ziaristii.com

Etichetă: ICCJ

  • „Trezorierul lui Dragnea”, 5 ani de pușcărie – definitiv! Și-a cumpărat vilă din subvenția primită de PSD de la stat

    Mircea Drăghici, trezorierul PSD în timpul regimului Dragnea, a fost condamnat joi definitiv la 5 ani de închisoare cu executare după ce s-a dovedit că a delapidat fondurile propriului partid, cumpărându-și casă din subvențiile primite de la statul român.

    Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelurile și a menținut sentința din prima instanță, scrie G4Media.ro.

    Drăghici a fost unul dintre oamenii de bază ai lui Liviu Dragnea. A demisionat din PSD la începutul lui 2020, după ce DNA l-a prins cu furtișagul și l-a trimis în judecată în iulie 2019, la scurt timp după ce “Daddy” însuși intrase la pușcărie (mai 2019).

    Trezorierul PSD a furat banii propriului partid, circa 380.000 de euro, din subvențiile primite de la statul român, ca să își cumpere o vilă în Pipera, orașul Voluntari. Cu acești bani a acoperit grosul sumei pentru vilă (peste 500.000 de euro).

    Sentința ICCJ pe scurt în cazul de delapidare a fondurilor propriului partid întreprinsă de Mircea Drăghici, fostul trezorier al PSD

    „Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe împotriva sentinţei penale nr. 414 din data de 15 octombrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, în dosarul nr. 1983/1/2019. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă apelantul inculpat Drăghici Mircea Gheorghe la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în cuantum de 220 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 iulie 2021.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * DNA dă iama în Ministerul Transporturilor: un director și 4 angajați, arestați la domiciliu pentru cumpărarea la suprapreț a 4 nave. Comisionul directorului: 2 milioane de lei

    * Guvernul a înființat Garda Forestieră Națională, prin OUG, pentru a lupta cu mafia defrișărilor ilegale

    * Șoșoacă, prin ieșirile ei grotești, schimbă Regulamentul Parlamentului! Orban: „Acest personaj sinistru nu înțelege unde se află”

    * A murit Florin Condurățeanu, „vraciul” gazetăriei române. A fost un om bun. Nu mai are cine să „ne pupe pe suflet”

    * Patru companii municipale înființate de Firea au fost desființate. Salarii medii: 9.000 – 13.000 de lei pe lună

    * Angajații unei primării își trăgeau câte două salarii pe lună – unul pe card, celălalt cash. Pagubă: 450.000 de lei. Primarul a reclamat peste tot, dar degeaba

    * „Se duc lupte grele în subterane pentru salvarea lui Piedone, în dosarul «Colectiv»”. CSM face presiuni infernale pentru a scoate din joc un procuror DNA

    * Șeful Poliției de Frontieră Mehedinți acoperea mafia contrabandiștilor de țigări. Uriașă anchetă DIICOT și DGA

    * În România s-au descoperit șpăgi de un miliard de euro în ultimii 6 ani. Unii infractorii prinși au luat mită mai mare decât tot bugetul DNA

    * Programul „sferturilor” la Euro 2020. Patru Mari Puteri eliminate în „optimi”: Franța, Germania, Portugalia, Olanda

  • Vedeta propagandei anti-justiție, Mariana Rarinca, a pierdut procesul cu România la CEDO. Transformată de Antena 3 în „victimă”, Rarinca șantajase o judecătoare

    O mai țineți minte pe Mariana Rarinca? Posturile TV ale mogulilor o transformaseră, acum 3-4 ani, în port-stindardul luptei împotriva “abuzurilor din justiție” comise de procurori și judecători. Între timp, pensionara condamnată pentru șantajarea unei judecătoare a reclamat statul român la CEDO, susținând că n-a avut parte de justiție corectă. Sentința a venit joi, 4 febrarie 2021: plângerea este inadmisibilă.

    Până să fie instrumentat de televiziunile penalilor, cazul Rarinca a fost unul banal și anonim. În 2015, pensionara a fost condamnată definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru că a șantajat-o pe Livia Stanciu, pe atunci președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (acum judecătoare CCR).

    Curtea de Apel București a pronunțat sentința după ce s-a demonstrat, cu dovezi, că Rarinca a amenințat-o pe judecătoare că va “dezvălui” presei lucruri nereale, de natură să îi compromită imaginea atât ei, cât și soțului acesteia.

    Rarinca a fost folosită de televiziunile penalilor ca să se încerce discreditarea Laurei Kovesi și a Liviei Stanciu

    În acel moment se afla deja în derulare, de mai mulți ani, un asalt asupra justiției pornit de PSD și sistemul corupt care căpușa România. Vârful de lance era trustul mogulului Dan Voiculescu, acesta din urmă având și motive personale de răfuială cu DNA și Kovesi. Iar dosarul Mariana Rarinca a fost ales pentru a sluji cauzei.

    Cazul Marianei Rarinca a fost ales de propaganda penalilor din mai multe rațiuni. Era vorba de o pensionară – publicul majoritar al Antenei 3. Cazul fusese instrumentat de DNA, deci se putea lovi în Laura Codruța Kovesi, inamicul public numărul 1 al Mafiei. Aparent, Rarinca era un om obișnuit intrat în conflict cu o altă mare țintă a ticăloșilor cu gulere albe, conducătorarea ICCJ. Faptul că instanța o condamnase cu suspendare tocmai ținând seama de vârsta ei, deși fapta era deosebit de gravă, a fost băgat sub preș de propagandiști.

    În fața judecătorilor CEDO, „argumentele” de la Antena 3 n-au făcut nici cât o ceapă degerată

    S-a instrumentat, așadar, o lungă campanie de linșaj public, plină de minciuni și falsuri, iar Mariana Rarinca a fost invitată de zeci de ori în platourile posturilor TV ale taberei anti-justiție. Se încerca astfel, indirect, să se demonstreze că magistrații care îl condamnaseră pe Voiculescu și îl judecau chiar atunci pe Dragnea – în special Kovesi și Stanciu – erau corupți, ticăloși și, deci, lipsiți de credibilitate.

    Mascarada s-a jucat până la capăt. Rarinca, susținută de sistem, a reclamat statul român la CEDO, pretinzând exact aceleași lucruri pe care le susținuse și propaganda corupților: că avusese parte de un proces inechitabil și fusese condamnată pe nedrept.

    Dar prostiile debitate în studiourile Antenei 3 nu aveau cum să reziste în fața instanței, mai ales la CEDO, unde judecătorii europenei pus capăt definitiv discuțiilor.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Contestațiile lui Andronic, Truică, Steinmetz și Silberstein în dosarul „Ferma Băneasa”, respinse definitiv de Curtea Supremă

    Curtea Supremă de Justiție a respins definitiv contestațiile în anulare făcute de condamnații din dosarul “Ferma Băneasa”. Sentințele rămân definitive: Remus Truică – 7 ani de închisoare, Beny Steinmetz și Tal Silberstein – câte 5 ani, “prințul” Paul – 3 ani și 4 luni – toți cu executare. Dan Andronic a scăpat doar cu 3 ani cu suspendare.

    Condamnații atacaseră sentința pronunțată la 17 decembrie 2020 cu contestație în anulare, dar procurorii au contraatacat, spunând că acțiunea a fost formulată prematur. Instanța le-a dat câștig de cauză: „Admite excepţia prematurităţii invocată de procuror. Constată prematur formulate contestaţiile în anulare declarate de contestatorii Truică Remus, Chiriac Theodor, Olteanu Gheorghe, Andronic Dan-Catalin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Tal Silberstein, Dima Niculae, Marcovici Marius-Andrei, Dicu Corina-Teodora, Benyamin Steinmetz, Musat Apostol, Delcea Valentin, Mateescu Lucian-Claudiu, Roşu Robert-Mihaita, S.C. RECIPLIA S.R.L., Jecu Nicolae, Popa Caterina, Gheorghita Dragomira, Paul Philippe al României şi SC MERCURE COMMERCE INTERNATIONAL SRLT în cauza de formează obiectul dosarului nr. 345/64/2016 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea Ignatenko Nela, în cuantum de 160 lei, rămâne în sarcina statului şi se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei“.

    Numai o parte dintre condamnați sunt după gratii. Miliardarul Beny Steinmetz și consultantul politic Tal Silberstein se ascund în Israel. “Prințul” Paul Philippe e și el fugit din țară. Toți trei sunt dați în urmărire internațională.

    Acest lucru este însă relativ. La câteva zile după ce a fost condamnat în România, Steinmetz a apărut nestingherit la un alt proces, în Elveția, unde este de asemenea acuzat de acte de corupție. Nimeni nu l-a oprit și nici arestat, ca să fie trimis în România.

    În același timp, în România a pornit o campanie furibundă, foarte bine orchestrată, prin care s-a încercat intimidarea magistraților, pentru ca grupul de condamnați să fie salvat. Tentativa a eșuat.

    În total, 17 persoane au fost condamnate: 11 la închisoare cu executare, 6 la închisoare cu suspendare

    Un grup de 17 persoane a fost judecat și condamnat definitiv pentru faptele de corupție din afacerea Fermei Băneasa. E vorba despre afaceriști, dar și funcționari ai statului român. 11 au fost condamnați la închisoare cu executare, iar 6 – la închisoare cu suspendare.

    Sentința a venit după 4 ani de proces. În mai 2016, DNA a început unul dintre cele mai dificile procese din istoria României, dat fiind că erau vizate persoane extrem de influente chiar la nivel internațional.

    • Remus Truică, fost șef al cancelariei lui Adrian Năstase pe când acesta era premier;
    • Benyamin Steinmetz, miliardar israelian apropiat de serviciile secrete și mogul al exploatărilor de metale prețioase în întreaga lume;
    • Tal Silberstein, consultant politic și sfetnic de încredere pentru mai mulți conducători ai României (fostul președinte Traian Băsescu, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu – printre alții);
    • Dan Andronic, patron al unui trust de presă care cuprinde Evenimentul zilei și Capital;
    • Robert Mihăiță Roșu, avocat și asociat la Țucă Zbârcea și Asociații, una dintre cele mai influente și bine înfipte case de avocatură din România.

    Acuzațiile erau multiple: grup infracțional organizat, trafic de influență, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu, dare de mită etc.

    „Prințul” Paul, „săgeata” grupului infracțional care a pus la cale devalizarea pădurilor din Nordul Bucureștiului

    Concret, era vorba despre fapte comise în perioada 2006-2013. “Prințul” Paul, care se reclamă ca fiind urmaș al Regelui Carol al II-lea, a fost folosit ca “săgeată” în această poveste. El a reclamat zeci de hectare de teren, în special zone din Pădurea Băneasa și Pădurea Snagov, pretinzând că ar fi fost domenii regale și, în consecință, i s-ar cuveni să fie împroprietărit.

    DNA scria în rechizitoriu: “Inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Truică Remus şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL. Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (…) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie/ afaceri cu membri ai guvernului, parlamentari, funcţionari, autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ÎCCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philippe“.

    Funcționarii statului au fost “convinși” să aprobe acest jaf din domeniul public. S-au produs prejudicii pentru statul român care depășesc 145 de milioane de euro. Terenurile dobândite ilegal de „prințul” Paul au fost apoi pasate rapid mai departe, către adevărații beneficiari, care ulterior le-au valorificat, vânzându-le.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Adina Florea, obligată de ICCJ să încheie până la 1 aprilie cercetarea Codruței Kovesi, pe care „o ține în șah” de doi ani

    Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat-o pe Adina Florea, procuroarea-șefă a Secției Speciale înființate de Dragnea și Tudorel Toader, ca până la 1 aprilie să soluționeze dosarul deschis pe numele Laurei Codruța Kovesi, scrie G4Media.ro.

    Florea, “coada de topor” a regimului Dragnea, pusă la SIIJ pentru a hăitui magistrații care nu execută ordinele politice, i-a deschis în martie 2019 un dosar fostei șefe a DNA. Scopul era blocarea Codruței Kovesi, care candida la postul de procuror-șef al Parchetului European.

    Așa-zisul dosar a fost deschis pentru presupuse acuzații de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, dar pentru că totul nu era decât o născocire, cazul a rămas în același stadiu și azi, după aproape doi ani, fără nicio audiere și fără nicio probă depusă.

    Pe 10 ianuarie 2021, Kovesi s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție să o silească pe Adina Florea să dea o rezoluție în acest caz. De doi ani, Kovesi are statutul de inculpată, dar dosarul a rămas gol!

    Un dosar făcut cu „probele” televiziunilor de casă ale Mafiei și care, după doi ani, încă nu conține nici măcar o foaie!

    În fapt, povestea a plecat de la una dintre numeroasele campanii de linșaj public orchestrate de mafia PSD, prin posturile TV și site-urile controlate. Ca în foarte multe alte situații asemănătoare, “probele” erau niște făcături trase de păr și ridicole, livrate pentru publicul captiv al acestor televiziuni. Kovesi era acuzată că ar fi primit mită de la Sebastian Ghiță banii cu care a fost adus în țară fugarul Nicolae Popa, fost director FNI arestat în Indonezia și condamnat pentru că îi păgubise pe depunători.

    Florea a preluat discursul televiziunilor și a acuzat-o pe Kovesi că a fost mituită cu “capitalul de imagine” de pe urma finanțării pe care ar fi finanțat-o Ghiță (68.000 de euro). Ulterior s-a dovedit, însă, că Nicolae Popa a fost adus în țară pe banii statului român, și nu ai lui Sebi Ghiță.

    Abuzul Adinei Florea și al regimului Dragnea a fost total, în acest caz. Disperați că Laura Codruța Kovesi se apropie de funcția de procuror-șef al Parchetului European, cei care conduceau România atunci au pus-o pe fosta șefă a DNA sub control judiciar, chemând-o să se prezinte periodic la Poliție.

    Circul s-a încheiat, până la urmă. Acum, Secția Specială e pe cale să fie desființată – lucru cerut de peste doi ani de toate instituțiile internaționale –, iar Adina Florea e somată să încheie dosarul până la 1 aprilie.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Pavel Abraham e omul lui Dodon în Basarabia. „Milițianul” pro-infractori o sfidează pe președinta Maia Sandu, care l-a dat afară

  • Contul fals de Facebook deschis pe numele lui Ilie Dumitrescu a fost închis imediat după ce Justiția a stabilit că astfel de fapte constituie infracțiuni

    După decizia de marți a Justiției, care a stabilit că deschiderea de conturi pe numele altor persoane, pe rețelele sociale, constituie infracțiune, profilul fals de pe Facebook al lui Ilie Dumitrescu a fost șters imediat, semnalează DigiSport.

    Contul respectiv era cunoscut în lumea fotbalului. Cineva deschisese un profil fals cu numele fostului internațional și îl parodia pe acesta de ani buni. Marți, contul a fost închis, dar Ilie Dumitrescu e decis să facă plângeri la Poliție până când făptașul va fi prins și băgat în pușcărie.

    Într-o emisiune DigiSport de marți, ex-fotbalistul și-a manifestat satisfacția după decizia ICCJ: „Am aflat de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României. Poate că unii ştiu, alţii nu, dar eu am fost una dintre victimele acestui gen de infracţiune. La vremea respectivă, am făcut şi plângere la Poliţie, iar azi văd s-a grăbit să-şi închidă contul. Voi face o nouă plângere şi aştept acţiunea Poliţie pentru că, iată, de azi acest gen de faptă este penală şi se poate pedepsi cu închisoarea”.

    Ilie Dumitrescu reclama de doi ani la Poliție că i se folosește ilegal numele pe un cont de Facebook

    Prima reclamație a lui Ilie Dumitrescu cu privire la contul fals de Facebook deschis pe numele său a avut loc acum doi ani. Acum analist la DigiSport, fostul internațional motiva plângerea prin marele prejudiciu de imagine ce i se aducea.

    Sentința istorică pentru justiția din România umple un vid care dăinuie încă de la apariția rețelelor de socializare, acum peste un deceniu.

    Totul a pornit de un caz clasic de “revenge porn” judecat la Curtea de Apel Brașov. Un individ și-a șantajat fosta iubită, cerându-i să reia relația sub amenințarea că, în caz contrar, o va compromite. Fata a refuzat, așa că bărbatul a deschis conturi false pe numele ei, pe Facebook și pe un site pentru adulți. De pe contul fals de Facebook le-a trimis cunoscuților poze cu ea dezbrăcată. Pe site-ul de adulți a încărcat filme în care aceasta făcea sex.

    Dat în judecată, individul a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 8 luni de pușcărie, dar a făcut recurs. Curtea de Apel Brașov a vrut să știe de la ICCJ dacă deschiderea unui cont pe numele altei persoane este sau nu infracțiune, dat fiind că, până acum, instanțele din România au pronunțat sentințe contrare în cazuri asemănătoare.

    ICCJ s-a pronunțat marți: fapta constituie infracțiune, se pedepsește conform Articolului 325 din Codul Penal, iar făptașul poate primi între 1 și 5 ani de închisoare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Pavel Abraham e omul lui Dodon în Basarabia. „Milițianul” pro-infractori o sfidează pe președinta Maia Sandu, care l-a dat afară

  • Decizie istorică a Justiției române: crearea pe Facebook a unui cont cu numele altei persoane este infracțiune

    Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie istorică pentru România: crearea pe rețelele sociale a unui cont fals, cu numele altei persoane, este infracțiune și se poate pedepsi cu pușcăria, anunță Agerpres.

    Sentința este extrem de importantă pentru că pune astfel capăt unui vid legislativ care a permis, de-a lungul anilor, abuzuri și prejudicii masive pentru nenumărate persoane.

    ICCJ a stabilit că deschiderea unui cont pe rețele de socializare sau pe site-uri folosind numele altei persoane, precum și încărcarea de informații, fotografii și imagini video în acele conturi, este infracțiune.

    S-a ajuns aici de la un caz concret. Curtea de Apel Brașov a sesizat ICCJ pentru a lămuri o chestiune de drept într-un dosar în care un bărbat fusese condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare pentru șantaj, fals informatic și violarea vieții private.

    Conturile false sunt deschise pe numele altor persoane, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, pentru a le discredita

    Fusese, de fapt, un caz clasic de „revenge porn” – așa cum e cunoscut acest tip de infracțiuni în cazuistica internațională. Individul, pentru a se răzbuna pe fosta sa iubită, a deschis conturi false, folosind numele acesteia, pe Facebook și pe un site pentru adulți. A încărcat fotografii și filmulețe cu femeia dezbrăcată sau întreținând relații sexuale. De pe contul fals de Facebook cu numele victimei, le-a trimis altor persoane fotografii cu fosta iubită dezbrăcată.

    Bărbatul a șantajat-o pe fată, spunându-i că, dacă nu reia relația cu el, va folosi Internetul pentru a o compromite.

    Curtea de Apel Brașov, care a judecat apelul făcut de bărbat la prima sentință, a sesizat ICCJ, pentru a se lămuri dacă constituie sau nu infracțiune deschiderea unui profil, pe rețelele de socializare, pe numele altei persoane: “Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului“.

    Decizia ICCJ va constitui un reper de acum înainte în toate procesele de acest tip. Curtea de Apel Brașov motivase că, în dosare asemănătoare, s-au dat decizii diferite, de la condamnare până la achitare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • ÎCCJ: Obligația de a purta masca în aer liber este legală. Lovitură cruntă încasată de activiștii „anti-botniță”

    ÎCCJ: Obligația de a purta masca în aer liber este legală. Lovitură cruntă încasată de activiștii „anti-botniță”

    Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis marți că obligativitatea purtării măștii în exterior, pe teritoriul României, este legală. Obligația fusese instituită de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

    Instanța supremă a admis recursul DSU față de decizia Curții de Apel București, care hotărâse – în primă instanță – că impunerea obligativității de a purta mască de protecție în exterior este nelegală.

    Minuta ședinței ÎCCJ din 5 ianuarie

    „7332/2/2020 – Admite recursul declarat de pârâtul Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă împotriva sentinţei nr. 1454 din data de 23 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

    Casează în parte sentinţa recurată cu privire la cererea completatoare formulată de reclamanta Ion Minodora şi, rejudecând:

    Admite excepţia lipsei de interes a cererii completatoare, invocată din oficiu.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Fostul ministru Costel Alexe, șeful CJ Iași, acuzat de DNA că a luat șpagă 22 de tone de tablă

    * Ion Cristoiu naște pui vii: cică Grigore Cartianu a criticat „Revelionul lui Garcea” ca să vină el șef la TVR!

  • Operațiunea mafiotă „Salvați avocatul infractor” a eșuat! Înalta Curte: dosarul „Ferma Băneasa” a fost repartizat corect

    Dosarul Ferma Băneasa a fost repartizat aleatoriu către completul de 3 judecători care a pronunțat deciziile definitive de condamnare, majorând pedepsele din prima instanță, a anunțat miercuri Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a făcut publice rezultatele verificărilor făcute în acest sens.

    Conducerea Curții Supreme a verificat modul în care au fost respectate dispozițiile legale și regulamentele atunci când a fost repartizat dosarul „Ferma Băneasa”. Miercuri seara, conducerea ÎCCJ a anunțat că, în urma controlului, s-a stabilit că a fost respectat principiul distribuirii aleatorii.

    Demersul Înaltei Curți a avut loc în contextul în care televiziunile de propagandă ale mogulilor penali, care gravitează în jurul PSD, au declanșat campanii virulente de discreditare a completului de judecată care a pronunțat sentința în dosarul „Ferma Băneasa”.

    A fost incriminat, în mod fals, faptul că nu s-ar fi ținut cont de principiul repartizării aleatorii a dosarului „Ferma Băneasa”. Completul care a pronunțat decizia definitivă a fost format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Ioana Ilie.

    Mai mult, condamnarea la 5 ani de închisoare a avocatului Robert Roșu, în același dosarul „Ferma Băneasa”, a declanșat presiuni infernale, de tip mafiot, din partea unui nucleu dur de câteva zeci de avocați. Uniunea Națională a Barourilor din România a avut reacții halucinante, iresponsabile, iar Palatul de Justiție a fost răvășit de proteste tembele.

    Concluziile controlului ÎCCJ

    • „În urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul nr. 345/64/2016, având stadiul procesual apel, s-a desfășurat la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:
    • Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Brașov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12.25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13.14, și repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeași zi, la ora 15, împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă.
    • La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 221/2019.
    • În perioada de referință, toate cele 9 completuri de trei judecători ale Secției penale erau active pentru repartizare și erau configurate corespunzător parametrilor stabiliți prin hotărârile colegiului de conducere.
    • La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.
    • Referitor la chestiunea numărului de părți, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexității dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părți, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexității, neexistând astfel elemente care să conducă la influențarea criteriilor de repartizare aleatorie.
    • În ceea ce privește auditarea externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casație și Justiție, ca orice altă instanță judecătorească, este doar utilizator al aplicației informatice ECRIS, dezvoltată și gestionată de către Ministerul Justiției, prin direcția sa de specialitate. Conform art. 53 alin.(3) din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiției”.

    18 condamnări în dosarul „Ferma Băneasa”

    În 17 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat verdictul final în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa. Au fost condamnați:

    • Remus Truică (om de afaceri) – 7 ani de închisoare
    • Benyamin Steinmetz (om de afaceri israelian) – 5 ani de închisoare
    • Tal Silberstein (consultant israelian) – 5 ani de închisoare
    • Robert Mihăiţă Roşu (avocat) – 5 ani de închisoare
    • Nela Ignatenko (fostă Păvăloiu) – 5 ani de închisoare
    • Apostol Muşat (fost primar al comunei Snagov) – 4 ani de închisoare cu executare
    • Niculae Dima – 4 ani de închisoare cu executare
    • Nicolae Jecu (fost prefect de Ilfov) – 4 ani de închisoare cu executare
    • Caterina Popa – 4 ani de închisoare cu executare
    • Gheorghe Olteanu – 4 ani de închisoare cu executare
    • Valentin Delcea – 4 ani de închisoare cu executare
    • Al României Paul Philippe (Prinţul Paul) – 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare
    • Gheorghiță Dragomira – 4 ani de închisoare cu suspendare
    • Corina Teodora Dicu – 4 ani de închisoare cu suspendare
    • Ioan Stoian – 4 ani de închisoare cu suspendare
    • Dan Andronic (jurnalist) – 3 ani de închisoare cu suspendare și muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile (la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3).
    • Marius Andrei Marcovici – 3 ani de închisoare cu suspendare
    • Lucian Claudiu Mateescu – 3 ani de închisoare cu suspendare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Presiunile avocaților au efect: conducerea ICCJ ordonă o anchetă în privința dosarului “Ferma Băneasa”. Șefa instituției este o apropiată a Liei Savonea

    Presiunile infernale ale sistemului oligarhic, zgâlțâit după condamnările unor personaje grele dictate săptămâna trecută, în dosarul “Ferma Băneasa”, au dat roade: conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a dispus o “verificare”. Instituția, al cărei președinte este Corina Corbu, din camarila Liei Savonea, a răspuns la “apelurile” și amenințările fățișe ale avocaților, anunțând marți că se va face o anchetă cu privire la felul în care s-au aplicat dispozițiile legale și regulamentele în cazul repartizării dosarului la completul condus de judecătorul Ionuț Matei.

    Miza dosarului e uriașă, pentru că s-au dictat condamnări la închisoare în cazul unor personaje foarte influente pe plan intern, cât și în plan internațional. Bogătașul israelian Beny Steinmetz, mogul al exploatărilor miniere de metale prețioase cu avere cotată la 7,6 miliarde de euro și consultantul israelian Tal Silberstein (din anturajul lui Băsescu, Tăriceanu, Adrian Năstase și Ponta) au primit câte 5 ani de pușcărie. Remus Truică, fost șef de cancelarie al lui Adrian Năstase, a primit 7 ani de închisoare. Avocatul Robert Roșu, foarte influent și membru în conducerea Casei de Avocatură Țucă Zbârcea și Asociații, și-a luat 5 ani cu executare. Al României Paul, escroc care se pretinde moștenitorul fostului Rege Carol al II-lea, a luat 3 ani și 4 luni cu executare. Dan Andronic, proprietar al publicațiilor Evenimentul zilei și Capital, a încasat 3 ani cu suspendare.

    Mobilizare generală în sprijinul infractorilor pedepsiți: Uniunea Barourilor, avocați, televiziuni ale oligarhiei au pornit scandalul

    În ajutorul lor, imediat după condamnare, s-a decretat mobilizarea generală a sistemului. Într-un demers incalificabil și fără precedent, chiar Uniunea Barourilor din România s-a discreditat complet luându-i apărarea avocatului de la Țucă Zbârcea și Asociații, prins asupra faptului și băgat la închisoare pentru faptele sale.

    Numeroși alți avocați, arătând că sunt obișnuiți cu practicile dubioase, s-au solidarizat cu confratele infractor. Miliardarul Steinmetz și consultantul Silberstein, ascunși în Israel, au anunțat că dau în judecată România la CEDO. Televiziunile oligarhilor – aceleași care de ani lungi susțin PSD, politicile anti-UE, antioccidentale și anti-NATO, promovând infractori și interese dubioase – au început să facă gălăgie în stilul caracteristic.

    Până și biata Șoșoacă, senatoarea conspiraționistă a AUR, a anunțat că va propune în Parlament modificarea legislației astfel încât avocații să capete superimunitate și să nu mai poate fi aduși în fața legii pentru faptele lor.

    Corina Corbu, președinta ICCJ din camarila Liei Savonea, “s-a sesizat” la văicărelile și țipetele tâlharilor și a dispus “verificare”

    În toată această viermuială, anunțul Corinei Corbu a picat la fix pentru a alimenta teoriile privind conspirații ale “statului paralel” împotriva “bieților oameni”. Gruparea coordonată de Steinmetz a păgubit statul român, spun judecătorii, cu circa 145 de milioane de euro. Au fost corupți funcționari ai statului, intimidate instanțe de judecată și influențată opinia publică prin campanii de presă orchestrate de mogului pentru a se jefui domeniul public. S-au furat, în total, 73 de hectare din Pădurile Băneasa și Snagov, de lângă București, trecute ilegal în proprietatea grupării infracționale care acum țipă că a fost pedepsită pe nedrept.

    Corina Corbu, președinta ICCJ, s-a făcut prompt ecoul acestor personaje și a anunțat: “Având în vedere aspectele vehiculate în spaţiul public privind modalitatea de repartizare aleatorie a dosarului penal nr. 345/64/2016, precum şi, în general, referitor la respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare privind repartizarea aleatorie a cauzelor la nivelul instanţei supreme, în scopul cercetării cu celeritate a tuturor chestiunilor astfel invocate, pentru asigurarea încrederii publicului în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pentru apărarea prestigiului acesteia, prin ordinele de serviciu emise la data de 21.12.2020, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus verificări cu următorul obiect:

    • În prima fază, derulată în perioada 28 – 30.12.2020, se va verifica respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare privind repartizarea aleatorie a dosarului penal nr. 345/64/2016.
    • În a doua fază, derulată în perioada 4 – 18 ianuarie 2020, se vor efectua verificări cu acelaşi obiect la nivelul tuturor secţiilor şi formaţiunilor de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Totodată, în ceea ce priveşte dosarele penale va fi verificată respectarea termenelor privind transmiterea/primirea dosarelor la/de la parchet pentru motivarea căilor de atac”, se arată într-un comunicat al Instanţei supreme.

    Verificările vor fi efectuate de către vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu sprijinul logistic şi tehnic al prim-magistratului asistent al Instanţei supreme şi al Compartimentului IT“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Plagiatorul pedepsit: Victor Ponta rămâne definitiv fără titlul de doctor în Drept. Sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Fostul premier Victor Ponta, acum președintele Partidului Pro România, a rămas definitiv fără titlul de doctor în drept, conform sentinței date de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia pune capăt unei epopei de 4 ani, care a început în 2016, când ministrul Educației de atunci i-a retras titlul de doctor lui Ponta pentru că plagiase pe larg în lucrarea sa.

    Potrivit Agerpres.ro, ICCJ a respins luni recursul pe care Ponta – supranumit ironic “Dottore” – l-a înaintat împotriva deciziei similare a Curții de Apel, din februarie 2017.

    Ponta se luptă de 4 ani în instanțe să-și salveze titlul de doctor în drept obținut prin fraudă

    Pe 1 august 2016, în mandatul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, ministrul Educației de atunci, Mircea Dumitru, a semnat un ordin de retragere a titlului științific de doctor în drept al lui Victor Ponta. Scandaul dura deja de alți 3 ani, de când revista “Nature” descoperise că premierul de atunci al României (Ponta a condus Guvernul între 2012 și 2015) plagiase în lucrarea de doctorat.

    „Se retrage titlul ştiinţific de doctor în domeniul drept acordat domnului Ponta V. Victor Viorel de către Universitatea din Bucureşti, conferit prin Ordinul ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 5.663 din 15.12.2003”, scria în ordinul de ministru din 1 august 2016.

    Ponta – despre care se descoperise că mințise în CV și în privința altor studii – nu s-a lăsat și a atacat în instanțe respectiva decizie. A cerut mai întâi suspendarea, apoi anularea ordinului de ministru. Pe 7 februarie 2017, Curtea de Apel a constatat că politicianul plagiase, într-adevăr, în lucrarea sa, iar decizia fusese legală și corectă. Acum, după 4 ani de procese, sentința ICCJ pune capăt definitiv carierei de “doctor” a “Micului Titulescu”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!