Fostul mare jurnalist Ion Cristoiu, devenit în ultimii ani un jalnic propagandist putinist, s-a arătat foate afectat de deciza Curții Constituționale (CCR) de a valida legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. „Titanul din Găgești” mai avea un plic și plângea!
Prezent în studio la Realitatea Plus, cu o zi înainte ca oficina de propagandă extremistă să aibă emisia întreruptă timp de trei ore ca urmare a nenumăratelor sale fake news-uri, Ion Cristoiu (77 de ani) a comentat decizia de azi a Curții Constituționale.
În loc să aprecieze că, în sfârșit, un privilegiu nerușinat al castei magistraților este adus în limite suportabile, Cristoiu i-a înfierat pe cei 6 membri ai CCR care au votat pentru constituționalitatea legii aumate de Guvernul Bolojan.
„Jurnalistul” a comparat decizia de azi cu cea din 6 decembrie 2024, prin care CCR a anulat alegerile prezidențiale!
– Advertisement –
Delirul lui Ion Cristoiu
„Pentru mine rămâne un mister de ce acum și nu au făcut-o acum trei luni. Seamănă uluitor cu anularea alegerilor. Deci, adâncește misterul în legătură cu felul în care lucrează această Curte.
Încă o dată, acum au spus că e constituțională, da? Aceiași oameni, la fel de treji. Nu cred că era vreunul beat sau drogat. Nu s-a întâmplat nimic între timp ca să spui: «Domnule, s-a întâmplat ceva, nu știu, au fost demonstrații uriașe împotriva CCR».
Datele de astăzi sunt cele de acum trei luni. Nici acum, ca și în cazul anulării alegerilor, nu înțeleg care este explicația CCR, nu pentru decizie. De ce au amânat-o atât?
– Advertisement –
Am crezut o vreme că este o amânare strategică, ca să nu se taie pensiile. Chiar se presupunea că, după intervenția Liei Savonea, care a cerut trimiterea… Deci, încă o dată, adâncește o stare de suspiciune în România, și anume că anumite instituții, printre care și CCR, lucrează cu un mister.
Deci, eu nu-mi explic de ce acum da și acum… Nu s-a schimbat nimic față de acum trei săptămâni. Au fost șantajați cu ceva? Ceva e în neregulă.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Un război la granița de nord-est, unde Rusia comite crime de război în teritoriile Ucrainei… o coaliție de guvernare fragilă și permanent sabotată de mafia transpartinică PSD-PNL-UDMR… reforme dureroase și măsuri fiscale dure inechitabil aplicate…
… o populație tot mai revoltată de degradarea confortului cu care fusese obișnuită de guvernările imbecil orientate spre consumul pe bază de împrumuturi externe din ultimul deceniu…
… un fenomen al corupției protejat de trădarea comisă de judecători și procurori care amenință să distrugă statul de drept…
… o mișcare naționalistă anti-UE și anti-NATO ajunsă în cea mai puternică și influentă poziție politică de după decembrie 1989…
– Advertisement –
… un război hibrid extrem de agresiv și șocant de eficient, lansat de serviciile secrete rusești asupra principalelor instituții ale societății și statului…
… acesta este tabloul României începutului de an 2026!
Davos – nu, München – nu, Trump – da
În acest context, încercările Președintelui Nicușor Dan de a răspunde unor provocări de natură geopolitică fără precedent pentru România pot avea consecințe mortale pentru statul nostru, dacă estimările pe care se întemeiază sunt eronate.
– Advertisement –
În istoria relativ recentă a României, probabil că doar Regele Carol al II-lea a fost într-o situație geopolitică mai complicată decât cea în care se află președintele Nicușor Dan.
Lipsa de fermitate și de viziune în politica externă, lipsa voinței de a apăra statul de drept, apucăturile de satrap ale Regelui Carol al II-lea au declanșat un șir dureros de pierderi teritoriale și au deschis calea spre instaurarea Statului Național Legionar și, ulterior, a dictaturii fasciste a mareșalului Ion Antonescu. Democrația s-a prăbușit, țara a fost aruncată pe orbita Axei Berlin–Roma–Tokyo, cu toate consecințele știute: participarea României la invazia URSS; distrugerea unei mari părți din Armata Română pe Frontul de Est; încercarea de salvare a țării prin actul de la 23 august 1944, realizat prin curajul Regelui Mihai I, încercare eșuată ca urmare a instaurării dictaturii comuniste la 31 decembrie 1947; cei 42 de ani de crime, abuzuri și nedreptăți comise de comunism în România…
Președintele Nicușor Dan și Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru politică externă și securitate națională / FOTO: Colaj HotNews – Ion Mateș/Hotnews/Inquam Photos/Profimedia
La acest moment, președintele Nicușor Dan este acuzat de (aproape) toată lumea. Pro-europenii îl acuză că a absentat la Conferința de Securitate de la München și că va participa la prima întâlnire a Consiliului pentru Pace, organizația-fantomă a narcisistului Donald Trump. Naționaliștii manevrați de Rusia îl acuză că nu urmează modelul de politică internă și externă promovat de Trump și asumat de principalul său aliat european, cvasi-dictatorul Ungariei, Viktor Orban: refuzul participării la susținerea Ucrainei, sabotarea sancțiunilor aplicate de UE asupra Rusiei și a măsurilor de relansare a sistemului european de apărare militară și informațională etc.
Nicușor Dan trăiește un adevărat coșmar geopolitic. Varianta de reacție a președintelui pare a fi, deocamdată, așezarea României cu fundul în două luntri.
Luntrea europeană – cum să dai discret din vâsle
În perioada 13-15 februarie 2026, a avut loc Conferința de Securitate de la München (MSC), ediția 2026, găzduită la hotelul „Bayerischer Hof”. Au participat peste 60 de șefi de stat și de guvern, 100 de miniștri și experți în securitate din aproximativ 120 de țări. Tema centrală a conferinței a fost „Under Destruction” – despre o ordine internațională în destrămare, cu accente pe securitatea europeană, relațiile transatlantice, războiul din Ucraina, tensiunile din Indo-Pacific și provocările economice globale.
Davos 2025 / FOTO: Weforum.org/Mattias Nutt
Nicușor Dan a decis să nu participe. După ce un consilier al său a declarat că președintele „nu umblă teleleu” și refuză participarea la cea mai importantă întâlnire a elitei planetare, anume Forumul Economic Mondial de la Davos, Nicușor Dan a absentat și la Conferința de la München.
În Bavaria, țara noastră a fost reprezentată de o delegație oficială la nivel guvernamental, a cărei stea strălucitoare s-a remarcat a fi Oana Țoiu, ministrul nostru de Externe. Aparent, decizia președintelui de a nu participa la conferință nu ar fi rezultatul unei decizii de strategie geopolitică, ci un fel de orientare a agendei prezidențiale către prioritățile de politică internă.
Totuși, e doar o aparență. Nicușor Dan a refuzat participarea la Forumul de la Davos, apoi a refuzat participarea la Conferința de la München, însă a acceptat să participe la circul grotesc inițiat de Donald Trump sub denumirea de „Board of Peace” (Consiliul pentru Pace). Acest șir de reacții nu poate fi o întâmplare, iar miza pare a fi intrarea României în siajul politicii externe bizare și toxice pentru Lumea Liberă pe care o practică narcisistul de la Casa Albă.
Refuzul lui Nicușor Dan de a participa la Conferința de la Münchena poziționat România la marginea politicilor europene în dosare importante precum noua arhitectură de ordine mondială, securitatea europeană și războiul hibrid lansat de Rusia, relațiile UE–SUA, războiul din Ucraina.
Prin absența președintelui, România pierde vizibilitatea și conexiunea la „networking”-ul politic european, este înlăturată de la procesele decizionale privind chestiuni de mare interes național, precum securitatea și interesele noastre la Marea Neagră sau apărarea informațională a țării împotriva războiului hibrid lansat de Rusia. Țările vecine membre ale UE – Ungaria, chiar dacă nu prin Viktor Orban, care este „paria” pentru cancelariile europene și Bulgaria – au participat activ la Conferința de la München și și-au promovat interesele naționale.
România a dat un semnal de slăbiciune internă prin absența președintelui la o conferință în care liderii Lumii Libere au căutat soluții pentru a rezista asediului venit din partea dictaturilor din Rusia fascistă și China comunistă și pentru a stopa efectele sinistre generate de trădarea comisă de Trump. Absența președintelui a alimentat percepția că România nu este un partener serios și o țară care-și asumă ferm apartenența la Lumea Liberă.
FOTO: Securityconference.org
Participarea României la nivel de delegație guvernamentală a fost insuficientă. La Conferința de la München s-au discutat chestiuni de interes imediat, precum:
retragerea militară a SUA din Europa;
necesitatea creșterii autonomiei Uniunii Europene;
pericolul unui atac al Rusiei asupra NATO până în 2035.
Neimplicarea președintelui țării în aceste discuții scade drastic influența României asupra deciziilor militare și politice pe care le va adopta Uniunea Europeană cu privire la Flancul Estic, unde țara noastră ar fi chemată să fie actor-cheie. România este privită acum ca un partener nesigur în Uniunea Europeană.
Președintele Nicușor Dan a ratat ocazia de a apăra România, la conferință, de criticile agresive lansate de SUA cu privire la anularea alegerilor prezidențiale, de afirmațiile unor oficiali americani că Rusia n-ar fi intervenit în mecanismele electorale ale țării nostre.
Totodată, în cancelariile europene se pune tot mai des întrebarea dacă România are cu adevărat un leadership prezidențial orientat spre valorile Uniunii Europene sau dacă nu cumva președintele Nicușor Dan intenționează să orienteze România spre Trump, transformând țara noastră într-un fel de „a doua Ungarie”.
În timp ce Polonia și statele baltice și-au consolidat poziția în cadrul Conferinței de la München, prin absența penibil motivată a președintelui Nicușor Dan, liderii Uniunii Europene ar putea vedea România ca pe un posibil „cal troian” al politicilor toxice MAGA, prin care Donald Trump a trădat Lumea Liberă.
Chiar dacă delegația guvernamentală românească a încercat să compenseze absența președintelui, România a pierdut enorm din influență în mecanismele de politică externă ale Uniunii Europene din cauza deciziei nesăbuite a președintelui Nicușor Dan de a nu participa la Conferința de la München.
Altfel spus, România a vâslit discret pentru „barca” europeană, însă fără determinarea necesară care să asigure o contribuție majoră a țării noastre (cu beneficiile implicite) la deciziile care s-au luat la München.
Relația noastră cu SUA – partea (relativ) plină a paharului
Donald Trump este un individ dezgustător. Este narcisist, pervers sexual și admirator al criminalului de război și ucigașului de copii Vladimir Putin. La nivel personal, este imposibil să găsești ceva simpatic în acest individ.
Totuși, la nivelul relațiilor între state nu există antipatii personale și nici loialități veșnice. Există interese.
România a dezvoltat, după 1989, mai multe parteneriate cu SUA, mecanisme politice, economice și militare care au contribuit major la dezvoltarea sistemului democratic din țara noastră.
Principala ancoră a relațiilor bilaterale dintre România și SUA este numită generic „Parteneriatul Strategic”, un amplu cadru care acoperă numeroase domenii: securitate, apărare, energie, economie, educație. Parteneriatul a fost lansat în 1997 și consolidat permanent prin diferite documente bilaterale semnate la nivel de șef de stat și de guvern.
Parteneriatul Strategic SUA–România se întemeiază pe Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii (Joint Declaration on Strategic Partnership for the 21st Century Between Romania and the United States of America), semnată la 13 septembrie 2011, la Washington, de președinții Barack Obama și Traian Băsescu. Acest parteneriat fusese discutat deja din 1997, în timpul vizitei la București a președintelui american Bill Clinton, la invitația omologului său Emil Constantinescu.
FOTO: Grafikwebvideo/Dreamstime.com
Parteneriatul asigură mai multe beneficii României, precum consolidarea securității naționale prin prezența militară a SUA în România și sprijin informațional și diplomatic sau acces la tehnologiile americane și investiții economice cu capital american în România. SUA obține un aliat stabil pe Flancul Estic al NATO și astfel contracarează influența Rusiei și Chinei comuniste în regiune.
Pe 16 decembrie 2025, la București a avut loc cea de-a 10-a rundă a Dialogului Strategic, iar Acordul a fost reconfirmat în domeniile apărare, energie și securitate energetică. Totuși, trebuie remarcat că singurul angajament cu efecte imediate a fost asumat de România, care a promis creșterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, cu țintă de 5% până în 2035.
Un alt document care reglementează parteneriatul România–SUA este „Acordul de Cooperare în Domeniul Apărării” (Defense Cooperation Agreement), semnat pe 6 decembrie 2005, la București, pe vremea președinților George W. Bush și Traian Băsescu. Prin acest acord se asigură prezența militară americană permanentă, organizarea de exerciții militare comune și modernizarea capacităților de apărare ale României. În temeiul acestui acord funcționează bazele militare americane de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța) și Deveselu (județul Olt) și se realizează achiziții de armament modern din surse americane.
Pe 13 septembrie 2011 (președinți: Barack Obama / Traian Băsescu), România și SUA au semnat, la Washington, „Acordul privind Apărarea Antirachetă” (Ballistic Missile Defense Agreement), care oferă României protecție împotriva atacurilor balistice și integrează sistemul local de apărare antiaeriană în sistemul internațional al NATO. Baza militară de la Deveselu deține un performant Sistem AEGIS ASHORE, care este operațional din 2016, fiind deservit de 100 de militari americani.
Baza Militară de la Deveselu – Aegis Ashore Ballistic Missile Defense System / FOTO: Wikipedia
Între România și SUA a fost parafată și „Foaia de Parcurs pentru Cooperare în Apărare 2020-2030” (Roadmap for Defense Cooperation 2020-2030), acord semnat la Washington pe 8 octombrie 2020, sub președinții Donald Trump și Klaus Iohannis. România primește sprijin pentru modernizare militară și operațiun interarme, precum și sprijin în domeniul cybersecurity.
Totodată, România și SUA au negociat și semnat „Acordul Interguvernamental privind Cooperarea în Domeniul Energiei Nucleare Civile” (Intergovernmental Agreement on Cooperation for the Expansion and Modernization of Romania’s Civil Nuclear Program), care a fost extins prin câteva memorandumuri ulterioare. România primește sprijin american pentru diversificarea surselor de energie (inclusiv de pe piața SUA) și are acces la investiții și tehnologie nucleară din SUA. În temeiul acestui acord, se vor construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, precum și 6 reactoare modulare mici de tip NuScale. Nu în ultimul rând, se va dezvolta cooperarea cu SUA pentru exploatarea resurselor de gaze naturale românești din Marea Neagră.
Recent, în februarie 2026, au fost discuții le nivel de miniștri de Externe, la Washington, pentru aplicarea „Cadrului Bilateral pe Minerale Critice” (Bilateral Critical Minerals Framework). Participarea ministrului de Externe al României, Oana Țoiu, la Summit-ul Ministerial pe Minerale Critice din februarie 2026, din capitala SUA, a deschis calea unei colaborări româno-americane în exploatarea resurselor de minerale rare pe care le deține România, dar și la procesarea în fabrici din România a unor astfel de minerale exploatate de Statele Unite în diferite regiuni ale lumii
România și SUA colaborează și în alte domenii, precum: „Programul Educațional Future Leaders Exchange (FLEX), relansat în noiembrie 2025, prin care se asigură educația tinerilor români și americani (prin schimburi de elevi și studenți) în spiritul valorilor democrației; Cooperare Economică prin investiții americane în România (estimare de peste 9 miliarde de dolari), cu focus pe energie, infrastructură și tehnologie.
Programul FLEX / FOTO: Facebook
Din această sinteză a Parteneriatului româno-american, observăm că accentul este pe colaborarea militară. Așa cum s-a afirmat și la Conferința de la München, fără prezența militară a SUA, țara noastră este vulnerabilă și se transformă într-o breșă pe Flancul Estic al NATO și al Uniunii Europene.
Era obligatorie participarea lui Nicușor Dan la circul trumpist „Consiliul pentru Pace”?
După o perioadă de ezitări, președintele Nicușor Dan a anunțat că va participa la acest circ sub rezerva neimplicării, adică având titlul de observator.
Participarea se face în baza unei invitații directe primită de la Administrația Trump. Nu e prea limpede care este agenda președintelui nostru pentru acest circ. S-a vorbit despre implicare României în eforturile de pace și reconstrucție în Gaza, despre condiționarea „membership”-ului la așa-zisul Consiliu pentru Pace de revizuirea Chartei Consiliului, în sensul armonizării cu acordurile internaționale și tratatele de la nivelul Uniunii Europene etc.
Cam atât știm, nimic mai mult.
În înțelepciunea populară există o anumită zonă anatomică a corpului uman despre care se spune că, la o importantă activitate biologică a speciei umane, „participă, dar nu se bagă”…
Așa putem evalua și participarea președintelui Nicușor Dan, ca „observator”, la circul lui Donald Trump.
Statele membre UE vecine cu România – Ungaria și Bulgaria – au decis să achite miliardul de dolari și să fie membre ale așa-zisului Consiliu pentru Pace. Președintele Nicușor Dan a zis că e mai bine să-și bage degetul și să guste de pe margine. O atitudine care ne pune într-o poziție de inferioritate față de Ungaria și Bulgaria în complexul mecanism al relațiilor SUA cu Balcanii. Noi nu reușim să fim loiali Uniunii Europene, dar nici nu avem curaj să alegem dependența de politica externă a lui Trump…
Participarea la circul lui Trump, după ce ai refuzat să te implici în întruniri realizate de elitele Lumii Libere, te descalifică din calitatea de lider onest și de încredere. Cancelariile europene au luat act de deciziile de politică externă luate de președintele Nicușor Dan și vor reacționa în consecință.
La nivel de Uniune Europeană, faptul că președintele Nicușor Dan acordă prioritate relației cu regimul MAGA al lui Trump și ezită să se implice în elaborarea și implementarea politicii externe a UE va genera alte consecințe negative. Principala este accea că România va fi considerată o țară lipsită de loialitate față de valorile UE și de angajamentele pe care și le-a asumat în cadrul UE.
Halul în care se află economia României (dependentă aproape total de resursele oferite de finanțările UE), corupția generalizată în structurile statului și incapacitatea României de a se apăra eficient de asediul la care o supune Rusia prin mijloacele războiului hibrid – toate acestea reprezintă o situație care nu numai că nu permite țării noastre să sfideze Uniunea Europeană, ci îi impune să fie loială Bruxelles-ului și să acționeze cu prudență în sfera relațiilor cu SUA, conduse la acest moment de Donald Trump, un individ narcisit, pervers sexual și aliat „de facto” al Rusiei lui Putin.
În concluzie, răspunsul la întrebarea noastră este limpede: președintele Nicușor Dan nu avea ce căuta la circul trumpist Consiliul pentru Pace și era obligat să rămână loial partenerilor europeni!
Și totuși,a fost luat ostatic președintele Nicușor Dan de un grup ocult de interese geopolitice?
Unii ar zice că participarea președintelui la circul trumpist ar ajuta la păstrarea relațiilor României cu SUA. Sau, eventual, că el a convenit cu partenerii europeni să meargă la Washington, să vadă ce e cu acest Consiliu pentru Pace… Poate că da, poate că nu… Cu un individ instabil ca Donald Trump nu poți să ai vreo garanție pentru ziua de mâine.
Cine este însă beneficiarul imediat și direct al acestei așezări a României cu fundul în două luntri?
Răspunsul este simplu: Rusia!
Prin implicarea președintelui Nicușor Dan în circul trumpist Consiliul pentru Pace, România slăbește flacul estic al Uniunii Europene și dă un mesaj extrem de toxic pentru unitatea europeană: România pare a fi dispusă să urmeze „directivele” lui Trump în aceste momente foarte periculoase pentru continentul european.
Mai simplu spus, prin participarea la Consiliul pentru Pace, chiar și în calitate de observator, președintele Nicușor Dan a adus România în rândul țărilor europene care pun în pericol unitatea europeană, participând la circul lui Trump: Grecia, Cipru, Italia (observatori), Bulgaria și Ungaria (membri).
Vladimir Putin – criminal de război și ucigaș de copii / FOTO: Mikhail Svetlov / Contributor, Getty Images
Una dintre țintele majore ale Rusiei este sabotarea unității europeane. Uniunea Europeană a fost permanent atacată de propaganda de la Kremlin. Statele membre ale UE – inclusiv România – sunt infestate de politicieni și partide care „iau lumină” de la Moscova. Rusia s-a implicat activ în instrumentarea Brexit-ului și a obținut distrugerea „motorului european” format cândva din Franța, Germania și Marea Britanie. Rusia a atacat cu bâta democrația oricum bolnavă a României, deturând mecanismele electorale și favorizându-și agenții de influență, dintre care cei mai importanți sunt Călin Georgescu și George Simion. În spațiul online, ajutată de China comunistă, propaganda Rusiei este devastatoare și distruge coeziunea socială în rândul a numeroase popoare europene. Poporul român este deja exemplu de manual…
Varianta că președintele Nicușor Dan a fost sfătuit să aleagă vechea abordare mioritică – cu fundul în două luntri, până vedem ce se mai întâmplă – nu prea se confirmă. Dacă s-ar confirma, atunci fie Nicușor Dan este foarte prost, fie cei care-l consiliază sunt foarte proști.
Dacă punem participarea președintelui la circul trumpist alături de absențele penibil motivate de la întrunirile de la Davos și München, începem să credem că toată evoluția asta ciudată nu este o întâmplare, ci efectul unei acțiuni profund gândite și atent implementate.
Rămâne ca serviciile noastre secrete să afle dacă există cumva un grup ocult de interese geostrategice străine interesului României care s-a aciuit în preajma președintelui României și-l învață la „prostioare” care încep să miroasă tot mai mult a Moscova…
Articol publicat de regretatul scriitor basarabean Nicolae Dabija (1948–2021) pe 21 mai 2020.
În perioada pariziană a vieții sale, marele sculptor Constantin Brâncuși este învinuit de către unii colegi invidioși că ar profesa vrăjitoria, îndeletnicire prezentă în aproape toate satele românești din acea vreme.
Pietrele lui sunt vii, ele au viață, adeveresc vizitatori ai atelierului său, acestea respiră și se deplasează la lumina stelelor, atunci când nu le vede nimeni, dintr-o parte a atelierului în alta, ca pietrele trovant din munții României.
Din acest motiv, sculptorul ține în orele de după miezul nopții și până vin zorii ușile atelierului încuiate: ca pietrele lui să nu plece și să colinde prin Paris.
– Advertisement –
Legende? Bârfe? Închipuiri? Lucruri adevărate? Oricum, numele de Vrăjitorul de la Impasse Ronsin nr. 8 s-a prins de artist.
Femeile care i-au trecut pragul, cele mai frumoase din tot Parisul, au lăsat mărturii că stâncile cioplite de Brâncuși au o încărcătură de energie uimitoare. Și mai înainte de a-l iubi pe maestru – un țăran oltean care purta căciulă oltenească și barbă de zeu –, îi iubeai pietrele. Te atașai de ele, și dacă le priveai foarte atent, puteai observa că acestea au o existență proprie, și – precum stăpânul lor – sunt capabile să simtă, dar, culmea!, se jurau unele, acestea se pot îndrăgosti.
O comisie de experți în științe oculte a sosit prin anii ’30 în România ca să studieze pietrele din munții ei, trovanți care trăiesc, care cresc, care se deplasează dintr-un munte în altul, pietre de zeci de tone care umblă de pe o vale pe alta în căutarea sculptorilor. Așa au zis ei, dar după ce acele pietre ajungeau în ateliere de sculptori, unii cu dălți cu vârf tare de topaz sau ametist, au tras o concluzie care se impunea: acestea călătoreau prin promontorii și coborau pe șesuri în căutarea dălții lui Brâncuși. Ele i se supuneau doar lui, îl recunoșteau doar pe el, se lăsau ca niște iubite nărăvașe mângâiate doar de dânsul, de Vrăjitorul din Carpați.
– Advertisement –
Câțiva colegi de daltă și ciocan au umplut Parisul cu alte vorbe: că pietrele lui Brâncuși au proprietăți miraculoase, adesea tămăduitoare. Că îndepărtează energiile negative și vindecă bolile. E de ajuns să te sprijini cu locul care te doare de un colț al pietrei și durerea dispare.
O mare cântăreață a României, căreia Brâncuși intenționase să-i cioplească chipul – ca domnișoarei Pogany – dintr-un diamant uriaș, pe care i l-a dăruit un colecționar bogat în schimbul unei umbre de Pasăre Măiastră, afirmase că piesele lui Brâncuși, atunci când nu le aude nimeni, cântă. Cântece șoptite, cântece vechi din slujbele lui Zamolxis, pe care acei trovanți le mai țineau minte.
Și lemnul pe care-l cioplea Brâncuși avea puteri magice. Maestrul nu cioplea orice lemn, ci doar din cel pe care țăranii din Oltenia lui îl foloseau pentru altare. Sau cel din care se pregăteau scânduri pe care să se picteze icoane.
Cei care au rămas peste noapte în atelier – mai ales femei bolnave, unele de melancolii netratabile, altele de dragoste – mărturiseau că dacă dormi cu ele sub cap sau le așezi lângă creștet, acestea alungă visele rele și dorul de bărbații care nu te iubesc.
Atelierul era plin de păsări de piatră care zboară, de cocoși de lemn care cântă, de stânci care ți se rostogolesc peste degetele de la picioare dacă vorbești de rău artiștii mai buni ca tine, de flori de oțel care emană miresme de pădure și stimulează doruri de iarbă bătută de vânt.
Vrăjitorul instalat în Sanctuarul de pe Impasse Ronsin din inima Parisului explica aceste ciudățenii cu niște vorbe pe care le spusese cu vreo 2.000 de ani mai devreme un admirator al zeilor din Carpați, care în loc să trateze maladiile tratau mintea celui bolnav și atunci bolile trupului treceau de la sine. Filosoful pe care-l chemase Platon, deși nu fusese sculptor de pietre, ci doar de idei, afirmase că în natură tot ceea ce este viu se înrudește cu tot ce este neînsuflețit, influențându-se reciproc, într-o armonie perfectă.
Deci, artistul face corp comun, alcătuind un întreg cu toate lucrările lui, afirma Vrăjitorul, și este firesc ca el să-și găsească sprijinul și alinarea în elementele naturii. Iar arta… Ce e altceva aceasta decât un ritual magic, decât dragoste și credință, decât vis și vindecare de boli?
E greu să prinzi în vârful pixului toate aceste minuni, de care e capabilă arta, și să faci din ele o carte. Pentru asta e nevoie de mult curaj, de mult talent, de o dragoste nesfârșită pentru tot ce înseamnă Brâncuși.
Scriitorul Ion Deaconescu a dat dovadă de toate acestea. Și, poate, și pentru că mama marelui lui concetățean se numise tot Deaconescu – mama Maria, cum i-a spus și-i mai spune, ca unei născătoare de Dumnezeu, toată Oltenia.
Ion Deaconescu a scris o lucrare excepțională, relevantă, unică despre compatriotul său.
Pe care numai Brâncuși ar fi putut s-o scrie. Dacă ar fi schimbat dalta pe condei și piatra pe coli de hârtie.
Ion Deaconescu – „Pasărea sunt eu”
Acest omagiu adus lui Constantin Brâncuși îl putea face cel mai bine un oltean. Care, cu mult mai înainte de a-l cunoaște pe marele lui consângean, i-a trăit copilăria, adolescența, căutările, i-a iubit la fel de mult Patria, care nu e ceea ce explică dicționarele, ci (citez din volumul „Pasărea sunt eu” de Ion Deaconescu) „adierea vântului, norii ce trec, apa ce curge, focul care încălzește, ierburi verzi, ierburi uscate, noroi, zăpadă”.
Cartea, scrisă de la persoana întâi singular, e o biografie văzută altfel a lui Constantin Brâncuși.
Ea poate fi atribuită oricărui alt purtător de Geniu, care „se luptă cu clipa ca s-o facă oră”.
Protagonistul lucrării nu modelează păsări, ci zboruri; nu cioplește cocoși, ci cântece; nu închipuie coloane, ci legături între pământ și cer.
Despre asta povestește Ion Deaconescu, și nu despre păsări, cocoși, coloane etc., oferindu-ne astfel mai mult decât un roman. E o simfonie complexă, cu un travaliu tematic amplu, cu meditații despre creație, viață, lume, artist, natură, dragoste, destin, țară, univers, Dumnezeu. Și un poem în proză, încărcat de metafore, ca o albină de polen. Sau ca un atelier de sculptor, plin cu păsări încătușate în blocuri neatinse încă de daltă, pregătite să-și ia zborul în ceruri ce se vor naște doar în măsura în care va fi străbătut de ele.
Îndrăznesc să cred că romanul „Pasărea sunt eu”, de Ion Deaconescu, este una dintre marile cărți ale literaturii române scrise în acest secol.
Logica strălucită a securimii noastre e așa: ne întoarcem cu spatele la UE, care ne-a ridicat de la nivelul de cerșetori la cel de europeni decenți și pe alocuri chiar prosperi, și ne aruncăm în aventura trumpistă și euro-asiatică. Facem mari jocuri strategice și suveraniste, că suntem șmecheri și avem gânditori strategici de top (te pui cu Corlățean, Dungaciu și Aligică?).
În realitate, tot sistemul ăsta super-îmbuibat are două spaime majore:
1. că ar putea fi opriți să fure sau, și mai rău, prinși;
2. că ofițerimea ar trebui chiar să lupte pentru apărarea țării, nu doar să facă afaceri.
– Advertisement –
Le e frică de ruși. Mor de frică, de pe vremea „independentului” Ceașcă. Și sunt slugarnici cu oricine pare tătucul. Dacă, în plus, tătucul patronează un sistem corupt, o firmă de famiglie cu ginerică și plozii, e perfect. Îl mituiesc cu ceva petrol, pâmânturi rare etc. și o scot ei la capăt.
Așa că toți înjură în cor Europa și ne spun ce slabă e și ce sorosistă și totalitară și câh. De la Ponta, Corlățean, Dungaciu sau Aligică la mai jalnicii Gușă, Severin, Marga, Neamțu, Târziu etc. (sunt aceeași gașcă, sper că v-ați prins), le semnalează rușilor că nu sprijinim real Ucraina și că suntem gata să ne înțelegem și cu ei (ați auzit ce zicea Georgescu despre cedarea de teritorii; halal unionism: AUR a oferit Moscovei, deja, Republica Moldova), și fac orice ca să intre și ei, în ultimul ceas, în grațiile lui Trump.
Slugărnicia față de Trump și gașca lui e cel mai jalnic spectacol la care mi-a fost dat să asist în ultimii 35 de ani. Una e relația strategică cu SUA, alta sunt gudurăturile acestor potăi.
– Advertisement –
Dar nu va servi la nimic acest jigodism cu epoleți.
1. Pe Trump nu te poți baza. Nici Orbán nu primește nimic în afară de bătăi pe umăr de la Trump și Rubio, e cu petrolul tăiat de ucraineni, și în câteva luni pierde puterea. Iar Orbán lucrează la un regim autoritar trumpisto-putinist de 10 ani, nu de azi, ca ai noștri.
2. Putin e un criminal sinistru. Nu te poți aștepta la nimic bun de la el.
3. Europenii se vor dezgusta rapid, dacă nu e deja cazul, de români, o adunătură de slugi viclene. Există oricum memorie istorică și știu și ei din WW1 și WW2 că nu te poți baza pe România. Strălucim doar în cedări fără un foc de armă, furat căciula proprie și întors armele. Noi suntem cu toți și cu nimeni, mereu dispuși la trădare, adevărați suveraniști – în realitate o bucată de glod pe care nu dă nimeni doi bani decât ca tampon între civilizație și satrapiile asiatice, cu care semănăm oricum mai mult la metehne decât cu occidentalii.
Asta e, nu poți aștepta caracter de la niște slugi viclene și timorate. N-a avut caracter nici puțina aristocrățime fanariot-autohtonă decimată de comuniști, ce să aibă niște mitocani și țărănoi abia școliți, care s-au suit în ascensorul social nr. 1: sistemul mafiot-securist, singura permanență a României din 1945 încoace.
Așa că mai rămâne doar să fie învins de sistem prudentul și ezitantul Nicușor, și să fie dat jos onestul Bolojan, și vom avea ceea ce cei deștepți, onești și liberi nu merităm: un regim putinisto-trumpist, suveranist, aurist-pesedist – visul umed al securitonilor.
Apropierea alegerilor parlamentare din 12 aprilie și perspectiva de a pierde puterea îl transformă pe Viktor Orban într-o fiară turbată. Teoriile conspiraționiste, ultra-naționaliste, violent anti-europene, evident putiniste ale prim-ministrului maghiar ating cote halucinante.
Sâmbătă și luni (pe 14/16 februarie), în discursul său anual privind starea națiunii și, respectiv, la prezentarea listei naționale a alianţei Fidesz-KDNP (Partidul Popular Creştin Democrat), Viktor Orban (62 de ani) a recurs la ultimele sale arme: populismul și anti-europenismul extrem. El a promis salarii ca-n Germania, dar a vituperat împotriva „jefuirii țării” de către „imperul de la Bruxelles”, a „multinaționalelor” occidentale, a opoziției „vândute străinilor” și a cooptării Ucrainei în lumea occidentală.
Orban a vândut iluzia că, dacă-l vor alege pe el pentru a cincea oară consecutiv, 5 milioane de unguri (dintr-o populație de 9,5 milioane) vor fi milionari în forinți, ceea ce presupune un venit mediu lunar de cel puțin 2.538 de euro. Dar n-a spus dacă vor fi milionari pe hârtie (venitul brut) sau în realitate (venitul net). În prezent, salariul mediu brut în Ungaria este de 756.400 de forinți (1.970 de euro), dar salariul mediu net este de 525.900 forinți (1.370 de euro), adică doar 52,6% din promisiunea făcută de Orban petru următorul mandat.
Viktor Orban este cel mai important lider extremist din Uniunea Europeană, după ce a renunțat definitiv la orice reținere în a îmbrățișa discursul belicos și amenințător, de o violență și absurditate specifice dictatorilor Putin, Lukașenko sau Kim Jong Un sau ayatollahului Ali Khamenei. În ultimul an, în acest „club select” a intrat și Donald Trump, ca absurditate, imbecilitate și iresponsabilitate a discursului.
– Advertisement –
„Străinii cei răi” de la Shell și Erste Bank
Dintre multinaționale înfierate, Viktor Orban s-a focut pe o companie petrolieră (Shell) și una bancară (Erste). Din discursul său, se pare că acestea au păcătuit prin finanțarea partidului de opoziție Tisza, care vreo Ungarie europeană și democratică, nu una putinistă și autocrată.
Orban a acuzat Shell și Erste Bank că, împreună cu „Bruxelles-ul” (Uniunea Europeană), se află într-o „alianţă de război”, care „câştigă bani de pe urma vărsării de sânge” în Ucraina. Prin urmare, Shell și Erste Bank, laolaltă cu Comisia Europeană, „au interesul ca luptele să continue”.
Orban a explicat și felul în care cele două companii se implică și își urmăresc interesul: Shell vrea să livreze Ungariei petrol și gaze (care acum vin de la ruși), dar la un preț mai mare, iar Erste Bank împrumută bani Uniunii Europene pentru a finanța apărarea ucraineană în fața agresiunii ruse. Așadar, două acțiuni perfect legitime și legale, ba chiar și morale, sunt prezentate de Orban ca fiind operațiuni murdare!
– Advertisement –
Apropo: Ungaria are propria companie petrolieră, MOL, deci nu e musai să vină Shell pentru a acoperi nevoile pieței, în lipsa resurselor energetice livrate de ruși. Problema e că MOL aducea petrol și gaze tocmai chiar Rusia, iar acum, când Ucraina a oprit conducta Drujba, iar Croația refuză să tranziteze petrol rusesc prin oleoductul Adria, toate companiile de pe piața maghiară – inclusiv MOL – vor fi nevoite să aducă petrol din alte surse, la prețul pieței mondiale.
Shell este o companie anglo-olandeză de petrol și gaze, cu sediile centrale la Haga și Londra. A fost înființată în 1907 (pe vremea marii răscoale țărănești din România, care încă nu includea Transilvania!). Ocupă locul 5 topul mondial al companiilor și este cea mai mare cu sediul în Europa. În 2018 avea 86.000 de angajați în peste 100 de țări și teritorii. Raporta un venit de 388,4 miliarde de dolari, un profit brut de 35,6 miliarde, un profit net de 23,9 miliarde și active totale de 399,2 miliarde.
Erste Bank este un grup bancar austriac, cu sediul central la Viena. Este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din Europa Centrală și de Est, care deservește peste 16 milioane de clienți în peste 2.000 de sucursale din 14 țări: Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Ucraina, Republica Moldova, Croația, Slovenia, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia de Nord și Muntenegru. În România, deține BCR, fostă bancă de stat pe care a salvat-o de la faliment. În 2023, Erste Bank a raportat un venit operațional de 10,5 miliarde de euro, un venit net de 7,2 miliarde, active totale de 362,8 miliarde și capital propriu de 28,5 miliarde.
Orban, sâmbătă: „Shell, Erste Bank şi Bruxelles-ul sunt într-o alianţă de război. Câştigă bani de pe urma vărsării de sânge, au interesul ca luptele să continue”
„În faţa noastră stă, nedeghizat şi foarte vizibil, capitalul global. Iar ei ştiu că miza alegerilor din Ungaria este foarte mare.”
„Este clar ca lumina zilei că afaceriştii petrolieri, lumea bancară şi elita de la Bruxelles se pregătesc să formeze guvernul în Ungaria.”
„Forţele politice de stânga, care acţionează acum sub denumirea de «Partidul Tisza SRL», după ce au primit finanţări de ordinul miliardelor, vor fi avangarda acestor străini rău-intenționați şi vor îndeplini aşteptările celor care-i finanţează – motiv pentru care au încheiat acorduri cu Shell şi Erste Bank.”
„Shell și celelalte companii energetice vor pur şi simplu să-şi recupereze banii. Erste şi băncile vor acelaşi lucru, iar Bruxelles-ul îşi cere partea pentru a o putea da Ucrainei.”
„Shell, Erste Bank şi Bruxelles-ul sunt într-o alianţă de război. Ei sunt cei care câştigă bani de pe urma vărsării de sânge, ei sunt cei care au interesul ca luptele să continue. Desigur, ei nu participă la lupte, în acest scop îi au pe ucraineni şi, dacă va fi necesar, inclusiv popoarele vecine din Europa Centrală.”
„Unul dintre principalii câştigători ai războiului este compania Shell: a obţinut venituri de 10 miliarde de dolari de pe urma războiului şi a sancţiunilor impuse Rusiei. Obiectivul acesteia este să taie accesul Ungariei la ţiţeiul şi gazele naturale ruseşti, să crească preţurile şi să-şi multiplice profiturile şi în Ungaria.”
„Lor nu le pasă că gospodăriile şi companiile maghiare nu vor putea prelua aceste poveri financiare. Astăzi, maghiarii plătesc în medie 250.000 de forinţi (3.365 de lei – n. red.) anual pentru utilităţile publice, în timp ce polonezii plătesc 800.000 de forinţi (10.770 de lei – n. red.), iar cehii – un milion de forinţi (13.463 de lei – n. red.).”
„Acesta este viitorul pe care Shell ni-l rezervă, motiv pentru care a şi delegat propriul reprezentant într-un guvern despre care speră că se va forma (cel al partidului Tisza – n. red.).”
„Guvernul de coloratură naţională (cel al Fidesz, condus de Viktor Orban – n. red.) a impozitat băncile şi multinaţionale, iar ei (străinii – n. red.) s-au săturat de această situaţie. S-au săturat de guvernul de coloratură naţională şi de guvernarea favorabilă populaţiei. Ei vor să-şi recupereze banii. Prin urmare, și Erste Bank a delegat un candidat la o funcţie de ministru în guvernul despre care speră că se va forma.”
„Băncile multinaţionale profită şi ele de război, deoarece Bruxelles-ul sprijină financiar Ucraina din împrumuturile contractate de la ele.”
„Între timp, europenilor nefericiţi li se sugerează că banii lor servesc unei cauze nobile, dar fondurile colectate umplu doar seifurile companiilor multinaţionale occidentale. Ungaria a reuşit să evite participarea la contractarea acestui împrumut de către Uniunea Europenă doar cu preţul unor conflicte grave cu Bruxelles-ul.„
„Vom continua ofensiva împotriva pseudo-organizațiilor civile, a jurnaliștilor, a judecătorilor și politicienilor cumpărați.”
„Mașina opresivă de la Bruxelles funcționează încă în Ungaria – o vom elimina din aprilie încolo. Am muncit din greu și progresăm bine, dar această muncă nu este încă terminată. De aceea trebuie să câștigăm și vom câștiga alegerile din aprilie.”
„Peter Magyar este marioneta Bruxelles-ului, e susținut de multinaționale. Dacă va câștiga el, buzunarele familiilor maghiare vor fi golite!”
Orban, luni:„Hoarda lor îi urăște pe toți cei care-și iubesc țara și refuză să predea cheile seifurilor Ungariei către Bruxelles”
„De mâine nu vor mai exista scuze, pretexte, stagnare. Vom câștiga într-o alianță largă. Vom continua ceea ce am început, ceea ce am asumat, am făcut și aşa va fi şi în următorii patru ani.”
„În ultimii 16 ani s-a format o alianță cuprinzătoare datorită guvernării naţionale. Pe lista noastră se află pensionari și tineri, muncitori, fermieri și profesori, romi, antreprenori, membri Fidesz, membri KDNP, micii fermieri, locuitori ai Budapestei şi săteni. Vom avea o alianță capabilă să reprezinte întreaga națiune, care va fi un sprijin solid, ba mai mult, un colaborator al guvernului naţional.”
„Mai avem 55 de zile până la alegeri și cred că știm tot ce trebuie să știm pentru a lua decizia pe 12 aprilie. Totul a fost simplificat, totul este clar și transparent.”
„Știm ce vrem. Am rezumat totul în evaluarea anuală: cinci milioane de cetăţeni unguri să aibă posibilitatea să muncească, să aibă un salariu mediu de un milion de forinți (2.538 de euro – n. red.), să aibă propria locuință fiecare tânăr care lucrează, mamele să fie scutite de tot de impozit, iar până la sfârșitul ciclului (în 2030 – n. red.) să putem introduce integral cea de-a 14-a pensie lunară.”
„Prietenii noștri sunt membri ai taberei internaționale pentru pace, condusă de SUA. Prietenii lor sunt liderii partidului războiului european, în frunte cu cancelarul german.”
„Cancelarul german a recunoscut deschis la München, la sfârşitul acestei săptămâni, că guvernul său susține partidul Tisza la alegerile din aprilie, deoarece partidul de opoziție va renunța la dreptul de veto al Ungariei, schimbare esențială pentru dominația absolută a Germaniei în Europa de astăzi.”
„Au mai spus că războiul trebuie să continue până când Rusia va fi epuizată. Aceasta este o iluzie, nimic nu susține această teorie. Ceea ce fac astăzi germanii – și, împreună cu ei, europenii – este o «ispită a lui Dumnezeu», iar în politică aceasta este o responsabilitate uriașă. Cine crede că rușii vor fi epuizați mai devreme decât Ucraina? Lume de vis, iluzie și iresponsabilitate.”
„Adepții lor (ai Tisza – n. red.) instigă, chiar răspândesc și radiază dorința de răzbunare și furie. Se trădează singuri: ambiții nesatisfăcute, o dorință nelimitată de putere (!!! – n. red.), furie și resentimente față de toți cei care-și iubesc țara și refuză să predea cheile ușilor și seifurilor Ungariei către Bruxelles. De aceea îndrăznesc să adune infractori cunoscuți într-o hoardă și să-i instinge împotriva adunărilor Fidesz. Nu sunt mânați de intenția de a îmbunătăți situația, ci de ură.”
„Au mai rămas 55 de zile, nu am stat degeaba nici până acum. De mâine vom porni şi vom obține victoria pw 12 aprile!”
Orban în 2025: „Imperiul de la Bruxelles vrea să amestece şi apoi să înlocuiască locuitorii nativi ai Europei cu mase de invadatori din civilizaţii străine”
Discursul naționalist-conspiraționist al lui Viktor Orban nu reprezintă o noutate. În urmă cu un an, pe 15 martie 2025, la comemorarea Revoluţiei maghiare de la 1848, împotriva regimului habsburgic, premierul maghiar a înfierat dușmanii Ungariei: „imperiul Soros”, „birocraţia de la Bruxelles” etc.
„Stăpânii Europei au decis că Ucraina trebuie să continue războiul, indiferent de cât ar costa asta. Ucraina va primi rapid cadou aderarea la UE, pe banii noştri. La asta putem răspunde doar astfel: Uniune, dar fără Ucraina!”
„În urmă cu un an, întrebarea era dacă vrem să murim pentru Ucraina, acum întrebarea este dacă vrem să ne distrugă aderarea Ucrainei.”
Imperiul de la Bruxelles nu vrea să ajute Ucraina, ci vrea s-o colonizeze. Războiul este instrumentul colonizării.”
„Ascultăm de ani de zile ceea ce tot spun ei: că suntem trecutul; în 1848 spuneau că viitorul aparţinea strălucitului imperiu vienez, în 1956 spuneau că viitorul aparţinea imperiului sovietic roşu, iar acum spun că viitorul aparţine imperiului mondial al curcubeului(referire la LGBT – n. red.).”
„De cealaltă parte a oceanului a avut loc, însă, o întorsătură de situaţie, a devenit clar că noi suntem viitorul, a devenit clar că viitorul nu aparţine imperiilor, ci patrioţilor şi naţiunilor independente.”
„Au spus, de asemenea, că suntem izolaţi. Acelaşi lucru l-au spus şi în 1848, iar apoi, în toată Europa a răsunat vocea maghiarilor; chiar şi la Viena, forţele rebele au fost conduse de un tânăr maghiar. Acelaşi lucru l-au spus şi în 1956, însă până la urmă, maghiarii au fost cei care au doborât prima cărămidă din Zidul Berlinului, ceea ce a adus libertate în toată Europa. Asta au spus şi acum, că suntem izolaţi, şi totuşi, toată lumea este curioasă de noi.”
„Lupta noastră pentru libertate, la fel ca în 1848, nu reprezintă doar o problemă a maghiarilor; astăzi, bătălia se duce, de fapt, pentru sufletul lumii occidentale. Imperiul vrea să amestece şi apoi să înlocuiască locuitorii nativi ai Europei cu mase de invadatori din civilizaţii străine, vor să ne deturneze copiii şi nepoţii dinspre ordinea sănătoasă a creaţiei către haosul stilurilor de viaţă nenaturale. Imperiul vrea să răstoarne ordinea şi cultura vieţii creştine şi să ne pună în slujba zeilor războiului, în loc de pace.”
„Putem fi mândri de faptul că am fost vestitorii, iniţiatorii şi chiar deschizătorii de drum ai luptei globale pentru libertate. Slavă fiecărui maghiar care n-a dat înapoi în faţa imperiului Soros, n-a îngenuncheat în faţa Bruxelles-ului şi nu s-a predat nici imperiului liberal american (referire la fosta Administrație Biden – n. red.).”
„Avem datoria să curățăm Ungaria de gândacii care parazitează socetatea maghiară, cu finanțare internațională. Unii s-au deghizat în partide de opoziție (referire la Tisza – n. red.), alții în presă sau ONG-uri. Ne vom ocupa de toți.”
„Bătălia de astăzi se dă, de fapt, pentru sufletul lumii occidentale. Imperiul vrea să amestece şi apoi să înlocuiască populaţia indigenă a Europei cu mase invadatoare sosite din civilizaţii străine.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Mafia din justiție a suferit prima înfrângere majoră: legea de reformare a pensiilor speciale ale magistraților a fost declarată contituțională, azi, cu scorul de 6-3 la vot. Nimeni și nimic nu mai poate bloca intrarea în vigoare a legii. Decizia a fost explicată de CCR printr-un comunicat de presă.
La a șasea încercare, Curtea Constituțională (CCR) a luat, în sfârșit, o decizie: legea asumată de prim-ministrul Ilie Bolojan este constituțională. Celelalte cinci ședințe s-au încheiat cu amânări, din diferite motive sau pretexte.
CCR a avut nevoie de 70 de zile pentru a lua această decizie: din 10 decembrie 2025 până în 18 gebruarie 2026.
Saga legii este însă mai lungă. Anterior, pe 20 octombrie, o altă formă a legii a fost respinsă de CCR, cu 5-4, ca fiind neconstituțională, dintr-un motiv procedural: Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
– Advertisement –
Așadar, legea a stat blocată la CCR timp de aproape patru luni.
Legea e constituțională! Pensiile magistraților rămân speciale, dar ceva mai rezonabile
Curtea Constituţională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la noua lege asumată de Guvernul Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. CCR a stabilit că actul normativ este constituţional.
De asemenea, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan, unul dintre cei patru „PSD-iști” din CCR.
– Advertisement –
Deși era de așteptat ca decizia de constituționaliate să fie luată la limită, cu 5-4, rezultatul votului a fost suprinzător: 6-3. Asta înseamnă că unul dintre cei patru judecători numiți de PSD și-a „trădat” gașca de sabotori și a trecut de partea celor cinci „ne-PSD-iști” (doi numiți de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de actualul președinte Nicușor Dan, unul de PNL și unul de UDMR).
„Defectorul” a fost Mihai Busuioc, ultimul numit de PSD în CCR (anul trecut). De data asta, el a votat – în premieră – alături de cei 5 din „tabăra reformistă”.
În schimb, ceilalți „trei PSD-iști” – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu – au votat și de această dată împotriva legii, încercând să prelungească criza.
„Eu am votat, da. Eu sunt băiatul rău”, declarat Busuioc pentru Observator.
Cei 6 membri CCR care au votat pentru constituționalitatea legii
Simina Tănăsescu – numită în 2019 de președintele Klaus Iohannis
Mihaela Ciochină – numită în 2022 de președintele Klaus Iohannis.
Dacian Cosmin Dragoș – numit în 2025 de președintele Nicușor Dan
Iuliana Scîntei – numită în 2022 de Senat, la propunerea PNL
Csaba Ferenc Asztalos – numit în 2025 de Camera Deputaților, la propunerea UDMR
Mihai Busuioc – numit în 2025 de Senat, la propunerea PSD.
Cei 3 membri CCR care au votat împotriva legii
Cristian Deliorga – numit în 2019 de Senat, la propunerea PSD
Gheorghe Stan – numit în 2019 de Camera Deputaților, la propunerea PSD
Bogdan Licu – numit în 2022 de Camera Deputaților, la propunerea PSD.
Evoluția raportului de putere în CCR, în patru luni: de la 4-5 la 5-4 și acum 6-3
Decizia de constituționalitate putea fi luată și cu 5-4, fără „PSD-istul” Mihai Busuioc. Dar „defectarea” acestuia este semnificativă – și putea deveni decisivă – dacă „gașca PSD” ar fi încercat să boicoteze din nou ședința. În acest caz, era nevoie de 6 judecători din 9 (două treimi) pentru a se asigura cvorumul.
Interesantă și evoluția majorității „reformiste” din CCR, în cele patru luni de când această lege se află în dezbaterea Curții:
4-5 la prima ședință (20 octombrie 2025)
5-4 la următoarele 5 ședințe (10 decembrie 2025 – 11 februarie 2026) / Mihaela Ciochină a schimbat tabăra
6-3 la cea de-a 7-a ședință (18 februarie 2026) / Mihai Busuioc a schimbat tabăra.
Prima schimbare a răsturnat balanța în interiorul CCR, iar cea de-a doua a asigurat cvorumul.
Votul schizoid al lui Busuioc: și pentru lege, și împotriva ei!
Interesant, totuși, scorul cu care a fost respinsă la vot propunerea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene: 5-4. Adică vechea majoritate, cea la limită, cu Mihai Busuioc alături de „PSD-iștii” săi.
Așadar, Busuioc a acționat perfect schizoid: pe de o parte, a votat pentru sesizarea CJUE, deci amânarea pe termen lung a unei decizii CCR pe această lege; pe de altă parte, a votat că legea e constituțională!
Şedinţa de miercuri a început la ora 11.30, cu o întârziere de o jumătate de oră faţă de cea anunţată iniţial. La ea au fost prezenţi toţi cei 9 judecători constituţionali, inclusiv Gheorghe Stan, care încă se mai află în concediu parental!
Calendarul negru al legii pensiilor speciale ale magistraților, la CCR
20 octombrie 2025: CCR respinge cu un vot la limită, 5-4, prima formă a legii, pe motiv că lipsește avizul CSM. Cei 5 „frânari” sunt „PSD-iștii” (Cristia Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc) și una dintre cele două numiri făcute de fostul președinte Klaus Iohannis (Mihaela Cochină).
10 decembrie 2025: CCR amână luarea unei decizii, după ce legea a revenit într-o formă ușor modificată, având și avizul CSM (negativ, evident, dat fiind obiectivul legii).
28 decembrie 2025: Ședința CCR este întreruptă de plecarea celor patru sabotori „PSD-iști”. Din cauza lipsei de cvorum, nu poate fi luată o decizie.
29 decembrie 2025:Ședința CCR nu se poate ține, din lipsă de cvorum. Aceiași patru sabotori „PSD-iști” refuză să participe la ședință, deși se află în sediul instituției.
16 ianuarie 2026:A patra amânare decisă de CCR, de data asta ca urmare a intervenției ÎCCJ (Lia Savonea). Următoarea ședință este programată pe 11 februarie.
11 februarie 2026:A cincea amânare e decisă de CCR ca urmare a solicitării ÎCCJ de sesizare a CJUE.
18 februarie 2026: CCR ia, în sfârșit, o decizie! Legea e constituțională, deci poate fi promulgată pentru a intra în vigoare.
Comunicatul Curții Constituționale
„Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art. I pct.1, 2 și 4, ale art. III pct.1 și 2, ale art. IV și ale art. V alin. (3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Rezumat
Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.
Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023.
Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023.
Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr. 873/2010, nr. 900/2020 și nr. 467/2023.
De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Argumente
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
– legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
– eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 157;
– cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Mai știe cineva ce s-a întâmplat cu Comisia de Tăiat Hârtii? În marea coaliție a reformelor patriei mai există cineva însărcinat cu debirocratizarea? Există măcar un demnitar interesat de instituții incluzive (de egalitate de șanse), nu doar de jecmănirea populației?
Iată doar două probleme relatate de presă în ultimele săptămâni și la care nu am avut până acum timp să mă refer.
1. Înțeleg că dacă vrei să imporți o mașină, trebuie să ceri de la ANAF dovadă că nu e mașină nouă – bezna minții, din moment ce vârsta și kilometrajul sunt precizate pe actele mașinii.
2. Murim de grija micilor investitori, însă când se pune problema listării unei companii pe bursă, marii investitori șterg pe jos cu micii investitori, fiind capabili să subscrie din pix milioane peste milioane, fără să aibă suma corespunzătoare de bani în cont. Pentru ce plătim atâtea instituții care „supraveghează”, care reglementează, care asigură competiția? Ca să se asigure că oamenii bogați devin mai bogați deoarece au o șansă în plus față de micul investitor, care poate subscrie acțiuni doar dacă are bani în cont? Unde sunt cei care plâng de grija micului investitor acum? Sau cumva sunt ei înșiși mari investitori?
– Advertisement –
Ce țară e asta în care vorbim despre reforme, creștere economică și anularea privilegiilor, dar în care nu se anulează privilegii, ba chiar se construiesc altele noi, în care „măsurile de relansare” țintesc ajutoare pentru pomanagii cu conturi grase și în care nu există niciun funcționar a cărui misiune să fie, zilnic, abrogarea unor legi, reglementări și a altor bariere care fac viața grea oamenilor simpli?
Intrată anul trecut sub conducerea sinistrei judecătoare Lia Savonea, Înalta Curte de Casațe și Justiție s-a transformat într-o spălătorie de infractori, mai ales de corupți. Astăzi l-a „albit” și pe fostul ministru Dan Șova (PSD), anulându-i o condamnare definitivă.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea (56 de ani), a admis marţi, 17 februarie, recursul în casaţie formulat de fostul ministru Dan Şova (52 de ani), anulându-i condamnarea cu suspendare primită pentru trafic de influenţă în dosarul „CET Govora”. Motivul: faptele s-au prescris!
Ca să ajungă la prescrieri pe bandă rulantă, în dosare cu condamnări ale unor foști înalți demnitari, judecătorii Curții Supreme au refuzat de cele mai multe ori să aplice deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care ar fi dus la menținerea unora dintre aceste condamnări. Aceeși CJUE la care ÎCCJ, prin președinta sa Lia Savonea, încearcă să apeleze acum pentru a îngropa legea de reformare a pensiilor speciale ale magistraților…
Sentințele lui Șova: 3 ani cu executare / anulare / 4 ani cu executare / 3 ani cu suspendare / anulare
Dosarul „CET Govora” are o istorie tumultuoasă. În iunie 2018, Dan Şova a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare, însă a fost eliberat din penitenciar după numai 6 luni. Motivul: pedeapsa i-a fost anulată ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, care a constatat nelegalitatea constituirii completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
– Advertisement –
Dosarul s-a rejudecat de la zero, iar Dan Șova a primit în primă instanță, în noiembrie 2021, o pedeapsă chiar mai mare: 4 ani închisoare cu executare, la Curtea de Apel Bucureşti. La apel, însă, Înalta Curte l-a scăpat de întoarcerea în detenție: 3 ani cu suspendare, conform sentinței definitive din martie 2023.
Şova a apelat la o cale extraordinară de atac: recursul în casaţie. Instanţa supremă i-a acceptat acțiunea, iar azi a decis încetarea procesului penal împotriva fostului demnitar PSD, pe motiv că faptele s-au prescris.
Dan-Coman Șova a fost senator PSD de Olt în legislatura 2008-2012, dar și ministru în cele două guverne conduse de prietenul său Victor Ponta (2012-2015): ministru pentru relația cu Parlamentul, apoi ministru delegat pentru proiecte de infrastructură.
– Advertisement –
Decizia ÎCCJ dn 17 februarie 2026
„Admite recursul în casaţie declarat de inculpatul Şova Dan-Coman împotriva deciziei penale nr. 90/A din data de 1 martie 2023 pronunţate de ÎCCJ, în dosarul nr. 3070/1/2021.
Casează, în parte, decizia penală recurată, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului Şova Dan-Coman pentru infracţiunea de trafic de influenţă.
În baza art. 448 alin. (2) lit. a) teza a II-a din Codul de procedură penală (Cpp), raportat la art. 438 alin. (1) pct. 8 din Cpp, reconfigurat prin Decizia nr. 50/2025 a Curţii Constituţionale şi art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Şova Dan-Coman pentru infracţiunea de trafic de influenţă.
Anulează formele de executare emise în cauză cu privire la inculpatul Şova Dan-Coman.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate care nu sunt contrare prezentei hotărâri. Definitivă.”
PSD-ist, deci corupt: Dan Șova
I-a fost confiscată șpaga de 100.000 de euro
Prin încetarea procesului penal, rămâne în vigoare decizia privind confiscarea sumei de 100.000 euro de la Dan Şova.
Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător în schimbul traficării influenţei pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 de euro pe lună.
Anchetatorii mai susţin că Mihai Bălan a produs societății CET Govora un prejudiciu de peste 1,3 milioane de lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.
Conform DNA, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.
În cea de-a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 de euro, indică procurorii.
DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea (PSD) a unui imobil situat în Bucureşti.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Menţinerea unei igiene orale riguroase nu protejează doar dinţii, ci poate fi asociată şi cu un risc mai scăzut de apariţie a numeroase boli, inclusiv demenţa.
Specialiştii susţin că periajul dentar de trei ori pe zi şi controalele stomatologice regulate pot avea efecte dincolo de sănătatea orală, informează News.ro.
Bacteriile din gură pot duce la Alzheimer, cancer, boli cardiovasculare, diabet, demenţă, artrita reumatoidă etc.
Se ştie că sănătatea orală influenţează starea generală de sănătate, iar cercetări anterioare au asociat răspândirea bacteriilor din bolile cavităţii bucale cu boala Alzheimer, cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul şi alte afecţiuni.
Noi date, prezentate în cadrul conferinţei anuale a American Association for the Advancement of Science (AAAS), desfăşurată săptămâna trecută în statul Arizona (SUA), arată că sănătatea orală ar putea fi legată de riscul pentru peste 50 de afecţiuni sistemice. Printre acestea se numără demenţa şi artrita reumatoidă.
– Advertisement –
„În prezent, considerăm că menţinerea sănătăţii dinţilor poate fi asociată cu un risc redus pentru peste 50 de afecţiuni sistemice”, a declarat Alpdogan Kantarci, profesor la Facultatea de Stomatologie a Universităţii din Minnesota, în cadrul evenimentului intitulat „Cavitatea bucală, poartă către sănătatea generală”.
Potrivit acestuia, studii recente arată că persoanele cu boli uşoare sau moderate care-şi îngrijesc constant dinţii, merg regulat la dentist şi fac igienizări profesionale au rezultate mai bune la testele cognitive.
Atenție la parodontită!
Un factor important este parodontita, o formă agresivă de boală gingivală, care este considerată un factor de risc pentru afecţiuni precum artrita reumatoidă şi demenţa.
– Advertisement –
Atunci când bacteriile din infecţiile orale ajung în sânge şi la nivel cerebral, pot provoca inflamaţie cronică, iar aceasta poate declanşa reacţii ale sistemului imunitar împotriva articulaţiilor şi poate accelera formarea plăcilor care perturbă transmiterea semnalelor între celulele nervoase şi favorizează declinul cognitiv.
Nu există însă dovezi că boala gingivală provoacă direct demenţa sau artrita.
Ţările europene cu cele mai mari probleme de igienă dentară
Marea Britanie este adesea asociată cu o stare precară a sănătăţii dentare, dar multe alte ţări europene se confruntă în continuare cu dificultăţi în privinţa igienei orale.
Un studiu din 2022 arată că Norvegia este ţara cu cea mai mare preocupare pentru sănătatea dentară, în timp ce Serbia s-a clasat pe ultimul loc, alături de Letonia şi Polonia.
În ceea ce priveşte vizitele la dentist, Olanda s-a situat pe primul loc, cu cea mai mare frecvenţă a controalelor, în timp ce Portugalia, Irlanda şi Marea Britanie s-au numărat printre ţările cu cele mai puţine prezentări la cabinetul stomatologic.
Diferenţele sunt explicate printr-un ansamblu complex de factori socio-economici. Costurile ridicate, listele lungi de aşteptare şi distanţa faţă de serviciile stomatologice limitează accesul populaţiei.
Persoanele în vârstă sunt cele mai afectate. Potrivit datelor Eurostat din 2024, cetăţenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 65 de ani raportează mai frecvent nevoi stomatologice neacoperite (probleme stomatologice pentru care n-au primit îngrijirea necesară), comparativ cu cei cu vârste între 16 şi 44 de ani.
Invocând epidemia de obezitate din Marea Britanie, prof. Kantarci a afirmat că dependenţa lumii occidentale de alimentele ultraprocesate contribuie, de asemenea, la deteriorarea sănătăţii dentare.
Alpdogan Kantarci:„Considerăm că lumea occidentală are un acces mai bun la îngrijiri stomatologice, dar aţi fi surprinşi să vedeţi că alimentele procesate, dieta bazată pe alimente care necesită puţin efort de masticaţie, lipsa activităţii fizice, obezitatea şi alţi factori ne predispun la probleme dentare mai mult decât oriunde în lume”.
Pe limbă pot fi la fel de multe bacterii ca pe dinţi
Cel mai recent sondaj privind sănătatea orală a adulţilor (Adult Oral Health Survey – AOHS) a arătat că 41% dintre locuitorii Marii Britanii aveau carii dentare, în creştere semnificativă faţă de 28% în 2009. Aproape jumătate dintre participanţi au declarat că starea dinţilor le afectează considerabil viaţa de zi cu zi.
Specialiştii recomandă periajul dentar înainte de culcare şi după consumul de alimente bogate în zahăr, utilizarea unei periuţe electrice şi curăţarea limbii, unde se pot acumula la fel de multe bacterii ca pe suprafaţa dinţilor.
Mesajul transmis la conferinţă este unul clar: o igienă orală mai bună contribuie la menţinerea sănătăţii generale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI.Vă mulțumim!
Miercuri, 25 februarie, intră în vigoare Autorizaţia Electronică de Călătorie în baza căreia cetățenii Uniunii Europene vor putea călători în Marea Britanie. Documentul costă 16 lire sterline, echivalentul a 18 euro sau 94 de lei.
Într-un anunț postat pe pagina sa de Facebook, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti precizează: ”Autorizaţia Electronică de Călătorie (ETA) intră în curând în vigoare! Începând cu 25 februarie 2026, cetăţenii europeni, inclusiv cei români, care călătoresc în Regatul Unit în scop turistic, vizită sau scurtă şedere vor avea nevoie de o ETA”.
ETA este o permisiune digitală de călătorie, valabilă doi ani sau până la expirarea paşaportului titularului, care permite multiple călătorii în Marea Britanie.
Costul autorizației este de 16 lire sterline (echivalentul a 18 euro sau 94 de lei).
– Advertisement –
Solicitarea pentru obținerea autorizației se poate face prin aplicaţia oficială UK ETA sau pe GOV.UK/ETA.
O autorizaţie electronică de călătorie (ETA) permite călătoria în Marea Britanie pentru turism, pentru a vizita familia sau din anumite alte motive, pentru o perioadă de până la 6 luni.
După depunerea solicitării, decizia va fi primită prin e-mail de la UK Visas and Immigration (UKVI), de obicei în decurs de o zi. Termenul însă poate fi de până la 3 zile lucrătoare (luni–vineri) pentru primirea unei decizii.
– Advertisement –
Răspunsul prin e-mail va conţine numărul de referinţă ETA, format din 16 cifre.
Pe durata valabilităţii autorizației ETA, numărul călătoriilor în Regatul Unit este nelimitat.