ziaristii.com

Etichetă: Curtea de Apel Brasov

  • Hrebenciucii, condamnați în dosarul retrocedării ilegale a 43.000 de hectare de pădure. Tatăl – 2 ani cu executare, fiul – 2 cu suspendare. În același dosar, un judecător corupt a luat 6 ani

    Viorel Hrebenciuc, fosta eminență cenușie a PSD din anii 1990 și începutul anilor 2000, a fost condamnat joi la doi ani de închisoare cu executare de către Curtea de Apel Brașov în dosarul retrocedării ilegale a 43.000 de hectare de pădure. În același dosar a fost condamnat și fiul său, Andrei Hrebenciuc, tot la doi ani de închisoare, dar cu suspendare.

    Sentința pronunțată de Curtea de Apel Brașov nu e definitivă.

    Dosarul retrocedării ilegale a 43.227 de hectare de pădure este unul cu cântec. Procesul trenează de foarte mulți ani, iar PSD a făcut eforturi uriașe să-l salveze pe Hrebenciuc. În baza deciziei Curții Constituționale, s-au anulat interceptările convorbirilor, mesajele și înregistrările ambientale care-l incriminau pe liderul PSD, dar fuseseră obținute de DNA cu ajutorul SRI.

    Procesul s-a reluat de la zero la Curtea de Apel Brașov, scrie G4Media, iar de un an și jumătate (februarie 2020) se readministrează probe, se reaudiază martori, se ascultă înregistrări, se iau din nou declarații inculpaților.

    În același dosar în care au fost condamnați Hrebenciuc tatăl și fiul a mai fost condamnat la doi ani de închisoare și fostul deputat PSD Ioan Adam. De asemenea, a fost „căptușit“ cu 6 ani de închisoare și fostul judecător Ordog Lorand Andras.

    Alte 7 persoane au mai fost condamnate la diverse pedepse în acest dosar. Toate pot face apel.

    AICI puteți citi toată sentința pe scurt publicată pe portalul instanțelor de judecată.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * DNA i-a băgat frica în oase! După 3 luni de tergiversări, Piedone a demolat chioșcurile de la metrou Izvor imediat ce s-a aflat că i-a cerut cotă-parte baronului Rădoi ca să nu le dărâme

    * Filiera din justiție care l-a scos pe Dragnea din pușcărie. Rolul judecătoarei anti-#Rezist de la Giurgiu, anchetată de DNA după ce l-a eliberat din arest pe Sile Cămătaru

    * Semnatara documentului anti-Orban trimis din Cancelaria premierului Cîțu este Mioara Costin, care lucrează la Guvern de 3 luni. Ea l-a înlocuit pe Andi Manciu la șefia Grupului de Comunicare Strategică

    * Previziuni electorale 2024: Emil Boc câștigă turul 1 la prezidențiale și intră în finală cu candidatul USR-PLUS. PSD se scindează

    * Un extremist AUR face lista „trădătorilor nenorociți” care o susțin pe Clotilde Armand. Sunt amenințați și „cei din justiție și structurile de stat”

    * VIDEO. Roșca Stănescu către PSD-iști: “Hai, ieșiți la drumul mare!“. Eliberarea lui Dragnea le dă curaj borfașilor

    * Radu Moraru, amendat pentru fantasmele cu teste anti-Covid prin „bețișoare băgate în fund”. „Vor să ia teste din anus. E sodomizare!”

    * Moartea subită a jurnalistului Mihai Dolinschi. A fost găsit „într-un lac de sânge”, la 29 de ani

    * Florin Călinescu se desparte de „actualul management” al Pro TV. Renunță și la „Românii au talent”. Continuă doar la Partidul Verzilor, pentru că are de luptat cu „câteva personaje mondiale” și cu „câțiva de pe aici”!

    * VIDEO. Bătaie în direct, la TV, între politicieni din Moldova. Fostul adjunct al ministrului de Interne a rămas lat

  • Decizie istorică a Justiției române: crearea pe Facebook a unui cont cu numele altei persoane este infracțiune

    Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie istorică pentru România: crearea pe rețelele sociale a unui cont fals, cu numele altei persoane, este infracțiune și se poate pedepsi cu pușcăria, anunță Agerpres.

    Sentința este extrem de importantă pentru că pune astfel capăt unui vid legislativ care a permis, de-a lungul anilor, abuzuri și prejudicii masive pentru nenumărate persoane.

    ICCJ a stabilit că deschiderea unui cont pe rețele de socializare sau pe site-uri folosind numele altei persoane, precum și încărcarea de informații, fotografii și imagini video în acele conturi, este infracțiune.

    S-a ajuns aici de la un caz concret. Curtea de Apel Brașov a sesizat ICCJ pentru a lămuri o chestiune de drept într-un dosar în care un bărbat fusese condamnat la 3 ani și 8 luni de închisoare pentru șantaj, fals informatic și violarea vieții private.

    Conturile false sunt deschise pe numele altor persoane, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, pentru a le discredita

    Fusese, de fapt, un caz clasic de „revenge porn” – așa cum e cunoscut acest tip de infracțiuni în cazuistica internațională. Individul, pentru a se răzbuna pe fosta sa iubită, a deschis conturi false, folosind numele acesteia, pe Facebook și pe un site pentru adulți. A încărcat fotografii și filmulețe cu femeia dezbrăcată sau întreținând relații sexuale. De pe contul fals de Facebook cu numele victimei, le-a trimis altor persoane fotografii cu fosta iubită dezbrăcată.

    Bărbatul a șantajat-o pe fată, spunându-i că, dacă nu reia relația cu el, va folosi Internetul pentru a o compromite.

    Curtea de Apel Brașov, care a judecat apelul făcut de bărbat la prima sentință, a sesizat ICCJ, pentru a se lămuri dacă constituie sau nu infracțiune deschiderea unui profil, pe rețelele de socializare, pe numele altei persoane: “Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului“.

    Decizia ICCJ va constitui un reper de acum înainte în toate procesele de acest tip. Curtea de Apel Brașov motivase că, în dosare asemănătoare, s-au dat decizii diferite, de la condamnare până la achitare.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Predoiu o acceptă pe Țînț președinte CSM. Judecătoarea a făcut parte din grupul Savonea

    Judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ a fost aleasă, miercuri, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

    „Miercuri, în cadrul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului doamna judecător Nicoleta Margareta Ţînţ, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii”, a informat CSM, într-un comunicat transmis de Agerpres.ro.

    Surse din cadrul Consiliului au precizat, pentru AGERPRES, că Ţînţ a fost aleasă cu 15 voturi ”pentru” şi 4 – ”împotrivă”.

    Pe 10 decembrie, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a amânat alegerea unui nou preşedinte, după ce la votul pentru desemnarea Nicoletei Margareta Ţînţ a ieşit de două ori egalitate – 9 voturi „pentru”, 9 „împotrivă” şi un vot nul.

    Nicoleta Margareta Ţînţ a fost desemnată, prin vot, de Secţia pentru judecători a CSM pentru a candida la funcţia de preşedinte al Consiliului.

    Nicoleta Margareta Țînț vine de la Curtea de Apel Brașov. Ea a făcut parte din grupul Liei savonea și a votat toate propunerile acesteia. Din acest grup au mai făcut parte judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena.

    Judecătoarea Țînț a devenit șefa CSM în urma demersurilor făcute de ministrul justiției Cătălin Predoiu care nu dorea un blocaj al acestei instituții.

    Conform unor surse, au existat contacte între membrii CSM, iar Predoiu a reușit să mute voturi către judecătoarea Țînț, cu promisiunea acesteia că va scoate instituția din epoca Savonea.

    „Obiectivele pe care mi le-am propus în proiectul de candidatură (…) sunt centrate pe realizarea unor măsuri concrete menite să asigure îndeplinirea efectivă şi sub toate dimensiunile sale a rolului constituţional al Consiliului de garant al independenţei justiţiei, dar, în egală măsură, şi pentru a consolida încrederea magistraţilor în capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a gestiona corespunzător toate problemele justiţiei”, a declarat Margareta Țînț, citată de Agerpres.ro.

    Judecătoarea Andreea Annamaria Chiș de la Curtea de Apel Cluj a votat și de această dată împotriva judecătoarei Țînț, spunând că aceasta a susținut toate deciziile controversate ale Liei Savonea.

    „Lia Savonea nu a luat decizia singură. Ea a avut sprijinul unei părți a CSM din care, cu regret îți spun că ai făcut parte. Noi nu am văzut în tine un sprijin ca ele să se oprească. În loc să vină un mesaj, hai să rezolvăm problema, a venit un mesaj de revocare a vicepreședintelui pe care l-ai semnat si tu. Nu am văzut din partea ta, Nicoleta, o susținere a recomandărilor MCV și GRECO. Eu acum am nevoie de fapte, mie nu-mi ajunge un cuvânt. Nu am o chestiune personală cu colega Țînț. Am o problemă cu colega care a avut anumite proiecte, care a avut anumite poziții”, a declarat judecătoarea Chiș, citată de Ziare.com.

    Cine sunt membrii CSM?

    Consiliul Superior al Magistraturii are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

    Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

    Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

    Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

    În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea – Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ – Curtea de Apel Braşov, Andreea Annamaria Chiş – Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag – Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina – Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan – Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu – Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

    Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac – Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

    Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri ai CSM din partea societăţii civile.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!