) a colectat 347,38 milioane de lei. Un alt mare oraș, Timișoara, este și el aproape, cu 270,5 milioane de lei.
Pentru comparație, să vedem cum stau București, Cluj-Napoca și Timișoara la venituri proprii în raport cu populația fiecăruia dintre ele (conform recensământului din 2011).
Cluj-Napoca … 347,38 mil. lei … 0,33 mil. locuitori … 1.052,7 lei/locuitor
Timișoara ……. 270,50 mil. lei … 0,32 mil. locuitori … 845,3 lei/locuitor
București …….. 302,35 mil. lei … 1,88 mil. locuitori … 160,8 lei/locuitor
Concluzie: Bucureștiul administrat de Gabriela Firea (PSD) a obținut, din venituri proprii, de 6,55 ori mai puțini bani pe cap de locuitor decât Clujul lui Emil Boc (PNL) și de 5,25 ori mai puțin decât Timișoara lui Nicolae Robu (PNL)!
Ce înseamnă „venituri proprii”
Veniturile proprii reprezintă, în bugetul administrației locale, banii încasați din alte surse decât ce se primește de la guvern și din fondurile europene. Spre exemplu, impozitele pe clădiri, pe terenuri, taxele judiciare de timbru, taxele hoteliere, impozitele pe mașini, venituri din concesiuni și închirieri, amenzi, taxe speciale, taxe pentru eliberarea unor licențe de funcționare etc.
O categorie aparte pe care o trecem la veniturile proprii este reprezentată de banii primiți din diverse fonduri europene, în cadrul unor programe.
Veniturile de la bugetul de stat sunt cotele defalcate din impozitul pe venit, cota-parte din TVA, subvențiile pentru finanțarea aparaturii medicale și a sănătății, dar și împrumuturi contractate la trezoreria statului de către autoritățile locale (anul trecut, administrația Firea a împrumutat de la stat 459,66 milioane de lei).
Fiasco total la veniturile proprii: și-au propus încasări de 3,25 miliarde de lei și au realizat 302 milioane
În cazul Bucureștiului asistăm la o veritabilă catastrofă administrativă în materie de estimare a veniturilor proprii. Conform proiectului de buget înaintat de Gabriela Firea, pe 23 aprilie 2019, Consiliului General al Primăriei Municipiului București, veniturile totale pe anul trecut ar fi trebuit să fie de 6,79 miliarde de lei.
Se preconiza că Guvernul va aloca 3,54 miliarde de lei – și așa a fost, ba chiar mai bine, pentru că de la bugetul central s-au dat, până la urmă, 3,7 miliarde de lei.
În schimb, secțiunea veniturilor proprii a fost un fiasco total, de proporții nemaiîntâlnite: administrația Firea a estimat că va încasa 3,25 de miliarde de lei din exploatarea resurselor orașului, dar a încasat în final doar 302 milioane, adică 9,4%!
Practic, până la urmă, bugetul Bucureștiului s-a făcut aproape în totalitate pe ce s-a primit de la Guvern. În schimb, Clujul lui Emil Boc a excelat la capitolul venituri proprii, mai ales din fonduri europene.
Lectura documentelor pe care Ziaristii.com vi le pune la dispoziție este realmente șocantă. E greu de înțeles cum e posibil ca administrația Firea să se fi înșelat într-o asemenea manieră asupra veniturilor pe care urma să le realizeze, realizând mai puțin de 10%.
Spre exemplu, la rubrica „Venituri nefiscale”, în proiectul de buget aprobat pe 23 aprilie 2019 se estima că vor fi încasați 2,135 miliarde de lei. În final, s-au realizat doar 131,9 milioane, adică 6,1%!
La toate rubricile, eroarea este totală, pur și simplu inexplicabilă – ca și cum cineva ar fi trecut în bătaie de joc, la nimereală, niște cifre pe un document oficial după care avea să se guverneze Bucureștiul un an întreg.
Venituri din prestări servicii: 1,8% din estimarea bugetară (5,3 milioane de lei) ! Fonduri UE: 2,4% (90,8 milioane)!
La capitolul „Venituri din prestări de servicii și alte activități”, în proiectul de buget propus de Firea și aprobat în aprilie anul trecut, scria că se vor încasa, la bugetul local, 295 de milioane de lei. În final, s-au realizat 5,3 milioane, adică 1,8%!
Un rateu monumental s-a consemnat și la rubrica „Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2019” – cu alte cuvinte, bani primiți de la Uniunea Europeană și instituții internaționale pentru finanțarea unor proiecte. Administrația Firea a estimat că în 2019 va încasa 368,5 milioane de lei, dar a reușit să atragă doar 90,87 milioane, adică 2,4%!
Absolut șocant este că, pe 18 decembrie 2019, așadar cu doar 13 zile înainte de sfârșitul anului, când devenise clar că nu se va realiza bugetul, primărița Bucureștiului încă mai susținea că se vor realiza venituri totale de 5,9 miliarde de lei. Realitatea este că, în final, s-au realizat doar 4,05 miliarde (la care, în documentele raportate la Ministerul Finanțelor, se adaugă un împrumut făcut la Trezorerie în valoare de 459,66 milioane de lei).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Consiliul General al Primăriei Bucureștiului discută joi, 30 aprilie, propunerea înaintată de primărița Gabriela Firea ca fosta bază sportivă „Girueta”, din Sectorul 4, să fie transformată în hipermarket.
Planul nu e nou, Gabriela Firea încearcă acest lucru de doi ani, dar până acum opoziția locuitorilor din zonă – care nu au la dispoziție, în apropiere, un alt spațiu de recreere – și a ONG-urilor a blocat proiectul. Acțiunea este și ilegală, pentru că, potrivit Legii Sportului 69/2000, schimbarea destinației unei baze sportive nu este legală.
Baza „Girueta” din Berceni: lăsată deliberat în paragină, acum devine hipermarket. Avizele ministerelor au fost obținute pe vremea guvernării PSD
Baza “Girueta”, amplasată în cartierul Berceni, pe Strada Drumul Găzarului, numărul 26 B, a fost funcțională până în anii 2000. Apoi a fost lăsată de autorități în paragină. „Libertatea” scrie că proiectul de PUZ (Plan Urbanistic Zonal) este realizat de firma unui arhitect fără studii în domeniu.
Deși cartierul este unul de blocuri, fără spații verzi sau parcuri în apropiere, Gabriela Firea a decis că pe locul fostei baze sportive să fie construit un hipermarket Kaufland. Locuitorii protestează și obiectează că au deja în zonă un hipermarket, dar n-au unde să-și plimbe copiii și să facă mișcare. În plus, toată lumea se teme că în cartier vor crește poluarea și aglomerația, odată cu apariția noului magazin.
Conform proiectului susținut de primarul general, din cei 15.596 de metri pătrați ai fostei baze „Girueta”, pe 1.000 de metri pătrați se va face o sală de sport.
Cu roșu este iîcercuit spațiul fostei baze sportive care devine hipermarket. Cerculețul albastru arată dimensiunea terenului de sport pe care promit că-l fac. Din 15.590 mp, rămân 1.000 mp
Toate avizele de la diverse instituții atașate la dosar datează din timpul guvernării PSD. Spre exemplu, avizul favorabil de la Ministerul Tineretului și Sportului este din 14 mai 2018 (ministru Ioana Bran), iar avizul Ministerului Sănătății este din 4 octombrie 2018 (ministru Sorina Pintea).
Aici se vede clar când au fost obținute avizele, mai ales de la ministere. Toate – acum doi ani, pe vremea guvernării PSD
„Consultarea publicului” – o mare bătaie de joc
Documentația acestui proiect arată felul batjocoritor în care s-a procedat față de locuitorii din zonă. Direcția Generală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului – Direcția Urbanism menționează, în raportul atașat, că „în vederea informării și consultării publicului, solicitantul a procedat la amplasarea de panouri de informare la fața locului și publicarea materialului informativ pe pagina de internet a Primăriei Municipiului București”.
Așadar, publicul a fost „informat” și „consultat” prin niște panouri și pe site-ul Primăriei!
La punctul 2 al raportului, lucrurile devin și mai clare în privința interesului autorităților față de opinia locuitorilor din zonă, în legătură cu transformarea unei baze sportive în magazin comercial: „Datele și locurile tuturor întâlnirilor în care cetățenii au fost invitați să dezbată propunerea solicitantului: nu au fost organizate întâlniri„.
În schimb, „observațiile și propunerile cetățenilor au fost consemnate pe portalul dedicat al PMB URBONLINE, secțiunea Planuri urbanism în consultare”.
Aici vedem cum a fost „consultat” cetățeanul. Au pus niște panouri stradale și au „ascuns” undeva, pe site-ul Primăriei, informațiile și locul unde puteai trimite comentariile, în caz că aveai obiecții
Nicușor Dan: „Proiectul încalcă flagrant Legea Sportului”
Nicușor Dan, candidatul Opoziției anti-PSD (PNL – USR/PLUS – PMP) la alegerile pentru Primăria Capitalei, a anunțat că se va opune joi: „Proiectul încalcă flagrant Legea sportului 69/2000. Art. 79 din lege prevede:
«(1) Schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului și cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desființate.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și societăților comerciale care dețin active patrimoniale destinate activității sportive ce au aparținut statului.»
Fosta bază sportivă are o suprafață de 15.000 mp. PUZ-ul prevede ca pe mare parte din teren să se amenajeze un hipermarket, iar pe o suprafață de 1.000 mp (6%) să se amenajeze o sală de sport. Evident că o sală de sport de 1.000 mp nu este similară bazei sportive de 15.000 mp, în sensul legii sportului.
Proiectul este cu atât mai absurd, cu cât în zonă nu există niciun spațiu verde, locuitorii fiind nevoiți să meargă peste un kilometru până la Orășelul Copiilor, parcul cel mai apropiat”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cotidianul Washington Post își fundamentează o analiză despre „pandemia de corupție” generată de coronavirus cu patru exemple de pe trei continente: Columbia și Argentina (din America de Sud), Bangladesh (din Asia) și România (din Europa).
Jurnaliștii americani inventariază achiziții și cheltuieli suspecte din cele patru țări.
„În România, unde procedura normală de licitație a fost suspendată pentru a accelera achizițiile, au apărut critici și semnale de alarmă în ceea ce privește înțelegerile pe sub masă. Romwine&Coffee SRL, o companie mică, cu sediul la 32 de km de București, vinde țigări și lichior. Dar a câștigat două contracte în valoare de 12,6 milioane de dolari pentru a furniza măști medicale la preț dublu față de prețul pieței.
Afacerea a avut loc după ce Sanimed International, un furnizor de echipamente medicale, a făcut un parteneriat cu vânzătorul de țigări și lichior. Proprietarul Sanimed, Cătălin Hideg, a explicat presei că acordul nu este neobișnuit.
«Peste tot în lume, toate companiile mari folosesc alte companii pentru licitații. Se fac consorții, asocieri, parteneriate», a declarat Hideg pentru B1TV. El a adăugat că«sunt companii cu trei angajați și trei laptoturi care câștigă licitații de sute de milioane de euro».”
Sorin Ioniță, expert în administrație publică, a declarat pentru „Washington Post” că bătălia pentru contracte în timpul epidemiei de coronavirus reprezintă „o zonă gri”.
O achiziție scandaloasă
Contractul scandalos care a plasat România pe „lista rușinii”, alături de Columbia, Argentina și Bangladesh, a fost realizat de Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), instituție înființată în octombrie 2018 de Guvernul Dăncilă, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, la comanda politică a atotputernicului (pe atunci) Liviu Dragnea.
Șefa ONAC, Cornelia Nagy, are rang de secretar de stat și este soție de ambasador. A migrat de la Satu Mare la București, unde a devenit emblema clientelismului politic, făcând naveta între mai multe ministere și instituții. Actuala funcție a căpătat-o de la trioul Dăncilă – Greblă – Teodorovici.
O dezvăluire a ziariștilor de la Recorder.ro a șocat opinia publică: Guvernul României a încredințat un contract de 56 de milioane de lei (12 milioane de euro), pentru achiziționarea a 1.750.000 de măști de protecție, măruntei firme Romwine&Cofee.
Această firmă a fost înființată în urmă cu un an și are ca obiect principal de activitate „comerț cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun, efectuat prin standuri, chioșcuri și piețe”. Firma este deținută în acte de o anume Maria Cristian și are sediul în satul Uzunu, comuna Călugăreni (județul Giurgiu).
Ancheta a dus rapid la Cătălin Hideg, patronul firmei Sanimed International, care a admis că firma sa se află, de fapt, în spatele Romwine&Cofee. Un vechi client al banilor publici, deși firma sa „de bază”, Sanimed, are datorii uriașe la stat.
Sesizat de scandalul iscat, premierul Ludovic Orban i-a cerut ministrului de Finanțe, Florin Cîțu, să dispună „o anchetă a Corpului de Control” al ministerului la ONAC. „Aştept rezultatele acestei anchete”, a adăugat Orban, care are bănuielile sale: „Mi se pare ciudat ca o firmă care nu prea are istoric şi nu are experinţă în zona medicală să poată să obţină un asemenea contract”.
Până când vor veni rezultatele controlului, să aruncăm, anticipat, o privire spre personajul care conduce misterioasa și atotputernica instituție care se ascunde în spatele a patru inițiale: ONAC. Cine este și de unde vine Cornelia Nagy?
Favorita PSD (Dăncilă – Greblă – Teodorovici)
Pe 8 octombrie 2018, prim-ministrul Viorica Vasilica Dăncilă a semnat prin Decizia nr. 269, prin care Cornelia Nagy a fost eliberată din funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
Nu a fost însă o sancțiune, ci o premiere: imediat, prin Decizia nr. 270, Cornelia Nagy a fost numită în funcția de președinte al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC).
Ambele decizii au fost semnate de prim-ministrul Viorica Vasilica Dăncilă și de secretarul general al Guvernului, Toni Greblă.
Pentru numirea la șefia ONAC, propunerea a făcut-o, formal, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, întrucât ONAC a fost plasată din start în subordinea Ministerului Finanțelor.
În noiembrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură. Dăncilă, Greblă și Teodorovici au părăsit Palatul Victoria, dar Cornelia Nagy a rămas neclintită la șefia ONAC. Acolo a prins-o și pandemia de coronavirus, când a crescut brusc nevoia unor achiziții urgente, fără licitație.
Așa a ajuns ONAC-ul condus de Cornelia Nagy să semneze contracte de zeci de milioane de euro pentru măști de protecție, aduse din Turcia. Dar vechile năravuri n-au dispărut nici în pandemie: Cornelia Nagy a acceptat un preț de trei ori mai mare decât cel cu care erau aduse aceleași măști de către societatea Unifarm (aflată în subordinea Ministerului Sănătății).
Prețuri umflate la volume uriașe
Ziariștii de la Recorder.ro au demonstrat că prețul plătit de ONAC firmei Romwine&Cofee pe cele 1.750.000 de măști (26 de lei bucata pentru FFP2, 38 de lei pe FFP3) este de 2-3 ori mai mare decât cel cu care s-au făcut achiziții similare pe piață.
De exemplu, o mască FFP2 a putut fi cumpărată, prin Unifarm (societate a statului român, arondată Ministerului Sănătății), cu 1,8 dolari, adică 8 lei bucata. Prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), aceeași mască a fost cumpărat cu 16 lei.
De la 8 sau 16 lei la cei 26 de lei plătiți de ONAC-ul doamnei Nagy e cale lungă! Mai ales că valoarea contractului e spectaculoasă: 12 milioane de euro.
„Nu ştiu, domnu’ ziarist, dacă sunt prea scumpe. Să verifice presa, să verifice cine doreşte dacă sunt la suprapreţ. Astea sunt preţurile care sunt acum pe piaţă, nu avem altă posibilitate” (Cornelia Nagy, în dialog cu Recorder.ro).
Iată că există și „alte posibilități”! Chiar pe SEAP: 16 lei bucata, nu 26! Iar când iei volume mari, ți se mai face și un discount.
CV-ul bogat al Corneliei Nagy
* „Baroneasa ONAC”, Cornelia Nagy (57 de ani), și-a început ascensiunea la Satu Mare. A lucrat 15 ani la Vama Petea, de la granița româno-maghiară: 12 ani controlor (1985-1997), 2 ani șef birou vamal (1997-1999), un an expert vamal (1999-2000).
* În decembrie 2000, odată cu instaurarea autoritară a regimului Iliescu-Năstase, Cornelia Nagy și-a luat zborul spre București. Nu se știe prin ce relație politică, a aterizat direct în Ministerul de Finanțe, cu rangul de consilier superior. A avut atribuții la ANAF – Direcția de Control Financiar.
* Pe 1 noiembrie 2005, Cornelia Nagy a fost numită șefă de cabineta ministrului de Finanțe din Guvernul Tăriceanu, Sebastian Vlădescu.
* După 7 luni, pe 30 mai 2006, a preluat șefia Serviciului de coordonare și verificare a achizițiilor publice, în cadrul aceluiași Minister al Finanțelor. A ocupat funcția timp de un an, suficient încât să se îndrăgostească de achizițiile publice.
* Tot la Achiziții Publice a rămas și în următorii trei ani (2007-2010), dar ca director general, în cadrul unui minister comasat (Ministerul Economiei și Finanțelor).
* Urmează alți trei ani (2010-2013) ca director general la achiziții, în același Minister de Finanțe, după despărțirea acestuia de Ministerul Economiei.
* Trece un an (2013-2014) la Ministerul Sănătății, tot la achiziții.
* Pentru un an și jumătate (aprilie 2014 – noiembrie 2015) se mută la Ministerul Mediului, ca secretar general adjunct.
* După căderea Guvernului Ponta, Cornelia Nagy revine, pentru alte 7 luni, la Ministerul Finanțelor (noiembrie 2015 – iunie 2016), tot ca secretar general adjunct.
* Urmează aproape un an (2016-2017) ca șefă a Direcției Servicii Interne din același Minister al Finanțelor.
* În luna mai 2017 revine ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului. Ocupă temporar, prin detașare, funcția de secretar general al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).
* Pe 8 octombrie 2018, Viorica Dăncilă o numește ca director al nou-înființatului Oficiu Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC). Așadar, revine în aria Ministerului de Finanțe, unde se află și în prezent.
Această longevitate de aproape de 20 de ani în zona guvernamentală, cu migrația între trei ministere total diferite (Finanțe, Mediu, Sănătate), a fost posibilă grație susținerii politice permanente pe care i-a asigurat-o UDMR.
În aceste două decenii, Cornelia Nagy a lucrat cu miniștri de la toate partidele mari care au guvernat: Mihai Tănăsescu, Florin Georgescu (PSD), Ionuț Popescu, Sebastian Vlădescu, Varujan Vosganian, Daniel Chițoiu, Eugen Nicolăescu, Florin Cîțu (PNL), Gheorghe Pogea, Gheorghe Ialomițianu (PDL), Attila Korodi (UDMR), Grațiela Leocadia Gavrilescu (ALDE).
Ferdinand Nagy, ambasadorul
Ferdinand Nagy
Și soțul Corneliei Nagy, Ferdinand Nagy, a profitat din plin de trambulina politică numită UDMR. Acesta e fiul unui fost lider comunist din Covasna, din „Epoca Ceaușescu”.
Ferdinand Nagy s-a cuibărit la Ministerul de Externe, dar a avut două mandate și la Protecția Consumatorului (ANPC)!
Câteva repere extrase din CV-ul său:
* 2013: ambasadorul României în Muntenegru
* 2011: preşedintele Biroului Internaţional de Expoziţii (BIE), Paris
* 2011-2013: reprezentant cu însărcinări speciale, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2012 – Yeosu, Korea
* 2009-2011: subsecretar de stat, MAE, Comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2010 – Shanghai, China
* 2007-2009: secretar general, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
* 2006-2007: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
* 2003-2006: secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; comisar al Secţiunii Române pentru EXPO 2005 – Aichi, Japan
* 2001-2003: secretar general, Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Comisarul Costel Marian Șerban, fostul șef al Poliției orașului Bolintin Vale (județul Giurgiu), recidivează în ticăloșie. După ce a bătut sălbatic un bărbat deja imobilizat, culcat cu fața la pământ, Șerban și-a mințit șefii de la județ că a devenit violent pentru că în apropierea victimei sale se aflau, pe o masă, mai multe „obiecte contondente”, neprecizate însă.
În culpă se află și conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Giurgiu, care a acoperit atrocitățile de la Bolintin Vale timp de 5 zile, până când acestea au ajuns în spațiul public și n-au mai putut fi tăinuite. Șeful IPJ Giurgiu este comisarul-șef Constantin Cătălin Georgescu, care, ca și comisarul Costel Șerban, este un om de casă al baronului Niculae Bădălău, senator PSD de Giurgiu.
Imaginile cu romii culcați la pământ, cu mâinile legate la spate și loviți cu bestialitate de polițiștii din Bolintin Vale, au șocat România.
Șeful Poliției Bolintin Vale, care e filmat în timp ce lovește cu cruzime un bărbat imobilizat cu fața la pământ, a rămas în funcție 6 zile după incident, fiind demis de conducerea IPJ Giurgiu abia vineri, 24 aprilie.
Cu o zi înainte, șefii Poliției Române primiseră Raportului IPJ Giurgiu referitor la evenimentele de la Bolintin Vale. Tot joi, 23 aprilie, a fost sesizat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Cinci zile le-a luat polițiștilor din Giurgiu să sesizeze procurorii pentru „purtarea abuzivă” a colegilor lor!
Scandalagiii au fugit pe câmp, petrecăreții au luat bătaie
Ziarul „Libertatea” a intrat în posesia Raportului IPJ Giurgiu adresat șefilor Poliției Române. În documentul de două pagini se arată că polițiștii nu au fost sesizați să intervină în curtea romilor agresați, această intervenție s-a produs dintr-o întâmplare.
Sâmbătă, 18 aprilie, operațiunea a pornit de la un apel la 112, prin care o femeie raporta un conflict cu vecinul ei (cu toții, familii de romi). Au intervenit două patrule, care au primit ulterior întăriri de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS). După ce suspecții au fugit pe câmp, polițiștii au plecat în urmărirea lor și au dat întâmplător de un grup de romi care petrecea în jurul unui grătar, în ajunul Paștelui.
În raport se precizează că romii ascultau muzică și consumau băuturi alcoolice în jurul grătarului. „La vederea forțelor de ordine, acestea au început să se manifeste agresiv verbal, adresând injurii forțelor de ordine”, se arată în documentul ajuns la șefii Poliției Române.
Dar raportul nu exprimă neapărat adevărul, dovadă amănuntele care-l înfundă o dată în plus pe mincinosul comisar Șerban, dar care-i lasă în ofsaid și pe autorii raportului.
„Obiectele contondente” de pe masa care nu se vede în filmare
Minciuna nr. 1. În raport se precizează că doar șeful Poliției Bolintin Vale „a intervenit violent”, deși în filmare apar doi polițiști care lovesc romii culcați la pământ,
Minciuna nr. 2. Comisarul Costel Șerban își scuză comportamentul, motivând că persoana pe care a agresat-o a încercat să se ridice în timpul controlului corporal. Pe filmare, comisarul Șerban îl lovește sălbatic, de mai multe ori, pe bărbatul care, culcat la pământ, îl imploră să se oprească.
Minciuna nr. 3. În fața șefilor, comisarul Șerban spune că s-a temut de „obiectele contondente” care se aflau pe o masă de lângă bărbatul agresat. Nu se menționează însă despre ce obiecte este vorba, iar pe filmare nu se văd nici obiectele, nici masa. Deci, masa respectivă, dacă exista (probabil, cu cuțite, furculițe, linguri, ca la grătar), se afla mai departe de bărbatul culcat la pământ.
Minciuna nr. 4. Inițial, Poliția Giurgiu a comunicat că polițiștii din Bolintin Vale au intervenit pentru a aplana conflictul dintre două familii de romi, sugerând că e vorba de cei puși cu fața la pământ. În realitate, bătăușii au fugit pe câmp, iar polițiștii i-au bătut pe petrecăreți, nu s-au limitat să-i amendeze.
Poliția a dat amenzi de 13.000 de lei pentru 8 persoane surprinse în jurul grătarului, în seara de 18 aprilie.
Medicii au sunat la 112
În raport se mai arată că ancheta cu privire la purtarea abuzivă a fost pornită de Poliția Giurgiu, după ce trei dintre bărbații culcați la pământ au ajuns la spital pentru îngrijiri medicale. Ei s-au plâns că au fost bătuți de forțele de ordine din Bolintin Vale, iar medicii au sunat la 112.
Ofițerilor din cadrul Biroului de Investigații Criminale al IPJ Giurgiu le-a luat însă 5 zile pentru a sesiza Parchetul.
Procurorii au aflat de incident abia joi, în aceeași zi în care filmarea scandaloasă a ajuns în spațiul public. Tot pe 23 aprilie au deschis un dosar pentru purtare abuzivă, care este instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Între timp, Ministerul de Interne a anunțat că va trimite Corpul de Control la IPJ Giurgiu.
VIDEO: Bătaia din Sâmbăta Mare. Imagini cu puternic impact emoțional!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
