Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie istorică pentru România: crearea pe rețelele sociale a unui cont fals, cu numele altei persoane, este infracțiune și se poate pedepsi cu pușcăria, anunță Agerpres.
Sentința este extrem de importantă pentru că pune astfel capăt unui vid legislativ care a permis, de-a lungul anilor, abuzuri și prejudicii masive pentru nenumărate persoane.
ICCJ a stabilit că deschiderea unui cont pe rețele de socializare sau pe site-uri folosind numele altei persoane, precum și încărcarea de informații, fotografii și imagini video în acele conturi, este infracțiune.
S-a ajuns aici de la un caz concret. Curtea de Apel Brașov a sesizat ICCJ pentru a lămuri o chestiune de drept într-un dosar în care un bărbat fusese condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare pentru șantaj, fals informatic și violarea vieții private.
Conturile false sunt deschise pe numele altor persoane, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, pentru a le discredita
Fusese, de fapt, un caz clasic de „revenge porn” – așa cum e cunoscut acest tip de infracțiuni în cazuistica internațională. Individul, pentru a se răzbuna pe fosta sa iubită, a deschis conturi false, folosind numele acesteia, pe Facebook și pe un site pentru adulți. A încărcat fotografii și filmulețe cu femeia dezbrăcată sau întreținând relații sexuale. De pe contul fals de Facebook cu numele victimei, le-a trimis altor persoane fotografii cu fosta iubită dezbrăcată.
Bărbatul a șantajat-o pe fată, spunându-i că, dacă nu reia relația cu el, va folosi Internetul pentru a o compromite.
Curtea de Apel Brașov, care a judecat apelul făcut de bărbat la prima sentință, a sesizat ICCJ, pentru a se lămuri dacă constituie sau nu infracțiune deschiderea unui profil, pe rețelele de socializare, pe numele altei persoane: “Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului“.
Decizia ICCJ va constitui un reper de acum înainte în toate procesele de acest tip. Curtea de Apel Brașov motivase că, în dosare asemănătoare, s-au dat decizii diferite, de la condamnare până la achitare.