Ana Birchall, ultimul ministru al Justiției din guvernarea PSD, îi amintește fostei sale șefe de Guvern, Viorica Dăncilă, că are propria contribuție la nenorocirile comise de pușcăriașii liberați condiționat.
Într-o postare pe Facebook, Birchall pomenește două atrocități recente: incendierea unei adolescente de 17 ani și violarea unei fetițe de 6 ani – ambele fapte, comise de infractori periculoși, liberați anticipat pe baza legilor impuse de guvernarea infracțională PSD-ALDE-UDMR.
Ana Birchall, care între timp a fost exclusă din PSD, o indică printre vinovați pe Viorica Dăncilă, care i-a refuzat propunerile de înăsprire a condiţiilor de liberare condiţionată.
Premierul PSD a blocat inițiativele anti-pușcăriași „după ce probabil s-a consultat cu «specialiştii» Iordache şi gaşca (susţinători şi naşi şi ai recursului compensatoriu), care probabil îi explicaseră între timp că, de exemplu, înăsprirea condiţiilor de liberare condiţionată se aplică TUTUROR infracţiunilor, inclusiv infracţiunilor de corupţie!”, scrie Ana Birchall.
Așadar, conform fostului ministru al Justiției în Guvernul PSD, Dăncilă i-a blocat o inițiativă pro-justiție, în 2019, ca să nu-i îngreuneze o eventuală liberare condiționată „patronului” ei politic, Liviu Dragnea, care între timp ajunsese în pușcărie!
Beneficiar direct al deciziei criminale a Vioricăi Dăncilă: Ion Cristian Turnagiu. Anul trecut, acesta avea 44 de ani, dintre care ultimii 25 „petrecuți” în pușcărie. Era condamnat pe viață, pentru 5 crime comise până la vârsta de 19 ani.
„Legile lui Dragnea”, la care au contribuit major C. A. C. P. Tăriceanu, Florin Iordache și Tudorel Toader, i-au oferit lui Turnagiu șansa nesperată de a fi liberat. Cu o condiție: legislația să nu fie din nou înăsprită după condamnarea lui Dragnea. În vara anului 2019, ministrul Justiției, Ana Birchall, s-a zbătut să reașeze legile în matca lor, dar premierul Viorica Dăncilă s-a opus cu înverșunare. Avea o misiune: să apere legile strâmbe, ca să favorizeze liberarea lui Dragnea înainte de termen.
Până una-alta, Dăncilă a contribuit la liberarea anticipată a criminalului Turnagiu. Acesta a părăsit pușcăria anul trecut. Pe 12 iunie 2020 a recidivat printr-o agresiune extremă, asupra unei adolescente de 17 ani, în comuna Dârvari, județul Mehedinți. A aruncat benzină pe ea și i-a dat foc. Fata se află în stare gravă într-un spital din București, după două „escale” la unități medicale din Drobeta Turnu Severin și Craiova.
Tânăra din Dârvari se zbate între viață și moarte, având arsuri pe tot corpul. Viorica Dăncilă e bine la București, unde dă declarații…
Postarea Anei Birchall
„Mulţi dintre voi mi-aţi scris zilele acestea – şi public, şi în privat -, revoltaţi şi furioşi (şi pe bună dreptate) faţă de faptele, absolut abominale, săvârşite de persoane certate cu legea (cum este cazul recidivistului care a ars o tânără de 17 ani sau cel care a violat o fetiţă de 6 ani).
Ana Birchall
Aşa cum am mai spus, astfel de indivizi trebuie să-şi ispăşească vina şi să fie pedepsiţi pe măsura faptei lor, conform legii. Tocmai de aceea, anul trecut, urmare a deciziei CSAT şi după un efort susţinut, împreună cu specialiştii din Ministerul Justiţiei, după consultarea instituţiilor (Parchetul General, DIICOT, DNA) şi asociaţiilor profesionale, am propus mai multe modificări legislative absolut necesare privind înăsprirea condiţiilor pentru liberarea condiţionată, precum şi pentru înăsprirea pedepselor pentru infracţiuni contra persoanei.
Toate aceste propuneri sunt încă la Ministerul Justiţiei şi pot fi uşor asumate de actuala conducere a Ministerului Justiției şi adoptate exact pe modelul în baza căruia eu am rezolvat problema inspectorilor anti-fraudă: adoptat proiect de lege în Guvern şi trimis în Parlament în procedură de urgenţă.
Nu pot să nu mă întreb cum poate doamna Dăncilă să mai aibă tupeul să comenteze public, afişând o falsă preocupare şi îngrijorare, când ştie foarte bine că a blocat propunerile mele imediat după ce probabil s-a consultat cu „specialiştii” Iordache şi gaşca (susţinători şi naşi şi ai recursului compensatoriu), care probabil îi explicaseră între timp că, de exemplu, înăsprirea condiţiilor de liberare condiţionată se aplică TUTUROR infracţiunilor, inclusiv infracţiunilor de corupţie! În schimb, Dăncilă mi-a făcut o nouă cerere de remaniere… ca doar stăteam în coasta celor certaţi cu legea!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Din comandoul smardoiului Aurelian Bădulescu (viceprimar al Capitalei), trimis de Gabriela Firea pe Bd. Prelungirea Ghencea să bruieze conferința de presă a lui Nicușor Dan, a făcut parte și directorul STB (fosta RATB), Hazem Kansou.
Până în februarie 2020, acest Hazem Kansou a fost consilier general din partea PNL în Consiliul General al Capitalei.
Pe 14 februarie, Hazem Kansou a votat bugetul Primăriei, în varianta aberantă propusă de primărița Gabriela Firea. Votul său și cel al colegului său de partid Cristian Olteanu au fost decisive în adoptarea bugetului.
Pe 18 februarie, Hazem Kansou și celălalt trădător (Olteanu) au fost excluși din PNL. Șefa PNL București, Violeta Alexandru, anunța pe Facebook: „În şedinţa Biroului Politic al PNL – Filiala Municipiului Bucureşti, din 18 februarie, am propus şi s-a votat, în unanimitate, excluderea din PNL şi implicit retragerea sprijinului politic pentru consilierii generali Cristian Marian Olteanu şi Alexandru Hazem Kansou. Încălcarea repetată a Statutului şi a Codului etic al PNL nu rămâne fără urmări. PNL a trecut printr-o reformă profundă. Facem opoziţie reală şi nu tolerăm niciun compromis”.
Pe 14 mai, la exact trei luni după ce a trădart la votul din Consiliul General, Hazem Kansou a fost numit de „gașca Firea” director general al Societății de Transport București (STB, fosta RATB) – cel mai mare angajator din Capitală, cu peste 11.000 de salariați.
Pe 5 iunie, la 22 de zile de când Firea l-a făcut director, Hazem Kansou a participat, alături de viceprimarul Aurelian Bădulescu și de alți angajați ai Primăriei Capitalei, la bruierea conferinței de presă a lui Nicușor Dan, de pe Bd. Prelungirea Ghencea.
Cea care l-a filmat și l-a luat la întrebări a fost Andreea Udrea, responsabila pe comunicare, din partea PNL, a campaniei lui Nicușor Dan. Fosta jurnalistă a pus filmul pe Facebook, însoțit de o explicație: „Directorul STB (fost RATB) a venit și el la conferința lui Nicușor Dan. În loc să se ocupe de modernizarea parcului auto, l-a trimis doamna Firea aici. Am avut un dialog drăguț cu el”.
Dialogul poate fi urmărit în secvența video de mai jos. Ultima parte este chiar drăguță:
Hazem Kansou: Dvs. de la ce post sunteți? Ca întrebare, așa, că nu știu cu cine…
Andreea Udrea: Sunt fată bună și vă fac vedetă!
VIDEO: Directorul STB, Hazem Kansou, în dialog cu Andreea Udrea
Directorul face circ, mortul se plimbă cu tramvaiul și blochează linia 41
Ironia sorții a făcut ca desantul PSD-ist de pe Bd. Prelungirea Ghencea (cu directorul STB inclus în comando) să aibă loc chiar în ziua în care un bărbat de 68 de ani a murit în tramvaiul 41 (Stadionul Ghencea – Piața Presei Libere), iar circulația tramvaielor de pe această linie a fost întreruptă aproape două ore (11.35 – 13.20), blocajul fiind în zona Podului Grant.
Hazem Kansou a participat la circul de pe Bd. Prelungirea Ghencea de dimineață, în jurul orei 10.00, tragedia din tramvai și blocarea liniei 41 au avut loc la scurt timp după aceea (de la 11.35).
Și încă o coincidență: în proiectul de modernizare a Bulevardului Prelungirea Ghencea (deocamdată pe hârtie, pentru că administrația Firea n-a făcut nimic) este prevăzută și o linie de tramvai, care va fi chiar linia 41!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dezvăluirile făcute de Tudorel Toader și confirmate de Viorica Dăncilă, prin care cei doi au încercat să arunce toatea nenorocirile guvernării PSD-ALDE în cârca „odiosului dictator” Liviu Dragnea și a „sinistrei sale consoarte” C. A. C. P. Tăriceanu (după modelul soților Ceaușescu), au scos-o din sărite pe Anca Alexandrescu.
Anca Alexandrescu i-a fost consilier Vioricăi Dăncilă la Guvern, calitate în care îi șoptea și la interviurile aranjate. Celebră a fost discuția servită cu Victor Ciutacu, la România TV, în care număra stadioanele conforma reputației sale de regină a prostiei: Dinamo, Rapid și Giulești! Privirea speriată a Dăncilei o căuta pe Anca Alexandrescu, aflată doi pași mai la dreapta, dar care nu intra în cadru.
VIDEO: Penibilul interviu Ciutacu – Dăncilă
La scurt timp după ce Dragnea a ajuns în pușcărie, Viorica Dăncilă s-a eliberat de Anca Alexandrescu („Văduva neagră” a PSD, cum o numea Vasile Dâncu), dând-o afară, semn că nu e a vrut-o, ci „Daddy” i-a plasat-o întru permanentă supraveghere, să nu care cumva să calce strâmb.
Acum, Văduva neagră trece la (contra)atac. Pe platforma Realitatea din PSD, ea a publicat un text incendiar, cu titlul: „Tudorel și Viorica – Un cuplu de comici «vestiți»”. Articolul trebuie citit cu precauție, dat fiind că autoarea lui (fiica jurnalistului Horia Alexandrescu și fosta soție a combinatorului Dan Andronic) a fost și a rămas o mare admiratoare a lui Liviu Dragnea. Dar dezvăluirile despre Tudorel și Vasilica fac toți banii!
Legați-vă centurile de siguranță, se sfâșie slugile între ele!
Daddy și Ancuța lui
Articolul publicat de Anca Alexandrescu
„Tudorel și Viorica – Un cuplu de comici «vestiți»”
„Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns cum cei doi «actori» rămași fără job politic încearcă în ultima perioadă să reintre în atenția publică. Brusc, și-au amintit amândoi cum Tăriceanu și Dragnea puneau presiune pe ei să dea «amnistia și grațierea». Ba nu, să pună în acord legile justiției cu deciziile CCR. Dar nici ei nu mai țin minte exact ce au declarat. Ba chiar ce au negociat ei înșiși la Bruxelles cu Timmermans. Viorica își amintește acum o întâlnire unde ea mai mult a tăcut (ne explică acum, plină de înțelepciune) și în care s-a cerut insistent OUG privind «amnistia și grațierea»… În mai 2019 spune că: «Nu a fost o impunere în a da aministia şi graţierea. S-a discutat, iar eu vă spun un lucru, eu nu am avut niciodată pe masa guvernului un document referitor la amnistie şi graţiere, lucru pe care poate să-l confirme şi ministrul Justiţiei de atunci, Tudorel Toader». Ha-ha. Păi, cum așa? S-a cerut insistent, dar nu a fost o impunere. Vai, vai!
Și Tudorel are memorie selectivă, se pare, pentru că în decembrie 2018, aflat la Bruxelles și întrebat despre un OUG privind amnisitia și grațierea, declara că «un act normativ privind amnistia şi graţierea» nu este «un act de clemenţă» pe care «şi-l doresc doar unii», subliniind că nu vrea «să fie tras la răspundere cel care nu este vinovat». Deci, cum?
Da, întâlnirea aceea de la Băneasa a existat! În ianuarie 2019, fix după vizita la Bruxelles când dl Toader explica cum e cu «amnistia și grațierea». Dar discuția a fost în urma întâlnirii celor doi (Tudorel și Viorica) cu Timmermans și echipa de specialiști pe marginea armonizării deciziilor CCR. Sunt convinsă că și Călin Popescu Tăriceanu își va aminti și va confirma că la acea întâlnire cei doi au propus chiar un calendar de adoptare a unor OUG până la 1 martie, privind armonizarea, deși președinții celor două Camere le-au spus că pot porni procedura în Parlament la 1 februarie.
Interesant este însă cum uită domnul Tudorel Toader vacanța petrecută la Neptun împreună cu familia, alături de Liviu Dragnea. Și mai uită cred și despre rugămințile fierbinți pe care i le adresa lui Liviu Dragnea din 2017 până în 2019, fără încetare, ca PSD să o susțină pe Marieta Safta judecător la CCR. Ah, da’ mai uită și despre discuția privind scoaterea președintelui din circuitul de numire a procurorilor, în care Liviu Dragnea i-a spus că nu este de acord, dar el a promovat legile fix cu această formulare. Și cu siguranță uită și de insistențele la Viorica de a o salva pe doamna Safta atunci când a devenit incompatibilă și a trebuit să demisioneze din minister. Și, da, a uitat și cum domnia sa și doamna Safta blocau toate actele normative ale Guvernului, toți miniștrii Cabinetului fiind exasperați că nu primesc avize. Și uită și despre jignirile inacceptabile la adresa jurnaliștilor. Să nu mai punem la socoteală și OUG cu dedicație prin care fiul sau a devenit asistent universitar fără concurs. Ah, și, desigur, Ordinul de ministru prin care se făcea notar că să-și aducă fiul de la «țară» la oraș… Stați, că am pierdut șirul…
Tudorel și Marieta
Dar Viorica oare ce își mai amintește? Hai, că e interesant! Cum s-a dus la Timmermans și i-a explicat că trebuie dat OUG de armonizare a deciziilor CCR? Ah, asta nu? Cum s-a văzut cu abasadorul SUA la UE să îi explice nedreptățile din justiție? Nu-și amintește? Sunt sigură că Ana Birchall le poate aminti și Vioricăi, și lui Tudorel muuulte! Sau poate își amintește de vacanțele la mare, la munte, când juca ping-pong cu domnul președinte! Ah, nu-și mai amintește! Dar poate despre Legea apelor minerale? Sau Legea minelor? Nu? Sunt sigură însă că unii își amintesc. Și sunt la fel de sigură că atunci când lui Liviu Dragnea i se va aproba să vorbească cu presa, va confirma tot ce am spus mai sus. Unii au memoria scurtă, sau selectivă… sau mult tupeu, și cu siguranță nu au caracter!”
Alexandreasca și idolul ei, de la care ar lua și acum notițe
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În plină pandemie de coronavirus, în timp ce întreaga țară era blocată, iar activitățile sportive oprite, primăriile din România au alocat sume fără precedent cluburilor municipale din subordine. Situația nu are o explicație funcțională și frizează inconștiența: cheltuielile grupărilor sportive au fost masiv reduse începând cu luna martie.
În același timp, absolut toată lumea conștientiza că peste bugetul public va veni o mare presiune, iar deficitul este iminent. Ca într-un film cu proști, după ce s-au făcut asemenea cheltuieli nejustificate, aceleași primării au făcut, la începutul lunii iunie, un apel disperat la guvern, pentru a le salva: nu mai au bani să plătească utilitățile publice și salariile.
În plină pandemie, primăriile din România au alocat sume-record în cluburile sportive, deși nu mai existau competiții. Acum, aceleași primării cer ajutor guvernului
Situația e simplă.
În primele 4 luni din 2019, primăria Buzău a contribuit cu 5.216.000 de lei din bugetul total de 5.277.399 lei al Clubului Sportiv Municipal Gloria, din localitate. O sumă mare, vă veți gândi, pentru un oraș precum Buzăul, cu venituri modeste și dependent în mare măsură de subvențiile venite de la guvern.
Și ați vea dreptate să gândiți așa, dar aflați că, în primele 4 luni din 2020, în plină pandemie, primăria a mărit la 7.171.297 de lei contribuția, bugetul total al CSM Gloria Buzău fiind, în ianuarie – aprilie 2020, de 7.516.123 lei.
Așadar, e vorba de un spor de aproape 2.000.000 de lei, 40% mai mult față de anul precedent, care la rândul său fusese unul cu bugetare-record pentru clubul local.
Cheltuielile cu sportul au crescut, față de anul trecut, chiar și cu milioane de lei, în unele cazuri. Excepțiile sunt puține
La Slatina, CSM-ul din localitate a cheltuit, în intervalul ianuarie – aprilie 2020, suma de 4.583.626 de lei, din care doar 203.699 au fost “producție proprie”, iar restul – subvenții bugetare de la autoritățile locale.
Este o creștere masivă față de primele 4 luni ale anului 2019, când s-au cheltuit “doar” 3.657.834 de lei, din care 137.978 venituri proprii, iar restul – subvenții de la buget.
Aceeași situație o regăsim mai peste tot: la CSM Baia Mare, CSM Bacău, CSM București, CSM Focșani, CSM Galați, SCM Râmnicu Vâlcea, CSM Ploiești și chiar CSM Oradea.
Puține sunt cazurile unde autoritățile locale au acționat în conformitate cu realitățile momentului.
Cea mai mare reducere s-a marcat la Timișoara, unde CSSCM-ul din localitate a rămas cu un buget aproape la jumătate, în primele 4 luni din 2020, comparativ cu anul precedent: scăzut de la 10 milioane de lei la numai 5,9 milioane.
La Târgoviște, Clubul Sportiv Municipal a pierdut cam 25% din buget: de la 4,2 milioane în 2019 la 3,1 milioane în 2020.
Și SCM Craiova a înregistrat o foarte ușoară scădere.
CSM Unirea Slobozia a avut aceiași bani anul acesta ca și în 2019.
La Chiajna, primăria a dat 6,8 milioane de lei sportului în ianuarie – aprilie 2020
Situația nu e schimbată în localități care nu au CSM-uri, dar totuși dau sume mari la sport.
Campioană absolută este, ca-n fiecare an, comuna Chiajna, de lângă București. Primarul Mircea Minea a dat anul trecut, către clubul local Concordia, 6,7 milioane de lei în primele 4 luni.
Anul acesta, suma a crescut la 6,8 milioane de lei, prilej pentru președintele Cristi Tănase să iasă la posturile TV și să țină lecții de management: “Un conducător adevărat aduce bani din piatră seacă. Nu e acceptabil să scazi veniturile sportivilor indiferent de criză”. Echipa de fotbal Concordia primește anual, de la bugetul comunei Chiajna, 8.000.000 de lei. Celelalte secții ale clubului mai primesc, de asemenea, niște bani, astfel că alocația totală din bani publici urcă spre 10 milioane.
Și orașul Botoșani a crescut cheltuielile alocate sportului în pandemia de coronavirus: de la 1,35 milioane lei în 2019 la 2,1 milioane lei în 2020.
Călărașiul a mărit subvenția de la 1,57 milioane la 1,7.
Fenomenul este însă aproape generalizat. Până și o localitate măruntă, oraș doar cu numele, precum Pantelimon, a crescut banii dați Clubului Sportiv Orășenesc de la 750.000 de lei în 2019 la 1.000.000 de lei în 2020.
Și aici sunt unele excepții. Constanța a redus alocațiile pentru sport de la 7,7 milioane de lei în 2019 la 6,3 milioane de lei în 2020. Piteștiul a făcut același lucru – de la 3,6 milioane în 2019 la 2,7 milioane în 2020.
Creșterea bugetului pentru sport n-are nicio acoperire. Cheltuielile s-au redus substanțial începând cu jumătatea lunii martie
Creșterea bugetului trimis la activitățile sportive nu are, pur și simplu, nicio justificare logică.
Începând cu mijlocul lunii martie, toată activitatea sportivă din țară a înghețat. Nu s-au mai desfășurat competiții, antrenamente, activități – absolut nimic.
În consecință, cluburile n-au mai plătit deplasări, cazare, masă, completări sau curățări de echipament, baremuri pentru arbitri etc – tot ceea ce ține de o competiție, în general.
În majoritatea zdrobitoare a cazurilor, grupările sportive au profitat de ocazie să-și trimită sportivii și personalul în șomaj tehnic. Nu s-au mai plătit, așadar, nici salariile întregi.
Cu toate acestea, banii s-au dus undeva.
Și mai interesant este că, în destule situații, aceleași cluburi supraalimentate cu bani de primării au invocat probleme financiare pentru a solicita federațiilor sportive sistarea competițiilor!
Cazul fotbalului este emblematic. Președintele FRF, Răzvan Burleanu, a propus – iar cele mai multe cluburi au acceptat entuziasmate – să fie stopată această ediție în Liga 3 și, parțial, în Liga 2. La această ultimă competiție s-a luat o măsură bizară. “Înghețarea” clasamentului s-a făcut doar de la locul 7 în jos. Primele 6 clasate vor disputa un fel de play-off, fiecare cu fiecare, pornind de la un punctaj înjumătățit față de cât acumulaseră până atunci. Surse demne de încredere spun că această măsură s-a luat într-o încercare de a ajuta “noul” Rapid 1923, formație fabricată de PSD, să promoveze în Liga 1.
Primăriile fac acum apel disperat la guvern. Fără subvenții de la centru, “se va pune lacătul pe orașe”. Primarii s-ar bucura și la 2-3 milioane de lei
Elocvent pentru gestionarea banilor publici în România este faptul că aceleași autorități locale care au finanțat irațional tot felul de cheltuieli inutile în primele luni ale anului s-au adresat acum guvernului pentru a le salva de la faliment.
În urmă cu câteva zile, Asociația Orașelor din România a făcut un apel disperat către guvern, anunțând că, în lipsa unor noi subvenții, “se va pune lacătul pe orașe”. Asociația își exprimă îngrijorarea pentru situația financiară a administrației publice locale și reclamă că nu există dialog cu Ministerul Finanțelor.
Argumentele invocate în comunicat sunt logice – din cauza pandemiei, au scăzut încasările la nivel local, gradul de colectare a impozitelor și taxelor locale arată “clar o situație disperată pentru administrația locală de la nivelul orașelor mici, care, în curând, nu vor mai dispune de fonduri”. Printre măsurile urgente reclamate guvernului ar fi alocalrea a unui buget minim de 2.000.000 de lei de comună pe an, 6.000.000 de lei pe oraș și 12.000.000 de lei pentru municipiu. Pe lângă aceasta, se cere repartizarea de sume suplimentare, între 200 și 300 de lei/locuitor/an către localități, finanțarea de la buget a unor cheltuieli etc.
Așadar, situația este disperată și primarii se uită, acum, chiar și la câteva milioane de lei pentru următoarele luni. În acest context, rămâne întrebarea pe ce s-au dus banii dați la cluburile sportive din subordine în primele 4 luni.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Ginta PSD-istă” a baronului PSD de Neamț, Ionel Arsene, a pus mâna pe un contract uriaș, de 55 de milioane de euro din bani publici, întins pe 7 ani și 6 luni. Marele câștigător al contractului oferit de CNAIR este Gheorghe Vlasie, zis Ginel, finul lui Arsene.
Firma Aqua Parc din Roznov, județul Neamț, și-a adjudecat contractul pentru proiectarea și execuția drumului național Târgu Frumos – Botoșani (DN 28B), de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) , potrivit anunțului de atribuire publicat pe platforma de licitații publice marți, 2 iunie 2020, consultat de G4Media.ro.
Contractul în valoare de peste 55 de milioane de euro a fost încheiat pe 22 mai 2020, în urma unei licitații la care au participat trei ofertanți.
Drumul Târgu Frumos – Botoșani are o lungime de 71,512 km, iar termenul de execuție este de 89 de luni, adică 7 ani și 5 luni.
Vor fi subcontractate activitățile – în valoare de peste 1,6 milioane de euro – privind:
protejarea și relocarea facilităților de gaze și curent electric;
identificarea și curățarea terenului de muniții neexplodate;
supravegherea arheologică.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, compania Aqua Parc din Roznov este deținută de Gheorghe Vlasie, zis Ginel, finul lui Ionel Arsene, președintele PSD al Consiliului Județean Neamț.
Atât Ionel Arsene (nașul), cât și Ginel Vlasie (finul), dar și Aqua Parc (firma finului) se confruntă cu grave complicații penale.
Ginel Vlasie este judecat pentru aderare la un grup infracţional organizat, evaziune fiscală în formă continuată şi complicitate la spălare de bani. Are termen pe 5 iunie 2020.
Aqua Parc este judecată pentru evaziune și spălare de bani la Tribunalul Neamț.
„Tupeu maxim al politrucilor care au guvernat ţara. Risipa banilor românilor nu are margini”
Anul trecut, pe 13 mai, compania lui Ginel Vlasie, Aqua Parc, a semnat un contract de peste 52 de milioane de euro, fără licitație, cu Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași din cadrul CNAIR, pentru reabilitarea drumului național Bicaz – Poiana Largului (DN 15).
Contractul a fost verificat de Corpul de control al Ministerului Transporturilor, după venirea la guvernare a PNL. Au fost descoperite ”deficiențe grave”.
Ministerul Transporturilor anunța printr-un comunicat, în decembrie 2019:„În cazul Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi, din cadrul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), au fost efectuate verificări cu privire la derularea achiziţiilor publice în anul 2019. Aici, Corpul de Control al Ministerului a identificat o serie de deficienţe grave în desfăşurarea şi atribuirea contractului de achiziţie publică de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie de lucrări pentru punerea în siguranţă a obiectivelor de pe DN 15 km 242+200 – km 286+250 (zona Bicaz)”.
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, completa:”Sunt sigur că situaţia de la DRDP Iaşi, underisipa banilor românilor nu are margini,nu este una singulară. Vremea firmelor «de casă» ale baronului de Neamţ, Ionel Arsene, a apus, şi vă spun că de acum înainte orice decizie trebuie luată şi asumată, conform legii. Stilul «pompieristic» şi «heirupist» de a evalua «la ochi» o lucrare – ce presupune proiectare şi execuţie – nu se mai regăseşte în acest mandat al meu. Nu este posibil ca la o astfel de lucrare procedura de achiziţie să nu fie derulată pe baza unei analize serioase şi profesioniste. Ar fi trebuit să ştie foarte bine că banii nu sunt ai lor, aduşi de acasă, ci ai tuturor cetăţenilor acestei ţări.Să dai apropiaţilor tăi contracte fără licitaţie, în valoare de 81 milioane euro, este încă o dovadă de tupeu maxim al politrucilor care au guvernat ţara până în noiembrie.Toate documentele aferente acestei «prietenii financiare» vor fi transmise către organele statului, iar cei vinovaţi cu siguranţă vor răspunde”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu pe canalul de YouTube al acestuia, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a dezvăluit o parte din tentativele politicienilor de a-l face parlamentar sau ministru. Nu doar Dragnea (PSD) și Tăriceanu (ALDE) i-au făcut propuneri, direct sau prin emisari, ci și Alina Gorghiu și Costel Alexe (PNL)!
Mărturisirea e importantă, pentru că arată cât de USL-ist gândea încă Alina Gorghiu în 2016, la aproape trei ani de la dispariția oficială a USL (catastrofala Alianță PSD-PNL, o construcție contra naturii).
Aceasta a fost și cauza eșecului electoral al PNL în decembrie 2016: USL-ismul de care Alina Gorghiu nu s-a despărțit niciodată! Din aceeași gândire nocivă s-a născut și proiectul de lege, promovat de senatoarea Gorghiu, care prevedea ca unele pedepse de până la 7 ani de închisoare să fie executate nu în penitenciar, ci la domiciliu. Între timp, legea a fost respinsă, dar răul făcut PNL-ului de către Alina Gorghiu rămâne.
Un alt personaj invocat Tudorel Toader este Costel Alexe, actualul ministru al Mediului, care „s-a strecurat” din tabăra infractorului Relu Fenechiu în cea a PNL-ului pro-european și justițiar de astăzi.
Precizare: dezvăluirile făcute de Tudorel Toader nu-l reabilitează sub nicio formă pe acesta. Nenorocirile făcute de „Slugărel”, ca ministru al Justiției în epoca de tristă amintire Dragnea-Tăriceanu, l-au compromis definitiv, și compromis rămâne!
VIDEO: Interviul lui Ion Cristoiu cu Tudorel Toader
Mărturia lui Tudorel Toader
* „Eu am devenit rector în februarie 2016. Terminam mandatul de judecător (constituțional – n. red.) în iulie 2016. În noiembrie 2016 mă curta PNL-ul să devin parlamentar de PNL. Costel Alexe, care-i ministru – pe care-l puteți întreba – a venit la mine la rectorat: «Vă propunem să fiți candidat, primul pe listă, la deputați sau la senatori, la Iași sau la Vrancea. Primul!». I-am zis: «Domn’e, eu nu-s pregătit să dau jos roba de judecător, să mă fac om politic. Nu!». «Vă mai gândiți». «Mai vin și…» «Bine». A mai venit – «Nu!».”
* „După aia a venit un domn, nu-i știu numele – Bratu sau Barbu -, care coordona PNL-ul pe Moldova, și la fel: «Eu vin în numele conducerii», nu știu ce, «să vă propunem primul pe listă, deputat sau senator, Iași sau Vrancea». «Nu!» Buuun…”
* „Mă abordează președinta Partidului Național Liberal de la vremea aceea, căreia nu-i spun numele, dar care mi-a fost doctorandă. În trei rânduri, cel puțin în trei rânduri am discutat cu ea și m-a rugat efectiv să fiu, la fel: primul pe listă – ieșeam, sigur. Și i-am spus: «Nu! Eu sunt rector, am treabă», nu știu ce…”
* „Cum am ajuns, totuși, ministru? În februarie 2017, la rectorat a venit Varujan Vosganian. Mi-a dat telefon, ne cunoșteam, știți că e vrâncean, a făcut liceul în același timp cu mine – el la «Cuza», eu la «Unirea» – și a avut o discuție la rectorat cu mine. A zis: «Domn’e, eu vin în numele Alianței să vă propună să deveniți ministru». Zic: «Lăsați-mă să mă gândesc… o săptămână». «Bine». Zice: «Da’ dacă da, veniți la București» – peste o săptămână aveam eu treabă în București – «să vorbiți cu domnu’ Tăriceanu», cu domnu’ de la PSD… Și… buuun. Peste o săptămână mă întâlnesc din nou și spun: «Domn’e, accept cu două condiții. Unu: să nu-mi cereți să devin membrul vreunui partid. Și doi: să-mi lăsați libertatea de decizie». (…) Mi s-a promis: «Da. Nimeni nu vă va cere să deveniți membru de partid, veți avea libertatea de decizie».”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Interviu acordat lui Ion Cristoiu de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, conține un pasaj care o distruge definitiv pe și-așa distrusa Viorica Vasilica Dăncilă. Ea a încercat, alături de penalii Dragnea și Tăriceanu, să impună distrugerea codurilor penale prin ordonanță de urgență!
Compromis iremediabil ca ministru al Justiției în guvernarea despotică a lui Liviu Dragnea, „Slugărel” Toader face totuși o dezvăluire importantă despre momentul critic, de o tensiune maximă, în care trei politicieni cu funcții mari în stat și cu comportament de mafioți (Liviu Dragnea, C. A. C. P. Tăriceanu, V. V. Dăncilă) l-au presat pe al patrulea (Tudorel Toader) să maltrateze Codul Penal și Codul de Procedură Penală prin ordonanță de urgență.
Toader vorbește despre „o întâlnire de patru ore și jumătate la vârf, vârful vârfului”, în care „eram patru din țara asta, printre care era și doamna prim-ministru”.
Prin aceste dezvăluiri, lansate pe canalul de YouTube al conjudețeanului său Ion Cristoiu (amândoi sunt născuți în Vrancea), Tudorel Toader face eforturi să se reabiliteze. Imposibil, după porcăriile făcute în guvernarea Dragnea! Dar informațiile pe care le scoate la lumină sunt importante în a-i pune pe ceilalți, în insectarul politic, la locul cuvenit.
Tudorel Toader despe „întâlnirea celor 4”
„Mi s-a cerut insistent, de foarte multe ori… O dată am avut o întâlnire de patru ore și jumătate la vârf, vârful vârfului… eram patru din țara asta, printre care era și doamna prim-ministru. Și mi se cerea să promovez ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Patru ore jumate! Era chiar într-o zi în care veneam din străinătate. Eram, așa, într-un soi de oboseală, dar – știți – oboseala aia care uneori te întărește. Patru ore jumate am discutat, am ascultat, și argumentul meu a fost simplu și forte, să spunem: «Care este urgența ca să modifici Codul Penal prin ordonanță de urgență? Să reduci termenul de prescripție – spre exemplu – al răspunderii penale?». Pentru că eu am fost judecător 10 ani de zile, am contribuit oarecum la cristalizarea celor patru criterii după care se măsoară urgența unei ordonanțe de urgență. Și nu era niciuna! «Ați început în Parlament, aveți procedură de înaltă urgență, finalizați în Parlament!»”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Claudiu Manda, europarlamentar PSD și soțul Olguței Vasilescu, a participat sâmbătă, 30 mai, la petrecerea primarului comunei doljene Cerăt, Octavian Barbu, coleg de partid cu el. Se pare că au fost prezente mai mult de 8 persoane, încălcându-se prevederile legale referitoare la măsurile intreprinse pentru stoparea difuzării epidemiei de coronavirus.
Silviu Iliuță, producător executiv al emisiunii Cronica Cârcotașilor (Prima TV) și autorul blogului Cronici pe bune, povestește – într-o postare pe profilul său de Facebook – despre petrecerea la care a participat europarlamentarul Claudiu Manda. Organizată de primarul localității Cerăt, se pare că la petrecere – care s-a ținut sâmbătă, 30 mai, la Făzănăria de lângă Segarcea – au fost prezente mult mai multe persoane decât o permit legile stării de alertă. Din imaginile surprinse și publicate de pagina Craiova Cetatea Banilor Las Vegasul României se deduce că erau prezente mai multe mașini la fața locului.
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României
„Ai distribuit poza cu Orban? Hai să vedem cât de echidistant ești!
Nesimțiții zilei par a fi de la pesedeu. Am fost dur. Rămâne așa!
Domnu’ Manda Claudiu (soțu’ roșcatei Olguța, membri de vază ai PSD, cei care făceau scandal că fumează Orban) s-a prezentat la petrecerea cu mult mai mult de 8 invitați a domnului Octavian Barbu, primar al localității Cerăt.
Frumosul eveniment a avut loc ieri la Fazanăria de lângă Segarcea, ocazie cu care le și urăm: să trăiască mirii, casă de piatră, la mulți ani, să vă trăiască soția, să vi se desființeze pesedeul sau ce mai vreți voi!
Informația și pozele sunt de la Fb Cetatea Banilor și rog onor Ministerul Afacerilor Interne, România, să le verifice și să treacă la amenzi.
Iar pe cinstiții oameni echidistanți de pe Facebook îi rog să le distribuie și să-i facă de râs. Dacă pe Orban l-am facut pilaf – și merita -, cred că merită și ăștia.
P. S. Am și pozele fără numere cenzurate, da’ GDPR și toate cele.”
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României
Pentru corecta informare, redăm aici și postarea paginii Craiova Cetatea Banilor Las Vegasul României.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După viralizarea fotografiei cu premierul Ludovic Orban și patru dintre miniștrii săi, făcută în Palatul Victoria luni, 25 mai, de ziua premierului (a împlinit 57 de ani), o întrebare a devenit apăsătoare: cine a trădat? Concret: cine a făcut poza și a livrat-o taberei PSD?
Există două posibilități: „trădătorul” a fost fie unul dintre liberalii de rang înalt care au trecut prin biroul lui Ludovic Orban pentru a-i spune „La mulți ani!”, fie unul dintre angajații de la Palatul Victoria care au intrat în acea încăpere pentru a presta diverse servicii, în conjunctura respectivă (ospătari, secretare, responsabili cu protecția și paza etc.).
Însuși Orban, în dialog cu un reporter al ziarului „Libertatea”, a lăsat câte o portiță deschisă spre ambele variante.
Întrebat dacă poza ar fi fost făcută de Ionel Dancă (șeful Cancelariei primului-ministru), premierul a negat ferm: „Nu este adevărat. Ăsta este un fitil băgat în jurul fotografiei”. Și a completat: „Nici nu vreau să mă gândesc cine a făcut-o. Mai rămân 3-4 oameni. Eventual, cine ne-a servit putea să facă poza”.
Din informațiile obținute de Ziaristii.com din surse liberale, cei „3-4 oameni” pomeniți de premier, dintre fruntașii PNL, care au intrat în biroul acestuia, în perioada determinată de dispunerea deja cunoscută a celor 5 din fotografie (Ludovic Orban, Raluca Turcan, Lucian Bode, Virgil Popescu, Bogdan Aurescu), au fost exact 4. Și anume:
Întrebarea e: care dintre aceștia ar fi putut livra o asemenea poză taberei adverse? Oameni-cheie din conducerea PNL au făcut deja analize, au pus cap la cap informații, au recurs la „metoda eliminării” și au ajuns la următoarele concluzii:
Ionel Dancă – exclus să fi trădat!
Adrian Oros – șanse minime să fi trădat!
Ionuț Stroe – exclus să fi trădat!
Ben-Oni Ardelean – singurul suspectat, dintre fruntașii liberali, că ar fi putut trăda!
Toți liderii PNL din „cercul de analiză” au insistat asupra unei precizări esențiale: e foarte posibil ca, totuși, niciunul dintre aceștia să nu fi livrat „inamicului” fotografia de la ziua lui Orban. Principala bănuială cade asupra unui angajat din personalul tehnic al Palatului Victoria.
Și sursele ziarului „Adevărul” îl indică tot pe Ben-Oni Ardelean drept politicianul care l-ar fi „vândut” pe Orban. „Poza devenită virală, în care premierul şi mai mulţi miniştri apar fumând şi consumând băuturi alcoolice în clădirea Guvernului, ar fi fost făcută de unul dintre liberalii din încăpere, «mare susţinător al familiei tradiţionale» şi apropiat al taberei anti-Orban din PNL”, scrie ziarul.
Ben-Oni Ardelean este unul dintre puținii liberali agreați de Antena 3, televiziunea de propagandă care, evoluând constant pe orbita PSD, l-a invitat des în ultimii ani.
Luni, 25 mai, consilierii premierului Ludovic Orban i-au organizat acestuia o petrecere-surpriză, de ziua lui, chiar la Guvern. Au participat mai mulţi miniştri şi parlamentari PNL. „I-am cumpărat un tort şi apoi am stat la o bere. Au fost şi unii liberali care, în timp, au cerut funcţii, dar au fost refuzaţi. Unul dintre ei, mare susţinător al familie tradiţionale, a făcut poza pe ascuns. Nu se numără printre apropiaţii premierului în PNL, ba dimpotrivă, e în tabără adversă”, au dezvăluit surse guvernamentale pentru „Adevărul”, întărind ideea că „făptașul” ar fi Ben-Oni Ardelean.
Sâmbătă, la mai puțin de 20 de ore de la publicarea fotografiei, premierul Orban a plătit două amenzi însumând 3.000 de lei, „pentru fumat și nepurtarea măștii în spații închise”.
Poza celebră din biroul lui Orban
Comparație Orban – Dragnea
O postare pe Facebook, făcută de Eduard Pantilimon, remarcă gonflarea acestui subiect de către „propaganda roșie”. Câteva fapre contravenționale sunt prezentate ca fiind nenorociri apocaliptice, mai mari chiar decât uriașele fapte penale, de corupție extremă, care marcau guvernările PSD.
Textul lui Eduard Pantilimon
„Apropo de ipocrizie.
Ludovic Orban și-a dat demisa din toate funcțiile deținute în PNL când a fost pus sub acuzare. Rețineți, când a fost pus sub acuzare. Apoi nu a lungit procesul, nu a schimbat legile, nu a schimbat completul de judecată. A fost judecat după legile în vigoare la data punerii sub acuzare. Când a fost achitat, nu a cerut nici desființarea DNA, nici lapidarea procurorilor la TV, nici să-l ajute CCR.
Ludovic Orban a fumat în birou. I se cere demisia pentru asta. E OK. Fiecare are libertatea să ceară asta.
Liviu Dragnea a rămas în toate funcțiile la partid, dar și în statul român, fiind deja condamnat într-un dosar. A stat în acele funcții până a fost luat cu cătușe. De la data când a fost pus sub acuzare, Liviu Dragnea a schimbat legile, a schimbat completul de judecată, a tras de timp pentru a nu ajunge să fie judecat, a pus CCR să dea decizii care să-l ajute în proces.
Liviu Dragnea a fumat în biroul de la Camera Deputaților. Nu i s-a cerut demisia pentru asta. Nici măcar nu au fost virale pozele cu el fumând în birou. E OK. Fiecare are libertatea să nu ceară asta.
În rest este doar ipocrizie.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Biserica Ortodoxă Română este una dintre organizațiile care au contribuit substanțial la ajutorarea victimelor pandemiei de coronavirus care a lovit țara noastră. Conform informațiilor oferite de „Basilica” (Agenția de Știri a Patriarhiei Române), sprijinul oferit până în prezent creștinilor și spitalelor, la nivelul întregii Patriarhii Române, este de 18.917.028 de lei.
În tot acest timp, preoții ortodocși, respectând normele sanitare și de distanțare socială, au reușit să păstreze neîntrerupte rugăciunile și slujbele în bisericile țării.
Restricțiile impuse de necesitatea combaterii pandemiei au afectat însă grav starea materială a preoțimii. În ciuda impresiei generale că a fi preot înseamnă a fi foarte bogat, cei mai mulți dintre preoții BOR au un nivel de trai mediu, iar cei care slujesc în mediul rural, în foarte multe cazuri, trăiesc cu destulă dificultate, din cauza veniturilor scăzute.
Un preot primește, ca ajutor de la bugetul statului, aproximativ 60% din salariul său brut. Diferența trebuie asigurată din veniturile proprii, constituite, în general, din contribuțiile credincioșilor pentru serviciile religioase.
În această perioadă de restricții, în unele din eparhiile Bisericii Ortodoxe Române s-au organizat acțiuni pentru ajutorarea preoților săraci și cu familii numeroase. În Mitropolia Moldovei, de exemplu, Mitropolitul Teofan a folosit resursele financiare ale Fondului „Păstorul cel Bun” pentru a oferi ajutoare financiare și materiale preoților săraci din eparhie.
IPS Teofan – Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei
Un alt exemplu: în Arhiepiscopia Dunării de Jos, Arhiepiscopul Casian a organizat ajutorarea preoților săraci și cu familii numeroase prin intermediul Fondului „Păstorul cel Bun și Milostiv”. Acțiuni similare au fost organizate și în alte eparhii ale BOR.
Din păcate, pentru unii ierarhi și preoți din administrația BOR, grozăvia acestei perioade de pandemie, cu prețul de vieți omenești pe care l-a cerut, nu a fost suficientă pentru a le reactiva firescul simțământ al solidarității umane. Dimpotrivă, și-au văzut liniștiți și netulburați de afacerile lor foarte lumești.
Preoții săraci din Arhiepiscopia Craiovei, în prag de revoltă?
În Arhiepiscopia Craiovei, mitropolitul Irineu al Olteniei nu a dat semne că ar fi interesat de organizarea unui efort sistematic, oficial, de ajutorare a preoțimii sărace din Dolj și Gorj.
Singurul act filantropic ceva mai consistent cunoscut că ar fi fost făcut de mitropolitul Irineu este cel al donării, prin intermediul Asociației „Vasiliada”, către Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Craiova, a unui aparat de terapii de substituire renală, necesar tratării celor afectați de Covid-19. Aparatul, în valoare de 33.000 de euro, a fost achiziționat de Arhiepiscopia Craiovei împreună cu firma Q-FORT SA, care este, de fapt, principalul finanțator al achiziției.
În relația financiară cu preoții din subordine, afectați de restricțiile sanitare impuse de autoritățile statului pentru perioada de pandemie, conducerea Arhiepiscopiei Craiovei a manifestat o gravă lipsă de empatie. Cel puțin așa aflăm dintr-o anchetă recentă, publicată pe site-ul de investigații jurnalistice „Republica Oltenia”.
IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, și Victor Ponta, în vremea când acesta din urmă era candidatul PSD la funcția de președinte al României
Conform dezvăluirilor din „Republica Oltenia”, în vreme ce preoții săraci din Dolj și Gorj caută disperați soluții de supraviețuire, Mitropolitul Irineu este beneficiarul unui venit lunar de aproximativ 29.000 de lei net (5.800 de euro).
Venituri importante, de obicei din cel puțin două surse (catedră universitară / funcție de consilier eparhial + preot paroh), încasează și membrii „camarilei” care controlează Arhiepiscopia Craiovei. De exemplu, preotul Adrian Ivan, prodecanul Facultății de Teologie din Craiova – în același timp, inspector bisericesc cu problemele de disciplină ale preoților și preot paroh la una dintre parohiile înstărite ale Craiovei – este beneficiarul unui venit cumulat de aproximativ 10.184 de lei lunar (peste 2.000 de euro).
Venituri asemănătoare, în cuantum și din multiple surse, încasează și alți membri ai corpului profesoral al Facultății de Teologie din Craiova, conform anchetei publicate de „Republica Oltenia”.
Consilierii eparhiali din echipa managerială a Mitropolitului Irineu sunt, de asemenea, răsplătiți pentru loialitatea manifestată față de ierarh, cu venituri și alte beneficii importante.
În grupul consilierilor eparhiali se remarcă preotul Grigore Vulcănescu. Conform investigației publicate de „Republica Oltenia”, acesta este preot paroh la o parohie înstărită din Craiova (biserica „Postelnicu Fir”) și deține două funcții în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei: consilier cultural și protopop. Nu contează că o dublă demnitate administrativă este interzisă de Statutul BOR, prin articolul 202, litera c: „În întreaga Biserică Ortodoxă Română, nimeni nu poate fi în același timp: c) vicar eparhial, consilier eparhial, inspector eparhial, secretar eparhial, protopop și membru al consistoriilor bisericești”.
Despre preotul Grigore Vulcănescu, jurnaliștii de la „Republica Oltenia” precizează că ar fi fost cel care a contribuit major la obligarea preoților din parohiile Arhiepiscopiei Craiovei să-și „doneze” terenurile agricole aflate în proprietatea parohiilor lor către Asociația Agricolă „Iconom”. Asociația a fost înființată de Mitropolitul Irineu cu scopul centralizării proprietăților agricole/funciare din Arhiepiscopie și exercitării unui control direct asupra acestora.
În plină pandemie, dezvăluie jurnaliștii de la „Republica Oltenia”, preoții au fost în continuare obligați să achiziționeze un maldăr de cărți – printre care se regăsește și un volum semnat de Mitropolitul Irineu – la prețuri careau atins suma de 400 de lei.
Totodată, parohiile din orașul Craiova au rămas abonate silit la așa-zisele „meniuri pentru săraci” comercializate de SC Arhi San Lazarus SRL, o firmă controlată de Arhiepiscopia Craiovei. Din informațiile noastre, firma deține un mic și cochet restaurant chiar în Centrul istoric al Craiovei, la adresa Str. Nicolăescu Plopsor nr 3A, în zona vestitei străzi comerciale craiovene Lipscani.
Restaurantul cochet din Craiova, unde echipa de la Arhi San Lazarus își invită clienții pentru „a servi meniul zilei sau pentru a da curs organizării unor evenimente”
Pentru această „filantropie cu forța”, parohiile din Craiova sunt obligate să achite suma de 600 de lei lunar.
Deposedați de proprietățile parohiilor, de terenurile agricole și de păduri, supuși unor diferite presiuni financiare din partea Arhiepiscopiei Craiovei, lipsiți de sprijinul necesar din partea ierarhului pentru a supraviețui financiar perioadei dificile de pandemie, preoții săraci din Dolj și Gorj sunt extrem de tensionați și supărați pe ierarhul lor, constată ancheta jurnalistică a redacției „Republica Oltenia”.
Câteva dintre afacerile lumești gestionate de mitropolitul Irineu
Asociația Agricolă „Iconom”
Asociația Agricolă „Iconom” a fost înființată prin Hotărârea Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei din 10.04.2014. În răspunsurile adresate, în epocă, jurnaliștilor locali, intrigați de „cooperativizarea” forțată la care erau supuse parohiile, reprezentanții Arhiepiscopiei Craiovei au precizat că „unii preoți au eșuat în administrarea terenurilor aflate în proprietate, astfel că acestora li s-a cerut să renunțe la ele; mitropolia se va ocupa de o mai bună administrare din punct de vedere financiar. Este o acțiune care servește scopului misionar-pastoral”.
Din informațiile pe care le deținem, aceste terenuri agricole au fost donate de credincioși, de-a lungul timpului, către parohii pentru susținerea materială și financiară a preotului și bisericii. Este absolut bizar faptul că parohiile din Gorj și Dolj au „donat” Arhiepiscopiei Craiovei această principală resursă de subzistență (în unele cazuri, singura).
Terenurile aparțineau, de fapt și de drept, parohiilor. Totodată, în majoritatea parohiilor care au fost deposedate de proprietățile agricole, administrarea terenurilor a fost legală și eficientă, asigurând preoților sursele necesare pentru completarea veniturilor salariale, dar și pentru întreținerea activității bisericii. Rezultă că afirmația conform căreia au fost luate doar terenurile preoților care au eșuat în administrarea lor este una mincinoasă.
Acțiunea de centralizare – un fel de cooperativizare forțată redivivus – a terenurilor agricole aparținând parohiilor din Arhiepiscopia Craiovei a început încă din anul 2015, iar despre suspiciunile de abuz s-a scris în presă, la acel moment. Presa locală estima că Asociația Agricolă „Iconom” urma să devină unul dintre cei mai importanți „jucători” în domeniul producției agricole din regiune, datorită suprafețelor mari pe care le-a preluat de la parohiile din Arhiepiscopia Craiovei.
Din păcate, dezvăluirile din presă au rămas fără efect. Preoții au fost prea speriați pentru a se împotrivi, iar organele abilitate ale statului au considerat că scandalul este o chestiune internă a BOR. Despre Asociația Agricolă „Iconom”, informațiile existente sunt foarte puține și se observă o evidentă intenție de a oculta activitatea acestei entități juridice controlată de Mitropolitul Irineu.
SC Arhi San Lazarus SRL
Despre SC Arhi San Lazarus SRL se poate spune că este un fel de corporație regională în devenire. Firma are deja trei filiale – în Craiova, Tg. Jiu și Tg. Cărbunești –, prin intermediul cărora dezvoltă o prosperă activitate de catering și servicii funerare. Detalii despre oferta firmei pot fi aflate pe site-ul firmei: https://www.arhisanlazarus.ro/
Din presa locală aflăm însă că serviciile de pompe funebre ale firmei Mitropoliei Olteniei lasă uneori de dorit, generând situații de-a dreptul macabre. Astfel, în octombrie 2019, angajații filialei din Tg. Jiu a SC Arhi San Lazarus SRL au batjocorit trupul unui decedat, de a cărui înmormântare erau obligați să se ocupe.
Mortul batjocorit de angajații filialei Tg. Jiu a SC Arhi San Lazarus SRL. Sursa: Gorjeanul.ro
În stilul specific administrației bisericești, vinovații pentru această grozăvie au fost făcuți scăpați, pe motiv că au demisionat din firmă.
Proiectele finanțate din fonduri europene și de la bugetul statului
Arhiepiscopia Craiovei, prin intermediul Asociației „Vasiliada”, dar și al unor parohii și mânăstiri din subordine, este un adevărat „magnet” al finanțărilor din fonduri europene și de la bugetul statului. Jurnaliștii de la „Republica Oltenia” arată că Asociația „Vasiliada” este condusă de un loial al mitropolitului Irineu, anume preotul Adrian Stănulică, consilier social la Arhiepiscopia Craiovei și președinte executiv al Asociației „Vasiliada”.
Ancheta „Republica Oltenia” arată: „Proiectele sociale finanțate de Uniunea Europeană și coordonate de pr. Stănulică au uneori o soartă ciudată. Fostul Centru social «Best Life» pentru copiii defavorizați din Craiova, amenajat cu fonduri europene într-o clădire aflată pe Str. Adrian Păunescu, nr. 16, a încetat să mai existe, după terminarea perioadei obligatorii de post-finanțare. Mitropolitul Irineu a decis să dea clădirii o destinație mult mai pragmatică și generatoare de bani, așa că în clădire a fost amenajată Școala Postliceală Sanitară «Sfântul Ștefan», preluată (cumpărată?) de la fostul proprietar, Fundația «Acțiunea Ecologică Română» din Craiova. Școala oferă calificări în meseriile de Asistent Medical Generalist și Asistent Medical de Farmacie. Evident, contra-cost!”
Fostul sediu al Centrului Social „Best Life”, reamenajat pe fonduri europene și apoi transformat din așezământ social dedicat copiilor defavorizați, în afacerea prosperă numită Școala Postliceală Sanitară „Sfântul Ștefan”
În perioada în care funcția de viceprim-ministru era ocupată de Paul Stănescu (PSD) – unul dintre prietenii vechi ai mitropolitului Irineu –, Compania Națională de Investiții a oferit mai multe finanțări generoase pentru obiective din cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei: 14.648.511 lei (3.184.459 de euro) pentru renovarea bisericii „Madona Dudu” din Craiova, 24.551.248 de lei (5,3 milioane de euro) pentru renovarea Mânăstirii Tismana și 4.454.006 lei (968.260 de euro, la cursul oficial din perioada respectivă) pentru construirea de chilii la mânăstirea „Sf. Constantin și Elena și Sf. Dumitru” din Gorj.
La data când mitropolitul Irineu a obținut aceste sume, vechiul lui prieten Paul Stănescu ocupa și funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Ocolul Silvic Eparhial Gorj
Ocolul Silvic Eparhial Gorj este entitatea juridică prin care Arhiepiscopia Craiovei își exploatează fondul forestier.
În conformitate cu informațiile din Registrul Național al Administratorilor de Păduri și al Ocoalelor Silvice, Arhiepiscopia Craiovei deține, prin Ocolul Silvic Eparhial Gorj, o suprafață de 8.078,27 de hectare de teren forestier, din care aproximativ 3.700 ha în județul Dolj. Sub pretextul înființării, extinderii unor așezăminte monahale, mitropolitul Irineu a dezvoltat permanent exploatările agricole și forestiere din cuprinsul Arhiepiscopiei Craiovei, între care pădurile ocupă un loc deosebit de important.
Sunt doar câteva exemple din mulțimea de proprietăți și de finanțări din fonduri publice, naționale și europene pe care le administrează mitropolitul Irineu, cunoscut ca apropiat al unor foști și actuali lideri PSD, ca Victor Ponta, Liviu Dragnea, Paul Stănescu sau Lia Olguța Vasilescu.
Mitropolitul Irineu – investitor pe piața imobiliară din București?
Publicația „Buletin.de București” a dezvăluit, zilele trecute, o șocantă afacere imobiliară în care este implicată Arhiepiscopia Craiovei.
În conținutul articolului, descoperim că a fost folosită aceeași procedură a „donației” ca și în cazul terenurilor agricole luate cu forța de la preoții parohi din Dolj și Gorj.
Conform dezvăluirilor făcute de publicația „Buletin.de București”, în anul 2014, Parohia „Sf. Treime” din Craiova a primit, în baza deciziei Comisiei Speciale de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase, un teren de 790 metri pătrați de pe Calea Victoriei, nr. 216. Comisia respectivă funcționează în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), instituție care în perioada 29 mai 2012 – 2 martie 2015 a fost condusă de George Băeșu, fost parlamentar PSD, fost prefect de Vrancea și finul baronului Marian Oprișan (PSD).
Imobilul de pe Calea Victoriei 216 pe care Arhiepiscopia Craiovei dorește să-l transforme într-un modern bloc cu 10 etaje, amenajat pentru birouri
În anul 2018, Parohia „Sf. Treime” din Craiova a donat imobilul Arhiepiscopiei Craiovei pe motiv că „menținerea sa în patrimoniul parohiei generează plata unor sume de bani pe care parohia nu le deține. Menționăm că imobilul ce se donează se află într-o stare avansată de degradare și are pereții acoperiți de graffiti”.
Facem precizarea că Parohia „Sf. Treime” este una dintre parohiile importante ale Craiovei, așezată în zona centrală a orașului. Apare ca bizar apelul la așa-zisa incapacitate a parohiei de a susține financiar administrarea imobilului în discuție.
Ancheta realizată de colegii noștri de la „Buletin.de București” dezvăluie faptul că Arhiepiscopia Craiovei vrea să supraetajeze clădirea în discuție (aflată într-o zonă ultracentrală a Capitalei, în apropiere de sediul Guvernului, pe Calea Victoriei 216), de la două etaje (cât are în prezent) la 10 etaje. Gândind că Biserica este chemată să-i ajute pe orfani, pe bătrâni, pe săraci, ai crede că Mitropolitul Irineu intenționează să amenajeze în această clădire un așezământ social.
Din nefericire, în acest imobil, conform dezvăluirilor făcute în articolul pe care-l cităm, Arhiepiscopia Craiovei dorește să amenajeze spații destinate birourilor.
Demersul Arhiepiscopiei Craiovei este unul cu miros de ilegalitate, pentru că nu sunt respectate reglementările în vigoare. Zona în care se află acest imobil este considerată zonă protejată. Aceasta înseamnă că orice construcție nouă trebuie să respecte niște norme speciale.
Documentația depusă de Arhiepiscopia Craiovei la Primăria Municipiului București, condusă de PSD-ista Gabriela Firea, nu respectă aceste norme.
Conform dezvăluirilor făcute de jurnalista Bianca Albu, în PUZ-ul depus de Arhiepiscopia Craiovei, Coeficientul de Utilizare a Terenului este de 7,3, valoare care depășește cu 243,3% maximul admis de 3 pentru derogările admise. Procentul de Utilizare a terenului în zona protejată 16, unde se află clădirea, este de maximum 65%, însă Memoriul Tehnic al Arhiepiscopiei Craiovei apare în procent de 75%, iar în Planșa Reglementări urbanistice aferentă, apare în procent de 70,08%.
Totodată, înălțimea maximă admisă în zona Piața Victoriei – Bulevardul Dacia este de 16 metri, dar Arhiepiscopia Craiovei propune o înălțime maximă de 36 m; așadar, cu 225% mai mult decât înălțimea maximă acceptată.
Nu în ultimul rând, Memoriul Tehnic depus de Arhiepiscopia Craiovei precizează că „incinta va fi formată din 2 corpuri de clădire, corpul deja existent și supraetajarea și modernizarea acestuia prin cel de-al doilea corp de construcție”. Alte documente din dosarul depus la Primăria Municipiului București nu indică însă două corpuri de clădire, ci doar unul.
Personajul-cheie în toată această afacere este controversatul om de afaceri Virgil Profeanu, teolog, cântăreț de operă și patronul unui conglomerat de firme prospere, care ar gravita în jurul companiei Vego Holding.
Colaborarea lui Virgil Profeanu cu Mitropolitul Irineu este veche. Firmele în care Profeanu a fost acționar și/sau administrator au primit contracte pe bani frumoși din partea Arhiepiscopiei Craiovei, în cadrul unor proiecte finanțate de Uniunea Europeană, încă din anul 2009, la scurt timp după ce Irineu Popa a fost ales Mitropolit al Olteniei.
În anul 2009, în cadrul Proiectului „Consolidare, restaurare și refuncționalizare cu valorificare patrimoniu cultural – imobil Strada Brestei, nr. 24, Craiova” – ca să dăm doar un exemplu -, firma SC Alter Ego Solutions SRL (cu sediul în Municipiul București, Bd. Iuliu Maniu, nr. 7, Sector 6, în care Virgil Profeanu era atât asociat, cât și administrator) a primit suma de 292.500 de lei pentru un contract de servicii de management al proiectului și consultanță în domeniu. La cursul euro de la acel moment, firma controlată de Virgil Profeanu a încasat aproximativ 70.000 de euro. Între timp, SC Alter Ego Solutions SRL și-a schimbat denumirea în SC ALL GRANTS AND FUNDS SOLUTIONS SRL, funcționând însă cu același CUI și la aceeași adresă.
Numeroase alte finanțări obținute de firmele controlate de Virgil Profeanu, din partea Arhiepiscopiei Craiovei, demonstrează că între controversatul om de afaceri și Mitropolitul Irineu există o colaborare reciproc avantajoasă de peste un deceniu.
Investiția imobiliară pe care o încearcă Arhiepiscopia Craiovei în zona ultra-centrală a Capitalei a provocat reacția europarlamentarei Clotilde Armand (USR).
Postarea politicianului USR Clotilde Armand
În postarea pe Facebook, Clotilde Armand comentează:
„Aflu că Arhiepiscopia Craiovei vrea să transforme un bloc de 2 etaje de pe Calea Victoriei într-o clădire de birouri de 10 etaje. Le spun de pe acum că este ilegal să facă asta. Dar am mai aflat ceva foarte interesant de la jurnaliștii «Buletin de București». Am aflat că Arhiepiscopia Craiovei a plătit firma Allconsulting Group System SRL, care s-a ocupat de recuperarea proprietății pe care mai târziu a primit-o prin donație de la parohie. În spatele Allconsulting Group se află Virgil Profeanu, patronul firmei private Vego. Știți cine e firma Vego? Este exact firma care face Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 1 pentru primarul PSD. Este firma cu care lupt eu să nu distrugă Pădurea Băneasa și Parcul Herăstrău, este firma care schimbă planșele urbanistice în funcție de cum îi prind că vor să construiască ilegal”.
Valoarea imobilelor din zona Calea Victoriei este estimată la zeci de milioane de euro, de unde și insistența cu care Arhiepiscopia Craiovei vrea să obțină, inclusiv cu prețul unor ilegalități, aprobările necesare pentru construirea clădirii cu 10 etaje pentru birouri.
Dată fiind gravitatea situației dezvăluite de „Buletin.de București”, este foarte posibil ca informația despre inițiativa Arhiepiscopiei Craiovei să fi ajuns deja în atenția unor oficiali guvernamentali.
O întrebare de bun-simț: unde sunt banii?
Afacerile derulate de Arhiepiscopia Craiovei, sub coordonarea Mitropolitului Irineu, aduc bani frumoși în anumite conturi. Firesc, apare întrebarea: unde merg acești bani?
Din informațiile publice oferite de site-ul Mitropoliei Olteniei, observăm că activitățile filantropice sunt realizate, de obicei, prin utilizarea unor fonduri atrase fie din bani europeni și de la bugetul public, prin implementarea unor proiecte, fie din sponsorizări. Informațiile despre activitatea comercială și destinația sumelor încasate de diferitele entități comerciale, agricole și forestiere controlate direct sau indirect de Arhiepiscopia Craiovei, și implicit de mitropolitul Irineu, nu sunt disponibile.
Lipsa de transparență în activitatea financiară a Bisericii Ortodoxe Române este o problemă veche. Activitatea eparhiilor BOR este controlată de ierarhi, ajutați de un fel de „camarilă” compusă din persoane de încredere a căror numire în funcții administrative specifice (consilieri, protopopi sau inspectori eparhiali) ierarhii respectivi o supervizează.
De facto, preoții și credincioșii BOR nu au niciun control asupra activității centrelor eparhiale – care gestionează, în numele lor, averea Bisericii – și, prin urmare, apar situații controversate, precum cea din Arhiepiscopia Craiovei.
O analiză simplă a situației administrative a Bisericii Ortodoxe Române arată că activitățile și finanțele celui mai mare cult religios din România, cu aproximativ 18.600.000 de membri, sunt controlate de doar câteva zeci de oameni, anume ierarhii membri ai Sinodului BOR, ajutați de „camarilele” din administrația bisericească a Patriarhiei și eparhiilor din componența BOR.
Cei peste 18 milioane de români creștini-ortodocși sunt lipsiți de mecanisme reale de control al activității financiare de la nivelul Episcopiilor, Arhiepiscopiilor și Mitropoliilor din structura BOR. O situație aberantă și imorală pentru o țară democratică, membră a Uniunii Europene!
În concluzie, întrebarea „Unde sunt banii?” solicită un răspuns nu doar din partea Arhiepiscopiei Craiovei, ci și din partea tuturor acelor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care gestionează, într-un mod netransparent și ocult, activitățile de natură comercială și patrimoniul eparhiilor pe care le conduc.
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României 
Sursa foto: Facebook / Craiova Cetatatea Banilor Las Vegasul României 
