Premierul britanic Boris Johnson a devenit clovnul Europei. Sâmbătă seara, obligat de votul dat în aceeași zi de Parlamentul de la Londra, Johnson a cerut Uniunii Europene o amânare a Brexit-ului, într-o scrisoare pe care nu și-a pus semnătura.
Prin scrisoarea nesemnată, Boris Johnson a dorit să-și arate opoziția față de orice întârziere privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută în mod normal pentru 31 octombrie 2019, transmit agențiile Reuters și France Presse. Mesajul lui Johnson: vă rog să amânați Brexit-ul, decizie cu care eu nu sunt de acord, dar pe care mă obligă legea s-o aplic!
Noul termen pentru Brexit va fi 31 ianuarie 2020. Așadar, Londra cere o amânare de trei luni.
Anterior, Johnson a spus că ar prefera să fie „mort într-un șanț” decât să ceară o prelungire peste termenul de 31 octombrie. O lege adoptată luna trecută de Camera Comunelor, intitulată „Legea Benn” (după numele laburistului Hillary Benn, inițiatorul ei), l-a obligat însă să trimită o scrisoare prin care cere Uniunii să amâne termenul până la 31 ianuarie 2020, după ce Parlamentul a refuzat sâmbătă să-i aprobe recentul acord cu UE.
O sursă guvernamentală de la Londra a precizat că Johnson a trimis trei scrisori către Donald Tusk, președintele Consiliului European:
o fotocopie a textului pe care „Legea Benn” l-a forțat să-l redacteze, în sensul de a cere amânarea Brexit-ului cu trei luni, document de pe care lipsește semnătura lui Johnson;
o scrisoare semnată de Johnson, în care acesta spune că nu dorește o prelungire a Brexit-ului;
o notă a ambasadorului britanic la UE, în care acesta precizează că Guvernul Johnson doar se conformează legii.
„Am spus limpede de când am devenit prim-ministru, precum și astăzi în Parlament, că în opinia mea și a guvernului, o altă prelungire ar dăuna intereselor Regatului Unit și partenerile noștri din UE, precum și relației dintre noi”, a afirmat Johnson în „Scrisoarea a II-a”, publicată pe Twitter de corespondentul la Bruxelles al publicației „Financial Times”.
Johnson mai spune, în scrisoare, că este „încrezător” că adoptarea legislației necesare pentru ieșirea Marii Britanii din UE va fi încheiată înainte de 31 octombrie.
Președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a confirmat primirea scrisorii de la Boris Johnson. „Voi începe consultările cu liderii UE privind modul în care să reacționăm”, a scris Tusk pe Twitter.
Sâmbătă, Parlamentul de la Londra a blocat avântul pro-Brexit al premierului Boris Johnson, votând cu 322-306 un amendament prin care l-a obligat pe premier să ceară o nouă amânare dacă legislația necesară implementării acordului nu este adoptată până la 31 octombrie.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Se întâmplă lucruri spectaculoase pe tema Brexit. Acordul negociat de Marea Britanie cu Uniunea Europeană a fost blocat sâmbătă de Parlamentul britanic, cu 322-306 la vot. E o amânare tactică, până când Londra va adopta legislația prin care s-ar implementa acest acord. Premierul Boris Johnson sfidează Parlamentul și spune că va forța Brexitul la 31 octombrie. Între timp, la Londra, sute de mii de oameni cer un nou referendum, pentru rămânerea Marii Britanii în UE.
Parlamentarii britanici au decis, sâmbătă, să amâne decizia lor asupra acordului de Brexit convenit de Londra și Bruxelles, ceea ce îl va obliga pe premierul Boris Johnson să ceară Uniunii Europene o nouă amânare a divorțului, dincolo de data de 31 octombrie.
Parlamentul de la Londra a votat sâmbătă – cu 322 de voturi „pentru” și 306 „împotrivă” – pentru amânarea unui vot asupra acordului de Brexit convenit de Johnson cu UE, până când va fi adoptată legislația prin care s-ar implementa acest acord.
Forțat de Parlament să ceară o amânare a Brexit-ului, premierul Boris Johnson a susținut că nu va face acest lucru. „Nu voi negocia nicio amânare cu UE, nici legea nu mă obligă să fac acest lucru. Poziția mea rămâne neschimbată: nicio amânare, iar eu voi continua să fac tot ce pot ca Brexit-ul să se producă la 31 octombrie”, a spus el.
Boris Johnson și-a exprimat speranța că acordul va fi aprobat săptămâna viitoare, comentând că votul de astăzi a fost „pe aproape”.
Prin adoptarea „amendamentului Letwin”, premierul Boris Johnson va fi obligat să ceară Uniunii Europene amânarea Brexitului dincolo de data de 31 octombrie, chiar dacă legislativul de la Londra votează favorabil până la urmă acordul Brexit.
Autorul amendamentului adoptat astăzi este deputatul independent Oliver Letwin, fost conservator, dat afară din partid ca urmare a poziției sale ferme anti-Brexit.
În 2016, britanicii au decis, printr-un referendum, cu 52% la 48%, să fie prima țară care părăsește Uniunea Europeană.
Prima sâmbătă parlamentară după Războiul din Malvine
Parlamentul britanic s-a reunit într-o zi de sâmbătă pentru prima dată după 37 de ani, ultima oară fiind în 1982, cu ocazia războiului cu Argentina pentru Insulele Faulkland (Malvine).
„Super-Sâmbăta”, cum o numesc britanicii, vine la capătul unei săptămâni agitate, în care Boris Johnson a obținut un nou acord de Brexit, dar a fost abandonat de aliații săi nord-irlandezi, care se opun înțelegerii cu UE.
Johnson are nevoie de sprijinul a 320 de parlamentari pentru a-și trece acordul. Astăzi i-au lipsit 14.
Tot sâmbătă, aproape un milion de oameni au manifestat la Londra pentru a cere un nou referendum, chiar în timp ce parlamentarii dezbăteau soarta ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Protestatarii au fluturat steaguri ale UE și au cerut stoparea Brexitului.
„Aproape toate sondajele arată că acum oamenii vor să rămână în UE. Brexitul e un dezastru național ce stă să se producă și va distruge economia”, a explicat Hannah Barton, o englezoaică în vârstă de 56 de ani, care protesta înfășurată într-un steag UE.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Escrocul, tot escroc! Alexandru Cumpănașu a declanșat o campanie de strângere de fonduri pentru campania sa electorală, cu precizarea „Donațiile pot fi făcute în lei, euro, dolari și alte valute”. Ceva mai jos, spune că are nevoie de bani „ca să scotocească Europa” pentru a o găsi pe Alexandra.
Acum, lucrurile sunt pe față: Alexandru Cumpănașu (38 de ani) încearcă să scoată nu doar voturi, ci și bani din moartea Alexandrei Măceșanu (15 ani), fata răpită, violată, ucisă și arsă de monstrul din Caracal, Gheorghe Dincă.
Cumpănașu publică zilnic, pe Facebook, contul bancar în care așteaptă bani, mulți bani. El adaugă o indicație tehnică: „La «Detalii tranzacție» se specifică doar: «Donație pentru campania prezidențială candidat Alexandru Cumpănașu»”.
Apoi, ca să fie mai convingător în strângerea de bani, spune că are nevoie de „fonduri cu care trebuie să susțin acțiuni extrem de delicate” (căutarea Alexandrei). Minte că are „echipe de investigatori” care „scotocesc întreaga Europă, pe urmele rețelelor de trafic de persoane”, echipe cărora „sunt obligat să le decontez cheltuielile și logistica, relocarea și transportul”.
„Contribuiți la siguranța copiilor voștri!”, le cere Cumpănașu românilor, lăsând de înțeles – în mod ticălos – că el e salvarea copiilor din România.
Cum cere Cumpănașu bani
„Dincolo de orice atac (total nejustificat și ticălos) la adresa mea și a familiei mele, trebuie să înțelegeți că mă lupt cu un SISTEM mârșav, clientelar, puternic finanțat din bani publici și din zona clanurilor politice.”
„Campania mea electorală (bine pusă la punct și onestă) consumă de asemenea resurse. Resurse infinit mai reduse decât cele aruncate în luptă de SISTEM, pentru a mă intimida.”
„Din acest motiv, împreună cu echipa mea, am considerat necesar să lansăm această provocare a susținerii voastre! Ne adresăm oamenilor simpli, agenților economici care s-au săturat să plătească «parandărăt» clanurilor politice din România, oamenilor de afaceri onești care pot astfel, să susțină un proiect îndrăzneț și fiabil pentru România!”
„Contribuiți la siguranța copiilor voștri, susținând (atât cât puteți) CREZUL și demersurile mele!”
„O să fiu sincer cu voi. Fiecare zi care trece înseamnă fonduri cu care trebuie să susțin acțiuni extrem de delicate. În acest moment, echipe de investigatori (care nu mi-au solicitat niciun onorariu, dar cărora sunt obligat să le decontez cheltuielile și logistica, relocarea și transportul) scotocesc întreaga Europă, pe urmele rețelelor de trafic de persoane.”
„Pentru ca ei să reușească, pentru ca să putem deconspira un SISTEM perfid, avem nevoie de fiecare dintre voi. ACUM a venit MOMENTUL să fim solidari, pentru ADEVĂR!”
„Aveți mai jos afișat contul la care puteți trimite donații! Sumele astfel strânse vor fi utilizate pentru atingerea obiectivelor noastre, în cel mai transparent mod cu putință. Vom elimina, astfel, orice suspiciune și vom dovedi că o campanie electorală poate fi finanțată la «vedere», fără nimic de ascuns.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Premierul Viorica Dăncilă a numit-o marți secretar de stat în Ministerul Justiției pe Gabriela Zoană, o apropiată a sa și înlocuitoarea ei în Parlamentul European, în ianuarie 2018. Este a doua numire scandaloasă după demiterea Guvernului Dăncilă prin moțiune de cenzură. Prima a fost trimiterea purtătorului de cuvânt al Executivului, Nelu Barbu, pe postul de consul general la Shanghai (China).
Avocata Gabriela Zoană (40 de ani) este o sinecuristă cu tradiție. A intrat în Parlamentul European în 2018, în locul Vioricăi Dăncilă, dar nu a mai prins un loc eligibil în 2019. Ea e membru PSD Argeș și, până să ajungă eurodeputat, a fost director general adjunct la Registrul Comerțului. A absolvit Dreptul la Universitatea Titu Maiorescu.
Numirea Gabrielei Zoană a fost făcută de Viorica Dăncilă peste capul ministrului Justiției, Ana Birchall, într-un moment în care trebuia să se abțină, pentru că guvernul său este demis.
În ultimele trei luni, ministrul Justiției, Ana Birchall, a refuzat numirea unor secretari de stat impuși de PSD. În replică, premierul a refuzat să-i aprobe propunerile pentru aceleași posturi.
Trompetă anti-justiție și anti-europeană
Ca europarlamentar, Gabriela Zoană s-a remarcat ca o trompetă gălăgioasă și teribil de mincinoasă, fidelă lui Liviu Dragnea și Vioricăi Dăncilă în ofensiva lor anti-justiție. Le-a susținut, de asemenea, retorica anti-europeană.
A atacat ambasadele occidentale, după apelul acestora către Guvernul român, ca, prin modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei.
A fost preferata lui Liviu Dragnea când acesta era președintele partidului, fiind unul dintre comunicatorii cei mai agresivi ai PSD.
Dragnea și Zoană
Numirea Gabrielei Zoană la Ministerul Justiției poate fi de scurtă durată, deoarece noul guvern, care va fi învestit în următoarele săptămâni, poate înlocui toți secretarii de stat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Robert Turcescu, actual parlamentar PMP, publică pe pagina sa de Facebook o postare interesantă: „Probabil că Siegfried Mureşan va fi propunerea de prim-ministru”.
Ca jurnalist, Turcescu a avut întotdeauna surse bune, iar dezvăluirile sale s-au concretizat, în general în viaţa reală. Nu ştim şi dacă de această dată va fi la fel, dar adevărul e că „pontul” său sună plauzibil.
De ce ar putea fi Siegfried Mureşan o propunere validă pentru postul de şef al Guvernului României? În primul rând, actualul europarlamentar liberal are o imagine foarte bună în Europa, poate cea mai pronunţată dintre politicienii români la Bruxelles.
Mureşan a fost numit în 2015 purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic transnaţional din Parlamentul UE, din care fac parte şi PNL, PMP şi UDMR.
PNL este formaţiunea pe listele căreia Mureşan a candidat în 26 mai şi care l-a propulsat pentru un al doilea mandat în Parlamentul European. În primul mandat (2014-2019), el a ajuns europarlamentar candidând pe listele PMP.
În campania electorală pentru europarlamentarele din acest an, Mureşan a arătat o tenacitate neobişnuită pentru un tânăr politician obişnuit mai degrabă cu politeţile bruxelleze decât cu „tăvăleala” din spaţiul public românesc.
A fost prezent în multe dispute aprinse, fără a sări calul, păstrându-şi decenţa limbajului, dar răspunzând apăsat şi fiind tăios cu adversarii, atunci când aceştia l-au agresat în studiourile TV.
Un alt avantaj al lui Siegfried Mureşan: nu este perceput ca un liberal „taliban”, cu ştate vechi în partid, cum sunt liderii din vechea gardă a PNL, care ar risca să fie trataţi cu ostilitate de formaţiunile de care depinde aprobarea în Parlament a noului premier, în special de către Pro România şi ALDE.
Victor Ponta, de pildă, a spus public repetat că el nu-l acceptă pe Ludovic Orban, ceea ce spune multe despre posibilitatea ca liderul PNL să primească un vot de susţinere în Parlament.
Mureşan nu are această imagine, nu este chiar atât de urât de PSD, ALDE, Pro România sau UDMR, ceea ce ar putea să conteze la votul pentru învestitură.
Nu în ultimul rând, în eventualitatea unor măsuri dureroase în economie, PNL nu va fi atât de mult afectat electoral cu Siegried Mureşan premier, cum ar fi fost cu Orban sau alţi lideri liberali „clasici”, tocmai pentru că imaginea europarlamentarului vehiculat ca posibil prim-ministru nu este atât de lipită de PNL.
Nu în ultimul rând, numirea lui Siegfried Mureşan ca premier ar fi şi un semn de minimă recunoştinţă pentru acea parte a românilor care au susţinut-o în stradă pe Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA.
Siegfried Mureşan s-a zbătut la scenă deschisă, în Parlamentul European, pentru candidatura lui Kovesi la şefia Parchetului UE, a fost cel mai implicat dintre toţi cei care au ajutat la acest mare succes românesc, a presat dinspre Parlamentul European spre Consiliu, a dat comunicate, a postat informări la zi pe pagina sa de Facebook.
În viaţa personală, Siegfried Mureşan este căsătorit, din septembrie 2016, cu Cătălina Manea, care ocupă, începând cu anul 2019, funcția de expert în combaterea fraudei în cadrul Băncii Europene de Investiții la Luxemburg. Este pasionat de tenis și fan declarat al jucătorului spaniol Rafael Nadal.
Pentru toate aceste motive, la care mai putem adăuga tinereţea ce cucereşte statele UE în materie de politică de tip nou, Siegfried Mureşan (38 de ani) ar fi o soluţie plauzibilă pentru postul de premier. Infinit mai bună decât Viorica Dăncilă, oricum.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Creșterea inflației, deprecierea leului și accentuarea blocajului financiar reprezintă principalele temeri ale investitorilor în toamna acestui an. Instabilitatea politică a revenit în prim-plan, zgomotul politic fiind de natură să accentueze semnalele de alarmă privind evoluția economiei, arată o analiză Frames, care radiografiază economia României după 30 de ani de capitalism.
Economia românească se pregătește de vremuri tulburi. Într-un context internațional plin de provocări, de la Brexit la războiul comercial SUA-China și problemele economice din Germania, investitorii privesc cu tot mai multă neîncredere starea economiei. Iar plecarea Guvernului Dăncilă, deşi o veste bună pentru cei care aşteaptă o altfel de politică, lasă în urmă numai probleme economice, pe care noul cabinet va trebui să le rezolve inclusiv cu costuri electorale dureroase.
Preţurile şi inflaţia sperie mediul de afaceri
Potrivit unui barometru de opinie realizat de compania de consultanță Frames în rândul a 240 de oameni de afaceri, manageri și experți cu funcții de răspundere din aproape întregul spectru economic, în perioada 1-7 octombrie, 46% dintre investitori cred că economia merge într-o direcție greșită, 39% consideră că drumul este unul pozitiv, iar restul au evitat să răspundă.
Principalele temeri ale investitorilor sunt legate de creșterea inflației, menționată de 67% dintre respondenți, deprecierea leului (54%) și accentuarea blocajului financiar (49%).
„Creșterea prețurilor se află în prim-planul preocupărilor managerilor, în această toamnă. Tot mai multe companii încearcă să acopere din prețuri problemele pe care le întâmpină, de la scăderea vânzărilor la blocajul financiar generat de neplata la timp a facturilor, creșterea salariilor, forțată de evoluția câștigurilor din sectorul bugetar și preconizata scumpire a utilităților (carburanți, energie, gaze etc.), în perspectiva sezonului rece’’, arată concluziile analizei.
Creșterea inflației este urmată, în topul temerilor investitorilor, de o preconizată depreciere a leului, despre care majoritatea investitorilor cred că va urma în perioada următoare.
Semn rău: cresc importurile, scad exporturile
Întrebați cum văd evoluția monedei europene în raport cu leul în următoarele șase luni, 54% dintre investitori au indicat cursul în jurul nivelului de 4,80 lei/euro. 12% dintre respondenți o văd peste nivelul de 4,8 lei, 23% se așteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,7-4,75 lei, în timp ce 11% au evitat să răspundă.
„Accentuarea dezechilibrelor macroeconomice va continua să pună presiune pe cursul valutar. Deficitul din balanța comercială se va accentua pe fondul importurilor semnificative din ultima parte a anului. Iar la exporturi, lucrurile merg din ce în ce mai prost, pe fondul accentuării problemelor din țările partenere, precum Germania, principala relație comercială a României’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
A revenit blocajul financiar!
Accentuarea blocajului financiar se află, de asemenea, în topul preocupărilor investitorilor. Aceasta a fost o mare problemă în economia României în vremea regimului Iliescu, anii 1992-2004 în special, chiar şi înainte ca România să adere la UE.
Într-o economie în care marea majoritate a companiilor sunt slab finanțate, dinamica plăților și încasărilor face diferența dintre supraviețuire și insolvență. 7 din 10 companii declarau de altfel, recent, într-o altă cercetare Frames, că își amână cu bună știință plățile, pentru a-și acoperi probleme financiare de strică necesitate.
„Așa cum estimau managerii în Barometrul privind starea economiei în 2019, lansat la începutul anului, neplata la timp a facturilor s-a accentuat în acest an, iar creditul furnizor s-a generalizat în economie. Principalele afectate sunt companiile mici, slab capitalizate, care, în absenţa unui buffer financiar care să le permit să reziste până la încasarea facturilor, ajung în incapacitate de plată”, arată analiza.
Pleacă Dăncilă, vine instabilitatea politică
Dăncilă e „pa”, dar moştenirea gravă e aici
Dincolo de creșterea inflației, deprecierea leului și accentuarea blocajului financiar, în topul temerilor investitorilor reapare instabilitatea politică, menționată de 39% dintre respondenți.
Față de începutul anului, instabilitatea politică a depășit, ca importanță pentru investitori, scăderea comenzilor, criza de pe piața forței de muncă și evoluția fiscalității, un semnal că zgomotul politic și consecințele acestuia vin să pună presiune pe climatul de business, accentuând lipsa de încredere a în economie.
„Căderea Guvernului Dăncilă și discuțiile privind formarea noului guvern nu erau luate în calcul în momentul realizării barometrului, însă aceste momente vin să confirme că zgomotul politic devine tot mai puternic, iar consecințele pot fi semnificative. Rămâne de văzut în măsură noul cabinet va reuși să corecteze numeroasele probleme precum cele de fiscalitate (OUG 114, supraacciza la carburanți, modificările fiscale în cascadă etc.) sau cele din piața muncii (supraimpozitarea part-time, accesul muncitorilor străini etc.) și, astfel, să crească încrederea în economie. În perspectiva anului electoral 2020, toate aceste temeri au legătură cu nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal, a condițiilor de business din România”, se mai spune în analiza Frames.
Investitorii, în expectativă
Toate aceste semnale de alarmă îi determină pe mulți dintre investitori să adopte o politică de expectativă, în care conservarea resurselor și dezintermedierea se vor afla în prim-plan. Multe dintre investițiile private ar putea fi puse pe ,,hold’’, spun analiștii.
,,În construcții, de exemplu, discuțiile privind modificarea Programului ,,Prima Casă’’ și restrângerea accesului la creditul imobiliar i-au determinat pe mulți dezvoltatori, dincolo de creșterea prețurilor, să își suspende o parte semnificativă din planuri până la lămurirea situației, în condițiile în care majoritatea tranzacțiilor aveau legătură cu Prima Casă. La fel se întâmplă și în transporturi unde noua legislație europeană riscă să afecteze în mod semnificativ business-urile autohtone. Și în alte sectoare, precum agricultura, unde în continuare sunt probleme cu subvențiile, sau comerțul, puternic afectat de inflație, politica pașilor mărunți se va afla în prim-plan în perioada următoare.’’, arată analiza.
Codul Fiscal și birocrația, în prim-plan
În prima analiză Frames din cadrul campaniei ,,România, încotro?’’, lansată recent, experții făceau un apel la necesara dezbatere a problemelor economice în cadrul campaniei electorale pentru prezidențiale.
Problemele semnalate atunci ca fiind prioritare sunt confirmate de mediul de afaceri, în cadrul Barometrului realizat la începutul lunii octombrie. Întrebați care sunt măsurile pe care autoritățile ar trebui să le ia în perioada următoare pentru a asigura economiei un climat investițional favorabil, 74% au indicat asigurarea unui Cod Fiscal predictibil.
„Lipsa de predictibilitate se află în prim-plan, într-o perioadă în care cele mai multe companii își fac deja planurile pentru 2020. Fără un angajament clar în privința fiscalității, autoritățile nu vor face altceva decât să accentueze starea de expectativă din economie, fapt care se va traduce, în primul rînd, prin anularea investițiilor și reducerea activității”, se spune în studiul Frames.
Discuțiile din spațiul public, din ultima perioadă, privind modificare cotei unice și introducerea unor noi taxe pentru mediul de afaceri, în scopul echilibrării balanței bugetare, au pus gaz pe foc, într-o situația și așa confuză.
Infrastructura, bat-o vina!
În topul doleanțelor investitorilor s-au mai situat necesara extindere a infrastructurii de transport, menționată de 52% dintre respondenți, reducerea birocrației administrative (45%), simplificarea metodologiei de acces la fondurile europene( 32%) și dezvoltarea serviciilor de suport informatizate (29%).
„Dincolo de investițiile în infrastructură, fără de care atragerea investițiilor străine, în sectorul greenfield, este aproape imposibilă, oamenii de afaceri vor ca relația cu statul să fie simplificată, reducerea numărului de acte administrative fiind în prim-plan. Țelul este ca interfața dintre companie și stat să ajungă la nivelul unui portal web, a unei aplicații de smartphone, din care investitorii să poată realiza toate activitățile, de la înființarea firmei la aprobări și plata taxelor și impozitelor.”, afirmă analiştii.
„Noul Guvern, indiferent din ce zonă politică va proveni acesta, ar trebui să vină în fața mediului de afaceri și să ceară, în premieră, expertiza privată în dezvoltarea unui buget national care să aibă în prim-plan investițiile și care să prevadă resursele necesare pentru preîntâmpinarea unei eventuale crize economice. Trebuie să ne pregătim pentru un an 2020 plin de provocări, de incertitudine”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Barometrul Frames privind economia românească a fost realizat în perioada 1 – 7 octombrie 2019, prin chestionare online, telefonic și email, pe un eşantion reprezentativ de 240 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Mutul” sau „ficusul”, aşa cum l-au ştampilat duşmanii, arată că ştie să joace suficient de bine pentru a le închide gura „chiparoşilor” care îl acuzau în 2014, înainte de finala prezidenţială cu Ponta, că taie copii şi face trafic de organe.
N-o fi fost Iohannis preşedinte-jucător spectaculos, precum Traian Băsescu, dar a fost un jucător „la rezultat”, cum se spune în fotbal. Adică, şi-a fixat azimutul şi s-a ţinut de el cu dinţii, până a lovit ţinta implacabil.
Le-a înfipt ţăruşul anti-vampiri
Iar ţinta lui a fost PSD. Joi, odată cu prăbuşirea Guvernului PSDăncilă, Iohannis le-a înfipt ţăruşul exact în locul prin care vampirii roşii încercau să renască.
Căderea Guvernului Dăncilă este lovitura de graţie pe care actualul preşedinte o dă celor care au stăpânit România după ce i-au asasinat, de Crăciun, acum aproape 30 de ani, pe soţii Ceauşescu.
Părea victimă sigură, în 2016
Nu i-a fost uşor. Să stai cam singur în faţa tăvălugului „Ciumei Roşii”, care venea chitit după ce poporul le-a dat votul masiv lui Dragnea şi Tăriceanu în „parlamentarele” din 2016, să nu ai pârghii constituţionale pentru a opri asaltul pornit inclusiv împotriva UE, să nu fii susţinut de majoritatea televiziunilor (inclusiv TVR), să nu poţi opri dezmăţul bugetar, majorarea salariilor din burtă, îndatorarea României făcută doar pentru ca PSD şi ALDE să închidă gura populaţiei în faţa acestui atac de tip terorist la destinul prooccidental al naţiei, acestea plus multe alte slăbiciuni făceau din Klaus Iohannis victimă sigură.
Aliaţii preşedintelui
Dar iată că n-a fost aşa. Şi sigur că i-au fost aliaţi toţi acei români care au ales protestul şi strada, frigul şi riscul, lupta şi nu blazarea, speranţa şi nu predarea. Plus Europa, Opoziţia actuală din Parlament, PNL, USR, PMP, parţial Minorităţile, jurnaliştii răsfiraţi prin toate site-urile şi ziarele fără de resurse ale pasiunii pentru democraţie, magistraţii şi serviciile secrete pro-Vest, intelectualii şi actorii sătui să mai aştepte cuminţi în sălile de spectacol salvarea din exterior, tinerii şi mai ales Diaspora, românii vii alungaţi din ţară de mafia transpartinică victorioasă în alegerile din 2016, cea care ne-a pus pe toţi cu spatele la zid şi ne-a adus în situaţia de a face cale-ntoarsă din drumul spre Occident.
Toţi au fost aliaţi dârzi ai preşedintelui. Dar mulţi dintre ei ştiu că i-ar fi fost mult mai comod lui Iohannis să se predea, să facă pactul cu diavolul, decât să lupte. Şi totuşi, cu toate slăbiciunile lui, cu stilul său adesea criticat, Klaus Iohannis a ales să se bată. Să fie jucător. Altfel. Unul mai tăcut, mai molcom. Dar, la final, victorios.
Frica de alegeri anticipate joacă pentru Iohannis
De ce este căderea Guvernului Dăncilă garanţia că Iohannis va câştiga alegerile prezidenţiale de luna viitoare şi că PNL va guverna şi după 2020? Simplu.
Preşedintele are toate şansele acum de a-şi impune la guvernare partidul care l-a făcut preşedinte în 2014. Da, majoritatea din Parlament este tot PSD-ALDE-Pro România-UDMR, dar care dintre aceste partide se încumetă să-l respingă de două ori pe candidatul liberal pentru postul de prim-ministru? C-o fi Orban sau Rareş Bogdan, ce mai contează!Niciun parlamentar al majorităţii PSD-ALDE-Pro România-UDMR nu va vota de două ori respingerea propunerii preşedintelui. De ce? Pentru că, în acest caz, Klaus Iohannis va declanşa alegeri anticipate, aşa cum prevede Constituţia şi cum a anunţat el înşuşi că îşi doreşte, „bară la bară” cu USR.
Votează parlamentarii cum le cântă Cotroceniul
Prin urmare, candidatul PNL propus de Iohannis la funcţia de prim-ministru va fi votat de frică de PSD-ALDE-Pro România-UDMR. Parlamentarii acestor partide nu vor dori în ruptul capului să plece acasă cu un an mai devreme, să piardă un an la leafă, cotizaţia la pensia specială, sumele forfetare, gloria, imaginea, selfi-urile din Casa Poporului.
Ce va însemna asta? Că Guvernul PNL va fi organizatorul alegerilor în perioada campaniei prezidenţiale. Ce ştim, din practică? Guvernul care organizează alegerile îşi cam trage spuza pe turta lui. Are multe pârghii. E un mare avantaj pentru Iohannis să fie candidat cu Guvern PNL în funcţie, în loc de Guvern Dăncilă, Guvern Barna sau Guvern Diaconu-Ponta-Tăriceanu. Din start, cu propriul partid ca organizator al alegerilor prezidenţiale, va avea un mare avantaj faţă de contracandidaţi. Prietenii ştiu de ce. Vezi finala Băsescu-Geoană, de exemplu. În general, să fii la putere contează mult, mai ales când diferenţa din turul doi e cam la limită.
Exemplul lui Traian Băsescu
Ce va urma după ce Iohannis va câştiga al doilea madat? Un an cu bune şi cu rele, cu atacuri la PNL, dar şi cu avantaje pe care liberalii le vor avea – tot ca organizatori de alegeri – pentru localele şi parlamentarele din vara şi iarna lui 2020.
Presupunând totuşi că PNL nu va mai câştiga alegerile legislative de peste un an, cum a reuşit în 26 mai la europarlamentare, ci că urmare a uzurii la putere va mai pierde procente, ce riscă Iohannis? Mai nimic. Poate USR va trece pe locul 1, PNL va ajunge pe 2, iar PSD, Pro România şi ALDE se vor zbate încă în mocirla roşie din care nu vor putea să renască prea curând.
Dar ca preşedinte, Iohannis poate proceda exact ca Băsescu în 2004, când n-a desemnat premier de la PSD, deşi Năstase câştigase alegerile, iar Alianţa DA era pe 2. Traian Băsescu a forţat numirea lui Tăriceanu, mizând tocmai pe teama majorităţii PSD-PUR-UDMR de alegeri anticipate. Şi i-a ieşit pasenţa.
Liber la Guvern „în jurul PNL”
Exact la fel poate face şi Iohannis, dacă vrea să impună din nou un Guvern PNL, cum poate face şi în aceste zile. Forţa preşedintelui stă tocmai în frica parlamentarilor de nu cădea propunerea de prim-ministru de două ori, în Parlament, ceea ce ar duce la anularea mandatului de deputat sau senator abia câştigat.
La final, Iohannis îşi va putea impune omul, iar PNL va face Guvernul „în jurul lui”, cum spunea azi preşedintele, după consultările cu partidele, de la Palatul Cotroceni.
Acesta este jocul, pe care Iohannis l-a câştigat deja. Victoria lui a început joi, odată cu prăbuşirea Guvernului PSD. De ieri încoace, totul e la mâna „jucătorului” de la Palatul Cotroceni.
P.S.: Acest comentariu nu este un îndemn la vot pro-Iohannis. Dimpotrivă, meciul trebuie jucat până la capăt, fiecare trebuie să creadă în şansa lui. Eu însumi nu ştiu dacă îi voi da votul actualului preşedinte. Este doar opinia autorului despre cum vor evolua lucrurile, plecând de la datele din teren şi ţinând cont de trecutul recent. Asta nu înseamnă că istoria e scrisă deja. Ea se poate schimba când te aştepţi mai puţin. Dar poza zilei aşa arată, în acest moment. Părerea mea.
Dăncilă e istorie, abia acum începe greul! Cine va face parte din noul guvern? Va fi unul al Opoziţiei (reale) actuale sau va fi un executiv mixt, eventual cu premier tehnocrat? Preşedintele Klaus Iohannis va da un prim răspuns azi, în intervenţia sa de la 14.30, la Palatul Cotroceni. Opoziţia e parţial divizată, iar în PSD a început măcelul. Ce urmează?
Liberalii, cei care au condus şi operaţiunea pentru debarcarea lui Dăncilă, anunţă că sunt dispuşi să intre de îndată la guvernare.
A spus-o pe şleau Ludovic Orban, liderul PNL, după întâlnirea de azi de la Palatul Cotroceni.
„Am prezentat președintelui României Klaus Iohannis mandatul acordat de PNL în cadrul consultărilor care au fost declanșate după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Poziția PNL este foarte clară: în cazul în care există un acord pentru anticipate, susținem revenirea la popor. În cazul în care acest lucru nu va fi posibil si Klaus Iohannis solicită formarea unui guvern, PNL este pregătit să-și asume guvernarea. Dacă vom fi chemați să guvernăm, ne vom consulta și vom veni cu un program de guvernare. Suntem pregătiți să guvernăm de mult timp”, a declarat Ludovic Orban după discuțiile cu președintele Klaus Iohannis.
Ludovic Orban a spus că, deocamdată, nu va vehicula nume de posibili miniștri.
USR rămâne ferm pe poziţie: anticipate!
Iohannis şi Barna
Mesajul USR după consultările de la Palatul Cotroceni a rămas acelaşi: partidul vrea alegeri anticipate. A spus-o din nou, la finalul discuţiilor cu preşedintele Iohannis, chiar Dan Barna, liderul USR.
Principalele declaraţii ale lui Dan Barna
„Am înaintat pactul pentru anticipate. Președintele a fost în asentimentul nostru că alegerile anticipate sunt soluția, corectă, morală pentru România.
S-a discutat și despre necesitatea unui nou guvern. Guvernul Dăncilă a fost demis și România are nevoie de un nou guvern care să aibă, și am fost foarte tranșanți, care să aibă ca obiectiv organizarea alegerilor anticipate în primăvară”
„Pare complicat și dificil de ajuns la anticipate, dar este ceea ce USR face de trei ani”
„Prin alegeri anticipate, România se însănătoșește și rezolvăm criza politică. În toată lumea civilizată, când există o criză politică, soluția este întoarcerea la cetățeni.
Am discutat și despre principiile pe care le vom susține pentru acest viitor guvern care are ca obiectiv anticipatele: alegeri pentru primari în două tururi, abrogarea recursului compensatoriu, a OUG 114, fără penali în funcții publice, desființarea Secției speciale”
„I-am transmis dlui președinte că e nevoie de implicarea sa pentru convingerea celorlalte formațiuni din Parlament de necesitatea anticipatelor”
„Cea mai proastă variantă ar fi să rămână Guvernul Dăncilă până la anticipate. Soluția este un guvern care să-și asume organizarea anticipatelor”
„Soluția este la președintele României să construiască acest cadru pentru alegerile anticipate”
„Suntem deciși să nu susținem variante de guvern care cuprind PSD sau componente care au fost în Guvernul Dăncilă”
PMP are propunere clară: Tomac, premier
Eugen Tomac
Președintele PMP, Eugen Tomac, a anunțat, după consultările cu preşedintele Iohannis, că partidul va accepta discuții cu alte partide pentru formarea noului guvern și a anunțat proiectele pe care le consideră esențiale.
PMP a dezvăluit şi că propunerea de premier este Eugen Tomac.
„Suntem în egală măsură conștienți de miza care apasă pe umerii partidelor de opoziție și de aceea vom accepta discuții cu celelalte partide pentru a încerca să găsim o formulă cât mai eficientă pentru a depăși această criză politică”, a spus Eugen Tomac după discuția cu șeful statului.
În PSD, a început jihadul anti-Dăncilă!
Viorica Dăncilă nu mai e prim-ministru, dar rămâne încă preşedintele PSD şi candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Însă pierderea funcţiei de premier a declanşat deja bătălia pentru putere în interiorul partidului.
Înaintea ședinței de Comitet Executiv de vineri seară, mai mulți lideri ai partidului, în frunte cu Paul Stănescu și Gabriela Firea, s-au întâlnit în biroul președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, pentru a discuta soluțiile prin care PSD se poate reforma după căderea Guvernului.
Un alt subiect discutat în ședința informală de la Parlament este cel al relației pe care o are PSD cu Victor Ponta, mai ales că este cunoscută apropierea dintre acesta și adversarii Vioricăi Dăncilă din interiorul PSD.
Viorica Dăncilă ar putea fi constrânsă să demisioneze de la șefia PSD, iar partidul să organizeze un Congres la începutul anului viitor, au declarat surse din partid pentru Digi 24. Marele semn de întrebare este referitor la candidatura lui Dăncilă la alegerile prezidențiale.
Chiar dacă nu poate fi retrasă de pe buletinul de vot, PSD ar putea susține un alt candidat, cel mai probabil pe Mircea Diaconu. Această variantă are legătură și cu apropierea PSD-ului de Victor Ponta și de partidul său, Pro România.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Au făcut mişto de el că îi place să cânte la chitară. Că are un zâmbet comic. Că dansează prea „afectat”, la chefuri. L-au atacat că e „omul lui Patriciu”, în anii postdecembrişti ai PNL. Apoi, că e „omul lui Băsescu” din interiorul partidului condus pe-atunci de Tăriceanu.
Mai târziu, l-au acuzat că este exponentul „vechiului PNL”, după fuziunea cu PD-L, imediat după ce-a câştigat şefia partidului, în urma perioadei gri de sub Gorghiu.
N-a ajuns bine lider PNL şi a fost atacat de „vechiul PNL” că este „omul lui Iohannis” şi că „s-a predat vechilor PDL-işti”.
Toate astea, suportate dinspre tabăra lui. Dinspre tabăra adversă, a avut de înghiţit altfel de atacuri.
Că s-a dat cu „binomul SRI-DNA”. Sau că o girează pe Kovesi (deşi el însuşi o taxase în trecut). Ori că a căzut în genunchi în faţa Europei. Sau că se închină „la Înalta Poartă de la Bruxelles”, dacă e să-l cităm pe fostul său coleg Crin Antonescu.
Ba chiar că acceptă umilinţa de a fi fost scos din cursa electorală pentru Capitală de un dosar al DNA, din care, la final, avea să iasă nevinovat, în faţa justiţiei.
Acesta este Ludovic Orban. Un politician care a avut răbdarea, dar şi tenacitatea, să suporte multe, pentru a ajunge în punctul de azi.
Şi care este acest punct? E ziua în care România şi-a luat adio de la „Ciuma Roşie”, aşa cum clar a fost botezată guvernarea PSD-ALDE (chiar dacă, azi, ALDE a votat anti-PSD).
Azi, nu ieri şi nici mâine, e cazul să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului: Orban are un mare merit în cădereaGuvernului Dăncilă. Ca lider al principalului partid din Opoziţie, el a condus acest asalt împotriva urmaşilor lui Liviu Dragnea, operaţiune ce părea sortită eşecului de la bun început.
Era simplu să pariezi pe insuccesul moţiunii anti-Dăncilă. Se mai întâmplase în trecut, iar atunci n-a fost bine deloc, nici pentru Orban, nici pentru PNL; când îţi asumi un proiect de anvergură cum este demolarea puterii şi nu-ţi iese, poţi fi taxat drept „loser”, naiv, slab etc.
Orban şi-a asumat prima tentativă de moţiune de cenzură anti-PSD şi nu i-a căzut bine. Dar a preferat s-o ducă pe picioare. Şi a încercat din nou.
Iar azi, i-a ieşit pasenţa. Sigur că aşa ceva nu era posibil fără ajutorul colegilor din USR şi PMP, şi fără interesul de moment al UDMR, Minorităţi, ALDE, Pro România şi unii PSD-işti. Dar ar fi incorect pentru toţi să nu-i recunoască lui Orban meritul de a fi dus la capăt, cu succes, o misiune ce părea imposibilă iniţial.
De aceea, putem spune că azi e ziua lui Ludovic Orban. Doar azi. De mâine, nu mai poate fi sărbătorit, pentru că misiunea lui devine şi mai complicată.
Dacă va intra la guvernare, eventual şi ca prim-ministru (normal, aşa ar fi corect), va deveni ţintă precum Dăncilă. De aceea, nu e deloc simplu pentru Opoziţia actuală (PNL, USR şi PMP) să-şi asume guvernarea, cu un an înainte de crucialele alegeri parlamentare din 2020.
Însă aşa cum a arătat de mulţi ani de când a intrat în politică, Orban ştie să încaseze, să negocieze şi să se ţină de cuvânt. Poate nu-i iese întotdeauna. Poate nu e cel mai carismatic. Dar cu siguranţă până şi duşmanii lui ştiu că măcar încearcă să-şi facă bine treaba, că „pune osul”, că nu are ADN de trădător şi nu e diabolic din interes personal.
De când a preluat conducerea PNL, Orban a avut o misiune dificilă. Venea în funcţie după ani şi ani de orbecăială liberală. Rana fuziunii PNL-PDL era încă deschisă. Doare încă amintirea combinaţiei Ponta-Antonescu-USL (căreia i s-a opus personal; de asta liderul Pro România, din dragoste de Crin, spune la orice pas că nu-l suportă). Presiunea dinspre „noul val” USR-PLUS era şi este în continuare mare pentru un partid ce face şpagat chinuitor între trecut şi viitor.
Însă din ce vedem până acum, Orban arată că reuşeşte să ţină cârma pe direcţia bună. A ştiut să împace garda veche a partidului cu „tinerele speranţe” liberale, în frunte cu Robert Sighiartău, Rareş Bogdan şi Violeta Alexandru, şefa PNL Bucureşti.
N-a fost un proces uşor, dovadă disputele cu fostul realizator de la „Jocuri de Putere”, pe care ambii au avut înţelepciunea să le anihileze.
Rămân încă multe de rezolvat, marea miză fiind aceea de a descoperi „infiltraţii” USL de la nivel local, în special în judeţele din sud, la Dolj, Gorj, Dâmboviţa, Constanţa, Argeş sau Mehedinţi.
Dar nimic nu se poate schimba profund peste noapte şi nu întotdeuna să dai cu barda e soluţia cea mai inteligentă. E nevoie de timp şi de păstrat direcţia.
În presă, Orban n-a avut parte niciodată de prea multe laude. De fapt, nici nu trebuie. Dar merita dacă nu un tratament pozitiv, în momente-cheie precum cel de azi, măcar o analiză cu bune şi cu rele. De cele mai multe ori, cel puţin din câte îmi amintesc eu, Ludovic Orban a primit doar bobârnace şi nicidecum bile albe. Şi nu era chiar Satana în carne şi oase.
Tocmai pentru că nu vreau să văd în politicieni răul absolut din această ţară, am simţit eu nevoia azi să trag linie în dreptul lui Ludovic Orban. Nu pot să nu pun semnul egal între căderea Guvernului Dăncilă şi rolul său în această mare victorie a democraţiei din România.
Nu sunt prieten cu el, dimpotrivă, l-am tot „faultat” în trecutul meu jurnalistic, uneori poate mai dur decât era cazul.
Dar nici nu pot să trec cu vederea că, la fel ca noi toţi, cu plusurile şi minusurile de rigoare, Ludovic Orban poate să ne fie partener întru cauza unei altfel de Românii. Una mult mai bună decât cea pe care el însuşi a servit-o, în trecut.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Mai distractiv decât atât, ce? Deputații clujeni Horia Nasra și Cornel Itu au revenit în PSD, înscriindu-se, ieri seară, într-o organizație locală din județul Cluj. Scandalul mediatic din ultimele zile în care a fost târât PSD-ul, de către psihopatul patron de ziar local – numit pe sub masă șef al organizației clujene – a scos-o din minți pe Viorica Dăncilă”
„Aceasta, împrună cu Mihai Fifor, le-a promis primarilor clujeni, revoltați de situația prin care trece PSD Cluj, că imediat după criza Moțiunii va fi restabilită ordinea în organizația lor. Primul semn care dovedește că Dăncilă regretă asocierea nefastă cu psihopatul patron de ziar este faptul că i-a chemat înapoi în partid pe deputații Cornel Itu și Horia Nasra”
„Surse din PSD de la nivel central au informat pentru Actual de Cluj că, indiferent de rezultatele moțiunii, Nasra și Itu vor fi oamenii de bază care au primit sarcina să restabilească ordinea în PSD Cluj. Conducerea centrală a PSD nu poate să-i ierte psihopatului patron de ziar că într-un moment atât de delicat în care s-a aflat partidul – fiind pe punctul de fi destituit de la Guvernare – el n-a făcut altceva decât să pună umărul la deconstrucție”
„Psihopatul patron de ziar”, de care vorbesc jurnaliştii de la „Actual de Cluj” este nimeni altul decât de-acum celebrul Liviu Alexa, patron al unei alte publicaţii locale, care a primit sume imense de la PSDragnea pentru consultanţă politică şi sprijin mediatic.
Alexa a intrat în centrul atenţiei prin limbajul său obscen, lipsit de orice urmă de bun-simţ şi colegialitate faţă de jurnaliştii oneşti din Cluj, care n-au intrat în combinaţii politice menite să le discrediteze cariera.
Pe toţi i-a porcăit într-un mod atât de insalubru că te întrebi cum a putut acest personaj să fie pe placul unui anume public, şi clujean pe deasupra (deci respectabil), dispus să-i acceseze publicaţia sa online şi să-l trateze ca „jurnalist” echivalent celorlalţi gazetari din Cluj, aflaţi în cu totul altă tabără: cea a presei curate.
În fine, ca să nu zăbovim prea mult asupra acestui „accident” de presă, înţelegem că Dăncilă – cea care a vrut să pozeze mereu în femeie cumpătată la vorbă, chiar dacă vorbele ei au fost întotdeauna puţine şi strâmbe – s-a săturat şi ea de experimente precum cel cu „ziaristul” căruia PSD i-a îndesat în desagă vreo 400.000 de lei.
Şi ce-a făcut în schimb? I-a readus în partid pe cei doi deputaţi „du-te vino”, de la Cluj, pomeniţi în textul de mai sus, care abia ce plecaseră la Ponta în partid din cauza numirii lui Alexa şef PSD-ist peste ei!
Dacă plecarea şi revenirea respectivilor s-ar fi produs la Teleorman sau la Dolj, mai treacă-meargă; în astfel de teritorii în care caracterul politicienilor locali a fost suprimat de mult de valul „Ciumei Roşii”.
Dar un astfel de circ greţos are loc în inima Ardealului, unde şi de la PSD te aştepţi la alt comportament, darămite la partidele cu pretenţii.
Bunăoară, pe vremea când PSD-ul local se afla sub pulpana celebrului „Grup de la Cluj”, condus de Ioan Rus, imaginea acestui partid contrasta puternic inclusiv cu cea a PSD-ului la centru, fie că e vorba de perioada Năstase sau Ponta.
Dragnea a avut însă grijă să provoace infectarea partidului cu spiritul baronial al sudului chiar şi în Transilvania, iar Rus şi tovarăşii săi şi-au luat tălpăşiţa şi au lăsat PSD pe mâinile personajelor pomenite în textul colegilor de la „Actual de Cluj”.
Aşadar, pleacă Liviu Alexa, abia numit de Dăncilă şef la PSD Cluj, şi se întorc în partid Horia Narsa şi Cornel Itu, dezertorii de acum două zile la Pro România.
Se pune întrebarea: cu ce sunt mai buni cei doi decât grobianul cu ziar local, abandonat acum după ce-a vomitat pe toată România?
Cu nimic. Acest caz nu e ceva nou, traseismul politic e sport naţional, iar politicienii intraţi în partide n-au avut niciodată prea multă grijă de onoare sau cuvântul dat, ci doar de cum să le fie lor bine.
Ce e spectaculos însă acum e termenul în care se produce traseismul: DOUĂ zile! Şi nu în Oltenia, Moldova sau Dobrogea, ci chiar în inima Ardealului!
Este pe de o parte cea mai clară mostră despre producţia de mizerie naţională a acestui partid absolut nefrecventabil numit PSD, dar pe de alta e şi dovada că România profundă este puternic virusată de boli grave de educaţie.
Când gradul de degradare morală a ajuns atât de mare încât până şi doi PSD-işti se dezbracă total de caracter în doar două zile, culmea şi în Ardeal, atunci avem în faţă imaginea unei societăţi puternic afectate.
Vedem acum, şi prin astfel de subiect, cât de jos am ajuns pe scara valorilor umane, sociale, democratice, urmare a acestui fel lipsit complet de caracter de a face politică.
„Interesul poartă fesul” este o maladie cumplită, pe care n-o mai putem trata cu toleranţa specific românească, împinsă dincolo de limitele normalului.
Cu sau fără Dăncilă, cazuri precum cel de la Cluj colcăie încă prin măruntaiele patriei, chiar dacă nu ies la suprafaţă în maniera scabroasă petrecută sub Dealul Feleacului.
Potrivit unui barometru de opinie realizat de compania de consultanță Frames în rândul a 240 de oameni de afaceri, manageri și experți cu funcții de răspundere din aproape întregul spectru economic, în perioada 1-7 octombrie, 46% dintre investitori cred că economia merge într-o direcție greșită, 39% consideră că drumul este unul pozitiv, iar restul au evitat să răspundă.
Întrebați cum văd evoluția monedei europene în raport cu leul în următoarele șase luni, 54% dintre investitori au indicat cursul în jurul nivelului de 4,80 lei/euro. 12% dintre respondenți o văd peste nivelul de 4,8 lei, 23% se așteaptă ca euro să evolueze în intervalul 4,7-4,75 lei, în timp ce 11% au evitat să răspundă.
Toate aceste semnale de alarmă îi determină pe mulți dintre investitori să adopte o politică de expectativă, în care conservarea resurselor și dezintermedierea se vor afla în prim-plan. Multe dintre investițiile private ar putea fi puse pe ,,hold’’, spun analiștii.
Liberalii, cei care au condus şi operaţiunea pentru debarcarea lui Dăncilă, anunţă că sunt dispuşi să intre de îndată la guvernare.
Viorica Dăncilă nu mai e prim-ministru, dar rămâne încă preşedintele PSD şi candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Însă pierderea funcţiei de premier a declanşat deja bătălia pentru putere în interiorul partidului.