Autor: Paul Pârvu

Deputatul Stelian Ion (USR-PLUS), a cărui demitere din fruntea Ministerului Justiției a marcat declanșarea actualei crize guvernamentale din România, a postat, pe contul de Facebook al organizației Constanța a partidului său, două texte importante. Primul reprezintă un bilanț în viziune proprie al activității sale ca ministru, iar cel de-al doilea propune o perspectivă asupra crizei politice actuale și a blocajelor din justiție. Le redăm integral.

Stelian Ion despre bilanțul său la Ministerul Justiției

„În mandatul de la Ministerul Justiției, am avut câteva 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐞: să promovăm acele propuneri legislative care să facă sistemul judiciar mai eficient, care să accentueze independența și imparțialitatea sistemului judiciar, care să fie mai apropiat de oameni.

Au fost 8 luni de zile foarte intense. Am plecat de la Ministerul Justiției cu sentimentul unei zbateri teribile pentru promovarea reformelor în justiție, o zbatere asemănătoare cu lupta pe care am dus-o în anii 2017-2018 împotriva celor care voiau să afecteze activitatea din justiție cu tot felul de propuneri nocive. Acesta a fost sentimentul: un efort constant, dar în direcția opusă, în direcția de promova acele reforme de care sistemul judiciar și statul nostru avea atâta nevoie.

În toată această perioadă au fost câteva borne foarte clare de care am ținut cont.

𝐏𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞, care a fost negociat foarte atent. 𝐔𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐛𝐮𝐧 𝐥𝐚 𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞, care a ținut cont de recomandările din cadrul MCV, de avizele Comisiei de la Veneția, de recomandările GRECO. Toate acestea au fost chestiuni nenegociabile.

Prima parte a mandatului a fost sub auspicii foarte bune. Am promovat reformele, printr-un memorandum, în mai multe etape.

Până la sfârșitul lunii februarie 𝐚𝐦 𝐬𝐩𝐮𝐬 𝐜𝐚̆ 𝐯𝐨𝐦 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐒𝐈𝐈𝐉 𝐬̦𝐢 𝐚𝐦 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮. Pe parcursul procedurii parlamentare, am sesizat Comisia de la Veneția. A fost un demers corect, Comisia de la Veneția validând propunerea Guvernului.

Până la sfârșitul lunii aprilie am spus că vom trimite 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 către Parlament. Erau toate premisele să se întâmple acest lucru.

𝐀𝐦 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐬 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐚𝐯𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢, dar, din păcate, a urmat un blocaj instituțional, dublat de critici din partea președintelui României legate de procedura de numire a procurorilor de rang înalt, care este scrisă negru pe alb în programul de guvernare. Ca principiu: în acest mecanism de numire a procurorilor de rang înalt, între ministrul Justiției și președinte ar trebui să fie un element exterior factorului politic care să garanteze că decizia nu este una exclusiv politică.

𝐏𝐮𝐧𝐜𝐭𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐞 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢: procedura de numire a procurorilor de rang înalt, trecerea Poliției judiciare în subordinea parchetelor, reforma CSM prin promovarea unei noi modalități de alegere a membrilor.

Î𝐧𝐭ă𝐫𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐃𝐍𝐀 𝐬̦𝐢 𝐃II𝐂𝐎𝐓 prin adoptarea unor hotărâri de guvern prin care se suplimentau posturi din aceste parchete. Toate aceste măsuri trebuie susținute financiar, pentru că altfel rămân doar pe hârtie. În cadrul negocierilor din coaliție, am insistat foarte mult ca, pe lângă sumele suplimentare pentru instanțele judecătorești și pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, să fie alocate sumele și pentru aceste posturi. 𝐕𝐨𝐦 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐫𝐞𝐜𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐦𝐞.

Am deblocat și am trimis spre avizare 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, după reluarea dezbaterilor cu societatea civilă și a consultărilor publice.

𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐚̆ – dintr-o necesitate reală, aceea de punere în acord a acestora cu deciziile CCR, PSD a deturnat cu totul acest demers și transformase proiectele într-unul care favoriza infractorii. Am grăbit procesul de finalizare a acestor proiecte, sunt în dezbatere publică. Pentru Codul penal, consultarea publică s-a încheiat chiar astăzi. 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐬𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐯𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐩𝐨𝐢 𝐢̂𝐧 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭.

Când am preluat mandatul, sistemul judiciar era în prag de blocaj. La sfârșitul lui 2020, a trebui să adoptăm o ordonanță de urgență care să amâne intrarea în vigoare a unor reguli nefaste propuse de PSD, ieșite din Comisia Iordache, cum ar fi creșterea numărului de judecători în completurile de apeluri. Sau normele referitoare la pensionarea anticipată a magistraților cu o vechime de 20 de ani, Parlamentul reușind să deblocheze aceste proiecte.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐈𝐍𝐌 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭𝐞. În octombrie vom avea primele concursuri.

𝐀𝐦 𝐬𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐇𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧, 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐠𝐫𝐞𝐟𝐢𝐞𝐫𝐢, cu încă 200, astfel încât să ajungem la situația în care să existe un raport de 1,5 grefieri la fiecare judecător.

𝐀𝐦 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐢𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚̆𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞.

S-a finalizat caietul de sarcini pentru ECRIS V, un proiect cu o miză foarte mare, și a fost transmis în consultare către principalii beneficiari, CSM și parchete. M-a interesat foarte mult să generalizăm dosarul electronic la nivelul întregii țări, să avem un dosar unic la nivelul tuturor instanțelor judecătorești.

În privința infracțiunilor de mediu: 𝐃𝐍A-𝐮𝐥 𝐩𝐚̆𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫, am avut un grup de lucru înființat din luna aprilie și ne îndreptam către o soluție și conturasem liniile generale, și anume ca cercetarea infracțiunilor grave de mediu să fie preluată de DNA, pentru că această componentă de corupție este una importantă.

𝐒𝐭𝐚𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐠𝐫𝐞𝐟𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭, purtam ultimele discuții cu CSM privind asistentul magistratului.

𝐏𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐭𝐞: 𝐂𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢, început de ani de zile, era în blocaj în cadrul Primăriei Generale a Capitalei și, împreună cu colegii din USR PLUS, din PNL și cu primarul general, am reușit să îl deblocăm. Este un proiect foarte mare, investiții de aproximativ 400 de milioane de euro, care trebuie continuat.

𝐀𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐦𝐨𝐯𝐚𝐭 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐢:

1. Strategia de dezvoltare a sistemului național de probațiune.

2. Strategia Națională privind recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni. Dincolo de identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni și tragerea lor la răspundere, ne dorim să recuperăm prejudiciile, să identificăm și să indisponibilizăm aceste bunuri provenite din infracțiuni.

3. Strategia Națională împotriva criminalității organizate.

𝐀𝐦 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐡𝐞𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫. Niște conduceri stabile care au mandat deplin și au întreaga putere, sunt credibile și au sprijinul parchetelor respective, pot duce lucrurile mai departe.

În aceste 8 luni de zile, 𝐚𝐦 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭𝐞 pentru: 1. procurori europeni delegați (două proceduri), 2. Direcția Națională de Probațiune a organizat concursuri în urma cărora au fost selectați 158 de consilieri de probațiune. 3. Am selectat membrul național la Eurojust, prin procedură transparentă și corectă. 4. Am selectat magistratului asistent pentru Italia. 5. Am selectat prin concurs directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor. 6. Au fost scoase la concurs toate cele 32 de posturi de directori de penitenciare, procedură care a fost însă blocată acum. 7. Am propus persoana pentru funcția de judecător în cadrul Tribunalului Uniunii Europene.

Echipa a lucrat continuu, în mod eficient. 𝐋𝐚 𝐌𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 care putea fi extins la nivelul întregului Guvern: o echipă din care au făcut parte și secretari de stat din PNL, din USR PLUS sau fără apartenență politică. O echipă foarte bună cu care am reușit să deblocăm proiecte.

Din păcate, blocajele de natură politică au făcut ca până la acest moment să nu avem pe masa Parlamentului legile justiției. După ce Florin Cîțu va pleca, sper la o deblocare a acestei situații.

Pe viitor, într-un guvern fără premierul Florin Cîțu, negocierea politică trebuie axată și pe capitolul Justiție, 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭 𝐮𝐧 𝐜𝐚𝐥𝐞𝐧𝐝𝐚𝐫 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐥𝐚𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞, asumat de către toți miniștrii și de către premier.

𝐑𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝, 𝐧𝐮 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐭̦𝐚𝐝𝐚̆. USR PLUS va lupta pentru acest lucru.”

𝐎 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯ă 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐜𝐫𝐢𝐳𝐞𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐚𝐣𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢ț𝐢𝐞

„Alături de Florin Cîțu, președintele Iohannis poartă principala răspundere pentru această criză. În loc să aplaneze conflictul, a turnat gaz pe foc, parcă tocmai ca să se asigure de compromiterea coaliției. Nu doar că nu a făcut nimic pentru a aplana criza, dar a și adâncit-o prin atacul pe care l-a pornit la adresa USR PLUS. Iar Florin Cîțu e omul său de paie. Are cineva vreo îndoială? Aceștia sunt colaboratorii care îi plac președintelui: oameni de paie, obedienți până-n măduva oaselor.

Iohannis are partea sa de vină și pentru blocarea reformelor din justiție.

𝐂𝐚̂𝐭 𝐚𝐦 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐦 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐜𝐢𝐩𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐥𝐨𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢, 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞, 𝐧𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐜𝐮 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥.

Pe tema legilor justiției am avut o întâlnire cu președintele, dar mult mai multe întâlniri și discuții cu consiliera sa. 𝐑𝐞𝐬𝐩𝐢𝐧𝐠 𝐜𝐚𝐭𝐞𝐠𝐨𝐫𝐢𝐜 𝐚𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐦-𝐚𝐬̦ 𝐟𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐦𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚 𝐥𝐞 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐯𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞. I-am transmis d-nei consilier varianta finală a proiectelor înainte cu circa o săptămână de a le trimite pentru avizare. La singura întâlnire de la Cotroceni pe care am avut-o cu președintele pe tema reformei din justiție, pe 18 mai, acesta 𝐚 𝐭̦𝐢𝐧𝐮t 𝐬𝐚̆-𝐦𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐦𝐢𝐭𝐚̆ 𝐜𝐚̂𝐭 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 clar 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐨 𝐢𝐝𝐞𝐞 𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧𝐭̦ 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐒𝐈𝐈𝐉, aflat la vot final în Senat, pentru că ar fi avut o “strategie mai bună”: să desființăm secția abia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiției. Nu exista niciun argument convingător pentru o astfel de „strategie”. Tot ceea ce a făcut de atunci a fost exact în direcția tergiversării deciziei privind desființarea SIIJ. 𝐒-𝐚 𝐯𝐚̆𝐳𝐮𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚̆𝐳𝐠𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐂𝐢̂𝐭̦𝐮 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐥-𝐚 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐛𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐯𝐚𝐥𝐢𝐝𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐕𝐞𝐧𝐞𝐭̦𝐢𝐚.

Despre trecerea unei părți din poliția judiciară în subordinea parchetelor, fapt ce ar conduce la eficientizarea anchetelor și la eliminarea controlului indirect exercitat de șefii din poliție asupra dosarelor penale, mi-a transmis că este bine cum e acum și că nu este de acord cu această propunere (din programul de guvernare). Cu toate acestea, în continuare ar exista soluții, o preluare a unui număr de 800-1.000 de polițiști de poliție judiciară la parchete ar fi o variantă de mijloc acceptabilă. Dar nu se dorește nici măcar atâta lucru.

𝐍𝐢𝐜𝐢 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐫𝐞 𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐮𝐫𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐫𝐚𝐧𝐠 𝐢̂𝐧a𝐥𝐭 𝐜𝐮 𝐚𝐯𝐢𝐳𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦 𝐚𝐥 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐮𝐫𝐨𝐫𝐢 𝐚 𝐂𝐒𝐌 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐮 𝐚 f𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝, 𝐝𝐞𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐆𝐑𝐄𝐂𝐎 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐫𝐚𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐌𝐂𝐕 𝐬̦𝐢 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞. Chiar a ieșit public și m-a criticat pentru această propunere. La Cotroceni, discuțiile pe care le-am purtat cu consiliera sa au fost total neproductive. Se dorea orice altceva numai să nu intervină un element exterior factorului politic în mecanismul decizional (ministru al justiției – președinte). Am venit cu variante alternative, dar li se găsea tuturor câte un nod în papură. Adevărul este că domnul președinte vrea numiri exclusiv politice pentru a se asigura că între politicieni nu interferează un factor extern, perturbator. Am văzut cu toții ce soluții a generat pentru conducerea DIICOT tandemul ministru – președinte, cu ignorarea avizului secției pentru procurori. Precizare: 𝐢̂𝐧 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐧𝐮 𝐚𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫e𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆. 𝐀𝐬𝐭𝐚 𝐞 𝐨 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐞𝐟𝐭𝐢𝐧𝐚̆, 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨 𝐛𝐚𝐳𝐚̆ 𝐟𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐚̆. În varianta pe care am propus-o ultimul cuvânt în procedură l-ar avea tot președintele, care nu ar putea fi obligat să numească niciun candidat pe care nu îl dorește. Și 𝐢̂𝐧 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐚𝐳, 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐧𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐜𝐫𝐨𝐢𝐭𝐚̆ 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐭𝐚𝐥𝐢𝐚 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐭̦𝐢𝐧 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐥 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐚𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞, 𝐜𝐢 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐚𝐥𝐜𝐚̆𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̂𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐳𝐢𝐬𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐢 𝐞𝐜𝐡𝐢𝐥𝐢𝐛𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐫 𝐝𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐚𝐭.

În afara menținerii procedurii actuale de numire a procurorilor de rang înalt, 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐏𝐫𝐞𝐝𝐨𝐢𝐮 𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢, 𝐚𝐫 𝐝𝐨𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐞 𝐚𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐩𝐨𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐮𝐫𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐏𝐈𝐂𝐂𝐉 (să exercite acțiunea disciplinară împotriva procurorilor, să aibă vot decisiv în cadrul colegiului de conducere a PICCJ, să de aviz pentru numirea și revocarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, să dispună asupra detașărilor procurorilor). Cam cum sună asta? Numire eminamente politică, dublată de creșterea puterilor procurorului general, numit politic. Și atunci cine vrea de fapt control asupra activității procurorilor? USR PLUS sau președintele?

Ca fapt divers, referitor la reforma justiției: Cătălin Predoiu, cel care a propus anul trecut prima varianta a legilor, nu și-a mai susținut în cadrul grupului de lucru din parlament propria propunere de reformare a CSM, despre care am înțeles ca a formulat-o doar așa, pentru a crea spațiu de negociere. Propunerea era însă foarte bună: aceea ca membrii CSM să fie aleși de către toți judecătorii și procurorii, păstrându-se numărul de reprezentanți pe diferitele niveluri. Adică reprezentanții tribunalelor să fie aleși de toți judecătorii din țară, indiferent de grad, dintre candidații de la tribunale și tot așa, până la Înalta Curte de Casație și Justiție. 𝐀𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 𝐬-𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐩𝐮𝐭u𝐭 𝐬𝐩𝐚𝐫𝐠𝐞 𝐦𝐨𝐧𝐨𝐩𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐧𝐮𝐜𝐥𝐞𝐞𝐥𝐞 𝐭𝐨𝐱𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬-𝐚𝐮 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐭𝐢𝐦𝐩 𝐢̂𝐧 𝐦𝐚𝐠𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚̆. 𝐃𝐚𝐫 𝐬𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫 𝐚𝐬𝐭𝐚? Se pare că unii s-au răzgândit. Eu am insistat, însă, asupra acestei variante pe care o am găsit-o foarte bună pentru contextul actual.

𝐀𝐦 𝐬𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐚̆ 𝐜𝐚̆ 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐈𝐨𝐡𝐚𝐧𝐧𝐢𝐬 𝐯𝐚 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧𝐭̦𝐚 𝐥𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐧𝐞𝐢𝐧𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚𝐭𝐞. 𝐒-𝐚 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐩𝐫𝐚𝐟𝐮𝐥 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐮i.

Îmi amintesc și de momentele grele în care eram în Comisia Iordache, sperând ca Iohannis să sesizeze mai repede Comisia de la Veneția pentru a încerca oprirea modificărilor nocive. Acest lucru s-a întâmplat târziu, abia după ce Comisia fusese sesizată deja pe altă cale. De prisos să spun că una dintre nemulțumirile sale majore legate de mandatul meu la Ministerul Justiției a fost tocmai faptul că am sesizat Comisia de la Veneția cu privire la proiectul de desființare a SIIJ. Cum am îndrăznit să fac asta fără să cer voie?! A fost însă un demers natural, corect, care ar fi ajutat proiectul de desființare a SIIJ dacă era voință politică fermă. Poate tocmai asta a fost problema…

Despre promulgarea legii lui Rădulescu- Mitralieră ce să mai spun 𝐃𝐞𝐳𝐢𝐧c𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐟𝐚𝐩𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐳𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥ă 𝐜𝐮𝐢 𝐢-𝐚 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐭? Eu eram convins că va retrimite legea în Parlament. Putea să o facă.

Despre faptul că am încercat în repetate rânduri, începând cu sfârșitul lunii martie să vorbesc cu președintele despre declanșarea procedurii de selecție a procurorilor de rang înalt, însă acesta m-a ținut în loc fără să-mi ofere posibilitatea unei consultări, am mai vorbit. 𝐕𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐚𝐫𝐮𝐧𝐜𝐚𝐭ă î𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥 𝐩u𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐬̦ 𝐟𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚t 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐚 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐦 𝐮𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐬𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐨𝐬𝐨𝐥𝐚𝐧𝐚̆.

𝐌𝐨𝐝𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐢-𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐊𝐥𝐚𝐮𝐬 𝐈𝐨𝐡𝐚𝐧𝐧𝐢𝐬 𝐢̂𝐦𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐥𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝. 𝐀𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥 𝐛𝐚𝐳𝐚𝐭 𝐩𝐞 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐬𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐭𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐮𝐢 𝐬𝐮𝐯𝐞𝐫𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐟𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐫𝐚̂𝐜𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢. 𝐀𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐣𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐞 𝐥𝐚𝐬𝐚̆ 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐬𝐮𝐫𝐳𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞. De peste doi ani nu mai avem niciun caz de corupție în justiție. SIIJ este eficient: sunt ținuți în anchete interminabile magistrații incomozi, iar gunoiul adevărat e băgat sub preș.

În plus, vin mulți bani europeni, mai sunt și PNDL-urile astea folosite mai puțin pentru dezvoltarea comunităților, cât mai ales pentru dezvoltarea firmelor deținute de politicieni sau de prietenii politicienilor aflați la butoane (ieri Dragnea, acum Cîțu), darnici în campaniile electorale. Cui îi trebuie procurori curioși, care să pună întrebări?

Deunăzi, președintele a găsit de cuviință să trimită torpile către USRPLUS. Așa a înțeles domnia sa să își exercite rolul de mediator: l-a pus pe Cîțu să mă revoce, culmea, în aceeași zi în care a ținut un discurs despre responsabilitate politică. Apoi a turnat gaz pe foc, adâncind criza guvernamentală. Nu și-a asumat rolul constituțional de mediator, invitația tardivă de la Cotroceni a fost pur formală, doar pentru poză. Pare că o face cu bună știință. 𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐈𝐨𝐡𝐚𝐧𝐧𝐢𝐬, 𝐬𝐨𝐥𝐮𝐭̦𝐢𝐚 𝐔𝐒𝐋 𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐝𝐞𝐚𝐥𝐚̆, 𝐩𝐞𝐧𝐭r𝐮 𝐜𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐬𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐮𝐬𝐞𝐫𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐢 ăș𝐭𝐢𝐚! Nu sunt domnule, oameni de dialog, sunt câini, nu oameni! Pur și simplu nu te poți înțelege cu ei! Cam ăsta e planul înțeleptului nostru președinte. Cooptarea PSD-ului în echipa câștigătoare, câștigarea frîielor PNL pereat mundus. Da, acum, 𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐢̂𝐭̦𝐮 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐏𝐒𝐃 𝐢̂𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐞𝐧𝐮𝐚 𝐩𝐫𝐚̆𝐛𝐮𝐬̦𝐢𝐫𝐞𝐚.

Așa arată lucrurile din perspectiva mea, confirmate de întâmplările din ultima perioadă.”