Se întâmplă lucruri spectaculoase pe tema Brexit. Acordul negociat de Marea Britanie cu Uniunea Europeană a fost blocat sâmbătă de Parlamentul britanic, cu 322-306 la vot. E o amânare tactică, până când Londra va adopta legislația prin care s-ar implementa acest acord. Premierul Boris Johnson sfidează Parlamentul și spune că va forța Brexitul la 31 octombrie. Între timp, la Londra, sute de mii de oameni cer un nou referendum, pentru rămânerea Marii Britanii în UE.
Parlamentarii britanici au decis, sâmbătă, să amâne decizia lor asupra acordului de Brexit convenit de Londra și Bruxelles, ceea ce îl va obliga pe premierul Boris Johnson să ceară Uniunii Europene o nouă amânare a divorțului, dincolo de data de 31 octombrie.
Parlamentul de la Londra a votat sâmbătă – cu 322 de voturi „pentru” și 306 „împotrivă” – pentru amânarea unui vot asupra acordului de Brexit convenit de Johnson cu UE, până când va fi adoptată legislația prin care s-ar implementa acest acord.
Forțat de Parlament să ceară o amânare a Brexit-ului, premierul Boris Johnson a susținut că nu va face acest lucru. „Nu voi negocia nicio amânare cu UE, nici legea nu mă obligă să fac acest lucru. Poziția mea rămâne neschimbată: nicio amânare, iar eu voi continua să fac tot ce pot ca Brexit-ul să se producă la 31 octombrie”, a spus el.
Boris Johnson și-a exprimat speranța că acordul va fi aprobat săptămâna viitoare, comentând că votul de astăzi a fost „pe aproape”.
Prin adoptarea „amendamentului Letwin”, premierul Boris Johnson va fi obligat să ceară Uniunii Europene amânarea Brexitului dincolo de data de 31 octombrie, chiar dacă legislativul de la Londra votează favorabil până la urmă acordul Brexit.
Autorul amendamentului adoptat astăzi este deputatul independent Oliver Letwin, fost conservator, dat afară din partid ca urmare a poziției sale ferme anti-Brexit.
În 2016, britanicii au decis, printr-un referendum, cu 52% la 48%, să fie prima țară care părăsește Uniunea Europeană.
Prima sâmbătă parlamentară după Războiul din Malvine
Parlamentul britanic s-a reunit într-o zi de sâmbătă pentru prima dată după 37 de ani, ultima oară fiind în 1982, cu ocazia războiului cu Argentina pentru Insulele Faulkland (Malvine).
„Super-Sâmbăta”, cum o numesc britanicii, vine la capătul unei săptămâni agitate, în care Boris Johnson a obținut un nou acord de Brexit, dar a fost abandonat de aliații săi nord-irlandezi, care se opun înțelegerii cu UE.
Johnson are nevoie de sprijinul a 320 de parlamentari pentru a-și trece acordul. Astăzi i-au lipsit 14.
Tot sâmbătă, aproape un milion de oameni au manifestat la Londra pentru a cere un nou referendum, chiar în timp ce parlamentarii dezbăteau soarta ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Protestatarii au fluturat steaguri ale UE și au cerut stoparea Brexitului.
„Aproape toate sondajele arată că acum oamenii vor să rămână în UE. Brexitul e un dezastru național ce stă să se producă și va distruge economia”, a explicat Hannah Barton, o englezoaică în vârstă de 56 de ani, care protesta înfășurată într-un steag UE.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Preşedintele american Donald Trump i-a trimis o scrisoare omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, pe 9 octombrie, în care îl avertizează să încheie un acord cu militanţii kurzi din Siria, pentru a evita astfel ca Washingtonul să distrugă economia Ankarei, relatează agenția germană DPA, citată de Agerpres.
Limbajul folosit de președintele american este unul neobișnuit la acest nivel, chiar dacă se adresa unui dictator.
„Istoria vă va arăta într-o lumină favorabilă dacă rezolvaţi acest lucru într-un mod corect şi uman. Dacă nu se întâmplă lucruri bune, veţi fi văzut mereu ca personajul negativ. Nu fiţi căpos. Nu fiţi nesăbuit! Vă sun mai târziu”, i-a scris Trump lui Erdogan, potrivit unei copii a scrisorii, obţinută de Fox News şi a cărei autenticitate a fost confirmată de alte surse media americane.
Data scrisorii, 9 octombrie, arată că epistola a fost trimisă Ankarei după ce Trump a dat undă verde operaţiunii turce în Siria, prin decizia de a retrage trupele americane, anunţată două zile mai devreme, notează DPA.
Liderul de la Casa Albă a ataşat la scrisoarea către Erdogan o scrisoare din partea unui lider kurd, în care acesta îşi exprimă dorinţa de a ajunge la un compromis cu Turcia.
„Nu vreţi să fiţi responsabil pentru măcelărirea a mii de oameni, iar eu nu vreau să fiu responsabil pentru distrugerea economiei turce – şi aşa voi face”, a mai adăugat Trump, îndemnându-l totodată pe omologul său turc: „Hai să găsim un acord bun”.
Dezvăluirea scrisorii survine după ce, miercuri, preşedintele turc s-a plâns că nu mai reuşeşte să urmărească mesajele scrise în reţeaua Twitter de omologul său american, privind poziţia Statelor Unite faţă de conflictul din Siria.
„Când ne uităm la declaraţiile publicate de domnul Trump pe Twitter, am ajuns în situaţia de a nu mai putea urmări aceste tweet-uri”, a declarat Erdogan ziariştilor care îl însoţeau la bordul aeronavei prezidenţiale, la întoarcerea dintr-o vizită în Azerbaidjan. „Nu mai ţinem pasul”, a repetat Erdogan, citat de ziarul turc „Hürriyet”.
Erdogan le-a mai dezvăluit jurnaliştilor că săptămâna aceasta, într-o convorbire telefonică, i-a dat lui Trump sfaturi privind relaţia cu presa. „I-am spus: «Uneori vă înfuriaţi foarte tare pe mass-media. Sunteţi sub influenţa lor. Nu le daţi atenţie, sunteţi un lider puternic. Aşa ceva nu le stă bine liderilor puternici»”, a susţinut preşedintele turc.
Care a fost soarta scrisorii? „Președintele Erdogan a primit scrisoarea, a respins-o complet și a aruncat-o la coșul de gunoi”, au declarat surse prezidențiale de la Ankara, citate de BBC. Postul britanic observă că este greu de imaginat un asemenea limbaj între președinți.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Naționala de fotbal a Turciei a reușit, în decurs de trei zile, două rezultate care o plasează în fruntea Grupei H a preliminariilor Euro 2020, înaintea campioanei mondiale, Franța: 1-0 cu Albania (vineri, la Istanbul) și 1-1 cu Franța (luni, la Paris). Ambele goluri marcate de turci au adus însă gesturi care au scandalizat Occidentul.
Luni seară, în minutul 81 al meciului de pe „Stade de France”, când Kaan Ayhan a marcat golul egalizator, majoritatea jucătorilor turci au celebrat reușita printr-un salut militar. Imaginile nu a fost arătate însă în direct, în transmisia televizată, conform instrucțiunilor UEFA de a evita popularizarea gesturilor cu mesaj politic sau religios.
Cel puţin şapte jucători s-au strâns la colţul terenului și şi-au dus mâna dreaptă la frunte, în semn de sprijin pentru militarii implicaţi în ofensiva turcă din Siria.
Pentru fotbaliștii turci a fost o recidivă. Ei făcuseră acest gest şi la meciul cu Albania, disputat cu trei zile în urmă la Istanbul și câștigat cu 1-0. Și atunci, momentul ales pentru salutul militar a fost golul marcat de turci chiar în ultimul minut de joc. Lângă autorul golului victorios, atacantul Cenk Tosun, au venit atunci mai mulți coechipieri, care au făcut salutul controversat.
Cele două incidente ar putea duce la sancţiuni aspre din partea UEFA, care nu tolerează astfel de manifestări. Presa occidentală comentează critic gestul fotbaliștilor turci, iar reacția publicului de pe „Stade de France” a fost ostilă.
Ministrul francez al Sporturilor, Roxana Mărăcineanu (de origine română), care a urmărit pe stadion meciul Franţa – Turcia, a cerut UEFA o „sancţiune exemplară”, după salutul militar al jucătorilor turci. „Mulţumesc federaţiei şi forţelor de ordine pentru munca depusă pentru a asigura buna desfăşurare a meciului. Jucătorii turci au stricat aceste eforturi după ce au făcut salutul militar, un gest contrar spiritului sportiv. Cer UEFA o sancţiune exemplară în acest caz”, a scris Mărăcineanu pe Twitter.
„Îi încurajăm pe soldații noștri”
Selecţionerul Turciei, Șenol Günes, a afirmat că salut este unul de susţinere pentru soldaţi: „Nu vreau să fac o declaraţie politică, dar copiii noştri ar putea fi aceşti soldaţi. Noi îi încurajăm pe soldaţii noştri, dar suntem împotriva oricărei forme de violenţă. Gestul nostru nu arată o atitudine negativă. Ca toată ţara, noi nu ne dorim ca ei să plece în misiuni. Este doar pentru susţinerea lor. Restul sunt întrebări pentru Trump sau Macron, eu sunt doar selecţioner”.
Un responsabil al UEFA a anunţat că forul continental va „examina” atitudinea fotbaliștilor turci, care au salutat ofensiva armatei turce contra poziţiilor kurde din nordul Siriei, acțiune criticată dur de țările occidentale.
„Personal, eu nu am văzut acest gest, care ar putea fi asociat cu o provocare”, a declarat Philip Townsend, şeful de presă al UEFA, pentru agenţia italiană ANSA. „Regulamentul interzice referirile la politică şi religie, iar noi vom examina această situaţie”, a spus responsabilul UEFA.
După meciul cu Albania, o fotografie a fost postată și pe contul oficial de Twitter al naţionalei turce. Fotbaliștii „dedică victoria valoroşilor soldaţi, precum şi militarilor şi concetăţenilor căzuţi martiri”.
Un salut militar similar a fost efectuat și de gimnastul turc Ibrahim Colak la Campionatele Mondiale de la Stuttgart, după ce acesta a câștigat medalia de aur la inele.
„De ce nu arată salutul militar? Este minunat!”
Luni seara, în transmisia meciului de la Paris, comentatorul postului turc de televiziune TRT s-a arătat indignat defaptul că imaginile cu salutul jucătorilor turci nu sunt difuzate: „De ce nu arată salutul militar? Este minunat, de ce nu îl arată? Ce ar schimba asta? Ne întoarcem din Franţa cu primul loc!”.
Fotografiile cu salutul militar al fotbaliștilor lui Șenol Günes s-au propagat rapid pe reţelele de socializare, fiind distribuite de mai mulţi miniştri ai preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan. Printre aceștia, şi ministrul Sportului, Mehmet Kasapoglu, care a asistat la meci.
Presa proguvernamentală turcă a salutat gestul fotbaliștilor turci. „Echipa naţională a dat cel mai frumos răspuns Occidentului ipocrit! Un salut din Franţa adresat militarilor noştri”, a precizat postul A Haber pe Twitter.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un bărbat care a mărturisit că a săvârșit aproape 100 de crime și a primit mai multe condamnări pe viață, fiind încarcerat într-o închisoare din California, este considerat de către FBI cel mai prolific criminal în serie din SUA.
Samuel Little (79 de ani) este întemnițat din 2012 pentru uciderea a trei femei, dar anul trecut le-a spus anchetatorilor că a mai omorât alte 90, între 1970 și 2005, în toată țara, relatează Sky News.
Investigatorii FBI spun că mărturiile lui Little sunt credibile și că, până în momentul de față, au fost probate 50 din faptele mărturisite. Astfel, Samuel Little devine cel mai prolific criminal în serie din istoria SUA.
Criminalul le-a spus investigatorilor că și-a strangulat cele mai multe din cele 93 de victime, majoritatea fiind femei de culoare. O mare parte din cadavre încă nu au fost descoperite, iar FBI face investigații în acest sens.
La începutul anului 2019, Little a desenat chipurile mai multor femei despre care anchetatorii cred că sunt victimele lui. Într-o mărturie video, el a descris cu lux de amănunte chipurile unor victime, iar poliția speră că astfel vor fi identificate o parte din femeile pe care le-a omorât.
O parte dintre victimele lui Samuel Little, desenate de criminal
Anchetatorii l-au prins pe Little foarte greu, după ani de zile de căutări, pentru că adoptase un stil de viață nomadă. Țintele lui erau femei vulnerabile, consumatoare de droguri sau prostituate. În niciunul din aceste cazuri, criminaliștii nu au investit foarte multe resurse și nu a fost anunțat niciodată FBI-ul.
„Ani de zile, Little a crezut că nu va fi prins niciodată, pentru că victimele sale nu contau pentru nimeni”, a declarat Christie Palazzolo, analist criminolog la FBI.
Samuel Little l-a „detronat” pe Gary Ridgway, care a fost condamnat în 2004 pentru 49 de crime. Pe locul 3 în topul celor mai prolifici criminali în serie din SUA este Ted Bundy, care a mărturisit că a ucis peste 30 de femei între 1960 și 1970.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O unitate de elită a serviciilor secrete ruse execută misiuni care au ca scop destabilizarea Europei, este concluzia unor responsabili de securitate din patru țări occidentale, scrie New York Times. Mai multe incidente care păreau izolate sunt, de fapt, elemente ale unui plan coerent și diabolic al Moscovei, care „se antrenează” în Republica Moldova și acționează în vestul Europei.
Mai întâi a fost o campanie de destabilizare a Republicii Moldova. A urmat otrăvirea unui comerciant de arme în Bulgaria. Anul trecut, a fost o tentativă de a asasina un fost spion rus în Marea Britanie cu o neurotoxină.
Dacă inițial autoritățile occidentale au văzut aceste acțiuni ca fiind izolate, acum oficialii de securitate din Vest sunt convinse că aceste operațiuni – poate că și altele – fac parte dintr-o campanie coordonată de a destabiliza Europa. Campania este executată de o unitate de elită din interiorul serviciilor secrete ruse, scrie „New York Times”.
Oficialii din serviciile secrete a patru țări spun că nu este clar cât de des a fost mobilizat grupul, cunoscut ca Unitatea 29155, care operează de cel puțin un deceniu, dar care abia acum a fost descoperit. Aceștia avertizează că este imposibil de știut când și unde operează agenții din cadrul unității speciale.
Scopul Unității 29155 subliniază nivelul ridicat al războiului pe care-l duce președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu Vestul. Liderul de la Kremlin combină propaganda, atacurile cibernetice și dezinformarea cu acțiuni de tip militar.
„Cred că am uitat cât de lipsiți de scrupule pot fi rușii la nivel organic”, a avertizat Peter Zwack, un fost ofițer al serviciilor secrete militare și fost atașat al Apărării la Ambasada Statelor Unite de la Moscova. Acesta spune că nu știa de existența unității speciale antioccidentale.
Unitatea 29155 se află în subordinea agenției de informații militare GRU.
Deși multe dintre operațiunile GRU rămân un mister, serviciile secrete din Vest au început să aibă o imagine mai clară asupra „arhitecturii” temutului serviciu secret al Armatei ruse.
Oficiali americani spun că două unități ale GRU, cunoscute ca 26165 și 74455, au spart serverele Comitetului Național Democrat și e-mailurile lui Hilary Clinton, în lunile de dinaintea alegerilor prezidențiale din 2016, pentru ca apoi să publice comunicările interne.
Anul trecut, Robert Mueller, procurorul special care s-a ocupat de ingerința Rusiei în alegerile din 2016, a inculpat peste zece ofițeri ai acestor unități. Echipele de piratare au operat în principal de la Moscova.
Prin contrast, ofițerii Unității 29155 călătoresc spre și dinspre țările europene. Unii dintre ei sunt veterani decorați în cele mai sângeroase războaie, inclusiv în Afganistan, Cecenia și Ucraina.
Operațiunile lor sunt atât de secrete, potrivit serviciilor occidentale, încât existența unității este cel mai probabil necunoscută chiar și agenților GRU.
Echipa pare să fie o comunitate strâns unită. O fotografie din 2017 îl arată pe comandantul unității, Andrei V. Averianov, la nunta fiicei sale într-un costum gri. Acesta pozează alături de colonelul Anatoli Chepiga, unul dintre cei doi ofițeri inculpați în Marea Britanie pentru otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal.
„Aceasta este o unitate a GRU care a fost activă de-a lungul anilor în Europa”, a spus unul dintre oficialii europeni de securitate, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a descrie informații secrete. „A fost o surpriză că rușii – GRU, această unitate – s-au simțit liberi să desfășoare această activitate extrem de ostilă în țările prietenoase. A fost un șoc”.
În grade variate, fiecare dintre cele patru operațiuni legate de Unitatea 29155 au atras atenția publicului, chiar dacă a durat până când autoritățile au confirmat că ar fi conectate. Agențiile de informații din Vest au identificat pentru prima oară unitatea după lovitura de stat eșuată din 2016 în Muntenegru.
Cu toate acestea, oficialii au început să înțeleagă agenda specifică a unității abia după otrăvirea lui Skripal, în martie 2018.
În cele din urmă, autoritățile britanice au demascat doi suspecți, pe colonelul Chepiga și pe Alexander Mișkin, dar operațiunea a fost mult mai complexă decât au dezvăluit oficialii la vremea respectivă. Cu un an înainte de otrăvire, trei agenți ai unității au călătorit în Marea Britanie pentru o repetiție, au spus ulterior doi oficiali europeni.
Dintre cei trei agenți deplasați în Marea Britanie, unul a fost Mișkin, al doilea a folosit identitatea de Serghei Pavlov, iar al treilea a folosit numele fals de Serghei Fedotov. Acest „Fedotov” a supravegheat misiunea.
Ulterior, oficialii au stabilit că doi dintre aceștia – cei care au folosit numele de Fedotov și Pavlov – au făcut parte dintr-o echipă care a încercat să-l otrăvească pe comerciantul de arme Emilian Gebrev în 2015. În această operațiune au mai acționat patru bărbați care foloseau numele de Ivan Lebedev, Nikolai Kononihin, Alexei Nikitin și Danil Stepanov.
Echipa a încercat de două ori să-l omoare pe Gebrev, la distanță de o lună.
Deși e o unitate de elită, se pare că bugetul nu este foarte mare, iar agenții împart de multe ori cazări ieftine pentru a face economie.
Oficialii europeni de securitate sunt uimiți de neglijența operațiunilor unității, având în vedere că Skripal a supraviețuit, la fel și Gebrev, iar tentativa de lovitură de stat din Muntenegru a eșuat. După un an, Muntenegru a aderat la NATO.
Rolul sângeros al GRU în „revoluția” română
Informațiile publicate de „New York Times” despre operațiunile recente ale GRU confirmă că sericiul secret al Armatei ruse nu renunță la metodele folosite în deceniile trecute, inclusiv pe vremea Uniunii Sovietice.
Același GRU a operat agresiv și în România comunistă, dar și pentru amorsarea „revoluției” din decembrie 1989. În anii ’70-’80, GRU a racolat generali și ofițeri din Armata română, pentru a pregăti o lovitură de stat împotriva lui Nicolae Ceaușescu, care era tot mai „recalcitrant” în relația cu Moscova, nemaiacceptând o subordonare totală și necondiționată. Urmare a acțiunilor GRU, au fost racolați generali precum Nicolae Militaru, Vasile Ionel, Ștefan Kostyal, Ion Șerb, Dumitru Logofătu, Nicolae Pletos, Horia Opruță, Marin Pancea, dar și viceamiralul Emil Cico Dumitrescu. Majoritatea aveau studii militare făcute în URSS, în anii ’50-’60, unde a avut loc adevărata racolare. Ulterior, în România anilor ’70-’80, au fost reactivați și au primit misiuni concrete de sabotare și debarcare a lui Ceaușescu, sub protecție sovietică.
În decembrie 1989, URSS a infiltrat în România, peste 55.000 de agenți în civil, pentru declanșarea „revoluției”, debarcarea și lichidarea lui Ceaușescu și impunerea la putere a echipei moscovite conduse de Ion Iliescu, cu prețul a peste 1.100 de morți și peste 3.000 de răniți.
„Omuleții verzi” din Crimeea
GRU a desfășurat operațiuni majore, în afara granițelor Rusiei, și după destrămarea URSS (care a avut loc în 1991). Cele mai cunoscute sunt ocuparea, prin celebrii „omuleți verzi”, a Pensinsulei Crimeea, în 2014, ca și a regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei (Donbass).
După destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia a preluat serviciile secrete ale acesteia, dar a schimbat numele KGB în FSB. Doar numele GRU (serviciul secret al Armatei) a rămas neschimbat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Se clatină din nou puterea lui Vladimir Putin! La scurt timp după ce partidul său n-a mai fost votat masiv, ca altădată, în alegerile locale din capitala Rusiei, oamenii au ieşit în stradă în semn de solidaritate cu opozanţii oprimaţi de regimul forte al „ţarului de la Kremlin”.
Circa 20.000 de manifestanţi au cerut duminică, la Moscova, eliberarea opozanţilor arestaţi la protestele precedente din seria declanşată în iulie, relatează DPA.
Valul de manifestaţii a fost provocat de interzicerea participării mai multor candidaţi ai opoziţiei la alegerile locale. Ulterior, protestele – alimentate de violenţele poliţiei împotriva demonstranţilor – s-au extins în mai multe oraşe din Rusia.
Circa 2000 de manifestanţi au fost reţinuţi după demonstraţii neautorizate. Înregistrări video difuzate pe internet arată cum poliţiştii lovesc cu bastoanele protestatarii.
Duminică, pe străzile capitalei ruse au răsunat sloganuri cum ar fi „Libertate pentru deţinuţii politici” şi „Daţi-le drumul”. Manifestaţia a fost autorizată pe o singură stradă, uşor de izolat, în apropierea inelului din jurul centrului Moscovei.
Vladimir Putin şi Aleksei Navalnîi
Aleksei Navalnîi, unul din cei mai cunoscuţi lideri ai opoziţiei, a acuzat autorităţile că nu au permis accesul protestatarilor în zona delimitată.
El a declarat presei că la manifestaţie s-a văzut „doar vârful unui aisberg”. El a participat la mişcarea de stradă pentru prima oară după ce a fost eliberat din închisoare luna trecută, după 30 de zile de detenţie pentru organizarea repetată a unor proteste neautorizate.
Poliţia din Moscova a comunicat că s-a permis participarea a doar 20.000 de persoane.
Organizatorul manifestaţiei, Partidul Libertarian, s-a aflat în fruntea cererilor de eliberare a celor arestaţi începând din vară. „Putem obţine nu doar eliberarea lui Pavel Ustinov, ci a tuturor celor arestaţi odată cu el”, a susţinut formaţiunea politică pe pagina sa de Facebook.
Ustinov, un actor în vârstă de 23 de ani, era puţin cunoscut înainte ca forţele de ordine să îl acuze de ultraj cu ocazia unui protest recent la Moscova. El a negat participarea, iar o înregistrare video a incidentului pare să îi susţină declaraţiile; în favoarea sa s-au pronunţat mai multe celebrităţi, relatează Agerpres.
Se aştepta ca manifestaţia de duminică să fie cea mai amplă după cele din jurul datei alegerilor municipale de la Moscova, de luna aceasta, la care candidaturile mai multor politicieni din opoziţie au fost respinse din motive tehnice, cum ar fi autenticitatea unor semnături de susţinere, fapt considerat de către opoziţie un abuz al regimului Putin.
Partidul Rusia Unită, susţinător al preşedintelui Vladimir Putin, a pierdut circa o treime din locurile în consiliul municipal al capitalei, însă a rămas pe primul loc.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vârsta: 66 de ani (pe 4 noiembrie 2019 va împlini 67)
Cum a devenit cunoscut în toată lumea
În urma convorbirii telefonice dintre Donald Trump, președintele SUA, și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, înregistrată de Serviciile Secrete Americane la data de 25 iulie 2019. Stenograma de 30 de minute a fost dată publicității în urmă cu câteva zile.
Donald Trump: „Am auzit că ați avut un procuror foarte bun. Dar l-au făcut să tacă, și aceasta a fost cu adevărat nedrept. Multă lume spune că procurorilor foarte buni de la voi li se închide gura și că oameni dubioși au fost implicați în toate acestea”.
Volodimir Zelenski: „Iată ce am vrut să vă zic despre procuror. În primul rând, am înțeles totul și știu care e situația. Deoarece am obținut o majoritate absolută în Parlamentul nostru, următorul procuror general va fi sută la sută omul meu, candidatul meu. El va fi susținut de Parlament și își va începe activitatea în funcția de procuror general deja în septembrie”.
Ce a făcut Șokin după ce a fost lăudat de Trump
A depus contestație împotriva demiterii sale de către Petro Poroșenko, președintele aflat la acea vreme în exercițiu (2016). „Cazul va fi considerat în conformitate cu regulile procedurii simplificate de revendicare de către un complet de judecători compus din cinci judecători”, se specifică pe portalul instanței de judecată.
Ședința de judecată va avea loc pe 3 octombrie, ora 10.00.
De ce l-a menționat Trump
Pentru că Șokin a fost inițiatorul anchetelor penale împotriva mogulului Mikola Zlocevski, care și-a ridicat afacerile cu petrol și gaze pe spatele contribuabililor în timp ce deținuse funcții importante în statul ucrainean. De exemplu, pe aceea de ministru al Protecției Mediului și Resurselor Naturale.
Același Zlocevski a dat bir cu fugiții din țară în 2014, ca să nu fie arestat. Apoi, pentru a-și spăla imaginea, l-a angajat în calitate de consultant al firmelor sale pe Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte al SUA, Joe Biden. I-a dat și o leafă pe măsură: 50.000 de dolari pe lună.
De ce a fost demis
Joe Biden, vicepreședintele SUA în acel moment (2016), a făcut o vizită în Ucraina. S-a întâlnit cu președintele Petro Poroșenko pentru a discuta, printre altele, pe tema creditului de un miliard de dolari ce urma să fie oferit Ucrainei.
„Plec în șase ore. Dacă nu-l demiteți pe Șokin până atunci, nu mai primiți banii”, l-ar fi avertizat Biden pe Poroșenko, potrivit ziarului „Ukrainskaia Pravda”.
Strâns cu ușa, forțat de Poroșenko și de voturile a 289 de parlamentari din Rada Supremă (miza fiind acel miliard), Șokin a fost demis la două luni de la discuția lui Biden cu Poroșenko.
Ce i s-a imputat
Organizația Transparency International, care întocmește anual un rating global al corupției, a considerat că Viktor Șokin n-a dorit să reformeze Parchetul și să combată corupția. A fost folosit și un argument: Șokin a inclus în comisia pentru formarea Parchetului Anticorupție persoane care au lucrat în regimul președintelui Viktor Ianukovici: Iuri Sevruk, Iuri Grișcenko, Roman Balitu și Nikolai Sadovoi.
„Îndoielile cu privire la capacitatea acestor persoane de a alege o conducere cu adevărat independentă a Parchetului Anticorupție au fost exprimate public de către ambasadorul UE în Ucraina, Comitetul Parlamentar pentru prevenirea corupției, comunitatea anticorupție și mass-media. Dacă nu va funcționa până la sfârșitul anului (n.r. 2016), UE are garanția de a refuza Ucrainei un regim fără vize. Acesta este motivul pentru care Ministerul de Externe al Ucrainei a publicat cerințele partenerilor internaționali pentru realegerea comisiei privind formarea Parchetului Anticorupție. La rândul său, procurorul general Șokin nu numai că n-a ascultat pretențiile corecte ale oficialilor, dar a inițiat de fapt o verificare a legalității acțiunilor Ministerului de Externe cu privire la publicarea problemei încălcării regimului fără vize”, se arăta în comunicatul Transparency International.
Ucraina era la acea vreme cea mai coruptă țară din Europa, primind doar 26 de puncte din 100 posibile.
Șokin: „Ianukovici a ordonat să se tragă în protestatari”
Cu un an înainte de a i se aduce acuzele de către Transparency International, Viktor Șokin a creat Parchetul Anticorupție, care urma să preia toate cazurile importante de la Parchetul General. A semnat ordinul pe 22 septembrie 2015. Instituția a inclus, pe lângă oamenii lui Șokin, șapte reprezentanți ai Radei Supreme și patru ai Parchetului General.
În aprilie 2015, Șokin a ieșit cu o declarație dură, contrară opiniilor formulate de Transparency International un an mai târziu: „Președintele Ianukovici a ordonat să se tragă în protestatarii de pe Maidan. Ce nu este clar?”. Se referea la protestele pro-europene ale ucrainenilor din perioada 2013-2014.
Practic, Șokin era dușmanul cel mai aprig al lui Ianukovici: „Toți inculpații, de la Ianukovici la ultimul, pot fi prezentați uzându-se de articolul 255, unde este prevăzută o pedeapsă gravă: de la 5 la 12 ani de închisoare”.
Era să fie omorât de un lunetist
Acea declarație dură, formulată la adresa fostului președinte Viktor Ianukovici, avea să se soldeze cu repercusiuni grave. După șase luni, pe 2 noiembrie 2015, un lunetist necunoscut a executat mai multe focuri asupra biroului în care își desfășura activitatea Viktor Șokin. Atentatul asupra procurorului general a eșuat. Acesta a scăpat cu viață, aflându-se în acel moment într-o discuție cu noii săi subordonați de la Parchet.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a întocmit un comunicat oficial, din care reiese că „s-a încercat un atentat la adresa unei persoane publice și a statului”. S-au deschis proceduri penale în temeiul articolului 112. După acel episod, Șokin a plecat în vacanță.
La revenirea în Ucraina, lui Șokin i s-a pregătit o pază demnă de un șef de stat. Chiar el a spus, într-un interviu acordat pentru „Ukrainskie Novosti”, că se deplasează cu o mașină blindată și doarme întotdeauna în locuri diferite, din motive de securitate.
„Parchetul General n-a găsit o mașină de asemenea clasă, așa că a fost închiriat un Mercedes blindat. Închirierea acestei mașini nu costă mai mult de 435 de dolari pe lună”, a spus el.
Tehnicianul de la Grădina Botanică a ajuns procuror renumit
FAMILIE. Atât fiica sa, cât și ginerele lucrează în Procuratură. Tatiana Gornostaeva a devenit, din 2014, procuror regional adjunct al regiunii Odessa. Soțul ei, Aleksei Gornostaev, a fost numit procuror adjunct al districtului Kiev din Odessa.
CARIERĂ. În tinerețe, Viktor Șokin a lucrat ca tehnician la Grădina Botanică Centrală Republicană a Academiei de Științe din URSS (1972-1973). Apoi, cariera lui a luat un traseu spectaculos.
A fost angajat în cadrul forțelor armate ale URSS (1973-1975)
tehnician superior la Institutul de Cercetare Orion (1975-1976)
în 1980 a absolvit Institutul de Drept din Harkov
procuror la Parchetul districtului Moscova din Kiev (1980-1981)
anchetator principal la Parchetul districtului Moscova din Kiev (1981-1989)
anchetator principal pentru cazuri deosebit de importante ale departamentului de investigare de la Parchetul din Kiev (1989-1994)
șef al Departamentului care supraveghează activitățile unităților speciale din Kiev, care au luptat împotriva criminalității organizate (1994-1997)
procuror la Procuratura Generală a Ucrainei (1999-2002)
Iranul îl va „captura” şi îl va „judeca” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat sâmbătă Mohsen Rezaei, unul dintre consilierii ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului.
„În final, îl vom captura pe Trump şi îl vom judeca. Va fi înfiinţată o instanţă internaţională şi Trump va fi judecat. Trebuie să fie judecat nu doar pentru ceea ce a făcut împotriva poporului nostru, ci şi pentru crimele împotriva altor naţiuni”, a declarat Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului de Mediere din Iran, un organism subordonat ayatollahului Ali Khamenei, informează postul iranian Channel 2, citat de cotidianul Times of Israel.
În urmă cu câteva zile, Mohsen Rezaei, fost comandant al Gardienilor Revoluţiei din Iran, a ironizat lipsa de reacţie a SUA faţă de doborârea de către Iran a unei drone americane şi faţă de atacurile care au vizat rafinării din Arabia Saudită.
„Dacă americanii sunt incapabili să riposteze împotriva Iranului pentru doborârea unui avion ultrasecret, cum ar fi capabili să apere Arabia Saudită?! Nu se pot apăra pe ei înşişi, cum ar putea apăra Arabia Saudită?! Toată lumea a primit mesajul”, a spus oficialul iranian într-un interviu difuzat de Institutul de Cercetări Media din Orientul Mijlociu (MEMRI).
Relaţiile Statelor Unite cu Iranul sunt tensionate din cauza sancţiunilor impuse de Administraţia Donald Trump după retragerea din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul, informează Mediafax.
Preşedintele SUA vrea limitarea activităţilor nucleare şi balistice iraniene. Tensiunile s-au amplificat după ce Iranul a doborât o dronă militară americană şi în contextul atacurilor asupra unor rafinării din Arabia Saudită, atribuite de SUA Iranului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Miza discuției riscante dintre președintele SUA, Donald Trump, și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski, o reprezintă o posibilă vulnerabilitate a unuia dintre rivalii lui Trump: fostul vicepreședinte american Joe Biden. Toate firele duc la banii lui Mikola Zlocevski, un infractor îmbogățit din bani publici și apoi fugit din Ucraina.
Între timp, afacerea Ucraina-gate a devenit o vulnerabilitate pentru Trump, căruia democrații îi cer demisia, pentru abuz de putere.
S-au făcut numeroase comentarii în presa națională și internațională pe seama stenogramei convorbirii telefonice dintre Donald Trump, președintele SUA, și Volodimir Zelenski, noul președinte al Ucrainei. Durata ei: 30 de minute. Data: 25 iulie 2019.
Primează un singur subiect: interesul șefului de la Casa Albă de a-l compromite pe fostul vicepreședinte Joe Biden, prin intermediul fiului său, Hunter, care s-a înhăitat în niște afaceri dubioase în patria lui Taras Șevcenko. De ce? Pentru ca seniorul Biden să nu-i mai fie un adversar puternic, din partea democraților, la alegerile prezidențiale de anul viitor.
Mânjit până-n gât cu bani proveniți din infracțiuni economice
Tema este una deosebit de gravă: Hunter Biden, fost angajat la compania mogulului Mikola Zlocevski, Burisma Holdings, ar fi primit, în calitate de consultant și membru al Consiliului de Administrație, 50.000 de dolari pe lună în perioada 2014-2019. În total, suma s-ar ridica la 3 milioane de dolari.
Când Biden-junior a fost cooptat în staff-ul Burisma Holdings (companie ce se ocupă cu extracția și transportul de gaz în Ucraina), tatăl lui, Joe, era deja al doilea om în stat, după Barack Obama. Mikola Zlocevski, patronul lui Hunter Biden, intrase chiar în 2014 în vizorul procurorilor anticorupție din Ucraina, fiind acuzat de spălare de bani. Drept urmare, el a fugit din țara sa într-o locație necunoscută. A stat acolo până în 2018. A revenit în patria natală de-abia la finalizarea anchetei, când, paradoxal, a primit un NUP (neînceperea urmăririi penale), din lipsă de probe.
Cum s-a putut întâmpla așa ceva? Simplu. Viktor Șokin, procurorul general al Ucrainei, care l-a anchetat inițial, ar fi fost înlocuit tocmai la ordinul lui Joe Biden, fiindcă n-ar fi efectuat cercetarea așa cum trebuie. S-a ajuns la un adevărat absurd specific fostelor republici sovietice, unde corupția e în floare: Curtea districtului Solomiansk din Kiev a anulat hotărârea Parchetului Specializat Anticorupție (SAP) de a închide o procedură penală împotriva lui Zlocevski!
Povestea e foarte complicată. Ca să o deslușim, o vom lua cu începutul. De la rădăcini.
Licitații din pix de la ministru către firmele sale
2002. Viktor Ianukovici obține primul mandat de premier al Ucrainei. Tot în acel an, Mikola Zlocevski, cu studii de avocatură la bază, fondează Burisma Holdings.
2003. Folosindu-se de această funcție, Ianukovici îl numește pe Zlocevski șef al Comitetului de Stat pentru Resurse Naturale, care a emis autorizații speciale (licențe) pentru dreptul de utilizare a resurselor naturale. Ce face Zlocevski? Își acordă contracte din pix, fără a fi tras la răspundere.
2010. Viktor Ianukovici e ales președinte al Ucrainei, după ce a ocupat, în trei rânduri, funcția de premier, ultima oară în 2006-2007. „Arhitectul victoriei sale la acele alegeri a fost Paul Manafort, unul dintre principalii consultanți ai Partidului Regiunilor, din care făcea parte Ianukovici”, titrau jurnaliștii de la „Ukrainskaia Pravda”. Șase ani mai târziu, Manafort urma să ajungă chiar șeful de campanie al republicanilor la alegerile din 2016, când Donald Trump a fost înscăunat președinte la Casa Albă. În prezent, Manafort e încarcerat la Metropolitan Correctional Center. În afară de sprijinul lui Manafort, Ianukovici a beneficiat și de cel financiar, oferit cu mare generozitate de Mikola Zlocevski, transformat dintr-un simplu avocat în multimilionar. Și asta grație acelor licențe pe care și le-a făcut cadou în 2003.
2010. Ianukovici îi oferă lui Zlocevski postul de ministru al Protecției Mediului și Resurselor Naturale. Răspunde de Studiul Geologic de Stat. El dă autorizații speciale pentru utilizarea resurselor în Ucraina. „În anii activității sale ca ministru, companiile de petrol și gaze controlate de el și-au mărit producția de mai multe ori. De exemplu, Esco North, care ulterior s-a alăturat Burisma Holdings, a fost cotată printre cele mai mari cinci companii private de petrol și gaze în 2011. O altă companie, Pari, și-a crescut producția de peste două ori în prima jumătate a anului 2012 comparativ cu aceeași perioadă din 2011. Această dinamică a devenit posibilă datorită eliberării de noi licențe de utilizare a resurselor naturale, care erau doar în competența ministrului Zlocevski”, dezvăluiau cei de la „Ukrainskaia Pravda”.
Fuga din Ucraina și cooptarea lui Hunter
2012. Zlocevski renunță la minister și se ocupă de afacerile sale prospere. A achiziționat mai multe companii de petrol și gaze:. Printre ele: LLC – ce mai mare companie ucraineană de petrol și gaze, și LLC NaftogazGarant.
2013. Cumpără și compania de stat care se ocupă de serviciile de sondă.
2014. Primește statutul de suspect într-un caz anchetat de Parchetul General privind îmbogățirea sa pe criterii ilegale. Sunt inițiate cinci proceduri penale împotriva sa în Ucraina. Fuge din țară într-o direcție necunoscută.
2014. Ca să redea companiilor sale reputația de odinioară, Zlocevski comunică din exil cu subalternii săi și decide să apeleze la sprijinul unor experți străini de renume: Hunter Biden, fiul vicepreședintelui SUA (Joe Biden), fostul președinte polonez Aleksander Kwasniewski și bancherul de investiții Alan Apter.
2014. Fug din Ucraina alți penali ca Zlocevski. Toți oamenii de încredere ai fostului președinte Viktor Ianukovici, înlocuit cu interimarul Oleksandr Turcinov. Unde s-au ascuns? Conform anchetei realizate la acea vreme de siteul izdato.net, echipa de infractori în frunte cu președintele Ianukovici, compusă din premier, vicepremieri și miniștri, s-a împrăștiat prin țări ca Rusia, Spania, Belarus sau Israel. De unii nu s-a știut nimic. Alții s-au ascuns chiar în estul Ucrainei, controlat de forțele ruse.
Joe Biden și fiul său, Hunter
Poroșenko îl demite pe procurorul general la ordinul lui Biden
2016. Curtea Penală Centrală din Londra decide să deblocheze conturile lui Zlocevski din Anglia – 23 de milioane de dolari. Motivul: lipsa dovezilor care să ateste o posibilă spălare de bani.
2018. Compania Burisma anunță că ancheta împotriva lui Zlocevski s-a finalizat. Zlocevski primește NUP și revine în Ucraina. Asta după ce procurorul general Viktor Șokin a fost destituit de președintele Petro Poroșenko la ordinul lui Joe Biden.
„Ukrainskaia Pravda”: „Biden senior a devenit eroul poveștii la care apelează acum concurenții săi. Adversarii lui Trump n-au fost trecuți cu vederea de acuzațiile de presiune asupra Ucrainei și de lobby pentru interese personale. Biden a cerut eliberarea din funcție a procurorului general Șokin, în urma unei conversații purtate cu președintele Poroșenko. «Plec în șase ore din Ucraina. Dacă în acest timp nu-l demiteți pe Șokin, nu mai primiți banii», l-ar fi avertizat Biden pe Poroșenko. Dar Poroșenko i-a spus că nu e pregătit încă să-l demită pe Șokin. Cu toate astea, la două luni după vizita lui Joe Biden în Ucraina, Poroșenko i-a cerut public lui Șokin să-și dea demisia, fiindcă n-a reușit să câștige încrederea oamenilor. Creditul de un miliard de dolari promis de Biden pentru Ucraina a fost însă anulat”.
2018. Zlocevski a fost acuzat din nou: ar fi emis ilegal licențe de petrol și gaze pentru companiile sale, în mandatul său de ministru al Protecției Mediului și Resurselor Naturale.
2019. Hunter Biden încheie socotelile cu Burisma Holdings. Potrivit „The New Yorker”, citat de currenttime.tv, el ar fi câștigat suma de 50.000 de dolari pe lună, adică 600.000 de dolari anual.
2019. În convorbirea telefonică din iulie, Trump îi sugerează lui Zelenski că trebuie să facă lumină în privința demiterii procurorului general al Ucrainei, Viktor Șokin: „Am auzit că ai un procuror care era foarte bun. A fost demis în mod nedrept”.
Dialogul Trump – Zelenski
Donald Trump: „Sunt multe discuţii despre fiul lui Biden, că Biden a oprit o acţiune de investigare, şi multă lume vrea să afle despre acest lucru. Deci, orice puteţi face împreună cu procurorul general, ar fi minunat. Biden s-a lăudat că a oprit ancheta, deci, dacă aţi putea să verificaţi… Mie mi se pare oribil”.
Volodimir Zelenski: „Chiar voiam să vă spun despre procuror. În primul rând, înţeleg şi cunosc foarte bine situaţia. Dat fiind că avem majoritate absolută în Parlament, viitorul procuror general va fi sută la sută omul meu, candidatul meu, va fi aprobat de Parlament şi vom începe cu un nou procuror în septembrie. Va verifica situaţia, mai ales pe cea a companiei pe care aţi menţionat-o” (conform Mediafax).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ambiția statelor lumii împotriva schimbărilor climatice a fost evidentă la semnarea Acordului de la Paris, în urmă cu aproape patru ani. Dar, în paralel, tinerii au umplut străzile lumii acuzând tocmai inacţiunea liderilor politici pentru salvarea Planetei, sufocată din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, care au provocat schimbări climatice posibil ireversibile.
„Nu există un al doilea Pământ!”. Copiii planetei cer liderilor lumii să le salveze viitorul
Cea mai vizibilă figură a acestor proteste a fost tânăra activistă suedeză Greta Thunberg, care a participat, luni, alături de alți tineri, la deschiderea summitului ONU privind schimbările climatice, alături de secretarul general Antonio Guterres.
„Nu ar trebui să fiu aici, ar trebui să fiu la școală, peste Ocean”, le-a reproșat juna suedeză șefilor de stat prezenți la New York. „Mi-au furat copilăria cu cuvintele lor goale”, le-a spus ea de la obraz liderilor politici adunați la sediul Națiunilor Unite.
Departe de a evita aceste mesaje, ONU le-a întărit chiar. Și, în unele cazuri, le-a asumat în timpul summitului. „Avem nevoie de tineri, avem nevoie de presiunea pe care o fac”, a recunoscut Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.
Angajament ferm luat de 70 de state
Aproape 70 de țări s-au angajat luni, în cadrul summitului climatic organizat de Organizația Națiunilor Unite la New York, pentru a revizui planurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.
Acest pact stabilește că toate statele trebuie să reducă acele emisii care supraîncălzesc planeta pentru a atinge un obiectiv comun: creșterea temperaturii (pe care o consideră ireversibilă) să scadă sub două grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale și dacă este posibil sub 1.5 grade Celsius.
Dar, după cum a avertizat ONU din nou, planeta este deja mai caldă cu 1,1 grade Celsius, iar planurile de reducere a emisiilor de gaze sunt deja insuficiente. Acest trend, dacă nu se va înrăutăţi chiar, va duce la o creștere de peste trei grade Celsius a temperaturii pe Terra, la sfârșitul secolului. Națiunile Unite estimează că, pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade, eforturile trebuie să crească de trei până la cinci ori!
China, SUA şi India întorc spatele lumii
De aceea, țările trebuie să se angajeze să revizuiască și planurile lor care stabilesc măsurile de reducere care trebuie luate în următorul deceniu. Cu toate acestea, angajamentul celor 70 de țări nu va fi suficient, deoarece nu trei dintre cei patru mari poluanți principali ai lumii nu au acceptat să participe la acest plan global de reacţie rapidă: China, SUA și India.
António Guterres
„Acesta nu este un summit pentru a veni să vorbim, să negociem; aici nu se negociază cu natura”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul deschiderii Adunării Generale a ONU, marcate de proteste masive ale tinerilor din întreaga lume pentru pasivitatea statelor față de criza climatică.
Când a fost semnat Acordul de la Paris, negociatorii din cele aproape 200 de țări care l-au parafat în capitala Franței, în 2015, erau deja conștienți că sunt necesare planuri mai dure. Acesta este motivul pentru care au fost stabilite revizuiri periodice ascendente ale acestor contribuții naționale, care sunt obiective voluntare și stabilite pentru 2025 și 2030. Prima revizuire este în 2020, iar obiectivul lui Guterres în convocarea acestei reuniuni ONU de la New York a fost să forţeze conducătorii statelor să prezinte Naţiunilor Unite planuri mai ambițioase.
Europa trece la timona schimbărilor
Angela Merkel
Dar contextul în care a fost semnat Acordul de la Paris, cu China și SUA parteneri fermi, este foarte diferit de cel actual, în care marile țări poluante sunt scufundate într-un război comercial. Și asta se reflectă, de exemplu, în lista guvernelor care s-au angajat luni să-și sporească eforturile în cadrul alianței pro-natură până la următoarea reuniune din Chile, care va găzdui summitul anual climatic în decembrie.
Cei mai de seamă semnatari ai acestui angajament sunt europeni; Germania, Franța, Spania, Norvegia și Finlanda, de exemplu. Acest lucru nu înseamnă că, până la sfârșitul anului 2020, nu vor exista mai multe țări care să se alăture acestei inițiative și să-și revizuiască planurile de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar de moment situaţia nu e una fericită.
„Schimbările climatice sunt o provocare globală pe care nu o putem depăși decât împreună”, a declarat Angela Merkel. Cancelarul german a ajuns la New York cu noul plan climatic sub braţ, încheiat vineri de guvernul ei de coaliție, şi a amintit că obiectivul său este ca Germania să reducă emisiile de gaze cu 55%, până în 2030, și de a atinge neutralitatea completă (fără emisii), în 2050, în conformitate cu ceea ce propune ONU.
CO2 expulzat în atmosferă să fie egal cu cel „capturat” de păduri
Acesta este același obiectiv pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a apărat şi în numele UE, nu doar al Franţei. În plus, Macron a propus ca Europa să lege relațiile sale inter-comerciale de respectarea internațională a Acordului de la Paris și de un acord global privind non-defrișarea pădurilor – plămânii Planetei.
UE împreună cu China, Statele Unite și India acumulează aproximativ 60% din totalul emisiilor nocive ale planetei. India și China, spre deosebire de SUA, au participat la summit-ul de la New York, deși nu s-au alăturat coaliției care va propune la summitul din Chile, din decembrie, să crească planurile de reducere a emisiilor. Rusia, cea de-a cincea mare poluatoare, a anunțat, luni, că va ajunge în final să respecte pe deplin Acordul de la Paris.
Creșterea eforturilor și atingerea unei reduceri de cel puțin 45% până în 2030 a fost una dintre solicitările pe care secretarul general al ONU le-a lansat în cadrul acestui summit. O altă cerință, pentru a atinge obiectivul reducere a temperaturii globale cu 1,5 grade Celsius, este ca țările să pregătească strategii pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050 – ca dioxidul de carbon expulzat în atmosferă să fie egal cu cel capturat, de exemplu prin „respiraţia” pădurilor.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Aproape 70 de țări s-au angajat luni, în cadrul summitului climatic organizat de Organizația Națiunilor Unite la New York, pentru a revizui planurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.
De aceea, țările trebuie să se angajeze să revizuiască și planurile lor care stabilesc măsurile de reducere care trebuie luate în următorul deceniu. Cu toate acestea, angajamentul celor 70 de țări nu va fi suficient, deoarece nu trei dintre cei patru mari poluanți principali ai lumii nu au acceptat să participe la acest plan global de reacţie rapidă: China, SUA și India.
