ziaristii.com

Categorie: Opinii

  • Ucraina ca un abator – Ziariștii

    Ucraina a devenit o țară cât un abator, în care măcelarul nu-și ia pauză, măcar cât să ascută cuțitele. E treaz, mereu activ, iradiind moarte. Putin pulverizează oameni, orașe, vieți și destine. L-ar distruge și pe Dumnezeu, dacă i s-ar părea că e mai puternic și mai veșnic decât el. Un singur țar ajunge. Nu e loc pentru doi, nici în cer, nici pe pământ.

    Toți cei care scriem despre războiul din Ucraina o facem ca să ținem treaz interesul pentru cei care zilnic mor sau suferă pierderi ireparabile. Rândurile noastre sunt, mai ales, dedicate celor ce riscă să nu mai simtă că, la doi pași, oameni nevinovați sunt măcelăriți în manieră industrială. Riscăm dezumanizarea, la răcoarea unei beri văratice și tihna unei vacanțe.

    Când nu vezi Răul, poți crede că nu există. Iar când te lovește, e prea târziu să țipi, căci ești mort deja. A ști în permanență cine-ți sunt dușmanii de moarte nu e obsesie, ci înțelepciune. Fiecare zi în care cunoști cine și cum vrea să te ucidă e o zi în care ești viu, alături de cei dragi, pe pământul patriei tale. Popoarele care au înțeles asta sunt puternice și libere, au drapel și țară.

    A obosi e omenește, chiar și când e despre război, mai ales dacă ți se pare că e doar al altora. A-ți aminti zilnic că fiecare bombă detonată de Putin în Ucraina e o bombă care nu explodează în România, asta poate fi istovitor, deși e adevărul. Mulți dintre cei care au susținut faptic sau moral Ucraina și refugiații ucraineni au obosit. Vor să se bucure de vară, soare, mare.

    Să nu cădem în capcana uitării! Altfel, ce ne va trezi va fi o bombă mare, cu fața lui Putin rânjind, spulberând amintirea nostră de pe pâmânt.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Propagandistul-șef al lui Putin: „Să ardeți în focurile iadului!” / „Tovarășul Stalin a greșit când a permis existența Germaniei” / „Gorbaciov a greșit când a permis reunificarea Germaniei”

    * Rușii bombardează din nou Kievul! Trimit rachete de la distanță. O fetiță de 7 ani, scoasă de sub dărâmături. Joe Biden: „Încă o barbarie a lor”

    * Rușii l-au reactivat și trimis pe front pe Pavel, un general obez, veteran al războiului din Afganistan. Are 67 de ani, 127 de kilograme și bea o sticlă de vodcă pe zi

    * VIDEO. O rachetă trimisă de ruși, în Lugansk, s-a întors și a lovit punctul de lansare, provocând o explozie catastrofală!

    * Fost combatant în Grupul Wagner: „Mercenarii au pierderi foarte mari în Ucraina. Generalii n-au milă de ei. Disprețul pentru viața umană face parte din istoria Rusiei“

    * L-au prins pe „Prince”! Fugarul Paul a fost înșfăcat pe stradă, la Paris. Escrocul se ascundea din 2020 de o condamnare la 3 ani și 4 luni de pușcărie

    * Chesnoiu, ministrul pus sub acuzare de DNA pentru corupție, a fost aplaudat furtunos de grupul PSD în Parlament. „Sunt nevinovat!”

    * VIDEO. PSD-istul pervers care i-a cerut favoruri sexuale unei tinere pentru a o angaja la Primărie: „Sunt un familist convins!”

    * Prins că a trucat un concurs de angajare, ministrul Chesnoiu (PSD) și-a dat demisia de la Agricultură, dar nu și din Parlament. DNA cere ridicarea imunității sale parlamentare

    * Dulce ca mierea e pușcăria patriei. Cazul Elena Udrea

  • Dulce ca mierea e pușcăria patriei. Cazul Elena Udrea

    Dulce ca mierea e pușcăria patriei. Cazul Elena Udrea

    În fața evidenței că a furat de-a rupt, organizând pelerinajul genților cu bani prin biroul său ministerial, Elena Udrea se apără cu prescripții, excepții, decizii ale CCR, recursuri în casație. Altfel spus, ne scuipă-n față: da, mă, v-am făcut la buzunar, dar nu vreau să stau în pușcărie! Exact „modelul Adrian Năstase – Dan Voiculescu”, pe care altădată se făcea că-i detestă.

    De o săptămână, Elena Udrea e la Târgșor, la pușcăria de femei. Aducerea ei în țară a fost precedată de fuga rușinoasă pe la Giurgiu, cu direcția Grecia, și de sejurul de 64 de zile în pușcării din Bulgaria. Fosta „blondă de la Cotroceni” are de executat o pedeapsă de 6 ani de închisoare, în dosarul „Gala Bute”.

    În toate etapele fugii și detenției sale, în România sau Bulgaria, la fel ca și odinioară în Costa Rica, Elena Udrea s-a plâns că e victimă politică, s-a smiorcăit că e vânată de „statul paralel” (aici au ajutat-o, din interes, Gâdea și Antena 3), a invocat tot felul de chichițe avocățești pentru a scăpa de închisoare.

    Pentru Elena Udrea, fost ministru care zicea că susține întărirea justiției (a și făcut pe curierul între Traian Băsescu și Victor Ponta, pentru ca Laura Codruța Kovesi să primească un nou mandat în fruntea DNA), deciziile definitive ale instanțelor de judecată nu valorează nici cât o bucată de hârtie igienică. A hotărât Înalta Curte că Udrea trebuie să stea 6 ani după gratii? Vax: Udrea zice că locul ei nu e în pușcărie. Și fuge – o dată, de două ori -, deși se jurase că nu mai pleacă nicăieri, stă aici să-și asume martiriul.

    Și mai zice Udrea că 4 judecători din 5 sunt proști sau răi sau vai-vai-vai, pentru că au condamnat-o nevinovată. Super-Judecătoarea Udrea, Super-Magistratul care e mai tare decât toate completurile de la Înalta Curte. Nici nu ne mai trebuie justiție, o desființăm: va judeca Udrea toate procesele din România. De fapt, nu le va judeca, pentru că e pierdere de vreme: va da direct sentințele. Și va zice: nevinovat, nevinovat, nevinovat, nevinovat… hai, gata, toată lumea la furat!

    Sentințele cu adevărat istorice vor fi date însă chiar în dosarele sale. Super-Judecătoarea Udrea, întrunită în complet de 5 (ea cu ea, cu ea, cu ea și cu ea), va anunța implacabila decizie de achitare pe motiv că „fapta nu există”, iar sacoșele nu erau pline cu bani, ci cu semințe de bostan și de floare.

    Nu credeți că Elena Udrea poate fi Super-Judecătoare? Pardon, dar ea este deja! De luni de zile ne spune care sentință e corectă și care e greșită, în ceea ce o privește. Ne spune cum trebuie să fie pusă în libertate (în dosarul „Gala Bute”), dar și cum, ulterior, trebuie lăsată în libertate (în dosarul „Hidroelectrica”).

    Apropo, Elena Udrea cere să fie închis definitiv dosarul „Hidroelectrica” pe motiv că faptele s-ar fi prescris. Așadar, nu contează că Udrea a fost mituită de Bogdan Buzăianu cu 3,8 milioane de dolari (la geantă, prin intermediul mogulului de presă Radu Budeanu, fostul soț al anarhistei Dana Budeanu) + 900.000 de euro (creanța pe care Buzăianu o avea de recuperat de la Bobby Păunescu și prin intermediul căreia, conform rechizitoriului DNA, Udrea a ajuns patroana reală a ziarului „Evenimentul zilei”, cu paravan penal – Dan Andronic). Contează doar că ar fi intervenit prescripția, așa cum a calculat-o Super-Judecătoarea Udrea.

    Dacă va reuși să blocheze judecarea dosarului „Hidroelectrica” și să scape, astfel, de acuzațiile grave care-i sunt aduse, Elena Udrea nu va fi mai puțin infractoare, ci doar va scăpa de pușcărie. Dovezile hoției sale se află în rechizitoriul DNA și sunt zdrobitoare. De exemplu, Radu Budeanu a povestit în detaliu cum i-a predat Elenei Udrea geanta cu 3,8 milioane de dolari, cadou de la Bogdan Buzăianu. Era răsplata pentru contractele de energie ieftină de la Hdroelectrica, adică din avuția poporului român.

    Achitarea pe motiv de prescripție ar fi o ușurare pentru Elena Udrea, dar disprețul popular ar urmări-o toată viața. Orice precupeață va zice: e o hoață, a furat, dar n-a fost judecată.

    Pe alt front, avocații Elenei Udrea (slavă Domnului, are cu ce-i plăti!) forțează scoaterea acesteia din pușcărie, printr-un recurs în casație introdus la Înalta Curte. Așadar, sentința definitivă să nu mai fie chiar definitivă.

    Ar mai fi de observat cum își aruncă Udrea inclusiv fetița în bătălia pentru propria-i libertate. Cică i se rupe inima că nu poate să stea cu micuța. Dar nu i s-a rupt nimic, nici măcar pipota, când a luat șpăgi faraonice, știind totuși că dacă va fi prinsă, ar putea fi trimisă o vreme la izolare.

    Doamna Udrea, mai ușor cu victimizarea! Știți foarte bine că ați furat mult mai mult decât scrie prin rechizitoriile procurorilor, că doar n-oți fi fost prinsă de fiecare dată când vi s-a lungit mâna.

    În fond, nici pușcăriile nu mai sunt ca altădată, când adevăratele victime politice, gen  Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu sau Corneliu Coposu, erau zdrobite de bestiile staliniste. Acum e dulcegărie.

    Rezistați, doamna Udrea! #Rezist!

    Dulce ca mierea e pușcăria patriei.

    Alte editoriale de GRIGORE CARTIANU

    * Micul turnător Băsescu, hăituit de marele turnător Voiculescu cu abjecta „lege a lui Iohannis”. De Iliescu nu se atinge nimeni

    * Marea înfrângere a unui politician mărunt: Klaus Iohannis

    * PNL-ule, ridică-te și umblă!

    * Ciuma lui Iohannis

    * De ce a devenit Gâdea mare susținător al lui Cîțu

    * Scrisoarea secretă a lui Cîțu către talibani

    * Adio, Colonele! Te las cu rucsacul tău plin cu pietre, care ți-a încovoiat spinarea. Curea și Andronic să-ți lumineze calea!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Extraterestrul David Popovici, dublu campion mondial la seniori, deși are doar 17 ani și 9 luni! Din 1973, nimeni n-a mai reușit „dubla” 100 + 200 de metri liber

    * Nepoata directorui SRI din regimul Iliescu, salariu de 11.000 de euro pe lună la stat. Ioana Timofte a făcut o facultate particulară și a fost pusă șefă la ISCIR București

    * Tragedie șocantă în Sălaj: foișorul s-a prăbușit peste subprefectul Ţurcaş (PNL) și l-a omorât! Oficialul participa la un eveniment alături de alți politicieni din zonă

    * VIDEO. George Simion a încercat o nouă provocare de tip rusesc la adresa Maiei Sandu. A zburat la Chișinău deși are interdicție de intrare în Republica Moldova până în 2023. A fost trimis la București cu primul avion

    * Un „locotenent” al lui Miron Cozma, anchetat pentru mineriada din 13-15 iunie 1990, e finanțat de Guvernul PSD-PNL, la Chicago! Anul trecut i-au fost alături ambasadorul Muraru și consulul Trifan

    * Victor Rebengiuc, la 89 de ani: „Gata, s-a terminat! Nu mai am nicio speranță. Ce-am votat eu nu mai există. S-a dus, s-a împrăștiat, s-a înălțat la ceruri”

    * Digi 24 l-a scos din grilă pe Cristian Tudor Popescu. „Ar fi trebuit să mă despart de mult de Digi 24” / „Diagnosticele puse au fost considerate mai dăunătoare pentru imaginea postului decât boala”

    * VIDEO. Cristoiu și Turcescu întețesc propaganda pro-Putin: „Aceste sancțiuni sunt îngrijorătoare, automate, orice-ar face Rusia” / „Occidentului i-a trebuit acest război mai mult decât lui Putin” / Pentru încheierea războiului, Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei

    * Ce i-a cerut Zelenski lui Iohannis: 1. urgentarea exportului de cereale ucrainene prin portul Constanța; 2. fabricarea de muniție pentru armamentul ex-sovietic al Kievului

    * Propagandista-șefă a Kremlinului: „Speranța noastră este o foamete

    * Un ofițer rus a scris că Ucraina nu mai există ca stat. Acum nu mai există el ca om. A fost lichidat, la 23 de ani

  • Cine ne apără de invazia pașnică? – Ziariștii

    Cine ne apără de invazia pașnică? – Ziariștii

    În ultimul timp am scris, cu neliniște, câteva materiale în mass-media din Țară, atenționând opinia publică și autoritățile române că în urma unei scurte călătorii, făcute în câteva județe, am rămas neplăcut surprins de numărul mare de români de rând care îi dădeau dreptate lui Putin și așteptau capitularea Ucrainei.

    În urma materialelor publicate, am primit mai multe replici tăioase, al căror conținut se rezuma la constatarea că în România „putiniștii” sunt un grup foarte restrâns și singular, care nu adună nici măcar jumătate de procent din populație.

    Crezând că am avut ghinion întâlnind ocazional mai mulți români rusofili, am decis să mai aștept cu temerile mele până la apariția unor date mai reprezentative din sondaje.

    Iată că au apărut și primele probe: Consiliul European pentru Relații Externe a realizat, recent, un sondaj în mai multe state din UE, iar datele publicate arată cât de adânc au afectat războiul hibrid și propaganda rusească țările care s-au crezut imune la rusofilia propagată subtil și nu și-au securizat suficient instituțiile și spațiul informațional.

    Astfel, la întrebarea „Cine este de vină pentru războiul din Ucraina?”, 21% dintre români învinovățesc UE, NATO, SUA și doar 58% cred că e vina Rusiei. În Finlanda, de exemplu – care, de nevoie, după război, se tot îmbrățișa cu Rusia, având o frontieră comună de peste 1.300 de kilometri -, doar 5% cred că de vină ar fi UE, NATO sau SUA, iar 90% consideră că e vina Rusiei.

    Sondajul mai arată că aproape un sfert dintre români cred că Rusia vrea să facă pace în Ucraina, dar Occidentul o împiedică.

    Alecu Reniță

    Reiterez observațiile și îngrijorările mele: frații din dreapta Prutului au pierdut foarte mult din imunitatea genetică față de Rusia imperială. De la Ion Cristoiu până la Adrian Severin, curge un șuvoi de rusofilie „inocentă”, menit să tulbure mințile românilor șovăielnici și ale șoșoacelor purtătoare de infecții străine.

    Propaganda rusească și gama ei complexă de narative pot buimăci și mințile lucide, darmite pe cele fără nicio înțelegere istorică a pericolelor pe care le aduce Rusia imperială.

    Vă rugăm, mai ascultați, din când în când și vocea românilor din Basarabia, care au fost siliți să trăiască împreună cu „eliberatorii” sovietici și au cunoscut pe propria piele ce înseamnă, în realitate, „paradisul rusesc”!

    De la Chișinău se vede foarte bine că România noastră se află în prima linie a războiului hibrid, pe care îl poartă Rusia imperială împotriva popoarelor libere și independente. E o iluzie că poți câștiga ceva în fața propagandei rusești, mizând doar pe reflexele ereditare ale românilor în fața dușmanului natural al țării.

    Îmi doresc foarte mult ca fiecare român care a avut norocul să se nască în dreapta Prutului să conștientizeze până la capăt: există o invazie a Rusiei imperiale mult mai periculoasă decât cea militară – invazia pașnică, blândă, care urmărește ca o națiune să-și piardă încrederea în sine, să renunțe treptat la reperele ei de bază și să se lase ademenită de valorile înșelătoare, semănate timp îndelungat, cu migală, pe diferite căi, sub diferite forme ascunse, în masele largi și în clasa ei conducătoare coruptă, nepăsătoare și cosmopolită.

    Înainte de a fura pământul unei țări libere, Rusia imperială fură sufletul unei națiuni, lăsând-o fără vlagă și motivație să-și mai apere țara.

    Câte state din UE ar avea curajul să pună mâna pe arme, să iasă în fața tancurilor rusești și să-și apere pământul, suveranitatea și libertatea? Scholz, Macron, Draghi, Orban? Dacă n-ar fi NATO în Europa, hoardele flămânde și sălbatice ale lui Putin ar sparge astăzi vitrinele magazinelor de la Bruxelles și ar țopăi kazaciokul la Lisabona.

    După ce serviciile secrete rusești, prin agenții lor gen Iurie Roșca – susținut masiv aproape două decenii (1990-2009) de anumite forțe și instituții-cheie de la București -, și-au încheiat misiunea în stânga Prutului, fragmentând și anihilând Mișcarea de Renaștere Românească, batjocorind, confiscând și profanând Idealul românilor din Basarabia –Reîntregirea națiunii române –, aceste servicii rusești și-au transferat „experții” și o parte din rețelele lor în România, pentru a fortifica și extinde „lumea rusă” dincolo de Prut. Narativele? Ascultați-le de la „maestrul” Ion Cristoiu, laolaltă cu pledoariile pravoslavnice și antieuropene ale șoșoacelor consiliate de ambasadorul rus Valerii Kuzmin, care a fost transferat de la Chișinău la București.

    Nu vreau să-mi pierd timpul în polemici sterile cu „pravoslavnicii rusofili și putiniștii” din Țară, fiindcă dușmanul e la poartă și plănuiește să ne intre în familie și în casă, să ne omoare fizic și moral, să ne falsifice identitatea.

    Da, desigur, NATO este foarte importantă pentru România, dar scutul și sabia, care ne pot apăra sufletele și ființa națională de invazia pașnică a Rusiei imperiale, au fost, sunt și vor rămâne pe seama noastră, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * Moldo-ivanii. Pe două scaune… stricate și rușinoase

    * Gând sincer pentru un „pravoslavnic”

    * Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc

    * Răspuns unui „frate-putinist” din dreapta Prutului

    * Răspuns unei „savante” îndrăgostite de Putin

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. George Simion a încercat o nouă provocare de tip rusesc la adresa Maiei Sandu. A zburat la Chișinău deși are interdicție de intrare în Republica Moldova până în 2023. A fost trimis la București cu primul avion

    * Țări mici, dar curajoase: Lituania rupe legătura terestră a Rusiei cu enclava Kaliningrad, Moldova interzice propaganda TV rusească

    * VIDEO. Cristoiu și Turcescu întețesc propaganda pro-Putin: „Aceste sancțiuni sunt îngrijorătoare, automate, orice-ar face Rusia” / „Occidentului i-a trebuit acest război mai mult decât lui Putin” / Pentru încheierea războiului, Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei

    * Un „locotenent” al lui Miron Cozma, anchetat pentru mineriada din 13-15 iunie 1990, e finanțat de Guvernul PSD-PNL, la Chicago! Anul trecut i-au fost alături ambasadorul Muraru și consulul Trifan

    * Victor Rebengiuc, la 89 de ani: „Gata, s-a terminat! Nu mai am nicio speranță. Ce-am votat eu nu mai există. S-a dus, s-a împrăștiat, s-a înălțat la ceruri”

    * Ticăloșia șoferiței bete care a omorât 4 oameni: susține că nu ea se afla la volan, deși SMURD-ul a găsit-o pe locul șoferului!

    * Sfârșitul imposturii: Cornel Dinu rămâne fără certificatul de revoluționar, obținut pentru „meritul” de a fi avut grijă de Nina Iliescu și de a fi lucrat în echipa de dezinformare a lui Dan Marțian, în TVR

    * Digi 24 l-a scos din grilă pe Cristian Tudor Popescu. „Ar fi trebuit să mă despart de mult de Digi 24” / „Diagnosticele puse au fost considerate mai dăunătoare pentru imaginea postului decât boala”

    * Ministrul Apărării din Ucraina: „Vom porni să ne eliberăm teritoriile ocupate. Toate! Inclusiv Crimeea”

    * Medvedev recidivează: „Cine spune că în doi ani Ucraina va mai exista pe hartă?”. Tocmai spusese că nu va avea odihnă până nu va extermina poporul vecin

    * Un ofițer rus a scris că Ucraina nu mai există ca stat. Acum nu mai există el ca om. A fost lichidat, la 23 de ani

  • Păzea! Vin pacificatorii ruși! – Ziariștii

    Păzea! Vin pacificatorii ruși! – Ziariștii

    Ca la comandă, rețelele de socializare și mass-media s-au umplut de mesaje pacifiste, care cer Ucrainei să înceteze războiul, să capituleze și să „nu-l umilească pe Putin”, cedându-i teritoriile ocupate. De la Macron până la Kissinger, brusc s-a format un cor numeros, solidar, care insistă, în numele pretinsei păci universale, ca Ucraina să depună armele și să satisfacă revendicările Rusiei imperiale.

    În fața cinismului fără margini, rămâi consternat: parcă nu pruncii Ucrainei sunt măcelăriți, parcă nu rachetele rusești distrug orașele ucrainene, parcă „nevinovata și sărmana Rusie” ar fi supusă bombardamentelor și agresiunii militare, și nu invers.

    Ca la comandă, o armată nevăzută a apărut la suprafață, a ocupat rețelele de socializare și mass-media internațională, cerând cu aroganță și fără pic de rușine ca Ucraina să accepte compromisul, să se predea necondiționat și să rămână pe vecie sclava Rusiei.

    Corul uriaș al pacifiștilor rusofili arată dimensiunile gigantice ale rețelelor care alimentează războiul hibrid și propaganda rusească în țările libere și democratice.

    Nu prea înțeleg de ce încă mă mai miră că anumite persoane influente din dreapta Prutului promovează, conștient sau inconștient, narativele rusești și se fac a nu vedea consecințele cedării în fața șantajului unui stat terorist, inclusiv pentru Țara noastră. Din păcate, trăim iarăși un deja-vu…

    La 28 iunie 1940, regele României a acceptat condițiile ultimatumului rusesc de cedare a teritoriilor românești și, iată consecințele – suntem o Țară dezmembrată până în prezent.

    Mâine, Rusia, când va prinde iar puteri, va continua ofensiva pentru refacerea URSS, apoi a întregului „lagăr socialist”. Evident, în numele păcii și al securității. Ca nu cumva, „marele stat moldovenesc” de pe malul Bâcului s-o atace și s-o ocupe.

    Întârziem enorm, dar dacă vrem pace cu adevărat, suntem datori să strigăm în gura mare: orice compromis cu Rusia șovină înseamnă un război mondial amânat, care va fi declanșat după ce Kremlinul își va umple visteria și își va moderniza armata, ideologia, propaganda și armamentul.

    Nu Putin a născut Rusia, ci viceversa. Dispariția lui Putin e un panaceu, nu o soluție sau, cu atât mai mult, schimbarea esenței statului rus agresiv, militarizat și expansionist.

    Acum a apărut o șansă istorică pentru a preîntâmpina apocalipsa nucleară prin demilitarizarea și denazificarea Rusiei imperiale și aducerea ei treptată și îndelungată în rândul țărilor normale, fără halucinațiile mesianismului ei și ale dominației mondiale. Să reținem recidivele istorice ale șovinismului velicorus: ori de câte ori Rusia țaristă, stalinistă sau putinistă prinde la puteri, nu investește în modernizarea țării și bunăstarea poporului, ci în războaie și cuceriri de teritorii străine.

    Mă adresez pacifiștilor de serviciu: doriți să locuiți în casa proprie cu un asasin în serie? Nici Ucraina nu dorește. În afară de rețelele propagandistice, compromisul „pace contra teritorii” este promovat, în primul rând, de două țări dezvoltate din UE (Germania și Franța), care au contribuit enorm la crearea și modernizarea mașinii de război a Rusiei putiniste. Explicațiile ar fi bine să le auzim la Tribunalul de la Haga.

    Nu suspectez „pacifiștii” din dreapta Prutului de gânduri ascunse, dar narativele „pace contra teritorii” și „să nu-l umilim pe Putin” sunt narative lansate de serviciile rusești și promovate de agentura lor internațională. Stimați „experți”, intrați pe rețelele de socializare din Federația Rusă, în mass-media din Rusia, și o să „descoperiți” că mai mari „pacifiști și umaniști” decât rușii nu există pe planetă. Până și odioasele crime comise de armata invadatoare în Ucraina sunt prezentate sub cele mai perfide sloganuri propagandistice, ca acțiuni umaniste în beneficiul poporului ucrainean.

    Ce urmează? Se știe că după ce armata „eliberatoare” distruge și ucide totul în calea ei, din spate vin batalioanele de pacifiști, care aduc arhicunoscuta „lume rusă” – cinovnici barbari și corupți, administrație tribală, teroare și spaimă, asasinate în masă și foamete planificată, deportări și epurări interetnice, discriminări și șovinism velicorus.

    Îmi amintesc că, prin anul 1989, apăruseră la Chișinău primii „misionari pacifiști” din Occident, școliți la Moscova, un soi de cominterniști, care ne rugau să renunțăm la revendicările Mișcării de Eliberare Națională din coloniile rusești (așa-numitele republici unionale) în numele păcii mondiale, fiindcă prăbușirea Uniunii Sovietice ar genera – ne speriau ei – un război nuclear și planeta va fi transformată în praf cosmic. Ce bine că am aruncat la coșul de gunoi recomandările lor și ne-am rupt de imperiul răului!

    Compromisurile de atunci, îngăduința și concesiile marilor puteri față de Rusia, toate acestea au permis Moscovei să se revanșeze, să paralizeze dezvoltarea popoarelor ieșite din închisoarea sovietică, iar agresiunile Kremlinului răzbunător pot fi văzute în R. Moldova (Transnistria), Georgia (Abhazia și Osetia de Sud), Ucraina (Crimeea, Donețk, Lugansk) — enclave rusești create pentru refacerea URSS.

    E o iluzie foarte periculoasă să crezi că monstrul se va opri doar la subjugarea Ucrainei. Dacă în numele păcii fictive, impuse de Moscova, SUA ar accepta modelul rusesc de împărțire a lumii, à la pactul Ribbentrop-Molotov, ar reîntoarce NATO la anul 1997, vă imaginați cum ar arăta harta continentului european și ce ar rămâne din țările UE?

    Cum ar fi arătat lumea și ce ar fi însemnat în mai 1945 să fie negociată pacea mondială cu Hitler? Care vor fi consecințele pe termen mediu și lung pentru Europa, dacă se negociază pretinsa pace cu criminalul de război Putin? Ce facem cu planurile Rusiei imperiale de a acapara „străvechile teritorii slave-rusești”, în care intră și toată Moldova istorică, Bucovina întreagă și Maramureșul?

    Rugămintea mea către mulți oameni de bună-credință de pe ambele maluri ale Prutului este să detecteze și, respectiv, să nu promoveze narativele rusești, fiindcă ele sunt șantaj curat și pregătesc opinia publică națională, regională și mondială să accepte modelul dictatorial și barbar rusesc, în numele unei păci iluzorii, fictive.

    În caz contrar, desigur, dacă nu le dai rușilor toată planeta, criminalii de război din buncărele Kremlinului deschid valiza cu butonul nuclear.

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc

    * Răspuns unei „savante” îndrăgostite de Putin

  • Garda la Mormântul Ostașului Necunoscut. Dincolo de ritual, realitatea unui război posibil

    Garda la Mormântul Ostașului Necunoscut. Dincolo de ritual, realitatea unui război posibil

    Se schimbă garda la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, la București. Bătăile ritmice și tari ale patului de pușcă lovind pavajul alungă păsări rătăcite și trezesc plimbăreți toropiți. Mormântul, ritualul, sabia, puștile, mănușile albe, privirile fixe, jerba de flori tricoloră, toate dau măsura demnității și tainei ce-l învăluie pe cel vegheat de flacăra veșnică: Ostașul Necunoscut.

    Ritualul schimbării gărzii la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, la București. Foto:Paul Palencsar

    Trec des pe lângă Mormântul Ostașului Necunoscut. Locuiesc lângă Parcul Carol, iar platoul din fața Mormântului e mereu scurtătura ideală a celui care vrea să ajungă acasă mai repede, după o zi de muncă. Deseori, ritualul schimbării gărzii îmi apărea periferic, la coada ochiului, în timp ce mă strecuram prin mulțimea de oameni veniți să fotografieze. Plecam.

    Ritualul schimbării gărzii la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, la București. Foto: Paul Palencsar

    De când a început războiul din Ucraina, privesc cu alți ochi garda de la Mormântul Ostașului Necunoscut. Acum, am ajuns la schimbarea gărzii. Doi militari vin și iau locul celorlalți. Mă opresc și-i privesc. Am timp. Ceva nu mă lasă să-i ignor. Ca ei, alți tineri soldați mor apărându-și țara de invazia Rusiei lui Putin.

    Schimbarea gărzii la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, la București. Foto: Paul Palencsar

    De fapt, băieții ăștia, care vara se coc la soare și iarna îngheață în ger, tot ei ar trebui să ne apere pe toți de Putin. Totul nu va mai fi ritual, ci un război adevărat. Nu mai pleacă nimeni acasă, când se termină tura, la copii și nevastă. Ar fi pe viață și pe moarte.

    Schimbarea gărzii la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, la București. Foto: Paul Palencsar

    Mulți ar putea să-și piardă picioarele, mâinile, ochii. Viața. La înrolare, nu știu câți dintre ei s-au gândit că vor prinde un război real, pe bune. Poate da, poate nu. Dar sunt sigur că toți și-ar apăra țara, până la ultimul.

    Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, la București. Foto: Paul Palencsar

    Dați-mi voie să cred că România mai are și eroi, nu doar patrioți de carton, care se îndoapă cu ciolan și fasole la 1 Decembrie, dar ar fugi mâncând pământul în caz că Rusia ne-ar da târcoale.

    Paul Palencsar, jurnalist și teolog

  • Moldo-ivanii. Pe două scaune… stricate și rușinoase

    Moldo-ivanii. Pe două scaune… stricate și rușinoase

    Unii se ascund după deget și o fac pe niznaiul, dacă în țara vecină e operație militară specială sau război, tot ei îndemnându-ne la fiecare pas să fim foarte prudenți, să nu ne grăbim să luăm atitudine, ca nu cumva să-i supărăm pe ruși: să stăm în genunchi, să așteptăm învingătorul, să-i dăm cheile de la cetate și să-i pupăm talpa.

    Toată lumea știe, în afară de moldo-ivani, șoșoace și ruși, cine a început războiul, cine ucide populația pașnică, cine sunt criminalii, cine a dezlănțuit urgia și ura. După aproape trei luni de măcel groaznic al populației pașnice, Moscova, cu mâinile împroșcate de sânge nevinovat, sloboade din cușca sa porumbeii păcii cu mesajul că Ucraina atacă Rusia, și nu invers.

    Nimic nou sub steluța sângerândă de la Kremlin, fiindcă serviciile speciale, la fel în 1999-2000, aruncau în aer blocurile cu locuitori din orașele ruse, dând vina pe invizibilii teroriști ceceni, ca pe fundalul spaimei generale, să-l aducă la putere pe Putin.

    Nu vreau să-i înțeleg pe demnitarii, savanții și intelectualii care și-au înghițit limba, pe oamenii de cultură fără voce, pe formatorii de opinie care o fac pe imparțialii și aruncă intenționat în același cazan teroriștii și apărătorii, bandiții înarmați și populația civilă, călăii cu victimele, fluturând în studiouri drapele neutre și cuvinte false despre iubire, împăcare, pace și dialog. Îi asculți și te crucești: R. Moldova parcă ar fi pe un alt continent, nu hat în hat cu Ucraina cuprinsă în flăcări.

    Coloana a cincea, înfrățită cu mutanții locali, repetă minciunile lui Putin și așteaptă cu nerăbdare prăbușirea și capitularea Kievului. Ei sunt nepăsători la durerea umană, la mamele care își scot copiii printre explozii și se roagă cu lacrimi de sânge ca lumea să nimicească monstrul, nu să le spună povești sentimentale că sălbăticiunile putiniste nu procedează corect că ucide prunci, femei, bătrâni.

    Moldo-ivani, despărțiți-vă de cel mai prost și urât obicei al vostru de a sta pe două scaune și de a suge la două oi! După ce Ucraina va învinge Rusia în război, lucrurile se vor schimba radical în Europa și pe mapamond. Jumătățile de măsură, de adevăr amestecat cu minciună, de fățărnicie și șmecherie de a sta cu fundul în două luntri, vor deveni compromițătoare, dezonorante și condamnabile.

    Învățați și voi, moldo-ivanilor, cât încă lumea civilizată nu v-a întors definitiv spatele: nu poți fi în același timp și cu cel rău, și cu cel bun; și cu Putin oleacă, și cu Zelenski ceva mai mult; și cu pașaport românesc, și împotriva României; și cu Iuda, și cu Dumnezeu. Nu căutați justificări la fățărnicia voastră înnăscută, la minciunile, lașitățile și depravarea voastră morală!

    Voi, care ați profitat de munca altora, de ajutorul poporului român, al americanilor și europenilor, de ce așteptați cu flori armata rusă ca să reinstaleze sârma ghimpată pe Prut?

    Voi, dodoniști perverși, farisei „pravoslavnici” și stataliști-mulgători de miliarde nemuncite, puteți bate mătănii în Piața Roșie și invoca pacea și dragostea universală, dar scopul vostru adevărat este ca Rusia să distrugă Ucraina, iar tancurile odiosului criminal Putin să defileze în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.

    Să spunem lucrurilor pe nume. Pentru mine, războiul împotriva Ucrainei nu e operație militară specială, nici statistică, ci lupta eroică a unui popor care alege, cu prețul a zeci de mii de vieți, libertatea, nu robia în „lumea rusă”.

    Nu-mi vine să cred, când aud în spațiul public, la diferite emisiuni, că în numele păcii și al prieteniei între popoare, Ucraina trebuia să capituleze din prima zi. Slavă Domnului! că mai există popoare, care nu-și întâmpină asasinii și „eliberatorii” cu fanfara prezidențială și cu flori, pâine și sare!

    Repet: vă place sau nu, dar se apropie ziua când va fi tot mai complicat și ridicol să stai pe două scaune, să cauți justificări la lașitățile individuale și colective, să te ascunzi după lamentări sentimentale și cuvinte false, să aștepți să vină alții să-ți apere libertățile și drepturile, să-ți reîntregească Țara, iar tu să te așezi în capul mesei și se te dai un soi de Mesia.

    E un moment-cheie, când fiecare om din vecinătatea Ucrainei și din Europa urmează să facă o alegere clară, nu să stea deformat pe două scaune și să vorbească lumii la general despre armonia cosmică, despre dragostea universală, să se prezinte ca mare pacifist și să-și încheie rugăciunea cu psalmul cel de toate zilele – stați cu capul până la pământ, ca nu cumva să-i supărați pe ruși!

    Nu în stânga, ci în dreapta Nistrului, nu puțini stau în așteptarea trupelor teroriste ale lui Putin, iar alții se frământă la mijloc de drum și își mută tigva când pe un scaun, când pe celălalt, chinuindu-se să anticipeze în care parte înclină biruința, ca să reușească să-i felicite la timp pe învingători. Iar anumiți pacifiști de paie, pretinși analiști și moderatori, se fac a nu vedea Monstrul de alături, refuzând să audă țipetele mamelor, copilelor și pruncilor lui Hristos, sfâșiați de odioasa fiară de la Kremlin.

    A vedea masacrele de la Bucea sau Mariupol și a declara în public că principiile tale de viață te obligă să fii imparțial, transferând responsabilitatea mesajului tău spre telespectatorii dezinformați de propaganda rusească, e fariseism curat, e prostituarea meseriei și complicitate directă cu cei care au declanșat războiul, cu asasinii și teroriștii lui Putin, Șoigu, Lavrov. Și nu mă refer doar la trompetele și uneltele jalnice de la holdingurile lui Dodon-Voronin-Furculiță…

    În general, în cazul crimelor odioase comise de Kremlin împotriva Ucrainei, pretinsa imparțialitate a unor experți-mercenari și moderatori-cameleoni, rătăciți prin majoritatea studiourilor TV, nu-i altceva decât complicitate și promovarea camuflată a narativelor rusești.

    Personal, nu sunt imparțial între adevăr și minciună, între agresor și victimă, între bine și rău. Nu poți fi concomitent și cu Dumnezeu, și cu Satana. Nu mi-am ascuns niciodată convingerile, viziunea și identitatea: m-au dezgustat totdeauna compatrioții care stăteau pe două sau trei scaune și declarau la Moscova că sunt ruși, la Chișinău – moldoveni get-beget, iar la București – români sadea. Când au ajuns la Bruxelles nu mai erau nici ruși, nici moldoveni, nici români, ci, deodată, europeni.

    Cât va mai domina în societatea moldovenească fățărnicia, șmecheria, fala, prostia și urâciunea morală de a suge la două oi și a sta pe două scaune stricate și rușinoase?

    Indiferent dacă Putin se va reîntoarce la Chișinău, am declarat din 24 februarie că, pe durata agresiunii rusești, sunt solidar sută la sută cu Ucraina și îmi doresc enorm, exact ca în poveștile noastre populare, ca balaurul nesățios de sânge nevinovat și pământuri străine, balaurul cel cu 12 capete de la Kremlin, care ucide totul în jurul lui, să fie doborât și nimicit pentru totdeauna.

    Dumnezeu să apere și să binecuvânteze popoarele care luptă pentru libertate!

  • Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc – Ziariștii

    Tricolorul lui Gheorghe Muruziuc – Ziariștii

    Tricolorul este sufletul viu al Basarabiei româneşti. Pe cerul liber al Ţării, Tricolorul are nimbul sfinţilor biruitori, martiri şi făuritori.

    Alecu Reniță

    Când flamura tricoloră se întinde peste secolele de luptă ale înaintaşilor întru apărarea şi perpetuarea fiinţei româneşti, pe pânza răsfirată poţi vedea chipul marilor ctitori, domnitori şi cărturari deopotrivă cu chipul tuturor generaţiilor, care au păstrat grămăjoară neamul şi au înălţat România eternă.

    În teritoriile româneşti ocupate de sovietici, însuşi cuvântul tricolor fusese aruncat din manuale, cărţi şi dicţionare. Devenise foarte suspect şi cuvântul curcubeu, care era întors pe toate părţile de cenzura străină. Orice asociere sau invocare a Tricolorului însemna acuzaţii grave de naţionalism românesc, arest, exil, ospiciu sau ani grei de închisoare.

    Totuşi, în anii de teroare, au fost oameni, care au avut curajul să înfrunte deschis cruzimea şi barbaria autorităţilor sovietice. Unul, dintre cei foarte puţini, a fost Gheorghe Muruziuc, un erou al românimii basarabene, un erou neglijat, uitat şi înghiţit de anonimat. O să vă spun pe scurt povestea lui, ca s-o ştiţi şi s-o transmiteţi urmaşilor.

    Biografia lui Gheorghe Muruziuc, până la 28 iunie 1966, nu se deosebea cu nimic de cea a milioanelor de români ocupați și impuşi să trăiască în Uniunea Sovietică. Născut la Făleşti în 1930, el prinde clasele primare „la români”, iar după război, să nu moară de foame, a fost dus la o „şcoală de meserii”, un incubator de mancurtizare şi îndobitocire a tinerilor.

    Pentru o bucăţică de pâine şi un loc de muncă, argăţeşte pe întinsurile Rusiei şi Caucazului, până se reîntoarce la baştină în 1962. Se angajează ca electrician la fabrica de zahăr de la Alexăndreni, unde vede pe viu discriminarea totală a moldovenilor. Revoltat, scrie o plângere la Moscova, dar este acuzat de naţionalism. În curând, realităţile din colectiv şi din republică îl conving că moldovenii nu au nicio şansă să scape de discriminare şi să devină stăpâni pe pământul lor. Ajunge la concluzia că singura salvare este în Unirea Moldovei cu România. Ca să nu fie divulgat, îmbracă haina luptătorului singuratic şi îşi face un plan secret de o îndrăzneală nebunatică. E sigur pe sine, e sigur că va reuşi. Aşteaptă ora şi ziua cu nerăbdare.

    27 martie 2016 – marș românesc la Chișinău

    În zori de zi, pe data de 28 iunie 1966, când autorităţile comuniste urmau să serbeze în gubernie „eliberarea norodului moldovenesc de sub jugul ocupanţilor români”, pe cel mai înalt turn din nordul Moldovei, la fabrica de zahăr de la Alexăndreni, flutura falnic Tricolorul românesc. Sus, la înălţimea de 45 de metri, pe coş, Gheorghe Muruziuc străjuia cu mândrie Drapelul României.

    Imediat cum s-a aflat, în 10-15 minute, turnul a fost încercuit de miliţieni înarmaţi şi KGB-iştii de la Bălţi. Unui „alpinist”militar i s-a dat sarcină să urce pe turnul rotund, dar Gheorghe Muruziuc, după ce i-a sfătuit pe cei de jos să nu încerce escaladarea, a dat drumul la o cărămidă. Şefii locali se temeau să dea ordin din capul lor, să împuşte Omul de sus.

    La şapte dimineaţa, sute de muncitori – veniţi la serviciu – au văzut Tricolorul şi pe colegul lor de muncă. Foarte rapid, întregul orăşel a sosit lângă fabrică să vadă minunea. Autorităţile se pierduseră definitiv. Nici cei de la Bălţi, nici cei de la Chişinău nu ştiau cum să-l dea jos pe Gheorghe Muruziuc. Trecuse perioada lui Stalin – nu puteau să aducă „troica” şi plutonul de execuţie să-l împuşte pe eroul de pe turn. Iată aşa, la 28 iunie 1966, au „serbat” ocupanţii ziua „eliberării” – cu Drapelul României înălţat pe cerul Basarabiei nesupuse.

    Satrapii KGB-işti s-au răfuit crunt cu Gheorghe Muruziuc. În mod tradiţional, l-au declarat nebun şi au încercat să-l interneze în spitalul de psihiatrie, însă medicii – atenţie mare!!! – l-au examinat şi au constatat că este un om completamente sănătos mintal, refuzând să dea KGB-ului un document fals. Au urmat ancheta şi judecata, după care Gheorghe Muruziuc a fost aruncat în odiosul lagăr de la Ivdellag, la munci silnice. A revenit acasă cu sănătatea ruinată şi s-a stins din viaţă în septembrie 1998. Nici statul, nici societatea încă nu au găsit cuvintele de recunoştinţă pe care eroul Gheorghe Muruziuc le merita şi le merită cu prisosinţă.

    27 martie 2016 – marș românesc la Chișinău

    Înainte de încheia, pe scurt, povestea Tricolorului înălţat la 28 iunie 1966, vă propun o mărturie foarte importantă a lui Gheorghe Muruziuc, care nu a fost distrusă de KGB. Citiţi şi mândriţi-vă că în 1966 s-a găsit un Om care să salveze demnitatea populaţiei resemnate din Basarabia ocupată: „Prin fapta mea am încercat să arăt că Moldova este teritoriu al României şi eu doresc ca Moldova să se unească cu România. Am demonstrat întregii lumi şi conducerii dorinţa mea – că [Moldova] trebuie să se unească cu România. Anume pentru aceasta am ales ziua anexării Basarabiei. Ideea de a arbora drapelul mi-a venit după ce am privit la televizor o emisiune despre anexarea Basarabiei la 28 iunie. Moldova trebuie să se unească cu România, întrucât avem aceeaşi limbă, obiceiuri şi, anterior, am fost împreună”.

    Tricolorul este sufletul viu al Basarabiei româneşti. Pe cerul liber al Ţării, Tricolorul are nimbul sfinţilor biruitori, martiri şi făuritori. De câte ori vă ridicaţi ochii în sus şi priviţi cu mândrie la frumuseţea Tricolorului nostru, amintiţi-vă de Gheorghe Muruziuc, eroul care a plătit cu preţul libertăţii înălţarea, la 28 iunie 1966, a Drapelului României deasupra Basarabiei ocupate.

    Plecăciunea şi recunoştinţa tuturor celor care simt româneşte: acum şi de-a pururi, Gheorghe Muruziuc!

  • Ucraina răstignită – Ziariștii

    În Noaptea de Înviere a anului 2022 de la Nașterea lui Hristos, glasurile copiilor ucraineni uciși de barbarii lui Putin strigă din mormite și din Raiul Sfinților și îi cer lui Dumnezeu să facă dreptate. Trupurile lor mutilate de glonț și de obuz vor învia la sfârșitul veacurilor, dar sufletele lor încă își caută odihna în adâncul Împărăției lui Dumnezeu și așteptă împlinirea dreptății aici, în lumea noastră, pe pământul Ucrainei răstignite.

    În această Noapte de Înviere, copiii ucraineni uciși de demonii lui Putin, se înfățișează în straie albe de suflete nevinovate la scaunul de judecată al lui Hristos și îi cer să facă dreptate pentru toate câte au pierdut ei în această lume.

    Copiii ucraineni uciși de nebunia lui Putin plâng, la picioarele lui Hristos Cel Înviat, viața pe care nu au trăit-o…

    Copiii ucraineni uciși în noul Holodomor, prin care Putin – slujitorul diavolului – a răstignit Ucraina, își cer dreptatea la Hristos pentru toate câte le-au fost oprite prin moarte: copilăria în brațele bunicilor, adolescența și primul sărut al iubirii inocente, mândria binecuvântată a absolvirii unei facultăți, fericirea căsătoriei și marea bucurie de a ține în brațe propriii copii și nepoți…

    În Raiul lui Dumnezeu, în această Noapte de Înviere, copiii uciși de războiul de exterminare pornit de Putin, acest bolnav cu sufletul și cu mintea, cântă „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din mormite viață dăruindu-le!”…

    … dar cântarea lor nu mai este auzită în lumea noastră și este purtată doar în lacrimile noastre.

    Sângele copiilor ucraineni uciși de Putin se amestecă cu Sângele lui Hristos cel răstignit pentru păcatele noastre… și cerul lui Dumnezeu se deschide pentru ca de acolo să vină peste pământ Îngerul răzbunării care să împlinească Dreptatea lui Dumnezeu.

    Sângele copiilor ucraineni, uciși de orgia demonică în care Putin-ucigașul-de-copii a aruncat Ucraina, va rămâne multă vreme asupra națiunii ruse și va aduce asupra copiilor acestei națiuni, prin Dreptatea lui Dumnezeu, suferință până când acest neam rătăcit se va reîntoarce la Dumnezeu, răscumpărând păcatul înfiorător al uciderii de semeni și de frați întru credință.

    În această noapte sfântă, Hristos a înviat și totuși plânge, îmbrățișând în Raiul lui Dumnezeu sufletele copiilor ucraineni a căror viață pe pământ a fost curmată de nebunia unui slujitor al Întunericului…

    … plângem și noi, cu gândul nostru călătorind spre sufletele acestor copii nevinovați, uciși de războiul pornit de un nebun.

    Plângem și, totuși, avem nădejde că acești copii uciși ai Ucrainei răstignite vor gusta, mereu și mereu, întru veșnicie, din fericirea binecuvântată a Împărăției lui Dumnezeu.

    Hristos a înviat!

  • AUDIO. Ucrainenii fac astăzi exact ce ar fi trebuit să facă românii în 1917 și 1940. Neagu Djuvara era de aceeași părere

    AUDIO. Ucrainenii fac astăzi exact ce ar fi trebuit să facă românii în 1917 și 1940. Neagu Djuvara era de aceeași părere

    Astăzi ne îngrozesc minciunile grosolane ale statului rus, angrenat într-o operațiune grotească de mistificare a istoriei și dezinformare, spălare pe creier a locuitorilor Rusiei. Minciunile le vedem clar. Avem senzația de ireal și ne mirăm încontinuu de cum au putut trăi părinții noștri, bunicii noștri, cum au putut supraviețui fără să explodeze efectiv într-o societate comunistă în care minciuna era normă. Pentru că minciuna este minciună și în Rusia lui Putin așa cum a fost minciună și în România lui Ceaușescu.

    Privim și admirăm curajul și eroismul ucrainenilor, dar uităm cu nonșalanță, sau ne prefacem că nu observăm, nu numai lecția de sacrificiu, ci și exemplul, și dovada că în anumite momente ale istoriei noastre naționale am procedat greșit și am plătit adânc aceste greșeli.

    România este plină de băgători de seamă, chibiți și părerologi. „1.000 de Mării cu 1.000 de pălării”, spune o vorbă din popor, iar asta se întamplă și în fotbal, dar și în comentarea istoriei noastre naționale. Fiecare își imaginează că știe ce vorbește.

    Context

    În primul rând, istoria noastră nu este complet și corect rostită și explicată în manuale și în cursurile din gimnaziu, liceu și facultate.

    În al doilea rând, ne ferim ca „dracu’ de tămâie” de momentele sensibile, de greșeli, dovezi de lașitate, trădări, nerespectarea tratatelor și angajamentelor sau, mai grav, de crime și genocid, deportări sau participare la Holocaust comise de români.

    Cand ajungi la asemenea subiecte, se activează imediat un grup masiv de naționaliști fanatici care nu înțeleg, nu vor să înțeleagă că nu vom avea parte niciodată de Istoria Adevarată până nu vom accepta și momentele rele. Din acestea poți învăța cu adevarat ceva. Este înalțător și educativ să vorbim de vitejii și reușite, dar este extrem de instructiv să acceptăm și să observăm eșecurile, înfrângerile și greșelile trecutului.

    Și cu asta i-am trimis la plimbare pe toți cei care se vor simți obligați să gândească sau să comenteze folosind idei care încep cu „da, dar… „. Nici nu vreau să le aud, nu are nimeni ce să aducă ceva nou în malaxorul de minciuni de sorginte comunistă cu care este împroșcată istoria noastră națională de 100 de ani încoace.

    Evident ca și părerea mea poate fi încadrată la cea de „chibiț”, deși aș putea găsi și câteva argumente contra. Așa că am să mă folosesc de părerea unui om care se bucură și astăzi de un prestigiu deosebit, un istoric-martor al evenimentelor, un om cu har, credință și mare susținator al Adevărului Istoric – prietenul meu, istoricul Neagu Djuvara.

    L-am întâlnit, l-am respectat, i-am înțeles gândurile, i-am ascultat poveștile și ideile, iar cu majoritatea dintre ele – sunt oltean căpos, deci nu există 100%! :))) – sunt perfect de acord.

    Acest material este și o odă adusă geniului său. Așadar, am să ascund, am să subordonez părerea mea umilă în spatele vocii și harului incredibile ale lui Djuvara, folosindu-mă de faptul că gândim exact la fel.

    Două povești românești și o lecție ucraineană

    1917-1918 – Primul Război Mondial

    Una dintre povești se referă la anii 1917-1918. Neagu Djuvara: „Capitularea a fost, probabil, o greșeală”.

    Sursa: „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri „, capitolele 88-89.

    https://ziaristii.com/wp-content/uploads/2022/04/Djuvara-capitolul-88-secventa-1.m4a

    Capitolul 88

    „După lungi negocieri, în anul 1916, Ionel Bratianu încheiase cu francezii, englezii și rușii un tratat, deocamdată secret, în care ni se promit Transilvania, Banatul și Bucovina luată de austrieci în 1775. Odată acceptat acest plan de către aliați, românii intră în război la 28 august (15 august pe stil vechi) 1916.”

    Stop! Vedem și astăzi ce grozăvie reprezintă decizia unei țări de a intra în război. Să nu creadă cineva că era altfel și pe atunci. România a intrat în Primul Razboi Mondial cu gândul la acest tratat. Despre care se vorbește (prea) puțin. Unii tind să dea prea puțină importanță acestui moment și o să vedeți imediat de ce și care e legatura cu ce se petrece azi în Ucraina.

    Mai departe! Pe fondul confruntărilor cu germanii, înfrângerii catastrofale (de-abia menționate în manuale) de la Turtucaia, dar și al revoluției bolșevice din rusia, armata română se confruntă cu o mare dilemă în toamna lui 1917.

    „… În momentul acela, Ionel Brătianu își dăduse seama, sau crede, că am pierdut războiul. Cedează locul celor care sunt dispuși să facă pace cu Germania. Am semnat armistițiul la 9 decembrie 1917; rușii semnaseră armistițiul la Brest -Litovsk cu 4 zile înainte. Apoi, după mai multe luni de negocieri, președinte al guvernului fiind conservatorul Alexandru Marghiloman, am semnat pacea la București la 7 mai 1918.”

    https://ziaristii.com/wp-content/uploads/2022/04/Djuvara-capitolul-88-secventa-2.m4a

    Buuun! Deci, România a capitulat în ciuda unui angajament luat de guvernul nostru la intrarea în război, angajament care a definit contextual și motivația participării la război. Ce era în neregulă? Păi, tot Neagu Djuvara explică:

    “… Voi vorbi iarăși în nume personal. În toate cărțile noastre de istorie scrie că eram absolut siliți să încheiem Pacea de la București. O pace foarte dureroasă pentru români, pierdeam Dobrogea întreagă în favoarea Bulgariei și o întreagă zonă de munte în favoarea Austro-Ungariei; tratatul cuprindea și alte clauze extrem de dure pentru țara noastră, făcând din ea o adevărată colonie economică a Puterilor Centrale. Or, exista o mică minoritate printre oamenii noștri politici – dau numai două nume: Regina Maria și Tache Ionescu – care era de părere să nu cedăm și, dacă tot trebuie să ne retragem, atunci să ne retragem în Rusia cu mica noastră armată, care era încă întreagă și se luptase bine. Nu era un plan nebunesc. (…) Pe de altă parte, în momentul când noi semnam Pacea de la București, americanii intrau deja în război și, după numai câteva săptămâni de la semnarea păcii noastre, soarta războiului se va întoarce în favoarea aliaților occidentali. Am semnat deci o pace în 1918, cu doar câteva săptămâni înainte ca balanța să se încline în favoarea Aliaților… Din iunie 1918 începe dărâmarea celor două Imperii Centrale.

    … În momentul în care armata franceză înaintează de la sud cu viitorul mareșal francez Depre, reluăm și noi armele la începutul lui noiembrie 1918, așa încât ne-am găsit din nou alături de aliați abia la sfârșitul războiului.”

    https://ziaristii.com/wp-content/uploads/2022/04/Djuvara-capitolul-89-secventa-1.m4a

    Capitolul 89

    „Dificile negocieri de pace la Versailles. Pacea de la București, din 1918, ne-a îngreunat foarte mult sarcina la negocierile de pace… Aici, iarași manualele noastre de istorie prezintă lucrurile – de cele mai multe ori – inexact. Se insinuează că Franța și Marea Britanie n-au vrut să respecte semnătura dată în august 1916, înainte de intrarea în război. E oarecum adevărat. Dar uităm să precizăm motivul: din punct de vedere juridic, ni se aducea învinuirea că NOI nu respectaserăm înțelegerea din august 1916, care prevedea clar INTERZICEREA DE A ÎNCHEIA O PACE SEPARATĂ. Ceea ce noi am făcut. Condițiile dramatice în care ne aflaserăm în anul 1917 nu au fost considerate un motiv suficient ca să justifice capitularea noastră. Aliații puneau în paralel atitudinea Serbiei, care, ocupată integral în 1915, nu făcuse totuși pace, ci își retrăsese armata prin Albania până la Adriatica… Delegația noastră de la tratativele de pace s-a găsit deci într-o situație foarte dificilă pentru a-i convinge pe Aliați să respecte clauzele acordului din 1916… Ionel Brătianu a părăsit conferința lăsând altor partide sarcina de a ispravi negocierile.“

    Rețineți, vă rog, părerea lui Neagu Djuvara: „Trebuia să luptăm în 1917, nu să capitulăm”.

    1940 – Al Doilea Război Mondial

    Al doilea moment dramatic: vara lui 1940. Neagu Djuvara: „Trebuia să ne batem”.

    Sursa: „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, capitolul 97.

    Context: se semnează, pe 23 august 1939, pactul Ribbentrop-Molotov, cu al său protocol secret.

    https://ziaristii.com/wp-content/uploads/2022/04/Djuvara-capitolul-97-secventa-unica.m4a

    “Ultimatumul sovietic, 26 iunie 1940. Dictatul de la Viena, 30 august 1940. Consecințele pentru noi sunt imediate. La numai o săptămână după armistițiul francez din 17 iunie 1940, România primește o notă ultimativă din partea Uniunii Sovietice. Ni se cerea să cedăm imediat Basarabia și Bucovina de Nord. A fost un moment extraordinar de dramatic. Regele Carol al II-lea, nemaiavând Parlament, este nevoit să-și adune cel puțin un Consiliu de Coroană, instituție veche pe care o scoate din nou la lumină. Consiliul de Coroană adună în grabă 21 de membri. Avem 36 de ore ca să răspundem acestui ultimatum. Cum putem apăra 650 km de graniță împotriva unei puteri de 20 de ori mai mare decât România? S-a telefonat imediat ministrului de externe german pentru a interveni pe lângă ruși ca să începem negocieri. Dar, în acel moment, germanii și rușii sunt aliați. Hitler ne spune să cedăm imediat. Atunci, la o a doua întrunire a Consiliului de Coroană, câteva ore mai târziu, din 21 de membri, numai 6 au mai fost de părere să rezistăm, orice ar fi. Printre ei, Nicolae Iorga și un basarabean, istoricul Ștefan Ciobanu.

    Și acum mă întreb, după atâția zeci de ani, acum când cunoaștem ce a urmat, și deasemeni care a fost clauza secretă din pactul Ribbentrop-Molotov care cuprindea acordul dat sovieticilor de a înainta până la Prut, mă întreb dacă nu acești 6 oameni au fost cei care au avut dreptate. Oare n-ar fi fost mai bine în ziua aceea să spunem că rezistăm? Pierdeam războiul în 8 zile. Mureau câteva zeci de mii de oameni, dar Germania ar fi intrat în țara noastră, pentru că n-ar fi admis, e un calcul pe care îl puteau face și oamenii politici de atunci… N-ar fi admis să-i lase pe ruși să pună mâna pe petrolul de la Ploiești din moment ce pregăteau un război împotriva Uniunii Sovietice (deci, amenințarea cu invazia a fost un bluf – n. a.). Lucrul acesta se știa, îl scrisese Hitler în cartea lui, «Mein Kampf», cu ani în urmă. E clar deci că dacă noi îi lăsam pe germani să ne ocupe restul țării, am fi avut exact aceeași situație ca Polonia, adică în tot timpul războiului am fi fost ocupați de cele două mari puteri agresoare, dar rămâneam cu onoarea nepătată.

    Există un principiu de la care nu aveam voie să ne abatem: NU CEDEZI UN PETIC DE PĂMÂNT FĂRĂ SĂ TRAGI UN FOC DE ARMĂ. Aceasta a fost, după părerea mea, marea eroare politică pe care am făcut-o în ultimii 50 de ani. Noi trebuia să ne batem în 1940 împotriva rușilor, chiar de n-ar fi durat decât 8 zile. Căci după ce am cedat Basarabia și nordul Bucovinei rușilor (niciodată recuperate – n. a.), a trebuit să cedăm și nordul Transilvaniei. Au bătut cu pumnul în masă germanii, IAR NOI AM CEDAT UNGURILOR JUMĂTATE DIN TRANSILVANIA. Așa-zisul Dictat de la Viena… Și Cadrilaterul, bulgarilor. Prin urmare, am pierdut în câteva luni o treime de țară FĂRĂ SĂ TRAGEM VREUN FOC DE ARMĂ. Repet convingerea mea: TREBUIA SĂ NE BATEM! Întâi, fiindcă TREBUIA să ne batem. Apoi, fiindcă, judecând aposteriori, putem estima că în ipoteza în care ne-am fi apărat, urmările ar fi fost mai puțin catastrofale pentru țară. Am fi pierdut infinit mai puțini oameni decât am pierdut apoi în două campanii, una în Rusia până în Caucaz și la Stalingrad, cealaltă în apus până la Praga. Dar, mai cu seamă, am fi dat lumii o imagine mult mai nobilă… Din clipa cedării noastre din 27 iunie 1940, s-ar zice că toate ne-au ieșit rău și că am dat tuturor prilej de a ne judeca rău.

    Sârbii și grecii, vechii noștri prieteni și aliați, ne pot învinui că i-am autorizat pe germani să folosească teritoriul nostru pentru a-i ataca pe la spate. Aliații noștri occidentali tradiționali nu ne iartă că ne-am aliat apoi cu Germania pentru a recuceri Basarabia și Bucovina, rușii nu ne iartă că noi, mica putere, am îndrăznit să pătrundem în «sfânta Rusie» până pe malurile Volgăi. Germanii pot nutri un adânc resentiment pentru trădarea noastră de la 23 august 1944. Cu alte cuvinte, facem figură proastă în ochii tuturor din cauza unei singure greșeli fatale, săvârșite în ziua de 27 iunie 1940.”

    Care e legătura cu războiul din Ucraina? Păi, Volodimir Zelenski, de parcă l-ar fi studiat pe Neagu Djuvara, a avut EXACT aceeași dilemă și a ales să facă EXACT ce spunea acesta: în ciuda șanselor minime, SE BATE PENTRU FIECARE CENTIMETRU DE PĂMÂNT UCRAINEAN. Ce va spune istoria despre asta în 50-100 de ani? Ascultați-l pe Neagu Djuvara!

    Eroismul general acceptat al ucrainenilor este completat de această nobilă atitudine și cest principiu de care pomenește și Neagu Djuvara: nu cedezi un petic de pământ fără să tragi un foc de armă!

    Pur și simplu, dacă faci un pas în spate și contemplezi similitudinile, nu se poate să nu te îndrăgostesti (din nou) de Istorie, dar și de Djuvara și Zelenski!

    Este aproape tulburător cum istoria se repetă, cam cu aceleași personaje (rușii), situații (invazii) și dileme (amenințări). Este fascinant cum unii învată ceva din ea, iar alții, nimic. Este impresionant cum unii intră direct în legendă, iar alții în coșul de gunoi al Istoriei Umanității.

    Ucraina face astăzi exact ce trebuia să facem noi în 1917 și 1940. Și pentru asta merită o reverență adâncă din partea tuturor. Asta înseamnă să te plasezi de partea bună a posterității! O spun și eu, dar, mai cu har, o spune Neagu Djuvara.

    Probabil și de aici admirația noastră nețărmuită pentru poporul ucrainean, pentru lupta și conducătorul său!

    Și tot de aici, disperarea cu care explicăm aceste episoade, cu care batem șaua să priceapă iepele de la Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului! Vor învăța ceva? Greu de anticipat și greu de crezut!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Armata lui Zelenski i-a lichidat pe militarii ucraineni care au trădat în 2014, predând Crimeea și trecând în tabăra lui Putin pentru a întări flota rusă din Marea Neagră

    * Răspuns unei „savante” îndrăgostite de Putin

    * VIDEO. Rusia a interzis un desen animat sovietic din 1973, în care „Z” e considerat simbol fascist

    * VIDEO. Primele imagini cu nava-amiral a flotei ruse după ce a fost lovită de rachetele ucrainene. Supraviețuitorii de pe crucișătorul “Moscova” au fost salvați de turci

    * Alt 8-lea general rus lichidat în Ucraina era fiul unui ofițer sovietic care a participat la masacrul de la Katyn, din 1940, împotriva ofițerilor polonezi

    * Primul deputat rus care-l înfruntă pe Putin: „Toți susținătorii așa-zisei «operațiuni militare speciale» vor regreta amarnic”

    VIDEO. Cecenul Kadîrov, „luptătorul de pe Tik-Tok”, îi cere lui Putin să dea cu arma nucleară în ucraineni, „ca să nu mai glumească pe seama noastră”

    * CTP despre Putin și Al Treilea Război Mondial: „Cimpanzeul sângeros e capabil de orice”

    * Cum a fost capturat finul ucrainean al lui Putin. Voia să traverseze râul Nistru cu o barcă și să ajungă în Transnistria, cu ajutorul unor interlopi și polițiști corupți. Agenți FSB l-ar fi preluat și transportat la Moscova

    * „După ocuparea Ucrainei, Rusia va da o bucată din ea Ungariei, la schimb cu ieșirea din UE și din NATO, apoi va «elibera» România, Polonia și țările baltice”

    * Putin, exact ca Stalin: aproape 100.000 de ucraineni din Donbass au fost deportați în Siberia și la Cercul Polar

    * Discurs scelerat al Moscovei: se cere exterminarea poporului ucrainean! Ria Novosti: „Naziștii trebuie uciși în număr cât mai mare. Nu doar elitele! Cei mai mulți oameni sunt vinovați, sunt naziști pasivi”

    * „Dezgustător! Această Șoșoacă, sluga lui Putin, reprezintă cea mai hidoasă expresie a unui politician vândut. Act de trădare națională”

    * Medic faimos despre Putin: „Trăim lângă un câine turbat. Nu trebuie să-l tachinăm, ci să devenim urgent atât de puternici, încât să nu ne mai fie frică de el”

    * Beizadelele Kremlinului, crescute în Occidentul blamat de părinți. Ipocrizia liderilor de la Moscova

    * Flavia Groșan, doctorița șoșocară din pandemie, e putinistă pe față. Ne trimite în Rusia, unde a avut ea revelații Covidioate

    * Ciolacu și Ciucă au mințit cu nerușinare: România n-are niciun acord cu UE pentru finanțarea voucherelor de 50 de euro! Analist financiar: banii nu există

    * Raportul SUA despre România: corupție generalizată, presă controlată de politicieni, jurnaliști hărțuiți și antisemitism în Parlament

    * Ambasadorul României în SUA despre standul horror din New York: „E scandalos și rușinos! Nu am văzut nicio demisie și nicio asumare”

    * Elena Udrea va fi extrădată! Nu i-a impresionat pe judecătorii bulgari nici cu lacrimile sale, nici cu minciuna că în România ar putea fi omorâtă

  • Răspuns unei „savante” îndrăgostite de Putin

    Răspuns unei „savante” îndrăgostite de Putin

    Ne îndemnaţi, din capitala Ţării, din Bucureşti, să-i lăsăm pe ruşi în pace şi să scriem despre ce se întâmplă în Palestina. La Chişinău cunoaştem foarte bine narativele şi tezele propagandei ruseşti: le simţim mirosul urât de la mare distanţă, fiindcă le auzim zilnic de peste 200 de ani, din mai 1812, când Rusia a rupt Moldova istorică în două, obligându-ne să declarăm în cor că ne-au „eliberat şi ne-au făcut oameni”.

    Dacă v-aş descrie ce monstruozităţi se ascund în spatele „eliberării” ruseşti, o să vă ia groaza şi o să credeţi că vă aduc blestemul şi nenorocirea în casă. O mare parte din poporul român, aproape patru milioane de suflete din stânga Prutului, au cunoscut pe propria piele ce înseamnă „lucoarea de la Răsărit”, iar peste un milion au plătit cu viaţa lor experimentele Moscovei pe pământurile Basarabiei româneşti. Alte trei milioane s-au ales cu destinele mutilate, iar spaima, băgată până în măduva oaselor, i-a forţat să accepte rusificarea impusă.

    Moldoivanii, ahtiaţi după Putin, fac parte din categoria mutanţilor, a victimelor otrăvite timp îndelungat, care îşi elogiază călăii şi nu pot fără ei.

    Însă nu despre soarta nedreaptă a basarabenilor doream să vă spun, nici despre Palestina, ci despre unii români din dreapta Prutului, care bat la poarta iadului şi se roagă ca Ivan Turbincă să-i ducă în paradisul rusesc.

    Observ destul de des, îndeosebi pe reţelele de socializare şi mass-media, că propaganda rusească se împrăştie ca o boală invizibilă în tot spaţiul românesc. Din păcate, fără voia noastră, R. Moldova mai face parte din „ruskii mir” (lumea rusă), dar întreb: românilor din dreapta Prutului li s-a făcut dor de ruşi, de „sovromuri”, de Stalin, Vîşinski şi Putin? Să fi dispărut în câteva decenii memoria istorică şi simţul autoconservării în mentalul colectiv? Refrenul omniprezent după capitularea din 23 august 1944 – „Stalin şi poporul rus / Libertatea ne-au adus!” – nu se mai aude din gropile comune, în care zac elitele României interbelice?

    Fraţilor, din câte văd şi aud, pe unii încep să-i plictisească Europa, SUA şi NATO? Chiar nu zăriţi că dincolo de ele se află „ruskii mir”, Rusia sufletelor moarte arătată de Gogol? Rusia Marelui Inchizitor şi a Antihristului din profeţiile apocaliptice ale lui Dostoevski, Soloviov, Leontiev sau Rozanov. Rusia şovină, asupritoare şi barbară, denumită de idolul lor din mausoleu – „închisoarea popoarelor”. Rusia imperialistă, militaristă şi teroristă, cea care distruge pacea pe continent şi urzeşte să arunce în aer temeliile lumii libere.

    Nu vă mai amintiţi cum criminalul de război Putin îi oferea liliputanului de la Chişinău harta Moldovei Mari, dându-i dezlegare să submineze unitatea poporului român de pe ambele maluri ale Prutului?

    Nu Palestina se află între noi, stimată doamnă „savant”, ci o frontieră artificială trasă de Rusia prin sufletul poporului român şi prin trupul viu al României noastre!

    Dar cu cât este mai întunecată şi incultă persoana, cu atât este mai putinistă în gândire şi mesaje.

    Prutul, frontiera artificială trasă de Rusia imperială prin trupul viu al României

    Mă sperie faptul că anumite partide şi feţe bisericeşti din Ţară privesc cu multă speranţă spre Moscova, confundând credinţa ortodoxă cu antihriştii de la Kremlin şi politica imperială. E sminteală curată să se creadă că Europa este mai ateistă şi mai putredă în moravuri decât Rusia lui Putin, Lavrov, Şoigu şi Kiril.

    Vă scriu, iar la 70 km de Chişinău, fiarele înarmate de la Tiraspol aşteaptă ordinul de la Kremlin să treacă Nistrul, să măcelărească băştinaşii. Probabil vă este indiferentă soarta Basarabiei, ca şi a întregii Românii.

    Alături, toată Ucraina e scăldată în sânge nevinovat. Sunt ucişi sute de copii, femei, bătrâni neputincioşi, sunt bombardate zilnic sate şi oraşe cu populaţie civilă, paşnică. Peste patru milioane de ucraineni au fugit de urgia războiului declanşat de Rusia. Ei şi-au lăsat casele, baştina, ţara. 90% din cei refugiaţi sunt femei şi copii.

    Ştiu că, adorându-l pe Putin, nu vă pasă de durerea altora, dar ajutaţi-mă să înţeleg: ruşilor nu le ajunge cât pământ au de la Marea Neagră până la Oceanul Pacific, până la Insulele Kurile, furate de la japonezi?

    Vă supără că publicăm documente despre crimele odioase ale Rusiei ţariste şi sovietice împotriva neamului românesc? Poate nu vă interesează, dar noi punem mare preţ pe limbă, istorie şi memorie, făcându-ne, în condiţii nefaste, datoria faţă de înaintaşi, bunici, părinţi şi neam.

    Chiar dacă-l idolatrizaţi pe Putin, ar fi bine să cunoaşteţi că, în anii de ocupaţie, nu puţini basarabeni sfidau interdicţiile impuse de Moscova şi, cu preţul libertăţii, îşi apărau limba, cultura şi identitatea românească. Oricât se supărau călăii roşii, organizând asasinate în masă, foamete şi deportări, basarabenii şi-au păstrat fiinţa naţională, neascunzându-şi iubirea faţă de România, pe care totdeauna am considerat-o Ţara noastră.

    Ne sfătuiţi să uităm trecutul, să umblăm cu capul plecat, să nu aducem în spaţiul public atrocităţile comise de barbarii de la Răsărit. Vă rugăm, totuşi, dacă aveţi măcar puţin respect faţă de sacrificiile poporului român de pe ambele maluri ale Prutului, nu aruncaţi cuvinte nesăbuite peste istoria românilor, care e plină de răni sângerânde făcute de ruşi de la 1711 încoace! Până şi minunea lui Dumnezeu – România întreagă de la 1 Decembrie 1918 – a fost sfârtecată şi dezmembrată de aceeaşi Rusie imperială la 28 iunie 1940.

    Îmi închei răspunsul cu încrederea că o să faceţi cale întoarsă de pe drumul pierzaniei. Oamenii care au respirat măcar o singură dată aerul libertăţii, când ajung în împărăţia lui Putin, îşi pierd iluziile şi se sufocă. De altfel, ca să ştiţi de la un basarabean: de nicăieri, din altă parte a lumii, nu se vede România atât de frumoasă şi de a noastră ca din Siberia!

    DE ACELAȘI AUTOR:

    * Răspuns unui „frate-putinist” din dreapta Prutului

    CITIȚI ȘI:

    * Putin îi pedepsește pe rușii care compară URSS-ul bolșevic cu Germania nazistă. Sunt cenzurate cărțile, articolele și dezbaterile TV

    * VIDEO. Rusia a interzis un desen animat sovietic din 1973, în care „Z” e considerat simbol fascist

    * VIDEO. Primele imagini cu nava-amiral a flotei ruse după ce a fost lovită de rachetele ucrainene. Supraviețuitorii de pe crucișătorul “Moscova” au fost salvați de turci

    * Alt 8-lea general rus lichidat în Ucraina era fiul unui ofițer sovietic care a participat la masacrul de la Katyn, din 1940, împotriva ofițerilor polonezi

    * Primul deputat rus care-l înfruntă pe Putin: „Toți susținătorii așa-zisei «operațiuni militare speciale» vor regreta amarnic”

    VIDEO. Cecenul Kadîrov, „luptătorul de pe Tik-Tok”, îi cere lui Putin să dea cu arma nucleară în ucraineni, „ca să nu mai glumească pe seama noastră”

    * CTP despre Putin și Al Treilea Război Mondial: „Cimpanzeul sângeros e capabil de orice”

    * Cum a fost capturat finul ucrainean al lui Putin. Voia să traverseze râul Nistru cu o barcă și să ajungă în Transnistria, cu ajutorul unor interlopi și polițiști corupți. Agenți FSB l-ar fi preluat și transportat la Moscova

    * „După ocuparea Ucrainei, Rusia va da o bucată din ea Ungariei, la schimb cu ieșirea din UE și din NATO, apoi va «elibera» România, Polonia și țările baltice”

    * Putin, exact ca Stalin: aproape 100.000 de ucraineni din Donbass au fost deportați în Siberia și la Cercul Polar

    * Discurs scelerat al Moscovei: se cere exterminarea poporului ucrainean! Ria Novosti: „Naziștii trebuie uciși în număr cât mai mare. Nu doar elitele! Cei mai mulți oameni sunt vinovați, sunt naziști pasivi”

    * „Dezgustător! Această Șoșoacă, sluga lui Putin, reprezintă cea mai hidoasă expresie a unui politician vândut. Act de trădare națională”

    * Medic faimos despre Putin: „Trăim lângă un câine turbat. Nu trebuie să-l tachinăm, ci să devenim urgent atât de puternici, încât să nu ne mai fie frică de el”

    * Beizadelele Kremlinului, crescute în Occidentul blamat de părinți. Ipocrizia liderilor de la Moscova

    * Flavia Groșan, doctorița șoșocară din pandemie, e putinistă pe față. Ne trimite în Rusia, unde a avut ea revelații Covidioate

    * Ciolacu și Ciucă au mințit cu nerușinare: România n-are niciun acord cu UE pentru finanțarea voucherelor de 50 de euro! Analist financiar: banii nu există

    * Raportul SUA despre România: corupție generalizată, presă controlată de politicieni, jurnaliști hărțuiți și antisemitism în Parlament