ziaristii.com

Autor: Laurențiu Ciocăzanu

  • Recorder.ro: creșteri spectaculoase de audiență cu filmulețe jurnalistice

    Recorder.ro: creșteri spectaculoase de audiență cu filmulețe jurnalistice

    Într-un singur an, reportajele Recorder.ro au făcut audiențe care se măsoară în sute de mii de afișări. În social media, impactul a fost, la cele mai tari materiale, impresionant: zeci de mii de distribuiri.

    Care au fost cele mai citite și văzute reportaje video semnate de Recorder.ro? Primele două: Neurochirurgii demisionari de la Colentina și Întâia predică a unui preot ateu.

    Paginademedia.ro: Cel mai de impact material la un an de Recorder?

    Mihai Voinea: Depinde în ce măsurăm impactul. Nu facem acel gen de jurnalism care schimbă lucruri peste noapte – să modifici o lege sau să dărâmi un ministru -, ci credem, mai degrabă, în jurnalismul care produce schimbările în timp: jurnalismul care combate manipularea, care ridiculizează impostura, care dărâmă preconcepții și schimbă mentalități.

    N-aș putea alege un singur articol din acest prim an de Recorder, pentru că au fost foarte multe al căror impact l-am simțit cel mai bine în sutele de mesaje trimise de cititori: oameni care ne-au scris că reportajele noastre le-au deschis sufletul și mintea.

    Paginademedia.ro: Cât lucrați la un subiect?

    Mihai Voinea: Lucrăm atât cât e nevoie ca să iasă ceva de care suntem cât de cât mulțumiți. Au fost subiecte la care am lucrat câteva săptămâni și subiecte pe care le-am făcut într-o singură zi.

    Sau mai corect spus o zi și o noapte.

    Paginademedia.ro: Cum alegeți subiectele?

    Cristian Delcea: Așa cum se aleg subiectele de când e lumea și pământul: să fie relevante pentru oamenii de lângă noi.

    Paginademedia.ro: Ce contează: subiectul sau abordarea?

    Mihai Voinea: Amândouă, însă abordarea este esențială la evenimentele mari, acolo unde este prezentă toată presa.

    Publicul s-a obișnuit ca pe Recorder să vadă altceva, așa că încercăm mereu să căutăm abordări diferite.

    Paginademedia.ro: Care îți este cel mai drag material realizat în ultimul an?

    Cristian Delcea: Cred că materialul video realizat în ziua înmormântării Regelui Mihai. Intră în categoria de short-documentary. A fost foarte emoționant și pentru noi să surprindem ziua asta și cred că asta se vede.

    Sursa: PaginadeMedia.ro

  • Suedia: broșuri împărțite populației cu sfaturi de război

    Suedia: broșuri împărțite populației cu sfaturi de război

    Suedia nu se pregătește de război, dar ar vrea ca oamenii să știe ce să facă în cazul în care s-ar trezi in mijlocul unui conflict ori al unei crize majore. Este ceea ce declară cei care au decis să distribuie gratuit prin poștă câteva milioane de broșuri care vorbesc despre asta.

    “Ce faci dacă nimic nu mai funcționează?”, “Ai mâncare și apă?”. “Iti poți încălzi locuința?”, “Ai cash?” Sunt câteva din întrebările la care încearcă să dea răspunsuri o broșură cu sfaturi în caz de război și de criză, tipărită deja în 4 800 000 de exemplare. Săptămâna viitoare ea va ajunge în absolut toate locuințele celor 10 milioane de suedezi.

    Ideea a fost a guvernului, iar planul este pus în aplicare de MSB, Institutul de protecție socială. Dan Stensson, președintele său a declarat că Suedia e o țara mai sigură decât multe altele, însă amenințări există totuși.

    În paginile broșurii, oamenii sunt învățați să își facă provizii de conserve, cartofi, paste, apă, legume fierte, pâine du termen de valabilitate mare, să aibă un aparat de radio cu baterii la care să poată asculta știrile, dar și ceva medicamente, scutece și tampoane igienice. Un power bank pentru mobil nu este nici el de prisos. Se mai amintește și că în adăposturi nu va exista nimic altceva în afară de apă și de toalete.

    Este pentru a doua oară în istorie când o astfel de broșură este distribuită. Prima dată s-a întâmplat în 1961. Varianta de atunci apărea în plin război rece și era clar axată pe sfaturi în caz de conflict armat. Se spunea inclusiv cum se procedează pentru a minimiza riscul de expunere la radioactivitate, dacă explodează o bombă atomică, cum se mobilizează oamenii și cum se evacuează orașele. După apariția ei, o parte din informații au continuat să fie publicate timp îndelungat în cărțile suedeze de telefon.

    În broșura care se va distribui săptămâna viitoare lucrurile stau puțin altfel, fiindcă indicațiile se referă mai mult la felul în care gospodăriile individuale trebuie să se pregătească.

    În ambele există însă și fraze mobilizatoare care spun că Suedia nu se va preda niciodată, că dușmanii vor încerca să răspândească multe știri false și că orice mesaj de genul “Rezistenta a fost infranta” este o minciună.

    Oamenii sunt invitați să învețe cum se acordă primul ajutor și să se angajeze în asociații care se ocupă de pregătirea populației pentru cazuri de criză. La finalul broșurii, există o pagină pe care fiecare poate scrie numere importante de telefon, adrese, precum și locul în care se află cel mai apropiat adăpost.

    Sistemul de alarmă din orașe se scrie că este testat la ora 15, în fiecare zi de luni din martie, iunie, septembrie și decembrie. Chiar și codurile semalelor de alarmă apar în broșură, pentru ca oamenii să poată face diferența dintre o alarmă de potențial pericol, una de atac aerian și sunetul care indică finalul atacului.

    Dacă informațiile din broșură sunt în limba suedeză, ele au un variante în 16 alte limbi și dialecte pe site-ul Instituției de protecție civilă sub forma unor fișiere .pdf.

    Motivul care a făcut că guvernul să prefere varianta pe hârtie este evident acela că, în caz de război sau criză majoră, internetul este probabil unul din primele servicii care vor dispărea. Suedezii își simt și sistemul financiar foarte expus, în condițiile în care majoritatea covârșitoare a plăților se fac astăzi cu carduri și alte instrumente virtuale, iar economia întregii țări este bazată pe sisteme online.

    RFI.ro

  • Audierea șefului Facebook în parlamentul european: ”Sorry” și de la capăt

    Parlamentul European l-a lăsat să scape ieftin pe Mark Zuckerberg. Șeful Facebook și-a cerut scuze și a promis îmbunătățiri. Dar doar reguli politice clare pot ține în frâu gigantul online.

    A fost un rezultat atât de slab, că îți venea să arunci urlând televizorul pe geam. Parlamentul European s-a arătat penibil de slab la audierea șefului Facebook, Mark Zuckerberg. În loc să-i fie adresate întrebări precise și dure privind abuzul de date, influențarea alegerilor, fake news, bullying și evaziunea fiscală de care este acuzat acest serviciu de Internet, am asistat la o paradă a vanităților. Majoritatea eurodeputaților au irosit timpul prețios cu remarci personale și cu o atitudine de cocoși care se plimbă mândri prin curte. Nu așa se face când o autoritate europeană vrea să-i interogheze pe diverși actori internaționali importanți. Audierea a fost o șansă ratată și un motiv să ne fie rușine de prestația parlamentarilor europeni.

    Fondatorul Facebook s-a obișnuit deja demult să-și ceară scuze. În ultimul deceniu, Facebook a devenit un fel de monopol global al schimbului de informații private. Și de fiecare dată când se întâmplă ceva serios, când au loc abuzuri, Mark Zuckerberg se îmbracă la costum și spune repede scuze, nu asta am urmărit. Dă asigurări că lucrurile se vor îmbunătăți. Lasă o impresie de nevinovăție și povestește mereu de începuturile sale modeste în vremea studenției.

    Dar tipul este demult miliardar și știe foarte bine ce face. Modelul său de afaceri este vânzarea de date personale. Și atunci când dă mereu asigurări că viitoarele abuzuri vor fi evitate trebuie să ne amintim că profiturile Facebook se bazează pe vânzarea de reclame tot mai țintite și mai invazive. Și se mai bazează pe folosirea continuă a datelor unor utilizatori ignoranți și delăsători. În SUA se practică deja utilizarea softurilor de recunoaștere facială fără aprobarea utilizatorului. Posibilitățile sunt nelimitate.

    De când s-a aflat că statul chinez lucrează la un sistem totalitar de controlare socio-emoțională a cetățenilor săi prin intermediul Internetului, poate că și ultimul idealist a înțeles că rețelele de socializare pot duce la supravegherea individului, mai rău decât în cele mai groaznice coșmaruri ale lui Orwell.

    Mark Zuckerberg a dorit să schimbe sentimentele a milioane de oameni prin afirmația „sfera privată este depășită, este un obiect din trecut”. Și a și reușit parțial. Acum vine însă contralovitura, câțiva ani mai târziu, când ne-am dat seama că sfera privată este de fapt unul din cele mai importante drepturi ale omului în viitor. Și nu putem să o lăsăm la îndemâna unor oameni ca șeful Facebook.

    Puterea pieței trebuie să se încheie exact aici și să înceapă reglementarea de către politică. Zuckerberg spune că nu e nevoie de prea multe reguli impuse din afară, ca să nu se pună astfel limitări ideilor creative. Dar am văzut unde duce acest trend. I-am lăsat lui Zuckerberg o lesă prea lungă și și-a urmărit fără scrupule doar propriile interese de afaceri.

    Legea de bază privind protecția datelor, care intră în vigoare săptămâna aceasta în UE, este un prim pas important. Dar avem nevoie și de alte reguli pentru a ține în frâu concernele de Internet. Când Zuckerberg afirmă că firma sa plătește impozitele legale, el are din păcate dreptate. Pentru că state europene l-au ajutat la cele mai nerușinate manevre de evitare a impozitelor. Un lucru care trebuie să înceteze iar pentru asta e nevoie de legi comunitare.

    Dar aici este vorba de mai mult. Este foarte complicat să reglementezi funcționarea rețelelor sociale online. Ele și-au dovedit însă capacitatea explozivă în domeniile social și politic și au arătat cât de tare pot dăuna uneori democrației. Vremea vestului sălbatic pentru Facebook și compania a trecut, chiar dacă Mark Zuckerberg spune atât de des „Sorry”. Acum trebuie să lucrăm la redescoperirea și protecția sferei private.

    Barbara Wesel, Deutsche Welle

  • Tudorel Toader, aliatul mafiei asiatice din România

    Tudorel Toader, aliatul mafiei asiatice din România

    Fostul preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Vietnamezi din România, Hoa Le Duc, considerat liderul mafiei asiatice din România, a ieşit din penitenciar cu 138 de zile mai devreme ca urmare a aplicării legii recursului compensatoriu. Legea intrată în vigoare în toamna anului trecut şi susţinută de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader prevede că pedepsele cu închisoare se reduc cu câte 6 zile pentru fiecare lună executată în spatele gratiilor în condiţii necorespunzătoare, adică în spaţii în care deţinutul nu are la dispoziţie 4 metri cubi de aer.

    În martie 2016, Hoa Le Duc a fost condamnat la 6 ani de detenţie, alături de mai mulţi chinezi şi vietnamezi acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, spălare de bani şi evaziune fiscală. În primă instanţă, la Tribunal, Hoa Le Duc primise 15 ani de detenţie. DIICOT estima în rechizitoriul din 2011 că gruparea lui Hoa Le Du ar fi scos din ţară, între 2006 – 2010, aproape 400 de milioane de dolari. La percheziţii, procurorii au ridicat şi 7 bare de aur.

    Vietnamezii au fost trimişi în judecată, însă pentru un prejudiciu probat de 4 milioane de lei, pentru o perioadă mai mică cât timp au fost monitorizaţi de DIICOT. Iată că după numai 2 ani de detenţie, vietnamezul a reuşit să iasă din penitenciar, pe 16 mai.

    Sursa: G4Media.ro

  • Pericol iminent în Indonezia: vulcanul Merapi dă în clocot!

    Vulcanul Merapi, cel mai activ din Indonezia, situat în Insula Java cu o populaţie densă, a dat semne periculoase printr-o serie de erupţii care au determinat autorităţile să ordone evacuarea locuitorilor de pe versanţii săi, informează marţi Reuters.

    O coloană de cenuşă ce a atins înălţimea de 3.500 de metri s-a ridicat marţi dimineaţă din mijlocul vulcanului Merapi, iar Agenţia pentru Vulcanologie a ridicat cu un grad nivelul de alertă de la cel mai coborât, a anunţat purtătorul de cuvânt al Agenţiei naţionale pentru gestionarea dezastrelor, Sutopo Purwo Nugroho, citat de Xinhua.

    ”Orice escaladă, cu excepţia celor realizate în scop ştiinţific, sunt interzise pe o rază de trei kilometri de crater”, a declarat el presei.

    Patru erupţii au avut loc începând de luni, cea mai recentă producându-se marţi la ora locală 1:47. În districtele Sleman şi Klaten au căzut ploi de cenuşă vulcanică, a mai informat purtătorul de cuvânt.

    Foto: (c) Slamet Riyadi/AP

    ”Noaptea trecută oamenii au fost evacuaţi. Numărul celor evacuaţi continuă să crească”, a mai spus el adăugând că circa 600 de persoane au căutat adăpost în zone mai sigure.

    Potrivit Agenţiei pentru gestionarea dezastrelor, erupţiile au fost freatice, ceea ce înseamnă că magma a încălzit apa subterană, iar presiunea a determinat expulzarea aburului.

    În această lună, aeroportul din Yogyakarta, oraşul cel mai apropiat de vulcan, a fost închis temporar din cauza erupţiilor.

    Vulcanul Merapi se află la circa 28 de kilometri nord de Yogyakarta, cu o populaţie de 2,4 milioane de locuitori, iar mii de persoane trăiesc pe pantele acestui munte.

    Merapi a erupt în mod regulat începând din 1948. În noiembrie 1994, fluxul piroclastic format în urma unei erupţii puternice a provocat decesul a 27 de persoane.

    În 2010, în urma unei erupţii puternice, 353 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar peste 350.000 au fost evacuate din zonele afectate.

    În 1930, o erupţie a vulcanului Merapi a lăsat în urmă 1.300 de morţi.

    Indonezia are un relief predominant muntos, cu circa 400 vulcani, dintre care 100 sunt activi.

    Agerpres

  • Record de participanți la Festivalul ”George Enescu” din toamnă

    Concursul Internaţional George Enescu are loc între 1 şi 23 septembrie la Bucureşti, este deschis publicului şi va aduce pe scenele româneşti şi în faţa juriului internaţional un număr record de tineri muzicieni. Biletele se vor pune în vânzare la începutul lunii mai. A XVI-a ediţie a Concursului Internaţional George Enescu înregistrează un număr record de tineri înscrişi în competiţie: 400 de tineri muzicieni, din 46 de ţări de pe cinci continente. Cu o creştere a înscrierilor de 26% faţă de ediţia din 2016, Concursul Enescu are la această ediţie o prezenţă românească remarcabilă, cu 72% mai mare – în total, 36 de tineri români, înscrişi cu precădere la Secţiunea Pian.

    Faţă de ediţia din 2016, China şi Marea Britanie şi-au dublatreprezentarea în competiţie, în timp ce Italia şi-a triplat numărul de tineri muzicieni înscrişi. În total, pentru cele patru secţiuni ale Concursului Enescu 2018 s-au înscris: 126 de concurenţi la Secţiunea Pian, 121 la Secţiunea Vioară, 126 la Secţiunea Violoncel şi 27 la Secţiunea Compoziţie. 212 concurenţi provin din Europa şi Orientul Apropiat, 148 din Asia, 29 din America de Nord, 9 din Australia şi Noua Zeelandă, iar doi concurenţi sunt din America de Sud.  Statistic, cele mai numeroase prezenţe le au Coreea de Sud – 70 de concurenţi, România – 36, China – 33, Japonia – 26, Rusia – 22, Italia – 21 şi Statele Unite ale Americii – 20 de concurenţi. La Secţiunea Pian, participarea României este a doua cea mai numeroasă prezenţă după Coreea de Sud, reprezentată de 28 de concurenţi. Franţa are cea mai numeroasă participare la Secţiunea Violoncel, tot după Coreea de Sud care, cu excepţia Secţiunii de Compoziţie, are cei mai mulţi concurenţi pe secţiune. La Vioară, a doua cea mai numeroasă prezenţă aparţine Japoniei.
    Sursa: Adevărul

  • Un logo și miliarde risipite. Mic bilanț al sărbătorii Centenarului

    Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a lansat ediția 2017 a Barometrului de Consum Cultural. E un instrument de lucru pentru manageri culturali și pentru administrația publică. Pe de o parte, oferă o radiografie asupra participării culturale și asupra reprezentărilor pe care cetățenii le au cu privire la infrastructura și oferta culturală; pe de altă parte, ar trebui să se constituie într-un document de referință în elaborarea politicilor culturale. Probabil că ambele dimensiuni ale acestei cercetări sînt subapreciate și, mai ales, subutilizate. Ar fi una dintre explicațiile pentru care barometrul indică, la fiecare ediție, aceleași inadecvări între așteptări și ofertă, aceleași inechități în ceea ce privește accesul la cultură, aceleași clivaje sociale… Sînt greu de urmărit aceste evoluții pe domenii distincte (consum de carte, de cinema, de teatru etc.), căci, deși metodologia e unitară, direcțiile de investigație diferă de la o ediție la alta a Barometrului; e sigur însă că distanța între marile orașe, pe de o parte, și mic-urban și rural, pe de altă parte, se accentuează. Anul acesta, cercetarea s-a concentrat pe două mari teme: Centenarul Marii Uniri şi patrimoniul cultural.

    53% din respondenţi sînt interesaţi în mare şi foarte mare măsură să participe la evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri în judeţul lor, deşi 58% din respondenţi nu ştiu sau nu răspund la întrebarea ce fel de evenimente le-ar plăcea să fie organizate în localitatea lor cu această ocazie, iar 55% nu ştiu ce să răspundă sau nu răspund la întrebarea „Care e primul lucru care vă vine în minte cînd auziţi sintagma Centenarul Marii Uniri?“.

    Rezultatul cercetării nu e surprinzător. E vorba, aici, în primul rînd de o problemă de comunicare a autorităților: sîntem (aproape) la jumătatea anului și nu a existat încă o pregătire a opiniei publice pentru Centenar. Dincolo de acel logo creat special pentru jubileu și care apare pe antetul multor documente emise de instituții, dincolo de cîteva emisiuni la posturile publice de radio și televiziune, nu s-a făcut mare lucru în a comunica despre subiect. În plus, tema Centenarului e parazitată de tot felul de mici conflicte legate de finanțarea evenimentelor (cu concursuri de proiecte anulate și reluate etc.). Ce să mai înțeleagă oamenii dintr-o temă oricum abstractă? Lasă că nici în școli probabil că nu s-a insistat în nici un fel asupra subiectului Marii Uniri de acum 100 de ani. Și mai spune ceva acest studiu: că românii nu sînt prea dornici să participe la evenimente comemorative (50% nu au participat niciodată la un asemenea eveniment, 47% nu așteaptă cu nerăbdare aniversarea Centenarului).

    Sursa: Dilema Veche, Matei Martin

  • Semnele guvernării ”După noi, potopul”. Planul sechestrării Pilonului II de pensii

    Programul populist al PSD s-a bazat pe creşterea masivă a salariilor din sectorul bugetar, fără nicio legătură cu eficienţa economică. Au crescut salariile, pentru unii mai mult, pentru alţii mai puţin. PSD nu s-a preocupat niciun moment să reformeze administraţia simultan cu creşterea salarizării, consideră jurnalistul Ion M. Ioniță.

    ”Rezultatul nu a întârziat, dezechilibrarea economiei în favoarea sectorului bugetar şi debalansarea periculoasă a raportului venituri-cheltuieli în bugetul statului. Una dintre soluţiile contabile a fost mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat ceea ce a adus un surplus bugetului asigurărilor de stat. Dar nu suficient. A mai rămas sechestrarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii. Foamea de bani este atât de mare încât o asemenea măsură devine obligatorie pentru guvernanţi. Dar, la fel ca în cazul mutării contribuţiilor, nu rezolvă problema de fond. Scăderea creşterii economice, un fenomen care a început de la sfârşitul anului trecut, nu poate fi oprită decât prin investiţii.

    Creşterea pe consum a produs plusul economiei de aproape 7% în 2017, dar cu ce costuri! Creşterea deficitului comercial, creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor, creşterea datoriei externe! Practic, trăim în contul banilor pe care îi vom plăti în viitor! Dar când va veni recesiunea? Cine plăteşte salariile şi pensiile, cine plăteşte costul datoriilor? Investiţiile reprezintă o cale de a scăpa de acest viitor sumbru. Dar, deşi unii îşi dau seama de acest lucru, guvernul nu face nimic în acest sens. Nu face pentru că este blocat structural. Liviu Dragnea a promovat în posturi cheie numai persoane incompetente, al căror singur merit este obedienţa totală faţă de şeful de partid. Premierul Dăncilă este numai un exemplu. Ministerele sunt înţesate de analfabeţi funcţionali. Cu asemenea factori de decizie, toate marile proiecte de investiţii sunt eşuate în acest moment. Şi nici nu există perspective vreunei relansări.”

    Sursa: Adevărul

  • Manchester United, campioana lumii la bani din drepturi de televizare

    Cele două echipe din Manchester au dominat fotbalul din Premier League în acest sezon. City a câștigat titlul detașat și a doborât record după record, în timp ce United este campioana încasărilor în prima ligă engleză.

    Ca în fiecare an, finalul de sezon este și perioada în care se trage linie și se fac calcule. În clasamentul echipelor cu cele mai mari încasări din drepturile TV, Liverpool se află pe locul 3. ”Cormoranii” primesc 163,5 milioane de euro. Clubul de pe Anfield este urmat de Tottenham, cu 163 de milioane de euro și de Arsenal, cu 160,3 milioane de euro. Cel mai puțin primește West Bromwich, ”doar” 108,4 milioane de euro.

    Manchester City a câștigat titlul în Anglia, însă nu este primul loc și la încasări, ci pe 2. ”Cetățenii” primesc din drepturi TV 167,5 milioane de euro pentru cele 25 de meciuri televizate.

    Cealaltă echipă din Manchester, United, este campioana încasărilor în Premier League, deși a terminat campionatul pe locul 2. Pe Old Trafford ajung în acest an 169,2 milioane de euro. Echipa lui Mourinho primește mai mult decât rivala City pentru că a avut un număr mai mare de partide transmise la TV. ”Diavolii” au putut fi urmăriți în 28 de meciuri live.

    Sursa: Fanatik

  • Simona Halep, în negru la Roland Garros

    Simona Halep şi Serena Williams vor fi îmbrăcate la fel la Roland Garros: în fustă neagră şi tricou negru. În schimb, Maria Sharapova, sponsorizată tot de Nike, va avea un alt look: a preferat o rochie albastră, scrie digisport.ro. Echipamentul Simonei Halep va fi purtat însă și de Petra Kvitova, Elina Svitolina sau Carolina Garcia.

    Dacă Simona şi Serena au optat pentru al doilea turneu de Grand Slam al anului pentru un costum din două piese, Masha a preferat, conform tennisworlditalia.com, o rochie de culoare albastră.

    Mulţi aşteptau cu nerăbdare să vadă ţinuta Simonei pentru Paris, după ce la primul turneu de Grand Slam al anului, Melbourne, aceasta s-a îmbrăcat într-o ţinută cumpărată de pe net – o rochie de culoare roșie. Ea a jucat atunci fără sponsor tehnic, dar acum lucrurile s-au schimbat, urmând a avea o ţinută identică cu cea a Serenei Williams.