Ambiția statelor lumii împotriva schimbărilor climatice a fost evidentă la semnarea Acordului de la Paris, în urmă cu aproape patru ani. Dar, în paralel, tinerii au umplut străzile lumii acuzând tocmai inacţiunea liderilor politici pentru salvarea Planetei, sufocată din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, care au provocat schimbări climatice posibil ireversibile.
Cea mai vizibilă figură a acestor proteste a fost tânăra activistă suedeză Greta Thunberg, care a participat, luni, alături de alți tineri, la deschiderea summitului ONU privind schimbările climatice, alături de secretarul general Antonio Guterres.
„Nu ar trebui să fiu aici, ar trebui să fiu la școală, peste Ocean”, le-a reproșat juna suedeză șefilor de stat prezenți la New York. „Mi-au furat copilăria cu cuvintele lor goale”, le-a spus ea de la obraz liderilor politici adunați la sediul Națiunilor Unite.
Departe de a evita aceste mesaje, ONU le-a întărit chiar. Și, în unele cazuri, le-a asumat în timpul summitului. „Avem nevoie de tineri, avem nevoie de presiunea pe care o fac”, a recunoscut Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.
Angajament ferm luat de 70 de state
Aproape 70 de țări s-au angajat luni, în cadrul summitului climatic organizat de Organizația Națiunilor Unite la New York, pentru a revizui planurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.
Acest pact stabilește că toate statele trebuie să reducă acele emisii care supraîncălzesc planeta pentru a atinge un obiectiv comun: creșterea temperaturii (pe care o consideră ireversibilă) să scadă sub două grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale și dacă este posibil sub 1.5 grade Celsius.
Dar, după cum a avertizat ONU din nou, planeta este deja mai caldă cu 1,1 grade Celsius, iar planurile de reducere a emisiilor de gaze sunt deja insuficiente. Acest trend, dacă nu se va înrăutăţi chiar, va duce la o creștere de peste trei grade Celsius a temperaturii pe Terra, la sfârșitul secolului. Națiunile Unite estimează că, pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade, eforturile trebuie să crească de trei până la cinci ori!
China, SUA şi India întorc spatele lumii
De aceea, țările trebuie să se angajeze să revizuiască și planurile lor care stabilesc măsurile de reducere care trebuie luate în următorul deceniu. Cu toate acestea, angajamentul celor 70 de țări nu va fi suficient, deoarece nu trei dintre cei patru mari poluanți principali ai lumii nu au acceptat să participe la acest plan global de reacţie rapidă: China, SUA și India.
„Acesta nu este un summit pentru a veni să vorbim, să negociem; aici nu se negociază cu natura”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, în timpul deschiderii Adunării Generale a ONU, marcate de proteste masive ale tinerilor din întreaga lume pentru pasivitatea statelor față de criza climatică.
Când a fost semnat Acordul de la Paris, negociatorii din cele aproape 200 de țări care l-au parafat în capitala Franței, în 2015, erau deja conștienți că sunt necesare planuri mai dure. Acesta este motivul pentru care au fost stabilite revizuiri periodice ascendente ale acestor contribuții naționale, care sunt obiective voluntare și stabilite pentru 2025 și 2030. Prima revizuire este în 2020, iar obiectivul lui Guterres în convocarea acestei reuniuni ONU de la New York a fost să forţeze conducătorii statelor să prezinte Naţiunilor Unite planuri mai ambițioase.
Europa trece la timona schimbărilor
Dar contextul în care a fost semnat Acordul de la Paris, cu China și SUA parteneri fermi, este foarte diferit de cel actual, în care marile țări poluante sunt scufundate într-un război comercial. Și asta se reflectă, de exemplu, în lista guvernelor care s-au angajat luni să-și sporească eforturile în cadrul alianței pro-natură până la următoarea reuniune din Chile, care va găzdui summitul anual climatic în decembrie.
Cei mai de seamă semnatari ai acestui angajament sunt europeni; Germania, Franța, Spania, Norvegia și Finlanda, de exemplu. Acest lucru nu înseamnă că, până la sfârșitul anului 2020, nu vor exista mai multe țări care să se alăture acestei inițiative și să-și revizuiască planurile de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar de moment situaţia nu e una fericită.
„Schimbările climatice sunt o provocare globală pe care nu o putem depăși decât împreună”, a declarat Angela Merkel. Cancelarul german a ajuns la New York cu noul plan climatic sub braţ, încheiat vineri de guvernul ei de coaliție, şi a amintit că obiectivul său este ca Germania să reducă emisiile de gaze cu 55%, până în 2030, și de a atinge neutralitatea completă (fără emisii), în 2050, în conformitate cu ceea ce propune ONU.
CO2 expulzat în atmosferă să fie egal cu cel „capturat” de păduri
Acesta este același obiectiv pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a apărat şi în numele UE, nu doar al Franţei. În plus, Macron a propus ca Europa să lege relațiile sale inter-comerciale de respectarea internațională a Acordului de la Paris și de un acord global privind non-defrișarea pădurilor – plămânii Planetei.
UE împreună cu China, Statele Unite și India acumulează aproximativ 60% din totalul emisiilor nocive ale planetei. India și China, spre deosebire de SUA, au participat la summit-ul de la New York, deși nu s-au alăturat coaliției care va propune la summitul din Chile, din decembrie, să crească planurile de reducere a emisiilor. Rusia, cea de-a cincea mare poluatoare, a anunțat, luni, că va ajunge în final să respecte pe deplin Acordul de la Paris.
Creșterea eforturilor și atingerea unei reduceri de cel puțin 45% până în 2030 a fost una dintre solicitările pe care secretarul general al ONU le-a lansat în cadrul acestui summit. O altă cerință, pentru a atinge obiectivul reducere a temperaturii globale cu 1,5 grade Celsius, este ca țările să pregătească strategii pentru a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050 – ca dioxidul de carbon expulzat în atmosferă să fie egal cu cel capturat, de exemplu prin „respiraţia” pădurilor.