Dezbaterea în Parlament a moțiunii de cenzură inițiate de PSD și susținute de UDMR i-a prilejuit premierului Ludovic Orban un discurs fulminant, impetuos, devastator, rostit „la liber”, fără a-l citi de pe hârtii.
În 10 minute, Orban a făcut o radiografie devastatoare guvernărilor PSD. Stilul său a fost unul avântat, energic, pătimaș, pe alocuri emoționant. Impactul la public trebuie să fi fost uriaș, dar asta se va vedea la sobdajele viitoare.
Orban a vorbit ca și cum nu mai are nimic de pierdut. El l-a atacat și pe Victor Ponta, amintindu-i că nu s-a operat într-un spital de stat, ci într-unul privat; și nu în România, ci în Turcia.
VIDEO: Discursul lui Ludovic Orban
Discursul lui Ludovic Orban
„Vreți, nu vreți, sunteți parlamentari născuți din pixul lui Dragnea – și nu veți scăpa de acest stigmat! Trei ani de zile l-ați slugărit cu râvnă, ați susținut toate acțiunile antiromânești, care au aruncat în aer economia și care ne-au adus pe marginea prăpastiei.”
„Nu mă las judecat de voi, pentru că în trei ani ați arătat de ce sunteți în stare: minciună, dezinformare, slugărnicie, destabilizarea economiei. Nu ați adus nimic bun României!”
„Singurul lucru care v-a deranjat a fost angajarea răspunderii Guvernului pe instituirea unui regim electoral care dă un plus de democrație, care permite cetățenilor să schimbe primarii care și-au bătut joc de comunitățile locale.”
„Voi, având o majoritate parlamentară, ne atacați că am emis ordonanțe de urgență. Voi ați emis Ordonanța 13, noaptea ca hoții, ca să scăpați pușcăriabilii care vă conduceau! Noi am emis ordonanțe de urgență ca să rezolvăm problemele românilor, pentru masă caldă în școli, ca să salvăm prostiile și incompetența voastră.”
„Am dat ordonanțe de urgență după ce ați pus pe butuci companiile statului, ca să împiedicăm închiderea acestor companii din cauza voatră. Complexul Energetic Oltenia, Tarom – am luat măsuri urgente să le salvăm, pentru că voi le-ați dus la dezastru!”
„Ce ați făcut trei ani de zile? Ne cereți socoteală pentru trei luni în care am schimbat ritmul, am rezolvat problemele?! Pentru trei luni în care am refăcut imaginea României?!”
„Depuneți moțiune pentru că vă e frică de democrație, pentru că într-un sistem democratic pierdeți mai mult de jumătate din primari, și primarii v-au spus că nu vă susțin.”
„Nu dau doi bani pe afirmațiile voastre despre democrație, după ce v-ați bătut joc de români, mințind cu nerușinare!”
„În campania electorală din 2016 erați travestiți în albine, dar după alegeri ați arătat că nu sunteți altceva decât niște viespi, care aveți doar ac și venin pentru români, nu miere, așa cum le-ați promis!”
„Demagogia voastră mincinoasă va fi demontată și vă veți face din nou de râs.”
„Cel mai tare m-a mirat să-l aud pe un alt lider politic – proaspăt colaborator al dvs., după ce v-a înjurat vreo doi ani de zile – că are o atitudine critică privitor la spitalele private. Păi, unde s-a operat domnia-sa, nu cumva într-un spital privat?! Dar nu într-un spital din România, ci într-un spital privat din Turcia.”
„Cu cât mai repede vă încetați mandatul, cu atât mai bine pentru România!”
„Dacă Guvernul va cădea, va cădea în picioare, iar românii vor susține măsurile noastre.”
„Nu mai există limită a nerușinării la PSD!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ședința de guvern de marți s-a întins pe mai mult de 10 ore, încheindu-se după miezul nopții. Au fost adoptate 25 de ordonanțe de urgență, ca măsură preventivă în caz că Guvernul Orban va fi doborât astăzi prin moțiune de cenzură.
Aparent, este un record în România, în privința numărului de ordonanțe de urgență adoptate într-o singură ședință de guvern.
În realitate, recordul îl deține Guvernul Ponta, care în ședința din 16 martie 2015 a adoptat 26 de ordonanțe de urgență, dar le-a mascat într-una singură! A fost un șiretlic de imagine, demontat de presa responsabilă. Iată ce scria Hotnews.ro în acea zi: „Guvernul Ponta a inventat o nouă tehnică de aprobare a proiectelor de ordonanță de urgență, astfel încât să nu mai poată fi acuzat că adoptă pe bandă rulantă astfel de acte normative. Înghesuie mai multe ordonanțe de urgență, din orice domeniu, într-una singură. Așa a apărut OUG nr. 2/2015, care cuprinde 26 de ordonanțe de urgență din domenii care nu au nicio legătură între ele: de la măsuri din domeniul sportului sau culturale până la măsuri privind activitatea companiilor de stat. Mega-Ordonanța de Urgență a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial”.
Așadar, Guvernul Ponta a brevetat Mega-Ordonanța de Urgență, care a stabilit recordul absolut în acest domeniu.
Guvernul Orban n-a încercat să ascundă ordonanțele de urgență după modelul Ponta, ci le-a numărat așa cum au fost în realitate: 25. Unele dintre ele erau de o necesitate absolută, dat fiind riscul adoptării moțiunii de cenzură, astăzi, în Parlament (votul va începe la ora 12.00).
Dacă moțiunea de cenzură a PSD va întruni cel puțin 233 de voturi, Guvernul Orban va deveni guvern interimar și nu va mai putea adopta ordonanțe de urgență. Acesta este și motivul pentru care Executivul s-a grăbit să adopte marți atât de multe OUG-uri.
Pe lista celor 25 de ordonanțe de urgență, poziția a 15-a o ocupă Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate. Aici sunt prevăzute măsuri benefice unor alegeri parlamentare cât mai democratice, inclusiv dreptul fiecărui cetățean de a vota la orice secție de votare din orice localitate, pe teritoriul României sau în străinătate, prin intermediul listelor suplimentare.
Ordonanțele de urgență aprobate marți
1. ORDONANȚĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr.145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare
2. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat
3. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
4. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
5. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
6. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor fazate finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014-2020
7. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri pentru asigurarea descentralizării managementului Fondurilor Europene structurale și de investiții, la nivel regional
8. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri structurale în vederea evitării riscului de decomitere pentru anul 2020, precum și de modificare și completare a unor acte normative
9. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind unele măsuri pentru pregătirea portofoliului de proiecte destinat finanţării din fonduri externe nerambursabile pentru perioada de programare 2021-2027
10. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind instituirea Programului național de introducere a gazelor naturale în localitățile încălzite cu combustibil solid
11. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind recensământul general agricol din România, runda 2020
12. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind organizarea și desfășurarea Recensământului Populației și Locuințelor din România în anul 2021
13. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării Institutului Național de Statistică în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică și Guvernanță în Statistică al OCDE
14. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice
15. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate
16. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea Poliției Judiciare
17. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei
18. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat de salvare
19. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare
20. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol și bunuri mobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome ”Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”
21. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizițiilor publice
22. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011
23. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
24. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval
25. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul apărării naționale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Duminică după-amiază, la o zi după „adunarea populară” de la Ditrău (județul Harghita) – o dezlănțuire de ură, rasism și lipsă de rațiune -, conducerea brutăriei din localitate a decis să-i înfrunte pe rasiștii violenți din comună. Reacția la scară națională, în apărarea celor doi brutari din Sri Lanka, i-a încurajat pe patronii brutăriei să respingă barbaria.
Brutăria din Ditrău a publicat, pe pagina sa de Facebook, un comunicat de presă care clarifică decizia sa finală de a-i păstra în procesul de producere a pâinii pe cei doi singalezi.
În comunicat, patronii brutăriei – Köllő Katalin și soțul ei – descriu amenințările care le-au fost adresate de localnicii înfuriați de prezența celor doi muncitori din Sri Lanka:
„S-au păstrat ura și tensiunea la adresa firmei noastre și a celor doi angajați sri-lankezi, ba mai mult, s-au extins și asupra tuturor angajaților actuali.”
„Ni s-au adresat amenințări, din partea majorității comunei, cu incendierea brutăriei, fiind postat, pe grupul de Facebook înființat de unii localnici, slogan-ul «Să dăm foc ca în anul ’90».”
„Oamenii care reprezintă comunitatea celor nemulțumiți de angajarea celor doi brutari sri-lankezi continuă să agraveze situația, incitând la ură și la violențe.”
Amenințarea aduce aminte de confruntările violente dintre etnicii maghiari și cei români, de la Târgu Mureș, din martie 1990.
La Ditrău, județul Harghita, atât populația majoritară, cât și preotul instigator (Bíró Károly), și primarul (Puskas Elemer – UDMR), și patronii brutăriei (soții Köllő) sunt de etnie maghiară.
Comunicatul Brutăriei din Ditrău
„Comunicat de Presă despre decizia finală a Brutăriei din Ditrău”
„Având în vedere situația dată, ne-am simțit nevoiți, că ar fi timpul, să publicăm un comunicat și pentru presă. Scrisoarea, care a fost citită ieri la ședința locală, a fost adresată localnicilor, ca să ajungem la un fel de compromis. Prin prezenta, vrem să anunțăm presa despre decizia noastră finală.
S-au păstrat ura și tensiunea la adresa firmei noastre și a celor doi angajați sri-lankezi, ba mai mult, s-a extins și asupra tuturor angajaților actuali. Am analizat răspunsul localnicilor și, deoarece perspectiva comunei a rămas neschimbată, ei dorind în continuare alungarea celor doi muncitori sri-lankezi, astfel compromisul oferit comunității își pierde valabilitatea.
Menționăm faptul că oferta noastră n-ar fi adus nicio modificare negativă pentru cei doi muncitori, n-ar fi afectat nici drepturile salariale nici drepturile lor ca persoane. Având în vedere faptul că firma noastră are două compartimente, una de producție a pâinii și cealaltă de patiserie, ca să nu participe în procesul de pregătire a pâinii conform cerințelor localnicilor, ar fi fost mutați la producția de patiserie. Astfel, am vrut să îndeplinim cerința localnicilor, cu singurul scop, să fie liniște în comună. Menționăm faptul că posturile pe care ar fi fost mutați cei doi muncitori sri-lankezi nu sunt inferioare din punct de vedere profesional, raportat la cele pe care sunt încadrați în prezent. Totodată, precizăm faptul că această eventuală schimbare a posturilor de muncă ar fi fost realizate cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Trebuie avut în vedere contextul în care a fost scris comunicatul către localnici, și anume atunci când ni s-au adresat amenințări, din partea majorității comunei, cu incendierea brutăriei, fiind postat, pe grupul de Facebook înființat de unii localnici, sloganul «Să dăm foc ca în anul ’90». Având în vedere acest context, după ce cei 2 angajați sri-lankezi și-au început activitatea la firma noastră, am depus tot efortul necesar ca cei doi să trăiască și să muncească în siguranță.
Noi, fiindcă am fost amenințați, am încercat să ajungem la un compromis. Dar, având în vedere că oferta noastră a fost refuzată și scrisoarea noastră a fost batjocorită, am reanalizat decizia noastră, și am ajuns la concluzie că rămânem și în continuare alături de muncitorii noștri din Sri Lanka. Ei vor lucra și în continuare la noi pe același posturi pe care au fost angajați, și în nici un caz nu suntem dispuși să renunțăm la ei. Nu ne lăsăm influențați de ură. Menționăm faptul că în reședința actuală cei doi muncitori se simt bine, sunt satisfăcuți de condițiile de cazare și de condițiile de muncă. În orice amenințare și problemă viitoare vom răspunde numai pe cale legală și în fața autorităților competente. Orice decizie luată de o instituție sau orice petiție va fi analizată în prezența reprezentanților legali și respectând normele legale în vigoare.
Totodată, reiterăm faptul că așteptăm și cererile de angajare din partea localnicilor calificați ca brutari.
Autoritățiile au intervenit numai ulterior, dar prin prezenta vrem să le mulțumim pentru că depun eforturi pentru siguranța celor doi muncitori străini.
Din păcate, oamenii care reprezintă comunitatea celor nemulțumiți de angajarea celor doi brutari sri-lankezi continuă să agraveze situația, incitând la ură și la violențe.
Localnicii din Ditrău au refuzat atât pe cei doi muncitori, cât și produsele Brutăriei, însă noi susținem și în continuare faptul că nu suntem împotriva comunității, ci dorim aplanarea acestei situații.
Mulțumim instituților care ne-au oferit siguranță și sperăm că vor adopta măsurile legale necesare. Sperăm că această situație se încheie într-un mod normal, ca între niște oameni civilizați, într-o țară civilizată.
Noi credem că în fața lui Dumnezeu toți suntem egali, indeferent de religie și rasă, și condamnăm ura și discriminarea.
Cu respect, Conducere Brutăriei Ditrău”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Cazul Ditrău” a scos la lumină rasismul scârbos al unei comunități primitive din secolul XXI. Să încerci să-i alungi pe doi necăjiți din Sri Lanka, veniți în România să muncească legal, este nu doar o ticăloșie, este o ilegalitate. Să spui că nu mănânci pâine atinsă de aceștia – brutari de meserie – este un abis al umanității.
Ditrău este o comună cu aproape 5.000 de locuitori, majoritatea de etnie maghiară, situată în nord-estul județului Harghita, în Depresiunea Giurgeu, pe râul Ditrău. Și unul dintre satele comunei se numește tot Ditrău (în maghiară – Ditró; în germană – Dittersdorf).
În ultimele zile, această localitate muntoasă și-a câștigat o tristă celebritate.
Episodul 1. Popa Biró agită sătenii împotriva brutarilor din Sri Lanka
Conflictul a izbucnit miercuri, 29 ianuarie. Circa 200 de localnici din comuna Ditrău, în frunte cu preotul romano-catolic Bíró Károly, s-au adunat în faţa Primăriei, nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka. Oamenii susțineau că le e teamă ca la ei în comună „să nu vină un val de migranţi”, care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa.
Primarul Puskas Elemer (UDMR) le-a explicat oamenilor revoltați că sala de şedinţe de la Primărie e neîncăpătoare pentru o așa mulțime. Le-a propus celor 200 de săteni să se discute nemulțumirile lor la Căminul Cultural, unde e spațiu suficient pentru câteva sute de săteni. A fost stabilită ziua de sâmbătă, 1 februarie, când toată lumea e liberă și poate veni la adunarea populară.
Preotul Károly Bíró
Episodul 2. Singalezii sunt alungați din Ditrău la Gheorgheni
Proprietarii de locuinţe din Ditrău, unde au fost cazaţi cei doi muncitori din Sri Lanka, au primit ameninţări de la localnici. Patronii fabricii de pâine au decis să-i mute pe asiatici la Gheorgheni, oraș situat la 13 kilometri distanță. În viața singalezilor a apărut deja o noutate: trebuie să facă naveta de la Gheorgheni la Ditrău.
Episodul 3. Sâmbăta nebună de la Căminul Cultural
Sâmbătă, 1 februarie, sala cea mare a Căminului Cultural a fost arhiplină. Peste 300 de oameni au participat la ședința care avea un singur obiectiv: alungarea definitivă a celor doi singalezi de pe pământurile strămoșești ale Ditrăului.
Sătenii s-au plâns și de condițiile de lucru din brutărie, dar marele lor of era că sunt aduși migranți să lucreze la ei în comună.
Primarul Puskas Elemer – de ziua lui! – avea lacrimi în ochi când s-a adresat oamenilor. I-a îndemnat să se roage. Onorata adunare, bine strunită de preotul Bíró Károly, a rostit „Tatăl Nostru” cu energie înălțătoare. O energie pe care ți-o poate da doar pericolul descreștinării, întrupat de cei doi brutari singalezi.
La întâlnire au participat şi deputatul Bende Sandor, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Barti Tihamer, ambii de la UDMR.
Episodul 4. Patronii brutăriei promit că singalezii nu vor mai atinge pâinea ditrăuană
Sub presiunea maselor revoltate, patronii brutăriei au cedat, luându-și angajamentul – printr-o scrisoare trimisă preventiv, căci n-au venit la Căminul Cultural – că-i vor scoate pe cei doi muncitori asiatici din procesul de producție a pâinii și îi vor pune să facă alte munci, în care să nu atingă pita românească/secuiască.
Köllő Katalin, femeia care administrează brutăria alături de soțul ei, spune că „pentru liniștirea localnicilor” a propus inițial ca cei doi brutari din Sri Lanka să continue să lucreze la brutărie, dar „să nu mai facă pâine”.
Sunt brutari, dar să nu mai facă pâine! E ca și cum i-ai spune unui ziarist că-i găsești ceva de lucru prin redacție, dar să nu mai scrie!
Cei mai aprigi dintre localnici nu s-au mulțumit cu trecerea pe linie moartă a brutarilor din Sri Lanka. Ei au cerut ca asiaticii să fie dați afară cu totul, să fie scoși din Ditrău pentru totdeauna! Această dorință a „patrioților” locali a fost respinsă ferm de patronii brutăriei.
Preotul Karoly Biro și primarul Puskas Elemer
Episodul 5. Deciziile brutăriei vor fi luate împreună cu divanul sătesc
Încercat să liniștească spiritele înfierbântate din comună, proprietarii brutăriei și-au cerut scuze localnicilor pentru „neplăceri”. În realitate, cei doi muncitori asiatici nu au provocat niciun fel de neplăceri, au fost doar spaime paranoice ale unor ditrăuani cu educație precară și gândire primitivă.
„Revoluționarii” au impus scrierea unei „petiții-angajament” în care să fie trecute obligații ferme ale patronilor brutăriei față de preacinstita comunitate din Ditrău. Să nu mai decidă ei, patronii, de capul, ce fac cu brutăria, deciziile să le ia împreună cu divanul sătesc.
În scrisoarea sa, patronul-bărbat i-a invitat pe oamenii care vor să se angajeze la brutărie să vină la el, că mai face angajări. La citirea cinstitei oferte s-a făcut un moment de liniște, apoi localnicii au vociferat – nu, ei nu vor să muncească la brutărie, ei vor să nu mai atingă asiaticii aluatul din care se face pâinea de Ditrău.
Patronul brutăriei a promis că de acum încolo va anunța orice intenție de angajare, astfel încât să aibă prioritate localnicii care vor să se lucreze.
„Ne angajăm ca orice decizie importantă în ce privește firma noastră să fie făcută publică înainte de luarea ei”, a scris proprietarul. Ăsta da, capitalism: îți faci planul de afaceri în funcție de dorințele, părerile, gândurile, poftele și mofturile sătenilor. Doar salariile le plătești singur, că nu se face chetă pe uliță.
„Scopul nostru e să rezolvăm problema. Ne cerem scuze dacă am jignit pe cineva, dar am angajat cetățenii străini cu forme legale. Vă rugăm să nu răspândiți zvonuri neconfirmate”, a mai scris patronul brutăriei.
Localnicii s-au contrazis dacă să-i accepte scuzele sau nu. Problema a rămas neclarificată.
Episodul 6. Intervine Discriminarea
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat după anunțul inițial al patronilor brutăriei. Cazul va fi dezbătut într-o ședință ulterioară. Printre cei chemați să dea explicații se vor număra soții-patroni, dar și primarul Puskas Elemer, și preotul Bíró Károly.
Episodul 7. Patronii brutăriei se răzgândesc: singalezii rămân pe loc
Sub presiunea opiniei publice naționale și amenințați cu sancțiuni din partea CNCD, patronii brutăriei din Ditrău s-au răzgândit: nu se schimbă nimic în privința muncitorilor singalezi, vor rămâne să facă pâine. Köllő Katalin și soțul ei susțin că niciodată n-au vrut să-i scoată pe cei doi asiatici din procesul de fabricare a pâinii. A fost o „neînțelegere”, o „problemă de traducere”, spun ei, pentru că emis un comunicat doar în maghiară, nu și în română.
Episodul 8. Boicotul pâinii de Ditrău
Între timp, localnicii din Ditrău nu mai cumpără deloc pâinea produsă de fabrica din localitate, chiar dacă recunosc că e cea mai bună. Din această cauză, profitul firmei a scăzut cu 30%.
Când cer închiderea brutăriei (cu ce drept?) sau când refuză să-i mai cumpere pâinea, bravii „patrioți” locali uită un lucru: fabrica respectivă e cel mai mare angajator din comună. Și cel mai mare contributor la bugetul comunei, prin taxele plătite.
Incredibilele pericole care-i pândesc pe creștinii din Ditrău
La adunarea populară de sâmbătă, la Căminul Cultural din Ditrău, a vorbit multă lume, nu doar primarul.
Acuzat trei zile la rând că e rasist, preotul Bíró Károly a dat-o pe lupta de clasă. Brusc, nu mai avea ceva cu brutarii din Sri Lanka, cu religia și cultura lor, ci cu patronii brutăriei. „Oamenii nu sunt angajaţi, sunt refuzaţi şi suntem revoltaţi că proprietarii firmei nu ne vor pe noi, ci pe oamenii pe care îi aduc din străinătate, din depărtare. Noi nu suntem apreciaţi, iar ei sunt supraevaluaţi şi acesta nu e o rezolvare. E un conflict care trebuie rezolvat (…). Trebuie să fim trataţi ca oameni, nu ca obiecte, ca o sursă de venit. Şi nici străinii nu trebuie trataţi ca o sursă de venit, ci ca oameni”.
O femeie din sală a detectat un pericol istoric: „Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte 6 muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile, şi după ce ce trec patru-cinci ani, ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri-lankezi, ci de consecinţe, trebuie sa ne gândim bine la consecinţe, că nu este vorba doar de ziua de mâine sau poimâine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor şi al nepoţilor noştri”.
Un tânăr s-a arătat la fel de vizionar: „Eu nu am o problemă cu cei doi sri-lankezi, dar va fi o problemă dacă vor mai veni alţi 100 de oameni”.
Un domn s-a arătat speriat de distanțe: „Nu avem nevoie sa vină străini de la 5.000 de kilometri că să ne înveţe cum să facem o pâine”.
O femeie în vârstă a atras atenția că pot fi pericole și mai mari. Dânsa a lucrat „peste 30 ani în microbiologie”, deci știe ce vorbește. Și anume: „Vreau să atrag atenţia asupra pericolului răspândirii virusului, pentru că toţi oamenii vin acasă de unde este focarul virusului. Şi el (patronul fabricii – n.red.) aduce din Nepal, acum, cinci muncitori, de unde e focarul. A scris şi Wikipedia că China are graniţă comună cu Nepalul şi acolo au fost doi morţi deja. Numai un singur om să aducă virusul, că eu am lucrat în microbiologie şi ştiu ce înseamnă, un singur om să fie bolnav, duce pâinea peste tot în ţară, este un pericol foarte mare”.
Doamna virusoloagă o dă și dânsa pe lupta de clasă, ba chiar ar vrea să fie desființată brutăria din comună. „Ne-am adunat pentru că oamenii sunt foarte nemulţumiţi că există brutăria asta în comună, clădită din bani europeni, şi patronul (…) nu dă salariu decent. Muncesc foarte mult, câteodată şi 24 de ore, dacă sunt bolnavi nu ia în considerare – asta am auzit de la oameni – şi se poartă foarte urât. Eu cu câinii, acasă, nu mă port aşa, să ştiţi, cum se poartă el cu oamenii de aici, şi de asta nu găseşte oameni care să lucreze la el”.
Ditrău se află între Gheorgheni și Toplița
Nu acceptă ca „oameni de culoare” să atingă „pâinea lor”!
Fabrica de pâine din Ditrău este cea mai mare din Bazinul Gheorgheni. Patronii ei nu au participat la „adunarea populară” de la Căminul Cultural, în ciuda faptului că prezenţa lor a fost solicitată insistent de cei prezenţi. Soții Köllő au trimis comunităţii o scrisoare în care, printre altele, şi-au cerut scuze pentru că nu i-au anunţat din timp pe localnici că vor aduce angajaţi străini.
După iureșul din primele zile și înaintea intervenției CNCD, patronii anunţaseră că-i vor muta pe cei doi muncitori într-o altă zonă a procesului de producţie.
Patroana-directoare Köllő Katalin:„Propunerea noastră a fost ca cei doi brutari calificaţi să fie cuprinşi într-o altă etapă a producţiei şi deocamdată să ne ajute lângă cuptoare. Ceilalţi cinci brutari cu care am făcut contracte nu vor fi aduşi decât dacă în următoarele şase luni nu vom putea să angajăm cinci brutari calificaţi dintre localnicii noştri (…). Principala problemă este că localnicii nu vor să accepte ca oameni dintr-o altă cultură să facă pâinea lor. De foarte multe ori au atacat faptul că ei nu au probleme cu persoanele respective, dar, totuşi, să nu atingă pâinea lor, a noastră”.
Firma nu va renunţa la cei doi angajaţi singalezi, a dat garanții patroana.
Köllő Katalin a adăugat că cei doi muncitori au aflat din presă despre scandalul în mijlocul căruia se află şi că sunt foarte trişti, iar unul dintre ei chiar a plâns. „Ieri, deja, Piumal a plâns, era foarte trist. A aflat de la ştiri că cea mai mare problemă este culoarea pielii lor”, a spus directoarea fabricii.
Sri Lanka – țara cu populație cât România
Sri Lanka (cunoscută și ca Ceylon) e o țară insulară din Oceanul Indian, cu o populație un pic mai mare decât cea a României, la o suprafață de 3,6 ori mai mică, și cu un PIB pe cap de locuitor de trei ori mai mic.
După 1978, țara a fost răvășită decenii de-a rândul de un război civil sângeros între populația majoritară singaleză și cea minoritară tamilă. Singalezii reprezintă circa 75% din populație. „Tigrii tamili” au încercat să creeze o provincie autonomă și chiar un stat independent. În 22 de ani, până în 2000, s-au înregistrat peste 60.000 de victime.
Insecuritatea și sărăcia fac și acum ravagii în Sri Lanka.
Un alt fenomen devastator îl reprezintă valurile seismice, declanșate de cutremurele oceanice. Tsunami-ul din 26 decembrie 2004 a făcut peste 300.000 de victime în Sri Lanka.
Suprafața: 65.610 km² (România are 238.397 km²)
Populația: 21,5 milioane locuitori (România are 20 de milioane)
PIB pe cap de locuitor: 4.073 $ (România are 12.285 $)
Ilie Bărbulescu, fost mare jucător al Stelei, cu care a câștigat Cupa Campionilor Europeni în anul 1986, a decedat în somn, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la vârsta de 62 de ani. El a fost primul fotbalist român care s-a apropiat de cel mai important trofeu din fotbalul european intercluburi.
Anunțul morții lui Bărbulescu a fost publicat și pe pagina de Facebook a clubului FC Argeş, echipa care l-a lansat în fotbalul mare și cu care a câștigat primul său titlu de campion.
Cauza decesului ar fi fost un infarct, a aflat Digi 24 din surse medicale. Apropiați ai fotbalistului susțin, pentru Ziaristii.com, că Bărbulescu avea o problemă cardiacă mai veche.
Născut la Piteşti pe 24 iunie 1957, Ilie Bărbulescu a jucat la FC Argeş, FC Olt, Petrolul Ploiești, Steaua București, CS Mioveni şi Callatis Mangalia.
Cu FC Argeş, el a câştigat titlul naţional în 1979, într-o echipă din care făcea parte și legendarul Nicolae Dobrin.
Cu Steaua, fostul fundaş stânga a cucerit Cupa Campionilor Europeni în 1986, Supercupa Europei în 1987, titlul naţional în 1985, 1986 și 1987, Cupa României în 1985 şi 1987.
VIDEO: Rezumatul finalei Steaua – FC Barcelona 0-0 (2-0 la penalty-uri)
La echipa naţională, Bărbulescu a evoluat de 5 ori, într-o perioadă în care postul de fundaș stânga era „arestat” de Nicolae Ungureanu.
În martie 2008, Ilie Bărbulescu a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a, pentru rezultatele obținute în cariera sa de jucător.
Ilie Bărbulescu este cel de-al doilea jucător din „echipa de aur” de la Sevilla care a trecut în neființă. Primul a fost mijlocașul Lucian Bălan, care s-a sinucis pe 12 noiembrie 2015, la 10 zile după moartea mamei sale. Bălan avea 56 de ani.
Ilie Bărbulescu a fost primul fotbalist al Stelei care, pe 7 mai 1986, după fluierul final al arbitrului francez Michel Vautrot, s-a repezit să ia în brațe și să sărute trofeul Cupei Campionilor Europeni, aflat pe o măsuță la marginea terenului. A fost oprit de oficialii UEFA, astfel încât s-a bucurat de trofeu un pic mai târziu, după ce Cupa a fost ridicată deasupra capului de căpitanul Stelei din acea finală istorică, Ștefan Iovan (căpitanul tradițional, Tudorel Stoica, era suspendat pentru cumul de cartonașe galbene).
Formația care a triumfat la Sevilla 1986, în finala cu FC Barcelona (0-0 după 120 de minute, 2-0 la penalty-uri): Helmuth Duckadam – Ștefan Iovan, Miodrag Belodedici, Adrian Bumbescu, Ilie Bărbulescu – Gavrilă Pele Balint, Lucian Bălan (75 Anghel Iordănescu), Ladislau Bölöni, Mihail Majearu – Marius Lăcătuș, Victor Pițurcă (107 Marin Radu). Antrenor: Emerc Ienei.
VIDEO: Finala de la Sevilla, Steaua – Barcelona (integral)
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Prima lună a anului 2020 se încheie cu un cutremur de 5,2 grade în Vrancea, mai puternic decât toate seismele din 2019. Anul trecut, cel mai mare cutremur a fost de 4,5 grade, pe 3 septembrie.
Seismul de azi-noapte, de la ora 3.26, s-a produs la adâncimea de 121 de kilometri, în Vrancea, și s-a simțit destul de puternic și în București. A fost o mișcare bruscă, dar de scurtă durată.
Inițial, magnitudinea cutremurului a fost estimată la 5,4 grade pe scara Richter, apoi a fost revizuită la 5,2 grade, anunță Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP).
Și adâncimea la care s-a produs cutremurul a fost revizuită, de la 126 km (inițial) la 140 km (date finale).
Cutremurul s-a simțit la București, Brașov, Constanța, Bacău, Iași, Suceava, dar și la Chișinău (Republica Moldova).
Potrivit INFP, epicentrul seismului a fost localizat în apropierea următoarelor oraşe: 84 km est de Brașov, 97 km sud de Bacău, 98 km nord-est de Ploiești, 110 km vest de Galați, 112 km nord-vest de Brăila, 148 km nord de București, 171 km nord-est de Pitești, 177 km sud-vest de Iași, 197 km est de Sibiu, 212 km nord de Ruse.
Este cel mai mare eveniment seismic care s-a produs anul acesta în România. În 2019, cel mai puternic cutremur din zona seismică Vrancea a fost înregistrat la 3 septembrie și a avut magnitudinea de 4,5.
INFP a revizuit de mai multe ori datele cutremurului. Magnitudinea a evoluat de la 5,4 grade (ora 3.26) la 5,2 (ora 3.40), apoi la 5,3 (ora 4.00) și, în fine, a revenit la 5,2 (ora 5.30).
Șeful DSU, Raed Arafat, a declarat la Digi 24 că au fost două apeluri la 112, pentru atacuri de panică, în urma cutremurului.
Istoria cutremurelor din România
În ultimii ani, cel mai puternic seism din România a avut loc la 28 octombrie 2018, în judeţul Buzău, şi a avut o magnitudine de 5,8 pe scara Richter, fiind resimţit şi la Bucureşti.
În ultimii 30 de ani, cele mai mai puternice cutremure din România au fost pe 30 şi 31 mai 1990. Magnitudinea lor: 6,9, respectiv 6,4 pe scara Richter.
Seismul din 4 martie 1977 a avut magnitudinea de 7,4.
Cel mai puternic cutremur din secolul XX a avut loc pe 10 noiembrie 1940. Magnitudinea a fost de 7,7 Mw, intensitatea IX pe scara Mercalli și s-a produs la o adâncime de 150 de km. Cu o durată de 45 de secunde, seismul a produs pagube majore în București, sudul Modovei și Muntenia. A fost simțit de la Sankt Petersburg, Moscova, Samara și Odessa până la Istanbul, Atena și chiar Marsilia, potrivit INFP.
Cel mai mare cutremur din istoria cunoscută a avut magnitudinea de 7,9. Seismul s-a produs pe 26 octombrie 1802, la ora 12.55, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.
Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471.
Cea mai veche referință a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru o „zgâlțâire” din anul 455.
Ce trebuie să faci în caz de cutremur. Sfaturi de la INFP
Prevenire
Identificați mobilierul și obiectele grele care atârnă peste mese, paturi, locuri circulante, etc. și asigurați-le, astfel încât să nu va pună viața în pericol în caz de oscilații sau cădere.
Asigurați piesele de mobilier grele, înalte, de un perete sau grindă solidă.
Amplasați toate aparatele grele pe roți astfel încât să nu fie în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasări, la seisme.
Verificați periodic tavanele, podul, acoperișul, balcoanele, terasa etc, astfel încât la seisme să nu cadă cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, țigle etc.
Este recomandabil să aveți în spațiile comune extinctoare, amplasate în locuri cunoscute și accesibile, și să știți cum să le utilizați, conform normelor PSI.
Informați-vă despre îndeplinrea obligațiilor legale ale deținătorilor de clădiri privind:
– evaluarea rezistenței antiseimice actuale a structurii clădirii; – reparațiile și consolidările necesare; – proiectarea și executarea lucrărilor necesare; – asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare.
Efectuați lucrări de întreținere și reparații pentru oprirea degradării unor fundații, ziduri, acoperișuri, coșuri de fum etc.
Discutați cu toți membrii familiei despre procedura utilizată în caz de cutremur.
În timpul un cutremur puternic
Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile.
Dacă sunteți afară, rămâneți departe de clădiri, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, care se pot prăbuși în stradă.
Dacă vă aflați înăuntru, nu vă apropiați de ferestre, ci stați înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
Protejați-vă sub o grindă solidă, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă sau mese.
Sprijiniți-vă cu mâinile de podea sau țineți-vă cu mâinile de piciorul unei mese sau de tocul ușii pentru a vă asigura stabilitatea. Vă mai puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, ghemuit pe genunchi și coate, cu fața în jos: cu palmele împreunate vă veți proteja capul (ceafa), iar cu antebrațele pe lateral, fața.
Închideți sursele de foc cât puteți de repede; dacă a luat foc ceva, interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, dar – dacă puteți – deschideți ușa spre exterior, spre a preveni blocarea ei, în vederea eventualei evacuări după terminarea seismului. Evitați aglomerația.
Nu alergați în stradă sau pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur, feriți-vă de versanții de unde pot cădea roci sau de unde pot avea loc alunecări de teren.
Dacă sunteți în mașină, opriți-vă cât mai repede într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene, și stați înăuntru.
Într-un mijloc de transport în comun, stați pe locul dvs. până se termină mișcarea seismică. Apoi nu va îmbulziți la coborâre.
În metrou, păstrați-va calmul și ascultați recomandările personalului trenului.
Într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, stadion, biserică etc.), stați calm, nu alergați către ieșire; îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul.
După cutremur
Nu plecați imediat din spațiul în care va aflați. Acordați primul ajutor celor afectați de seism.
Ajutați-i pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții căzute, să se degajeze. Atenție: nu mișcați răniții grav!
Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația.
Curățați căile de circulație de cioburi sau substanțe toxice, chimicale vărsate etc.
Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor. Liniștiți-i!
Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri, poliție, în cazuri justificate, spre a nu bloca liniile necesare intervențiilor de urgență.
Ascultați doar informațiile și recomandările transmise oficial, recepționate direct de dvs. și nu din auzite.
Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, de gaz, apă, canal. Verificați vizual și starea construcției în interior.
În caz de avarii, închideți – pe măsura posibilităților – alimentarea locală sau generală și anunțați imediat după aceea instituția de specialitate.
La ieșirea din clădire, pentru orice eventualitate, protejați-vă capul cu o cască sau alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărți groase etc.).
Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie întreprinse cu un minim de măsuri de securitate și fără riscuri inutile.
Fiți pregătiți pentru potențiale replici seismice.
Nu ascultați sfaturile unor așa-ziși specialiști necunoscuți care apar ad-hoc.
Păstrați-va calmul, nu vă panicați.
La evacuare, dați prioritate celor răniți, copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați recomandările slavatorilor.
Ce să NU faci în caz de cutremur
Nu încercați să porniți gazul, în cazul în care l-ați oprit dvs. sau a fost oprit automat. Lăsăți compania de gaze să o facă.
Nu folosiți chibrituri, brichete, echipamente electrice, până nu sunteți siguri că nu există scurgeri de gaze.
Nu folosiți telefoanele decât în caz de urgență, pentru a nu ține liniile ocupate în timp ce alții au nevoie de ele.
Nu așteptați pompierii, medicii sau poliția să va ajute, deoarece s-ar putea să fie ocupați în altă parte.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Marți 29 ianuarie, prin vot, deputații europeni au validat acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acordul a fost votat de 621 de eurodeputați, 49 au fost împotrivă, iar 13 s-au abținut.
VIDEO. Aleșii europeni s-au ridicat în picioare și cântă împreună
Un val de emoție a cuprins aula Parlamentului European. Eurodeputații pro UE au plâns și au strigat în cor „Împreună pentru totdeauna!” (Forever United), arătându-și atașamentul față de Uniunea Europeană, furia și părerea de rău că părăsesc cea mai impozantă construcție politică a democrației europene.
Mai mulți membrii ai parlamentului au fluturat steaguri și fulare pe care scria „Împreună pentru totdeauna”.VIDEO. Europarlamentarii laburiști au fluturat fulare prin care și-au arătat atașamentul față de Uniunea Europeană.
Nigel Farage, liderul Partidului Brexit, a încercat să adopte o atitudine victorioasă, dar a sfârșit penibil, acoperit de valul de emoție și de solidaritate. Paradoxal, cariera lui politică s-a încheiat astăzi, odată cu zborul British Airways Bruxelles-Londra.
VIDEO. Discursul de adio a lui Nigel Farage, liderul Partidului Brexit.
„Să nu uitați că, astăzi, părăsiți Uniunea, dar veți în continuare parte a Europei”, a declarat David Sassoli, președintele Parlamentului European.VIDEO. Europarlamentari britanici au adus cimpoiul ca să arate că Scoția e profund europeană
Hugs and tears for @theSNP Euro MPs in Brussels as #Brexit deal is approved
Piper playing Flower of Scotland and EU anthem Ode to Joy
Ultima zi a Marii Britanii în Uniunea Europeană este vineri, 31 ianuarie. Va urma un an în care Boris Johnson trebuie să încheie un acord comercial cu UE, unul obiectiv care nu va fi deloc dificil. De astăzi, începe greul.
„La revedere, Marea Britanie, te așteptăm înapoi”, a strigat un euro deputat!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un protest care a apărut din nimic s-a desfășurat sâmbătă la Craiova. În jur de 200 de persoane au participat la un marș împotriva implementării tehnologiei 5G în România.
Campania Kremlinului mpotriva tehnologiei 5G a început în mai 2018 și a crescut în intensitate lună de lună. Ea se desfășoară prin intermediul televiziunii Russia Today și a rețelelor sociale.
În ultimele săptămâni, și pe Facebook se derulează o campanie virulentă împotriva activării frecvenței 5G pentru transferul digital al informației. Aceasta se concentrează pe două teme. Prima: frecvența 4G este suficient de rapidă, iar oamenii nu mai au nevoie de ceva mai rapid care costă mai mult. A doua temă aduce din nou în discuție pericolul îmbolnăvirii din cauza radiațiilor emise de antene.
Un mesaj distribuit de Facebook care cheamă la un protest organizat în data de 15 martie 2020
O analiză a acestei campanii sugerează că fiecare dintre cele două teme vizează un public țintă diferit. Prima e orientată spre clasa de mijloc, educată, căreia i se „explică” faptul că o nouă frecvență înseamnă noi cheltuieli cu telefoanele mobile, aparate Wi-Fi, televizoare etc. A doua temă se adresează publicului mai puțin educat și care poate fi „speriat” cu îmbolnăvirea de cancer.
Deși SUA și China sunt într-o dispută comercială pe tema implementării tehnologiei 5G, existând un raport al serviciilor secrete americane care arată că produsele Huawei strâng informații de pe dispozitivele companiei și le pun la dispoziția guvernului chinez, ambele state au interese comerciale majore să implementeze noua tehnologie. Beneficiile economice prin trecerea la transferul de date în 5G sunt de ordinul trilioanelor de dolari.
Marele pierzător al acestei modificări în sistemul de transfer de date este Rusia. Prin această trecere, întregul univers tehnologic se schimbă, iar posibilitățile de a sparge sistemele de securitate se reduc, fiind nevoie de noi investiții masive pentru a ajunge la posibilitățile de monitorizare și colectare a informațiilor precum cele dezvoltate de serviciile secrete ruse pentru 4G.
În mai 2019, un articol publicat de New York Times anunță că platforma media Russia Today, subordonată lui Vladimir Putin, „a dat alarma, anunțând Apocalipsa 5G”.
„Atacurile Russia Today asupra tehnologiei 5G cresc în număr și în agresivitate, pe măsură ce industria wireless americană începe să dezvolte sisteme 5G. În martie, Verizon a spus că serviciul său va ajunge în curând în 30 de orașe”, scrie New York Times.
„Refuzăm antenele 5G”, „5 Greşeli”, „Pericolul 5G este real, nu virtual”, sunt câteva dintre mesajele transmise de oamenii care s-au adunat sâmbătă după-amiaza, în Piaţa Mihai Viteazul din Craiova. De aici, ei au plecat într-un marş prin oraş. Potrivit organizatorilor, protestul a fost nu doar un semnal de alarmă cu privire la efectele tehnologiei asupra sănătăţii, ci şi un mesaj transmis autorităţilor „Craiova, liberă de 5G”, anunță Mediafax.
Postul de televiziune Russia Today a difuzat primul program în care prezenta efectele negative ale 5G asupra sănătății în luna mai 2018.
În anul 2019, a difuzat șapte emisiuni pe această temă. În ultima, au vorbit despre pericolul asupra copiilor expuși la radiațiile provenite de la echipamentele 5G, spunând că aceștia se vor îmbolnăvi de cancer, se arată în articolul publicat de New York Times.
VIDEO. Emisiune despre riscurile 5G prezentată de Russia Today în decembrie 2019.
Foarte multe asemănări între campaniile din SUA și cele din România: „Printre efecte se numără, ca simptomatologie, dureri de cap, stare de ameţeală, scade sistemul imunitar, apar sindromul atenţiei deficitare cu care, din păcate, ne confruntăm tot mai des în sistemul educaţional. Tehnologia aceasta, în loc să-i apropie pe oameni, îi îndepărtează, în general, dar aceste radiaţii electromagnetice favorizează apariţia cancerului“, a declarat Luminița Simoiu, una dintre organizatoarele protestului pentru Mediafax. Se observă că scenariul din SUA este identic cu cel din România, dar și cu cel din altețăti. Campania se desfășoară concomitent în 32 de state.
Licitațiile pentru frecvențele 5G sunt programate să se desfășoare în acest an, statul român propunându-și venituri de 580 de milioane de euro din închirierea benzilor de licență.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Violeta Alexandru, ministrul liberal al Muncii, a postat sâmbătă pe pagina sa oficială de Facebook faptul că a luat o decizie mai puțin obișnuită.
A anunțat că secretara ministrului nu mai trebuie să sune liftiera atunci când oficialul părăsește biroul. Violeta Alexandru spune că în perioada când Lia Olguța Vasilescu conduce ministerul, secretara acesteia suna liftiera instituție și anunța că “înălțimea sa” a părăsit biroul, iar liftul trebuia să ajungă pe etaj exact în momentul în care Olguța ajungea în fața lui. Astfel, demnitarul PSD-ist nu mai trebuia să apese pe buton și să-și distrugă manichiura. Intra direct.
“Tradiția conform căreia când Ministrul Muncii pleca din cabinetul său și până parcurgea, în 30 de secunde, distanța până la lift, secretariatul suna și transmitea liftierei să aducă liftul la etajul 2 (la cabinetul Ministrului) și să deschidă larg ușa ca să nu facă demnitarul vreun efort, se oprește în 2019”, a scris actualul ministru al Muncii pe pagina sa de Facebook.
Acest obicei faraonic arată câtă aroganță și cât dispreț era în guvernul PSD. Miniștrii nu erau ei în serviciul cetățenilor, ci unii angajați deveniseră “servitorii” lor.
“Urc și cobor pe scări. Dacă am nevoie de lift, apăs singură pe buton”, a scris Violeta Alexandru pe pagina sa de Facebook, arătând că, la Ministerul Muncii, un comportament normal pare o dovadă de mare schimbare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Pagina de Facebook „Copiii niciodată uitați ai României” (The Never Forgotten Romanian Children), în urma acțiunii voastre, a ajutat peste 1.000 de copii, dați spre adopție în străinătate după 1990, să-și găsească părinții naturali din România. Acest gest mic arată adevărata unire dintre noi.
O poveste de viață spusă cu cuvinte atât de simple:
„Salutări tuturor!
Am fost adoptată din România la vârsta de 2 luni de către o familia minunată din Malta. M-am născut în Mogoșoaia, județul Ilfov, la data de 24 martie 1991.
Sunt în căutarea mamei mele biologice. Pe atunci se numea Dragomir Georgeta. Din documentele de adopție reiese că la momentul nașterii mele avea în jur de 19 ani și locuia în Mogoșoaia, Șoseaua București – Târgoviște nr. 128, Sectorul Agricol Ilfov.
La adopția mea, mama a fost însoțită de tatăl ei și de surori. Recent am verificat adresa și am contactat autoritățile locale care mi-au confirmat că mama și rudele mele nu mai locuiesc aici și că nu au nicio informație despre adresa lor actuală.
În 2007, familia mea a mai fost căutată la această adresă, dar nu de către mine sau familia mea adoptivă.
Probabil că mai am alți frați sau surori adoptați care încearcă la fel să găsească familia. Găsirea familiei mele înseamnă enorm de mult pentru mine!
Vă rog mult să mă ajutați și să-mi distribuiți anunțul. Vă îmbrățișez pe toți cu drag!”
Acest mesaj emoționant a fost postat pe pagina de Facebook „Copiii niciodată uitați ai României” miercuri 22 septembrie. Până vineri, fusese distribuit de peste 800 de ori, iar 183 de persoane comentaseră la această postare care are 863 de reacții (like-uri).
Pagina a fost înființată de Ileana Cunniffe Băiescu a cărei frați au fost dați spre adopție în străinătate în anul 1990. Timp de două decenii și jumătate și-a căutat frații, iar în urmă cu cinci ani a înființat această pagină, anunță G4Media într-un articol scris pe aceeași temă.
Până acum, a reușit să-și găsească o soră, iar un frate încă îl mai caută. Ileana s-a stabilit în Irlanda și e foarte mulțumită de rezultatele pe care le-a obținut proiectul său.
Un mesaj din Belgia:
„Numele meu românesc a fost Durac Luminița. M-am născut în municipiul Buzău la data de 1 septembrie 1988.
Am fost adoptată la vârsta de doi ani și jumătate, direct de la orfelinat. Nu știu cu exactitate la ce vârstă am fost internată la casa de copii și cât timp am petrecut acolo.
Ca amintire din România, am această eșarfă înflorată. Nu știu dacă a aparținut mamei mele sau mi-a fost dată la plecare de cineva de la orfelinat.
Am ținut-o alături toți acești ani, să îmi amintească neîncetat de meleagurile și rădăcinile mele românești.
Acum sunt în căutarea mamei mele biologice, pe atunci cu numele de familie Durac. Sunt în posesia documentelor mele de adopție, dar din păcate numele mamei mele nu este înregistrat.
O întreagă anchetă socială a fost desfășurată în numele ei, dar alte informații personale, precum vârsta, prenumele, adresa nu sunt menționate.
De aceea apelez cu multă speranță la rețelele de socializare și la această pagină dedicată copiilor adoptați din România.
Poate așa voi reuși și eu să-mi găsesc familia biologică. Vă rog din suflet să distribuiți anunțul meu.
Sper să fie văzut de toate familiile cu numele de Durac, oriunde s-ar afla în țară sau străinătate. Apreciez foarte mult orice ajutor, susținere și gânduri frumoase!”
Acest mesaj a fost postat în data de 14 ianuarie 2020, are 1.500 de distribuiri, 237 de comentarii și peste 1.000 de reacții.
Imediat după prăbușirea regimului comunist, mai multe filme documentare despre condițiile inumane de viață din orfelinatele românești au fost difuzate de televiziunile occidentale. S-a creat un val de emoție și solidaritate cu copiii orfani ai României. Pentru a rezolva o problemă de viață și de moarte, statul român a aprobat adopțiile internaționale pentru copiii din orfelinate, dar și a celor proveniți din familii fără posibilități materiale.
VIDEO. Documentar din anii ’90 realizat de ITN din Marea Britanie despre copiii orfani ai României.
Mai multe mii de copii români au luat drumul străinătății, fiind salvați de la un tratament brutal, de la boli și foamete. Au fost ani cumpliți. Astfel s-a născut această generație de copii ajunși la maturitate care descoperă România și își caută părinții naturali și rudele aici în țară.
„Neoficial, cifrele vechiculate de unii dintre foştii directori ai Oficiului Român pentru Adopţii arată că, în perioada 1990-2001, au fost adoptaţi în străinătate peste 30.000 de copii”, se arată într-un articol Digi 24.
Adopțiile internaționale au fost interzise prin lege în anul 2004 ca o condiție a aderării noastre la Uniunea Europeană.Pentru a fi admiși, România trebuia să dovedească faptul că se poate îngriji de copiii săi.
Te rugăm, cu ocazia sărbătoririi unirii dintre Moldova și Țara Românească, 24 ianuarie 1859, intră pe pagina de Facebook „Copiii niciodată uitați ai României” și distribuie un mesaj al celor care-și caută părinții din țară.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
