Plutonierul-adjutant Adrian Strătilă, șef de echipaj SMURD la ISU „Dobrogea”, a fost arestat preventiv sub acuzația de agresiune sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale și coruperea sexuală a minorilor.
Tribunalul Militar Bucureşti a hotărât vineri, pe 28 mai, arestarea preventivă a subofițerului Adrian Strătilă, plutonier-adjutant în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Dobrogea” al județului Constanța.
Mandatul de plasare în arest preventiv, pe o durată de 30 de zile, începând cu 28 mai 2021, a fost emis la cererea Parchetului Militar, care-l acuză pe Adrian Strătilă de săvârșirea infracţiunilor de agresiune sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale și coruperea sexuală a minorilor.
Strătilă e angajat la ISU Constanța de 14 ani (din 2007). Victima sa a fost o fată de 14 ani, susțin surse citate de Focus Press.
Minuta instanței
„Admite propunerea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, formulată conform art. 224 C. pr. pen. în dosarul nr. 488/P/2021 privind pe inculpatul plt. adj. STRĂTILĂ ADRIAN.
În baza art. 226 alin. 1 şi 2 C. pr. pen., raportat la art. 223 alin. 1 lit. b) şi c) şi alin. 2 C. pr. pen., dispune arestarea preventivă pe o durată de 30 de zile, începând cu 28.05.2021 până la 26.06.2021 inclusiv, a inculpatului plt. adj. STRĂTILĂ ADRIAN din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență «Dobrogea» al județului Constanța, cercetat pentru săvârșirea infracţiunilor de agresiune sexuală, prev. de art. 219 alin. 1 și alin. 2 lit. c) C. pen., şi racolarea minorilor în scopuri sexuale, prev. de art. 222 alin. 2 C. pen. rap. la art. 221 alin. 4 C. pen. (ambele privind persoana vătămată …), agresiune sexuală, prev. de art. 219 alin. 1 și alin. 2 lit. c) C. pen., cu aplic art. 35 alin. 1 C. pen., şi coruperea sexuală a minorilor, prev. de art. 221 alin. 4 C. pen. (ambele privind persoana vătămată …), totul cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen.
În baza art. 226 C. pr. pen. raportat la art. 230 C. pr. pen., dispune emiterea mandatului de arestare preventivă a inculpatului plt. adj. Strătilă Adrian pentru perioada menţionată.
În baza art. 275 alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat, inclusiv onorariul avocatului din oficiu desemnat inculpatului, rămân în sarcina statului.
Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Pronunţată în camera de consiliu, azi, 28.05.2021, ora 13.50, în prezenţa inculpatului.”
Comunicat ISU Constanța
„Bărbatul (Adrian Strătilă – n. red.) este angajatul ISU CT din anul 2007, fiind încadrat comandant de echipaj și șofer. Până acum nu a avut niciodată abateri de natură profesională.
Inspectoratul pentru Situații de Urgenţă «Dobrogea» al județului Constanța nu admite și nu încurajează astfel de comportamente, de care ne dezicem complet.
Instituția noastră pune accent pe moralitate, disciplină și respect față de oameni.
La nivelul Inspectoratului s-a luat măsura suspendării raporturilor de munca ale acestuia pentru 30 de zile, iar ulterior se va decide mai departe.”
Rateuri cu urmări tragice
În ultimii ani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța a fost protagonistul mai multor intervenții neprofesioniste, cu urmări tragice.
Cea mai revoltătoare, la nivelul opiniei publice, a fost, în februarie 2021, intervenția complet ratată pentru salvarea vieții unei femei refugiate pe balconul apartamentului cuprins de flăcări, într-un bloc aflat pe un bulevard central din orașul Constanța.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În data de 31.08.2018, Compania RAJA S.A. Constanța, în calitate de Beneficiar, a semnat Contractul de Finanțare nr. 210, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM), pentru implementarea „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanța, în perioada 2014-2020”, Cod SMIS 2014+115525.
Proiectul are o valoare de 2.484.938.696,56 lei și vizează investiții pe raza a 91 de localități, din cadrul a 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița și Brașov).
RAJA asigură o cofinanțare în procent de 6% (30 milioane euro).
Proiectul contribuie la atingerea rezultatelor avute în vedere prin demararea POIM, obiectivul 3.2 „Creșterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei” și conformarea cu prevederile Directivei nr.98/83/CE (pentru sistemele de alimentare cu apă potabilă)și ale Directivei 91/271/CEE (pentru sistemele de evacuare, colectare și epurare a apelor uzate).
Întregul proiect al RAJA a fost structurat în 50 de contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.În acest moment, 40 de contracte de lucrări și 4 contracte de servicii au fost atribuite, 6 contracte de lucrări au fost publicate în SICAP, iar alte 4 contracte de lucrări sunt nelansate.
Sprijinul primit pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru acest mega-proiect cofinanțat de UE
La data de 27.02.2015, S.C. RAJA S.A. Constanţa, actuala RAJA S.A. Constanța, în calitate de Autoritate Contractantă, a încheiat cu Asocierea formată din ROMAIR CONSULTING S.R.L. (lider) – Louis Berger SAS (asociat), în calitate de Prestator, Contractul de Servicii CS 1AF POIM ”Asistenţă tehnică pentru pregătirea Aplicaţiei de Finanţare şi a Documentaţiilor de Atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în aria de operare a S.C RAJA S.A Constanţa, în perioada 2014-2020”, COD SMIS 2014+106556.
Ulterior, în data de 12.04.2017, S.C. RAJA S.A. Constanța, actualmente RAJA S.A. Constanța, în calitate de Beneficiar al proiectului, a semnat cu MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI FONDURILOR EUROPENE, actualul Minister al Investițiilor și Proiectelor Europene, Contractul de Finanțare nr. 40, ce are ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AM POIM pentru implementarea Proiectului „Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a SC RAJA SA Constanța, în perioada 2014-2020”, COD SMIS 2014+ 106556.
Perioada de implementare a proiectului, la data încheierii Contractului de Finanțare, a fost de 70 de luni, respectiv între 01.03.2015 și 31.12.2020. Ulterior, pe 24.11.2020, a fost încheiat, între RAJA S.A. și Ministerul Fondurilor Europene, Actul Adițional nr. 1 la Contractul de Finanțare nr.40/12.04.2017, ce a avut ca obiect modificarea duratei contractului și a perioadei de implementare a proiectului, respectiv 82 de luni, între 01.03.2015 și 31.12.2021.
Valoarea totală a Contractului de Finanțare este de 13.240.853,34 lei, din care valoarea eligibilă este de 11.034.044,45 lei.
Activitățile desfășurate în perioada 2017-2021, finanțate din Contractul de Finanțare nr. 40/12.04.2017 încheiat cu Ministerul Fondurilor Europene, au constat în următoarele:
– Elaborarea Documentațiilor de Atribuire pentru Contractele de Servicii aprobate de Autoritatea Contractantă (Inclusiv Elaborare Documentații de Atribuire Contracte de Furnizare (după caz);
– Elaborarea Aplicației de Finanțare, inclusiv documentele suport (Studiu de Fezabilitate final complet, Analiza Cost-Beneficiu, Evaluarea Impactului asupra Mediului, Analiza Instituțională) pentru „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 2014-2020″;
– Elaborarea Documentațiilor de Atribuire tip Fidic-GALBEN;
– Elaborarea Documentațiilor de Atribuire tip Fidic-ROSU, inclusiv documentațiile pentru obtinerea tuturor avizelor și documentația pentru Autorizația de Construire.
Aplicația de finanțare, inclusiv documentele suport, au fost aprobate de către AM POIM, în acest sens fiind semnat Contractul de Finanțare nr. 210/31.08.2018, între RAJA S.A. și Ministerul Fondurilor Europene, care a avut ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AM POIM, pentru implementarea „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a SC RAJA SA Constanța, în perioada 2014-2020”, COD SMIS 2014+1115525.
În data de 20.11.2020, Comisia Europeană a emis Decizia de punere în aplicare a aprobării contribuției financiare la proiectul major „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa”, selectat în cadrul Programului OperaționalInfrastructură Mare în România – CCI 2018RO16CFMP002.
Doliu prelungit în lumea artistică: la o zi după maestrul Ion Dichiseanu (87 de ani), s-a stins din viață și Bogdan Caragea (60 de ani), maestrul scenei constănțene din ultimii 14 ani. A înființat secția română a Teatrului din Sfântu Gheorghe (județul Covasna), dar a jucat și 16 ani pe scena Teatrului Național de Operetă din București.
Tragicul anunț a fost făcut vineri, 21 mai, ora 19.55, de Teatrul de Stat Constanța, pe pagina sa de Facebook.
„Cu mare tristețe, anunțăm că astăzi s-a stins din viață colegul nostru, actorul Bogdan Caragea.
Bogdan a absolvit în 1987 Institutul de Teatru din Târgu Mureș.
A fost actor la Theatrum Mundi din București în perioada 1990-1993. A fost, din 2007, director de producție la Teatrul de Stat Constanța. În același timp, a fost prezent pe scenă, în mai multe roluri memorabile.
Cel mai recent rol al său, o creaţie foarte apreciată de public, a fost în «Testosteron», de Andrzej Saramonowicz, regia Traian Şoimu. În ultimii ani, a mai putut fi văzut pe scenă în rolul contelui Almaviva din «Nunta lui Figaro». La Teatrul de Stat Constanţa a regizat spectacolele «Escrocii» şi «Omul, bestia şi virtutea», în care a şi jucat.
Dumnezeu să-i călăuzească pașii în lumină!”
Consătea și prieten cu Grigore Cartianu
Bogdan Caragea a fost omul-teatru. A slujit arta teatrală din toate pozițiile: actor, regizor, director de producție și chiar compozitor. A fost un actor polivalent, jucând teatru clasic, operetă, teatru de revistă și teatru de copii.
Drumul lui Bogdan Caragea a pornit din satul Brădiceni, comuna Peștișani, județul Gorj, satul în care s-a născut. A plecat cu părinții la București, unde mama sa era judecătoare, iar tatăl – aviator.
Oriunde l-au purtat drumurile vieții și ale profesiei – București, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Constanța -, Bogdan Caragea a purtat cu el dorul copilăriei în satul natal, în care s-a întors mereu, tânjind după liniștea patriarhală din casa bunicilor. La Brădiceni a fost consătean cu jurnalistul Grigore Cartianu, de care l-a legat o strânsă prietenie timp de mai multe decenii. Brădiceni se află la un kilometru de Hobița marelui Constantin Brâncuși.
Primele gânduri ale lui Grigore Cartianu, după aflarea tragicei vești: „Bogdan avea o mare bucurie, ori de câte ori venea la Brădiceni: să colindăm prin zăvoaiele ce se întind în spatele grădinilor noastre. Ne tolăneam în iarbă, pe malul unui lac, și ascultam în tăcere marea orchestră a păsărilor din codrul verde. Chiar și corul broaștelor îl fascina. Când țâșnea în sprint vreun iepure de câmp, Bogdan se ridica brusc și zicea: «Iată mistrețul cu colți de argint! Veniți să-l lovim cu săgeată de fier!». Apoi începea să recite, cu voce puternică, poezia lui Ștefan Augustin Doinaș. Dar nu o recita, o cânta, ba chiar o juca, exact ca pe scena Operetei bucureștene. Până și păsăretul se oprea să-l asculte, impresionat de concurența pe care i-o făcea dragul meu Bogdan, fiul doamnei Clara și nepotul boierului Anescu. Dumnezeu să-l odihnească într-un paradis asemănător celui care i-a șlefuit copilăria, talentul și caracterul!”.
16 ani la Opereta bucureșteană, 14 ani la Constanța
Bogdan Caragea a studiat actoria la Târgu Mureș, a înființat secția română a Teatrului din Sfâtu Gheorghe, a devenit un nume cunoscut la Teatrul Național de Operetă din București și s-a consacrat definitiv la țărmul Mării Negre.
Conform declarațiilor sale, consemnate în presă de-a lungul anilor, încă din copilărie s-a simțit atras de lumea minunată a artelor, în special de cea a artelor muzicale și vizuale.
A urmat cursurile școlii primare și gimnaziale de muzică (specializarea instrumentală vioară) și apoi ale Liceului “Dante Alighieri” din București.
În 1983, a intrat la Institutul de Teatru din Târgu Mureș (secția română), pe care l-a absolvit în 1987.
Ce a urmat, aflăm dintr-un interviu relativ recent: „Am înfiinţat un teatru, după ce am terminat Institutul, și anume secţia română de la Teatrul din Sfântu Gheorghe. Cu Bebe Cotimanis, Dorin Andone, Ionel Mihăilescu, Oana Ştefănescu, Teodora Mareş. După aceea, am plecat la Bucureşti, unde am jucat cam peste tot şi cam tot. În general, din tot ceea ce înseamnă artă. N-am făcut, din păcate pentru mine, marionete şi operă. În rest, m-am ocupat de operetă, revistă, teatru, teatru de copii, tot, tot, tot! Chiar mi se mai şi joacă nişte compoziţii, la Teatrul Excelsior”.
A performat timp de 16 ani (1993-2007) pe scena Teatrului Național de Operetă din Capitală.
În ultimii 14 ani a ocupat funcția de director de producție la Teatrul de Stat din Constanța, dar pe malul mării a lucrat și ca actor, director artistic, director de scenă, regizor și chiar compozitor.
Boala l-a lovit anul trecut, în pandemie
Viața lui Bogdan Caragea s-a schimbat dramatic în iunie 2020. Actorul a fost internat în stare gravă la Spitalul Elias din Capitală. La vremea respectivă, soția sa, Luiza Sarivan, și ea actriță a Teatrului de Stat Constanț, făcea un apel pentru donarea de sânge.
„Soțul meu și prietenul vostru, Bogdan Caragea, are nevoie de ajutor. Cei care aveți grupa de sânge B3 RH negativ, vă rugăm să faceți o donare la Institutul de Hematologie de pe strada Dr. Felix. Este important să precizați numele lui Bogdan, internat acum la Spitalul Elias”, a scris atunci Luiza Sarivan.
Deși aceasta nu a precizat care era suferința soțului său, suntem în măsură să precizăm că Bogdan Caragea a suferit un atac vascular cerbral (AVC), în urma căruia a rămas cu o suferință profundă și cu o paralizie. Marele actor a mai trăit doar 11 luni după acel AVC.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pe 20 mai 2021, RAJA S.A. Constanța a organizat, la Stația pentru Tratarea Apei Potabile Palas, o conferință de presă, în cadrul căreia a fost prezentat stadiul contractelor de lucrări pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă și de canalizare din județul Constanța, derulate cu cofinanțare europeană, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).
Alături de directorul general al RAJA S.A., Aurel Presură, și directorul tehnic al societății, Adrian Florea, la eveniment a fost prezent și primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac. Aceștia au discutat despre modul de implementare etapele Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanța, în perioada 2014-2020, în valoare de 2.488.938.696 lei (500 milioane euro).
De acest proiect, pentru care RAJA asigură o cofinanțare în procent de 6% (30 milioane euro), vor beneficia 91 localități din 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița și Brașov). Acesta a fost structurat în 50 de contracte de lucrări și 4 contracte de servicii, în prezent fiind semnate 44 de contracte, din care 40 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.
Investiții de peste 2 miliarde lei derulate de RAJA S.A. în județul Constanța, cu cofinanțare din partea UE prin POIM
Din totalul de 50 de contracte de lucrări, 40 de contracte prevăd investiții în județul Constanța, în valoare totală de 2.064.056.705,36 lei cu TVA, reprezentând 83,06% din valoarea totală aProiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în aria de operare a S.C. RAJA S.A. Constanţa în perioada 2014 – 2020.
De aceste investiții vor beneficia un număr de 45 de UAT-uri din județul Constanța, toate membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitare Apă-Canal Constanța.
După finalizarea proiectului, peste 570.000 de locuitori ai județului Constanța vor beneficia de apă potabilă curentă conformă cu Directiva Europeană 98/83/EC, în timp ce peste 517.000 de locuitori vor beneficia de servicii de colectare a apei uzate și de epurare conforme cu Directiva Europeană 91/271/EEC.
Totodată, peste 40.000 de locuitori vor beneficia pentru prima dată de sistem centralizat de apă potabilă și peste 100.000 de locuitori vor beneficia de sistem de canalizare, care va viza colectarea și epurarea apelor, reducând astfel impactul poluării generate de aglomerările umane asupra mediului.
Pornind de la Masterplan-ul județului Constanța, Studiul de Fezabilitate al Proiectului evidențiază necesitatea și soluțiile de extindere și modernizare a infrastructurii rețelelor de apă și apă uzată, principalii indicatori fiind următorii:
Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată în cadrul municipiului Constanța a fost prevăzută în cadrul a 11 contracte de lucrări: 9 dintre acestea sunt deja atribuite în prezent, un contract se află în etapa de evaluare a ofertelor, iar unul este încă nelansat. Valoarea totală a celor 11 contracte este de 518.270.432,72 lei cu TVA.
Obiectivele proiectelor de investiții: reabilitarea, modernizarea și extinderea sistemelor de apă și canalizare din municipiul Constanța și zonele adiacente
La nivelul municipiului Constanța, se vor realiza următorii indicatori:
Extindere alimentare cu apă – 20.645 ml: cu diametru Dn 500 mm – 8.221 ml; alte diametre mai mici – 12.424 ml.
Reabilitare rețea de apă – 71.484 ml: cu diametru Dn 1000 mm – 3.890 ml; cu diametru Dn 900 mm – 1.775 ml; cu diametru Dn 800 mm – 9.005 ml; alte diametre mai mici – 56.814 ml.
Stații pompare apă reabilitate – 3 bucăți.
Extindere rețea canalizare menajeră – 25.117 ml.
Reabilitare rețea de canalizare menajeră – 24.806 ml.
Stații noi de pompare ape uzate și cămine de pompare – 12 bucăți.
Reabilitare stații pompare ape uzate – 1 bucată.
CL1: Rețele apă și canalizare în zona centrală a municipiului Constanța, în valoare de 41.823.989,90 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 04.02.2021.
În cadrul acestui contract, au fost prevăzute următoarele investiții:
Reabilitare rețea apă: 21.039 ml.
Reabilitare rețea canalizare: 4.509 ml.
Extindere rețea de canalizare: 1.741 ml.
CL2: Rețele apă și canalizare în zona centrală a municipiului Constanța, în valoare de 19.723.253,97 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 04.02.2021.
În cadrul acestui contract, au fost prevăzute următoarele investiții:
eabilitare rețea de distribuție apă: 8.774 ml.
Extindere rețea de distribuție apă: 1.261 ml.
Extindere rețea canalizare: 1.976 ml.
Reabilitare rețea canalizare: 3.629 ml.
CL3: Rețele apă și canalizare în zona centrală a municipiului Constanța, în valoare de 22.958.436,76 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 04.02.2021.
În cadrul acestui contract, au fost prevăzute următoarele investiții:
Reabilitare rețea apă: 7.628 ml.
Reabilitare rețea de canalizare: 5.832 ml.
Extindere rețea canalizare: 517 ml.
CL4: Rețele apă și canalizare în zona periferică a municipiului Constanța, Palazu Mare și stațiunea Mamaia, în valoare de 51.461.137,45 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 20.01.2021.
În cadrul acestui contract, au fost prevăzute următoarele investiții:
Reabilitare rețea apă: 8.757 ml.
Extindere rețea de apă: 11.163 ml.
Extindere rețea de canalizare: 13.441 ml.
Stații noi de pompare ape uzate și cămine de pompare: 12 bucăți.
Conducte de refulare noi: 4.283 ml.
Reabilitare conducte de refulare: 3.681 ml.
CL32: Reabilitare conducte aducțiune Constanța, în valoare de 39.817.836,81 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 08.11.2019.
În cadrul acestui contract, au fost prevăzute investiții de reabilitare conducte de aducțiuni – 6.479 ml, după cum urmează:
CL33: Reabilitare conducte aducţiune şi magistrale, staţii de pompare apă uzată SP E20 şi refulări aferente, în municipiul Constanţa, în valoare de 75.887.435,77 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 08.09.2020.
În cadrul acestui contract, au fost prevăzute următoarele investiții:
Reabilitare conducte aducțiune – 7.015 ml.
Reabilitare conducte magistrale – 4.376 ml.
Reabilitarea Stație Pompare E20.
Reabilitare conductă refulare SP E20 – 4828 ml.
Extindere conductă refulare SP E20 – 3159 ml.
CL34: Reabilitare conducte magistrale tronson 3 – municipiul Constanța, în valoare de 38.080.209,20 lei cu TVA
CL35: Reabilitare stație de pompare apă brută Galeșu. Reabilitare Complex Înmagazinare Palas: SP1, SP2 și rețele în incintă. Reabilitare puț P0 Constanța Nord, în valoare de 48.684.054,30 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 08.07.2020.
În cadrul acestui contract, au fost prevăzute următoarele investiții:
Reabilitare Stație Pompare apă brută Galeșu.
Reabilitare Complex Înmagazinare – Palas – SP1, SP2 2 și rețele în incintă.
Reabilitare puț P0 – Constanța Nord.=
CL38: Sistemul Regional Constanța – Obiectul: aducțiune Gospodăria de Apă Tatlageac – Gospodăria de Apă Mangalia; aducțiune Mangalia – Albești; aducțiune Mangalia – Limanu; reabilitare Stație de Pompare SP3 Palas, conducta de aducțiune Palas – SRC, cu o valoare estimată de 81.380.427.66 lei cu TVA
Contractul se află în faza de proiectare.
Valoarea investiției din municipiul Constanța: 24.114.719,78 lei cu TVA.
În cadrul acestui contract, pentru municipiul Constanța au fost prevăzute următoarele investiții:
Reabilitare SP3 Palas.
Conductă aducțiune Palas – SRC: 8.221 ml.
CL48: Instalație de valorificare a nămolului provenit din stațiile de epurare, în valoare de 68.820.906,36 lei cu TVA
Contractul a fost semnat în data 20.01.2021.
Se află în perioada de proiectare.
Scopul proiectului constă în recepția nămolului deshidratat (25% s.u.) — rezultat de la stațiile de epurare Constanța Nord, Eforie Sud, Poarta Albă, Mangalia și Cobadin (stații de epurare deja existente) — la Stația de Epurare Constanța Sud și tratarea termică prin uscare, împreună cu nămolul generat în cadrul acestei stații de epurare. RAJA S.A. Constanța va oferi astfel o soluție de tratare și valorificare a nămolului rezultat, în concordanță cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană. Soluția este una dintre cele mai eficiente și presupune recuperarea biogazului produs în urma procesului de epurare și utilizarea acestuia pentru uscarea și reducerea volumului nămolului.
CL49: Colectoare principale în municipiul Constanța, cu o valoare estimată de 29.632.744,54 lei cu TVA
Contractul se află în etapa de evaluare a ofertelor.
În cadrul acestui contract au fost prevăzute următoarele investiții:
Reabilitare conductă descărcare – aproximativ 1 km.
Conductă descărcare deversor.
Colector Bulevardul Aurel Vlaicu – amplasarea unei conducte noi, de DN1200 beton, în lungime de 770 m, prin microtunelare.
Colector Ion Cassian – lungime aproximativă 400 ml.
Achiziție excavator aspirator cu capacitate de 8 mc.
Toate aceste colectoare sunt de importanță majoră pentru buna funcționare a sistemului de canalizare din municipiul Constanța, care este unul de tip unitar. Reabilitarea lor a fost un efort încercat în mai multe etape de finanțare până la momentul present. Prin executarea acestor lucrări, vom reuși să soluționăm o parte importantă din deficiențele acestor colectoare de dimensiuni impresionante, care au rolul de prelua debitele de apă uzată și de apă pluvială ale întregului oraș.
Eforturile depuse, atât de benficiar cât și de constructor, sunt majore pentru ca toate contractele să fie finalizate în perioada de eligibilitate, în ciuda tuturor provocărilor pe care le ridică astfel de investiții. Depășirea acestora depinde de colaborarea inter-instituțională cu ceilalți deținători de utilități sau cu autoritățile locale, în acest caz mai ales cu Primăria Constanța, de care depinde în bună măsură implementarea cu succes a proiectului.
RAJA S.A. a semnat, pe 12 mai 2021, contractele de lucrări 17 și 31, ce cuprind investiții majore în infrastructura de alimentare cu apă și de colectare-tratare a apei uzate din zona de sud a litoralului, dar și din localitățile Hârșova, Năvodari, Medgidia, Valu lui Traian și Mamaia Sat.
Cele două contracte fac parte din Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din aria de operare a RAJA S.A. Constanța, care se înscrie în Proiectul prioritar strategic privind Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, sprijinit financiar de către Comisia Europeană.
Până în prezent au fost atribuite 44 de contracte de lucrări dintr-un total de 50. Investițiile au ca beneficiari finali populația din zonele de implementare, dar și turiștii care cresc exponențial numărul consumatorilor în sezonul estival. Implementarea acestora asigură în primul rând îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea durabilă a ariei de deservire prin creşterea eficienţei sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare, dotate cu tehnologii moderne de prelucrare a datelor şi soluții de optimizare.
RAJA S.A. este cel mai mare investitor din județ și derulează cel mai mare proiect investițional din România, derulat în 92 de localități din țară
Complexitatea acestor lucrări a fost subliniată de Aurel Presură, directorul general al RAJA S.A. Constanța: ”La ora actuală avem 101 șantiere deschise în 70 de localități, cu 47 de antreprenori și 30 de subantreprenori. În final, vom lucra în 92 de localități, fiind cel mai mare proiect investițional din România. Este greu, dar trebuie să punem umărul cu toții să finalizăm cu succes aceste contracte. De aceea, ședințele de progres se desfășoară pe șantiere, în prezența autorităților locale, pentru că este un efort conjugat al RAJA S.A. și al primăriilor, ca aceste lucrări să fie finalizate într-un timp cât mai scurt și să respecte toți indicatorii de calitate”.
Prezent la semnarea contractelor, Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, a evidențiat importanța acestor investiții pentru județul Constanța: ”Prin dezideratul nostru și cu efortul dv., susținut de autoritățile locale, reușim să dezvoltăm județul Constanța. La momentul actual RAJA S.A. este cel mai mare investitor din județ. De aceea particip la toate aceste activități și vreau să vă asigur încă o dată de suportul nostru necondiționat. Dacă apar probleme vă rog să-mi spuneți, să putem să luăm măsurile necesare, ca niciun proiect, indiferent de fază – elaborare/proiectare sau execuție, să nu suporte întârzieri”.
În cadrul evenimentului desfășurat la sediul central al RAJA S.A. Constanța, reprezentanții primăriilor din zonele de implementare ale celor două contracte au pus accent pe necesitatea dezvoltării și modernizării infrastructurii de alimentare cu apă și de canalizare, determinată și de creșterea demografică, care a amplificat nevoile pentru utilități.
“Orașul Năvodari împreună cu zona turistică Mamaia Nord se dezvoltă într-un ritm alert și de aceea investițiile pe parte de apă și canal sunt vitale. Aceste proiecte pe care RAJA le implementează în zona noastră erau extrem de necesare. Domnii constructori trebuie să știe că au în primăria Năvodari un adevărat partener, voi fi aproape de d-lor, dar voi fi și spiritul critic, pentru că îmi doresc ca la final cetățenii din zonă să fie mulțumiți.”, a declarat Florin Chelaru, primarul orașului Năvodari.
Și George Scupra, primarul orașului Ovidiu a ținut să sublinieze că: “Sunt multe proiecte în derulare, care ne sunt necesare, ținând cont de faptul că zona este într-o continuă extindere. Aș dori să mulțumesc societății RAJA și Consiliului Județean pentru susținerea pe care o avem în dezvoltarea orașului Ovidiu.”
Zona turistică din nordul Mangaliei va beneficia de sisteme reabilitate și modernizate de apă potabilă și canalizare
Contractul de lucrări CL17 – “Rețele de apă și canalizare Mangalia Nord și stațiuni” are o valoare totală de 29.161.781,71 lei cu TVA și se va derula pe parcursul a 12 luni.
Investițiile prevăzute în cadrul acestui contract sunt: reabilitarea rețelei de distribuție apă potabilă și a celei de canalizare pe o lungime de peste 15,5 km, respectiv 1,2 km, din zona Mangalia Nord și stațiuni, dar și instalarea unor puncte de măsurare a debitului și presiunii și a mai multor vane cu acționare electrică.
Ample lucrări în zona litorală din nordul municipiului Constanța, spre vest pe direcția Constanța-Medgidia și la malul Dunării
Contractul de lucrări CL31 – “Stație tratare apă, rezervoare și conductă transport Hârșova. Gospodării de apă Năvodari. Reabilitare stație pompare Ovidiu. Reabilitare stații pompare ape uzate și conducte de refulare Mamaia Sat. Gospodărie de apă Valu lui Traian. Reabilitare rezervor Medgidia. Stație de clorare Vadu Oii” are termen de execuție 24 de luni și o valoare totală de 41.386.946,29 lei cu TVA.
Contractul cuprinde 7 obiective care implică lucrări de modernizare la nivelul Stației de tratare, a rezervoarelor și a conductei de transport ape reziduale Hârșova, investiții în gospodăriile de apă Năvodari, Cota 20 Ovidiu, Medgidia, Valu lui Traian și Vadu Oii, dar și reabilitări și extinderi ale stațiilor de pompare ape uzate și a conductelor de refulare din zona Mamaia Sat.
Stație de tratare, rezervoare și conductă de transport ape reziduale Hârșova: construire cămine debitmetru și monitorizare calitate apă, reabilitare rezervoare de apă brută si apă pretratată 2×500 mc, hală tehnologică de tratare apă brută, rezervor nou de stocare ape reziduale – 1 x 500mc, stație de pompare și conductă de transport ape reziduale în Stația de epurare ape uzate Hârșova, clădire administrativă (birouri, laborator, SCADA), reabilitare rezervoare de înmagazinare apă potabilă, rețele în incinta gospodăriei de apă, sistematizare, instalație de paratraznet și împământare, sistem de securitate antiefracție, generator electric de rezervă și alte lucrări specifice de amenajare.
Gospodării de apă Năvodari: reabilitare Gospodărie de Apă Rezervoare 2 x 1.000 și Gospodăria de Apă Interconectare.
Gospodărie de Apă Cota 20 Ovidiu: reabilitare stație de pompare SP1 în Gospodaria de Apă Cota 20 Ovidiu, sistem de monitorizare și automatizare SCADA, rețele în incinta gospodăriei de apă, instalație de paratraznet și împământare, sistem de securitate antiefracție, generator electric de urgență și alte lucrări specifice de amenajare.
Reabilitare stații de pompare ape uzate și conducte de refulare Mamaia Sat: stație de pompare apă uzată SPAU 3, stație de pompare apă uzată SPAU 3’ și extindere conductă refulare aferentă stației -2.266m, stație de pompare apă uzată SPAU 4 și conductă refulare aferentă stației – 569m, stație de pompare apă uzată SPAU 6 și conductă refulare aferentă stației -253m
Gospodărie de apă Valu lui Traian: rabilitare rezervor de înmagazinare, stație de pompare, stație de clorare, extindere conductă de alimentare cu apă – 1.875m, sistem de monitorizare și automatizare SCADA, rețele, instalație de paratraznet și împământare, sistem de securitate antiefracție, generator electric de urgență și alte lucrări specifice de amenajare în incinta gospodăriei de apă.
Reabilitare rezervor de înmagazinare apă Medgidia: rezervor de înmagazinare și cameră de vane Medgidia, rețele în incinta gospodăriei de apă, instalație de paratraznet și împământare, sistem de securitate antiefracție, sistem de monitorizare și automatizare SCADA.
Stație de clorare Vadu Oii: reabilitare stație de clorare Vadu Oii, rețele în incinta gospodăriei de apă, instalație de paratraznet și împământare, sistem de securitate antiefracție, sistem de monitorizare și automatizare SCADA și alte lucrări specifice de amenajare.
Toate aceste investiții au ca obiectiv principal îmbunătățirea siguranței și funcționalității sistemului de alimentare cu apă și de canalizare, creşterea duratei de viaţă a acestora, asigurarea calității apei furnizate şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, reducerea pierderilor de apă.
RAJA S.A. Constanța a semnat, pe 16 aprilie 2021, două noi contracte de lucrări, CL-41 și CL-46, prevăzute în amplul Proiect Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă-uzată din Aria de Operare a RAJA S.A. Constanța, din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (P.O.I.M.), cofinanțat de către Uniunea Europeană.
RAJA dezvoltă și modernizează sistemele de apă potabilă dintr-o porțiune a sudului litoralului: Agigea, Lazu, Eforii, Costinești
Contractul de lucrări CL 41 – “Reabilitare conductă de aducțiune apă potabilă Gospodăria de apă Eforie Nord – Agigea, reabilitare conducte de aducțiune apă potabilă Gospodăria de apă Constanța Sud – Lazu – Agigea – Gospodăria de apă Eforie Nord. Rezervoare, stație de pompare, stație de clorare, rețele de incintă din comuna Costinești, reabilitare gospodărie de apă Eforie Nord, stație de clorare și instalare grup de pompare pentru localitatea Agigea, județul Constanța” – are o valoare totală de 76.993.734,22 lei cu TVA.
Lucrările de proiectare și execuție se vor desfășura pe parcursul a 22 de luni și includ următoarele obiective:
1. Reabilitare aducțiuni Gospodăria de apă Constanța Sud – Agigea – Eforie Nord – Agigea
1.1 Reabilitare aducțiuni Gospodăria de apă Constanța Sud – Lazu – Agigea – Gospodăria de apă Eforie Nord;
1.2 Reabilitare aducțiune (magistrală) Gospodăria de apă Eforie Nord – rețea de distribuție Agigea.
2. Reabilitare Gospodărie de apă Costinești, care cuprinde: stație de electroclorare, cameră de vane rezervoare existente (2×1000 m3), stație de pompare a apei tratate, generator electric de rezervă, dispecerat local SCADA, rețele de incintă, instalație de paratrăsnet, sistem de securitate antiefracție și alte lucrări specifice de amenajare.
3. Reabilitare Gospodărie de apă Eforie Nord cu stație de electroclorare, camere de vane rezervoare existente (2×5000 m3), grup nou de pompare pentru localitatea Agigea, generator electric de rezervă, extinderea dispeceratului SCADA existent, rețele de incintă, instalație de paratrăsnet, sistem de securitate antiefracție și alte lucrări specifice de amenajare.
Lucrări la sistemele de epurare a apelor uzate din zonele Năvodari și Medgidia
Contractul de lucrări CL 46 – „Treaptă pre-epurare mecanică Cluster Năvodari. Lucrări în incinta Stației de epurare Medgidia” are termen de execuție 18 luni și o valoare totală de 21.517.270,60 lei cu TVA.
Acesta cuprinde lucrări de proiectare și execuție pentru o treaptă de pre-epurare la Cluster-ul Năvodari, cu cămin de intrare, grătare dese, deznisipator cuplat cu separator de grăsimi cu insuflare de aer, o stație de pompare intermediară și clădirea aferentă, dar și extinderea Stației de epurare Medgidia, prin realizarea unui bazin de retenție.
Din cele 50 de proiecte de lucrări de acest tip ale RAJA, toate cofinanțate european prin POIM, 42 sunt atribuite, iar 5 au fost deja recepționate
Prezent la eveniment, Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, a dorit să sublinieze:
“În esență, toate aceste investiții se adresează UAT-urilor, se adresează oamenilor din localitățile în care se derulează proiectele.
Ca de fiecare dată, sunt extrem de interesat de aceste contracte, care țin de condițiile noastre de trai, de viața noastră în esență și doresc încă o dată să vă asigur de sprijinul nostru. Consiliul Județean Constanța este acționarul majoritar al RAJA și suntem interesați ca această companie de interes strategic național, având în vedere segmentul de populație căreia i se adresează, mai ales în sezonul estival, să ducă la bun sfârșit proiectele pe care le-a inițiat.
Să nu uităm că RAJA nu face politică. RAJA este în slujba cetățenilor și singurul interes este asigurarea calității serviciilor și mai ales furnizarea acestui element esențial, apa.”
Investițiile prevăzute în cele două contracte au ca obiectiv principal asigurarea continuității serviciilor furnizate, accesul la apă potabilă de calitate și reducerea riscurilor de poluare a mediului, atât pentru populația din zonă cât și pentru turiștii care cresc semnificativ numărul consumatorilor în sezonul estival.
”Sunt două proiecte foarte importante pentru zona de sud a litoralului. De fapt, o mare parte din lucrările prinse pe POIM se desfășoară în zonele turistice. Deja în Constanța avem mai multe șantiere deschise și trebuie să finalizăm aceste investiții cât mai repede, motiv pentru care ne dorim ca firmele constructoare să lucreze și în weekend. De aceea, am luat decizia ca ședințele de progres pe contractele de execuție să se desfășoare sâmbăta și duminica, chiar dacă lucrările sunt în grafic, astfel încât să devansăm termenele de finalizare”, a declarat directorul general al RAJA S.A. Constanța, Aurel Presură.
Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din aria de operare a RAJA SA Constanța este cel mai reprezentativ program integrat din domeniul alimentării cu apă potabilă și al colectării/tratării apelor uzate aflat în implementare la nivel național. Aceste investiții vor conduce la dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă și apă uzată în 91 de localități din 6 județe.
Până în prezent, din cele 50 de contracte de lucrări, 42 au fost atribuite, iar pentru 5 dintre acestea s-a semnat recepția la terminarea lucrărilor.
Peste 56 milioane de lei se vor investi în modernizarea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare din zonele de implementare ale noului contract de lucrări al RAJA S.A. în partea central-vestică a județului Constanța: CL 24 – “Rețele apă Cernavodă, Făclia și Tortoman. Aducțiuni Făclia, Cernavodă. Rețele de canalizare Cernavodă, Satu Nou și Mircea Vodă”.
Contractul de lucrări CL 24 – “Rețele apă Cernavodă, Făclia și Tortoman. Aducțiuni Făclia, Cernavodă. Rețele de canalizare Cernavodă, Satu Nou și Mircea Vodă” a fost semnat pe 31 martie 2021, la sediul RAJA S.A. din Constanța, în prezența directorului-general al Societății, Aurel Presură, a președintelui Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, și a reprezentanților primăriilor din localitățile care vor beneficia de investițiile prevăzute a fi finanțate prin contract, respectiv: viceprimarul Orașului Cernavodă, Șerif Cîrjali, primarul Comunei Tortoman, Lucian Chitic, și primarul Comunei Mircea Vodă, George Ionașcu.
Contractul are o valoare totală de 56.393.428,97 lei cu TVA și face parte din Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, derulat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor, sprijinit financiar de Comisia Europeană.
Calitatea vieții locuitorilor și protecția mediului natural din zona central-vestică a județului Constanța vor atinge standarde europene
Implementarea acestui contract este de o importanță majoră pentru creșterea calității vieții locuitorilor din localitățile Cernavodă, Făclia, Tortoman, Mircea Vodă și Satu Nou, darși pentru conformarea cu Directivele Europene pentru Protejarea Mediului.
Lucrările de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă și de canalizare au în vedere îmbunătățirea siguranței și funcționalității sistemului, creşterea duratei de viaţă a acestuia, asigurarea calității apei furnizate şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată și, nu în ultimul rând, reducerea riscurilor de poluare a mediului, prin mărirea ratei de colectare a apelor uzate menajere.
Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, a ținut să precizeze că doar printr-un efort comun și susținut vom reuși să ne bucurăm de o dezvoltare durabilă a județului Constanța:
“Numai împreună vom reuși să dezvoltăm acest județ. Fără apă, fără rețea de canalizare, fără drumuri sau alte utilități, nu putem vorbi de dezvoltare. Prezența mea astăzi aici, ca de altfel la fiecare contract semnat, nu este un act de imagine, ci reprezintă un real interes referitor la dezvoltarea tuturor localităților din județ, iar fondurile europene sunt un ajutor major pentru dezvoltarea județului nostru. Așa cum am afirmat de multe ori, mă bucur când văd constructori locali. Aceasta îmi dă mari speranțe că ne putem dezvolta, că putem crea locuri de muncă. Spor la treabă, pentru că aveți multe de făcut, și să ne întâlnim și la finalizarea lucrărilor!”
Aurel Presură, directorul-general al RAJA S.A. Constanța, a dorit să facă câteva precizări referitoare la stadiul lucrărilor:
“Este cel de-al 40-lea contract pe cere îl semnăm, dintr-un total de 50, și pot afirma că suntem în grafic cu lucrările. Avem 63 de șantiere deschise, avem foarte multe lucrări complicate, pentru că vorbim de canalizări, stații de pompare, stații de epurare, lucrări pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit. Semnăm contracte, urmărim proiectele, facem recepții pentru lucrările finalizate. Avem mult de lucru și suntem norocoși că beneficiem de întreg sprijinul Consiliului Județean. De asemenea, sunt convins că ne vom bucura și de suportul primăriilor din zonele de implementare, deoarece vorbim de investiții făcute în sprijinul cetățeanului.”
Unul dintre edilii prezenți, George Ionașcu,primarul comunei Mircea Vodă, a subliniat importanța acestor investiții pentru cetățenii localității sale:
“Pentru comuna Mircea Vodă este o zi important, pentru că de mult timp cetățenii așteptau creșterea gradului de confort și condiții mai bune de viață. Mulțumesc și felicit RAJA pentru că am ajuns la acest moment! Sunt convins că proiectul va fi dus la bun sfârșit!”
Lucrări ample de reabilitare și extindere a rețelelor de alimentare cu apă și a celor de canalizare
Lucrările de reabilitare și extindere a rețelelor de alimentare cu apă și a celor de canalizare cuprind 21 km rețea apă potabilă, peste 25 km rețea de canalizare, 605 cămine de vizitare, 1294 racorduri noi, 7 stații de pompare apă uzată și 9,3 km conducte de refulare.
Locuitorii din orașul Năvodari și localitatea inclusă Mamaia-Sat vor beneficia de modernizarea infrastructurii de apă potabilă și de colectare și tratare a apelor uzate, în urma derulării contractului de lucrări “Rețele de apă și canalizare Năvodari și Mamaia-Sat, județul Constanța”.
Contractul a fost semnat pe 2 martie 2021, la sediul central al executantului RAJA S.A., și face parte din “Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA SA Constanța”, derulat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 3 – “Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor”, sprijinit financiar de către Comisia Europeană.
Contractul de lucrări CL 5 – “Rețele de apă și canalizare Năvodari și Mamaia-Sat, județul Constanța” are o valoare totală de 35.900.314,04 lei cu TVA și se va derula pe o perioadă de 18 luni. Investiția își propune să îmbunătăţească și să dezvolte infrastructura de apă şi apă uzată, astfel încât să acopere necesitățile crescânde în aceste zone aflate într-o continuă expansiune demografică.
Mamaia-Sat și Năvodari-Sud au devenit stațiuni turistice cunoscute și au nevoie de sisteme de apă și canalizare moderne
Prezent la semnarea acestui important contract pentru orașul Năvodari, primarul Florin Chelaru a ținut să precizeze: ”Acest proiect este gândit și așteptat de foarte mult timp, deoarece orașul Năvodari a dezvoltat în zona Mamaia-Sat o stațiune de interes național, unde se impunea derularea unui astfel de proiect. Sunt mândru că sunt partener cu RAJA SA și că împreună vom putea demonstra că facem ceea ce am promis. Vreau să știți că antreprenorul are suportul meu total pentru a implementa acest proiect cu succes și voi urmări atent respectarea termenelor de execuție și calitatea lucrării”.
”Consiliul Județean Constanța, așa cum s-a angajat, sprijină orice proiect investițional care conduce la o viață mai bună a oamenilor și contribuie la dezvoltarea județului nostru. Năvodariul este o localitate dragă sufletului meu, mă bucur că v-ați îndreptat spre acea zonă; are nevoie de investiții și cred că împreună cu administrația de acolo vom identifica posibilățile de a aduce la parametrii normali tot ce înseamnă infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare. Zona Năvodari și Mamaia-Sat sunt foarte importante, ele făcând practic parte din prelungirea Constanței”, a declarat Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța.
Lucrările din acest proiect vor revoluționa zona, ca nivel de asigurare a serviciilor de apă-canal și de protecție a mediului
Rețeaua de apă potabilă se va extinde și reabilita, prin înlocuirea conductelor, pe o lungime totală de peste 16,5 km, se vor realiza și moderniza 56 cămine de vane, 379 branșamente și 127 hidranți de incendiu subterani și se vor instala 9 senzori de presiune pe conducta magistrală de distribuție a apei.
În ceea ce privește sistemul de colectare și epurare a apelor uzate, investiția va consta în reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare pe o lungime de peste 13 km, construirea a 299 cămine de vizitare, mai mult de 500 racorduri de canalizare (inclusiv cămine de racord), 2 stații de pompare ape uzate cu căminele decantoare aferente și 1,2 km conducte de refulare noi.
De asemenea, contractul prevede achiziționarea unui grup electrogen mobil complet echipat, în vederea asigurării continuității alimentării cu energie electrică pe timpul desfășurării intervențiilor.
Obiectivele principale ale investiției sunt asigurarea continuității serviciilor furnizate, accesul la apă potabilă de calitate și reducerea riscurilor de poluare a mediului, atât pentru populația din zonă cât și pentru turiștii care cresc semnificativ numărul consumatorilor în sezonul estival.
Din cele 50 de contracte cofinanțate prin POIM, în 91 localități din 6 județe, RAJA deja închide lunar câte unul
”Din cele 50 de contracte de lucrări aferente POIM, 4 se află în stadiul de recepție la terminarea lucrărilor și lunar închidem câte un contract. Este un proiect extrem de mare și de complicat. Sunt 91 de localități din 6 județe; numai în județul Constanța sunt 61 de localități, mai mult de 80% din valoarea proiectului se investește în județul Constanța, ceea ce înseamană că aceste investiții fac bine județului nostru. Despre proiectul de la Năvodari am făcut eforturi susținute și astăzi demarăm această investiție cu încrederea că vom reuși să rezolvăm problemele legate de apă și canal într-o zonă unde în sezonul estival este foarte mare aglomerație”, a precizat la sfârșitul evenimentului Aurel Presură, director general RAJA S.A. Constanța.
Proiectul Regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din aria de operare a RAJA SA Constanțaeste cel mai reprezentativ proiect integrat din domeniul alimentării cu apă potabilă și al colectării/tratării apelor uzate aflat în implementare la nivel național. Acesta vizează investiții pe raza a celor 6 județe, din aria de operare și este structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii. Până în prezent au fost atribuite 38 de contracte (34 de lucrări şi 4 de servicii), cu o valoare totală de 1.185.732.359,74 lei. Alte 12 documentații de atribuire sunt publicate pe platforma SICAP având o valoare totală estimată de 494.228.260 lei, iar 3 documentaţii de atribuire urmează a fi publicate pe platforma SICAP pȃnă la sfârşitul lunii martie 2021, având o valoare totală estimată de 349.562.374 lei. Aceste investiții vor contribui la îndeplinirea obiectivelor conforme Directivelor Europene privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE) și epurarea apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
Se adâncește misterul decesului celor doi scafandri în apa Mării Negre, în dreptul plajei de la hotelul Europa din Eforie Nord. După necropsia efectuată de medicii legiști, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a comunicat că nu intoxicarea cu gaze toxice ar fi cauzat moartea celor doi, ci asfixia mecanică! Așadar, decesul lor s-ar fi produs prin înec.
Vineri, 9 aprilie, pe o plajă din Eforie Nord au fost aduși la mal, în stare de inconștiență, cu stop-cardiorespirator, doi scafandri: Emil Marian Matei (54 de ani, din Mangalia) și Adrian Ștefan Strungaru (32 de ani, din Iași). Aceștia efectuaseră o acțiune de cercetare ecologică în legătură cu înnisipările care se fac în zonă.
În ciuda eforturilor depuse timp de o oră ((manevre complexe de resuscitare), medicii SMURD nu au reușit să le salveze viețile celor doi.
Matei era un foarte experimentat scafandru-supervizor profesionist din Mangalia, iar Strungaru – cadru universitar din Iași, doctor în biologie marină, posesor și el a trei brevete internaționale de scafandru.
Deocamdată, colegii scafandruluidin Mangalia presupun că ar fi vorba despre asfixiere cu noxe ajunse accidental în buteliile de aer, dar autoritățile susțin că asfixierea s-a produs mecanic, prin înec.
Concluziile preliminare comunicate de Parchet se bat cap în cap cu supozițiile scafandrilor cu experiență
Prima ipoteză, cea a asfixierii accidentale, cu noxe ajunse în buteliile cu oxigen, a fost lansată de către unii colegi în profesia de scafandru ai victimei din Mangalia.
Ei au declarat presei, în mod repetat, că au mari suspiciuni legate de felul în care au murit cei doi scafandri, în apropierea plajei din dreptul hotelului Europa, inclusiv în ceea ce privește corectitudinea umplerii buteliilor cu aer ale celor doi scufundători.
Aceste presupuneri au fost comunicate, încă de vineri după-amiază, inspectorilor de la ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă), dar și anchetatorilor de la Poliție și Parchet.
Oficialii ITM tratează cazul ca pe un accident de muncă.
Parchetul a deschis imediat un dosar de cercetare penală „in rem” (cercetează fapta, nu persoana).
În mod concret, se vehicula posibilitatea ca cei doi să se fi asfixiat instantaneu cu gaze toxice (noxe), ajunse în mod accidental în butelii, la încărcarea lor cu ajutorul unui compresor de aer.
Ipoteza inhalării letale de noxe din butelii pare să fi căzut, în mod oficial, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța a comunicat presei că la necropsie medicii legiști ar fi concluzionat că asfixia mecanică este cea care a cauzat moartea celor doi. Așadar, aceasta s-ar fi produs prin înec.
Tot procurorii au mai anunțat și că se continuă instrumentarea dosarului penal de ucidere din culpă, deschis (deocamdată “in rem”) imediat după înregistrarea dublului deces.
Operațiunile de resuscitare a scafandrilor decedați în Eforie / FOTO: Observatornews.ro
Mari semne de întrebare în legătură cu ciudata moarte, într-un mediu deloc periculos, a celor doi experimentați scafandri
Totuși, rămân mari semne de întrebare în privința cauzelor morții celor doi scafandri.
1. Cei doi erau scufundători bine instruiți și cu experiență. Cel din Mangalia avea aproape 30 de ani de profesie și deținea brevet de supervisor (adică el era cel care pregătea sau controla amestecurile de aer pentru scufundări periculoase, de peste 200 de metri adâncime). Biologul ieșean obținuse trei brevete internaționale de scafandru și făcea scufundări în scop profesional de ani de zile (a participat și la o expediție științifică, în 2013, cu scufundări la adâncime în Marea Neagră).
2. Adâncimea la care erau scufundați era foarte mică, de numai 3-4 metri; marea nu era agitată; vizibilitatea în apă era satisfăcătoare (1–1,5 metri); distanța față de mal (plajă) la care intrau sub apă era de între 100 și 500 de metri (au fost găsiți cu ajutorul elicopterului SMURD, la 100 de metri de mal și 3 metri adâncime, zăcând pe fundul mării).
3. Accidentul s-a produs brusc, instantaneu și, mai ales, simultan pentru ambele victime: „ca la comandă”.
4. Așa cum remarcau și scafandrii cu experiență pe care i-am consultat, la o adâncime atât de mică „era suficient să dai de două ori din mâini ca să ieși cu capul din apă”. În plus, cei doi scafandri puteau să activeze dispozitivul pneumatic de siguranță, atașat costumului, care i-ar fi scos imediat la suprafață, făcându-i să plutească.
5. Erau asistați din barcă de colegi scafandri.
6. Deși a fost și cineva care a afirmat că l-a văzut pe unul dintre scafandri (pe cel profesionist, a presupus) că ar fi ieșit pentru foarte scurt timp la suprafață, la un moment dat, deocamdată nu se poate confirma 100% această informație.
Așadar, așa cum spun și scafandrii cu vechime în meserie, ceva absolut special trebuie să se fi întâmplat în apă, altfel moartea simultană a celor doi, în condițiile prezentate, este inexplicabilă.
Iar cea mai plauzibilă ipoteză rămâne tot aceea că scafandrii ar fi apucat să inspire noxe din butelii, și-au smuls imediat, instinctiv, masca/dispozitivul de respirație, dar și-au și pierdut instantaneu cunoștința și, prin urmare, s-au înecat fără a mai putea încerca ridicarea la suprafața apei.
Doctorul în biologie marină Ștefan Adrian Strungaru / FOTO: Facebook
Firmele angajatoare ale celor doi scafandri
Din informațiile obținute de la Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală Dobrogea-Litoral, cei doi scafandri lucrau pentru Asocierea dintre firmele AON SRL din Constanța (societate de cercetare a biodiversității și de ingineria mediului – fosta AS ORIMEX NEW SRL) și INCD ECOIND din București (Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Industrială).
Firma constănțeană aparține expertului de mediu atestat/acreditat Traian Răzvan Petrescu, fiul fostului director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Constanța din perioada 2003-2005, Traian Petrescu, și el expert de mediu acreditat de Ministerul Medioului.
Asocierea aceasta a câștigat licitația pentru atribuirea activității de monitorizare a biodiversităţii (floră și faună marină) și calităţii apei, care se desfășoară obligatoriu pe tot parcursul unei înnisipări (extinderi de plajă). Această activitate de cercetare și monitorizare ecologică este cuprinsă și în proiectul celei de-a doua etape a programului – finanțat de Uniunea Europeană – de reabilitare și mărire a plajelor litoralului românesc al Mării Negre.
Scafandrul profesionist Emil Marian Matei avea, în Mangalia, propria sa mică firmă de scufundări. El era subcontractor al AON SRL, pentru lucrării de supraveghere ecologică submarină.
Uniunea Europeană finanțează cu 840 de milioane de euro extinderea cu peste 200 de hectare de plajă a 30 km de coastă din sudul litoralului românesc
Într-o primă etapă, în anii trecuți (mai precis, până în 2016), au fost reabilitate și extinse la o lățime de cel puțin 100 de metri de la apă o parte dintre plajele din nordul litoralului românesc: Mamaia Sud, orașul Constanța (3 sectoare) și o parte din Eforie Nord (de exemplu, plajele din zona Steaua de Mare – Delfinul – Meduza și cea din zona Debarcader). În total, 60,66 de hectare de plajă nouă, pe cinci sectoare de pe 7,3 kilometri de coastă litorală.
Acum s-a trecut la faza a doua, cu ce-a rămas nereabilitat în nord (Năvodari, Mamaia Nord) la început, apoi cu continuarea spre sud: Agigea, Eforie Nord (ce a rămas neextins în 2016), Eforie Sud, Tuzla, Costinești, 23 August, stațiunile din Mangalia Nord (Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn), orașul Mangalia, 2 Mai, Vama Veche.
Grosul banilor (85%) sunt dați de Uniunea Europeană, care susține cu 840 de milioane de euro (nerambursabili) extinderea și consolidarea acestor plaje marine românești, în cadrul unui mare proiect paneuropean, de combatere a eroziunii costiere.
Proiectul cuprinde, pe lângă înnisipări, și numeroase și ample lucrări adiacente, cum ar fi: dragări, reabilitări și consolidări ale structurilor costiere (naturale și artificiale), de tipul digurilor de tot felul (la mal sau în larg, submerse sau de suprafață), arocamentelor de fixare a plajei și anti-val/maree, falezelor și promenadelor costiere, stăvilarelor (Edighiol – Periboina, pe Grindul Chituc, din județul Constanța, pe teritoriul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării – ARBDD).
Dar vor fi implementate și unele măsuri ecologice, care vor avea ca rezultat creșterea biodiversivității marine și litorale, prin conservarea, dezvoltarea sau protejarea unor habitate naturale în zona plajelor Agigea, Eforie Centru, Eforie-Sud, Costinești, Jupiter, Balta Mangalia, Venus, Aurora și Saturn.
Deja, în Mamaia Nord – Năvodari s-au dragat din larg imense cantități de nisip marin, de la începerea lucrărilor în octombrie trecut, care au fost apoi vărsate și fixate pe plaje.
Acesta este procedeul standard, foarte simplu de altfel: se sapă, prin dragare-aspirare, gropi submarine în larg, iar nisipul scos din mare este vărsat pe plajă, pentru consolidarea extinderii.
Operațiunile de dragaj și înnisipare executate pe litoralul românesc de olandezii de la Van Oord
S-a lucrat într-un ritm intens, non-stop practic, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, iar pe 20 martie era anunțată terminarea a 60% din totalul lucrărilor în zona Năvodari – Mamaia Nord.
Termenul final pentru întregul proiect de peste 2 miliarde de lei este anul 2023, dar plajele și alte amenajări costiere vor fi recepționate și date în folosință periodic (inclusiv în această vară), pe măsură ce vor fi terminate sectoarele de lucrări.
La final, adică la startul sezonului estival de peste doi ani, față de momentul debutului acestei etape, 30 de kilometri de litoral românesc, de la Eforie până la Vama Veche, vor dispune de peste 200 de hectare de plajă turistică în plus.
La fel ca în prima etapă (cea încheiată în anul 2016), lucrările hidrotehnice și costiere sunt executate de un celebr colos din domeniu, firma olandeză Van Oord (din Rotterdam), cea care, printre altele, a conceput și construit Insulele-Palmier din Dubai, iar la noi a mărit, în anii trecuți, Digul Mare („Digul de Nord”) din Portul Constanța.
Au apărut și probleme de corupție, anchetate de DNA, în cel mai mare proiect de infrastructură de pe litoralul românesc
Într-un articol din februarie 2021, site-ul Observatornews.ro scria că proiectul întâmpină mari probleme, cel puțin pe tronsonul Năvodari – Mamaia Nord, din cauza acuzațiilor de corupție, cercetate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA)
În februarie și martie, DNA chiar a oprit temporar și parțial lucrările în sectorul Năvodari – Mamaia Nord, prin interzicerea accesului navei care extrăgea nisip în larg. Decizia l-a determinat pe executant să amenințe că va părăsi lucrările, în condițiile în care susținea că înregistrează pierderi zilnice de 200.000 de euro.
Între timp, s-a găsit un alt perimetru de extracție a nisipului din largul mării, dar ancheta DNA continuă.
Operațiunile de dragaj și înnisipare executate pe litoralul românesc de olandezii de la Van Oord
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
