ziaristii.com

Categorie: Justiție

  • Europa, UIMITĂ de atacul guvernului PSD-ALDE împotriva lui Kovesi. Reacţii din Parlamentul European

    Tot mai multe voci de la Bruxelles sunt exasperate de încercarea guvernului PSD-ALDE de a bloca accesul Laurei Codruţa Kovesi la funcţia de procuror-şef al UE. Anchetarea ei de către oamenii lui Tudorel Toader, la cererea unui fugar de justiţie (Sebastian Ghiţă) este bine înţeleasă în Parlamentul UE.

    Roberta Metsola (foto jos), europarlamentar maltez, membru în Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE), unde urmează să fie audiată Kovesi în interviul pentru şefia Parchetului European, a declarat pentru ziare.com că acţiunea împotriva fostei şefe a DNA este clar una politică.

    „Eu vin din Malta, ţară al cărui popor a luptat foarte mult pentru a fi primit în Uniunea Europeană. Eu văd UE ca un grup de state cu valori şi principii comune, iar atunci când un guvern le aruncă la o parte, mesajul nostru trebuie să fie că vom continua să luptăm pentru acele valori şi principii, în interesul oamenilor simpli.”

    „Ar trebui ca guvernul român să dovedească faptul că respectă instituţiile, că nu reprimă prin forţă protestele paşnice la adresa sa.”

    „Ar trebui să nu procedeze cum face acum, opunându-se deschis şi prin toate mijloacele ca un candidat român să devină primul procuror european, transmiţându-ne astfel mesajul că personalităţile din România care sunt binecunoscute, oameni serioşi, muncitori, inteligenţi, pro-europeni, nu sunt susţinute de guvernul actual.”

    „Eu aştept audierile care vor avea loc săptămâna viitoare. Voi vedea dacă se confirmă evaluarea pe care a făcut-o pentru noi un grup de experţi independenţi. Însă până acum nu am văzut niciun motiv pentru care aceste evaluări să fie invalidate.”, a declarat europarlamentarul maltez.

    CITIŢI ŞI:

    VIDEO. Tatăl PSD-ist al Adinei Florea a anunțat de anul trecut că fiica sa îi va face probleme Codruței Kovesi!

    Val uriaș de solidarizare cu Kovesi. „E o execuție politică. Secția specială e sluga infractorilor din PSD-ALDE”

  • MISTERELE JUSTIȚIEI. Șefa Înaltei Curți: „Discuția s-a purtat pe întuneric. Atât de întuneric, încât am luat haina domnului Dorneanu pe mine”

    Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea, a făcut o declarație misterioasă la ieșirea de la audierile din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Doamna Tarcea spune că a avut o discuție „pe întuneric” cu președintele Curții Constituționale (CCR), Valer Dorneanu, despre decizia CCR privind completurile de cinci judecători. Mai mult, a fost pusă să-și lase telefonul în anticameră!

    Cristina Tarcea: „Cu domnul Valer Dorneanu am discutat despre completurile de 5 judecători, la foarte scurt timp după ce s-a pronunțat decizia prin care s-a constat conflictul juridic de constituționalitate. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun acum este că a fost o discuție în care am fost pusă să-mi țin telefonul în anticameră, iar discuția s-a purtat pe întuneric. Atât de întuneric, încât la final am luat haina domnului Dorneanu pe mine”.

    Întrebată ce voia Valer Dorneanu la acea întâlnire, Cristina Tarcea a precizat: „o justificare a deciziei CCR pronunțată pe completurile de 5 judecători”.

    Șefa ICCJ se referă la decizia din 7 noiembrie 2018, când CCR a admis, cu 7 voturi pentru și 2 voturi împotrivă, sesizarea premierului Viorica Dăncilă privind completul de 5 judecători de la Înalta Curte. Decizia statua că există conflict între Parlament și Curtea Supremă. De acolo a pornit avalanșa care riscă să demoleze tot ce a construit Justiția română în ultimii 15 ani.

    Tot astăzi, înaintea audierii sale la CSM, Cristina Tarcea a spus că acțiunea disciplinară deschisă împotriva sa este „un abuz”, în strânsă legătură cu șeful PSD, Liviu Dragnea, al cărui dosar – „Angajări fictive în Teleorman” – se judecă la Înalta Curte. Tot ICCJ i-a dat și condamnarea la doi ani cu suspendare în dosarul „Fraudă la referendum”.

    Șefa Înaltei Curți a invocat și o întâlnire cu Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. „Discuția cu domnul Ciorbea a fost foarte recentă și a vizat completurile de 3 judecători. Amănunte o să vă dau cu altă ocazie”, a declarat Cristina Tarcea, păstrând misterul.

  • Trei asociații de magistrați arată minciunile lui Tudorel Toader din scrisoarea către Comisia Europeană

    Trei asociații de magistrați arată minciunile lui Tudorel Toader din scrisoarea către Comisia Europeană

    Trei asociații de magistrați – Asociația „Forumul Judecătorilor din România”, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația „Inițiativa pentru Justiție” – au redactat astăzi un comunicat, în care au analizat scrisoarea pe care ministrul justiției, Tudorel Toader, i-a trimis-o pe 7 februarie prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans.Tema scrisorii: scandaloasa Ordonanță de Urgență anunțată de Guvernul PSD-ALDE care le va permite celor condamnați definitiv de completuri de 5 judecători, începând cu 2014, să poată face recurs în anulare.

    Cele trei asociații precizează că jurisprudența recentă a CEDO arată că, inclusiv în cazurile în care ea însăși a constatat anterior o încălcare a dreptului la un proces echitabil, nu se impune o reparație obligatorie, ci este lăsat la aprecierea instanțelor naționale modul de stabilire a afectării dreptului în substanța sa. Este subliniată astfel o primă minciună din scrisoarea lui Toader către Timmermans: aceea că „ne obligă CEDO”.

    Precizările celor trei asociații de magistrați

    1. Securitatea raporturilor juridice este o componentă esențială a statului de drept, chiar dacă stârnește încă anumite semne de întrebare retorice în spațiul public din România, făcând obiectul unor ample studii de specialitate. Unul dintre acestea este Raportul asupra statului de drept – CDL-AD(2011)003rev, realizat de Comisia de la Veneția, adoptat cu ocazia celei de a 86-a sesiuni plenare, desfășurate în perioada 25-26 martie 2011, și care enumeră securitatea raporturilor juridice printre cele șase componente definitorii ale statului de drept, subsecvent unei ample analize de drept comparat.

    Analizând esența acestui principiu, Comisia de la Veneția reamintește că încrederea în sistemul judiciar și statul de drept se bazează, într-o măsură definitorie, pe respectarea principiului securității raporturilor juridice, care impune, la rândul său, respectarea puterii de lucru judecat, în sensul că deciziile definitive pronunțate de jurisdicțiile naționale nu mai pot fi repuse în discuție, cu excepția evidentă a posibilității de a sesiza o instanță internațională cu privire la încălcarea unei obligații a cărei respectare poate forma obiectul unui control în aria sa de competență.

    Totodată, Comisia de la Veneția subliniază incompatibilitatea cu cerințele statului de drept a mecanismelor legale susceptibile să conducă la reformarea unei decizii definitive ”fără motive valide de interes general și pe o perioadă nedeterminată”.

    Or, este de remarcat că interesul persoanelor judecate definitiv de completurile Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciate de Curtea Constituțională a fi fost nelegal constituite este unul individual, privat, ce nu poate justifica instituirea unei măsuri reparatorii cu caracter general și în detrimentul părților civile, ce pot pierde eventualele beneficii financiare acordate ca despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, urmare a pronunțării unei potențiale soluții contrare de achitare.

    Același aspect este statuat și în Rezoluția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei M(2008) 70 din 21 noiembrie 2008, care subliniază (par. 48) că statul este ținut să respecte principiul res judicata, reiterând imperativul nesupunerii vreunei alte căi de atac a unei hotărâri judecătorești definitive; rezoluția subliniază, totodată, faptul că sistemele de drept ce permit anularea unor atare hotărâri pe o perioadă nedeterminată nu sunt compatibile cu regulile statului de drept, în conformitate cu cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Riabykh c. Rusiei (par. 55), în sensul că ”dreptul de acces al oricărei persoane la un tribunal, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, ar deveni iluzoriu în cazul în care ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă să rămână lipsită de efecte în detrimentul unei părți”, cum ar fi de exemplu, drepturile părților ivile în cauzele penale. Esența acestui principiu a fost statuată încă din zorii timpurii ai analizei de CEDO a încălcării de către Statul român a dispozițiilor Convenției, în cauza Brumărescu c. României, Curtea statuând că ”unul din elementele fundamentale ale reeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, ce impune, printre altele, ca soluția definitivă pronunțată de instanța judecătorească, în orice litigiu, să nu fie repusă în discuție” (par.61).

    2. Scrisoarea menționată face, deopotrivă, referire la adoptarea imperativă a unei soluții având ca scop remedierea încălcării dreptului la un proces echitabil, apreciată de autoritățile române ca decurgând automat din Decizia Curții Constituționale nr. 685/2018, urmare necompunerii legale a completurilor de cinci ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

    Sub acest aspect, remarcăm în primul rând faptul că resorturile deliberative ale instanțelor internaționale se pot depărta de marjele mai coercitive ale formalismului impus de dreptul intern, știut fiind că în ceea ce privește cerințele de echitate ale unui proces, independent de eventuale încălcări punctuale constatate ca atare de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procesul în ansamblul său să fie considerat a se fi subsumat standardelor convenționale în materie.

    Astfel, exemplificăm cauza Tsanova – Gecheva c. Bulgariei, în care CEDO a statuat cu privire la plângerea reclamantei referitoare la modalitatea compunerii de cinci judecători a completului Curții Supreme Administrative, în sensul că: ”admițând chiar existența unei constituiri a completului ce nu s-ar fi realizat de o manieră aleatorie, conform cerințelor legii, în absența altor elemente susceptibile să indice o lipsă de imparțialitate a judecătorilor din compunerea acestuia, nu se poate statua în sensul unei încălcări a cerințelor art. 6 din Convenție” (par. 108).

    În sprijinul aceleiași concluzii vine raționamentul CEDO într-o cauză extrem de recentă, definitivă la data de 04.02.2019, Kontalexis c. Greciei (nr. 2), în care s-a apreciat că articolul 6 al Convenției nu a fost încălcat prin respingerea de Curtea de Casație din Grecia a cererii reclamantului de redeschidere (revizuire) a procesului penal în care fusese condamnat de un complet de judecată de fond, din a cărui compunere de trei, un singur judecător a fost înlocuit, fără̆ specificarea exactă a motivului, și cu privire la a cărui nelegalitate, respinsă de Curtea de Casație ca motiv de recurs in procesul inițial, CEDO constatase anterior cererii de revizuire o încălcare a dreptului la un proces echitabil, în cauza Kontalexis c. Greciei (nr. 1).

    Așadar, jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului arată că, inclusiv în cazurile în care ea însăși a constatat anterior o încălcare a dreptului la un proces echitabil, nu se impune, prin prisma acestui standard, o reparație obligatorie, ci este lăsat la aprecierea instanțelor naționale modul de stabilire a afectării dreptului în substanța sa.

    3. În ceea ce privește susținerea, pe diverse canale publice, potrivit căreia, în lipsa adoptării unui remediu, CEDO s-ar regăsi sufocată de amploarea unor cereri de constatare a încălcării dreptului la un proces echitabil, subliniem că nicăieri Convenția nu garantează dreptul la căi extraordinare de atac în materie penală, a căror soluționare nu este guvernată de cerințele dreptului la un proces echitabil, acesta redevenind aplicabil abia subsecvent admiterii unei astfel de căi extraordinare și rejudecării căii de atac.

    Mai mult, arătăm că articolul 2 din Protocolul nr.7 adițional la Convenție, textul care garantează practic dublul grad de jurisdicție în materie penală, prevede că dreptul de a exercita calea de atac împotriva condamnării poate face obiectul unor excepții, atunci când cel interesat a fost judecat în primă instanță de cea mai înaltă jurisdicție.

    Așadar, cauzele în care persoanele judecate de completurile cu privire la care Curtea Constituțională a decis că au fost nelegal constituite au fost deduse nu doar competenței de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci și celei de apel, în condițiile în care cerințele minime ale Convenției prevăd că în astfel de cazuri legislația ar fi putut să nu instituie o cale de atac.

    În ceea ce privește ponderea condamnărilor la CEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, statistica oficială relevă un număr total de 21 de condamnări ale României în anul 2018, din care 10 pentru încălcarea specifică a acestui drept, nediferențiat civil/penal, 8 pentru încălcarea duratei de procedură, deopotrivă nediferențiat, iar 3 pentru neexecutarea unor hotărâri judecătorești. Din analiza acestor cifre, observăm că România este departe de a ”avea cele mai multe condamnări la CEDO”, cum în mod empiric și nefondat se vehiculează de autorități, fiind clar devansată de Ucraina, Turcia, Federația Rusă, iar sub aspectul duratei de procedură, și de Ungaria și Grecia.

    4. Nu în ultimul rând, subliniem că respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt ele statuate în art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, a făcut de-a lungul timpului obiectul analizei Curții de Justiție a Uniunii Europene, care, la rândul său, prin Hotărârea Marii Camere din 24 octombrie 2018, s-a pronunțat în cauza C-234/17 în sensul că ”Dreptul Uniunii (…) trebuie interpretat în sensul că nu impune unei instanțe naționale să extindă la încălcările dreptului Uniunii, în special la atingerile aduse dreptului fundamental garantat la articolul 50 din Cartă (…) și la articolul 54 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, o cale de atac de drept intern care permite obținerea, doar în caz de încălcare a Convenției europene a drepturilor omului, a redeschiderii unei proceduri penale închise printr-o decizie națională care a dobândit autoritate de lucru judecat, atât timp cât cel interesat a avut posibilitatea de a-și valorifica drepturile în cursul acelei proceduri”,valorificare ce, în cazul de față, ar fi însemnat invocarea în termen a neregularității compunerii completului.

    Asociația Forumul Judecătorilor din România
    – judecător Dragoș Călin, co-președinte
    – judecător Anca Codreanu, co-președinte
    Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
    – procuror Antonia Diaconu, co-președinte
    – procuror Cosmin Adrian Iordache, co-președinte
    Asociația Inițiativa pentru Justiție
    – procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
    – procuror Sorin Lia, co-președinte

  • Bugetele insuficiente ale DNA și DIICOT pun în pericol anchete importante, precum cea privind represiunea din 10 august

    Activitatea Parchetelor va avea de suferit, multe anchete importante vor fi în pericol, iar Secția pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) nu va putea deveni operațională.

    Acestea sunt câteva dintre pericolele cu care se confruntă Ministerul Public dacă bugetul alocat de Guvern pentru 2019 nu va fi suplimentat, arată procurorul general, Augustin Lazăr, care solicită Parlamentului o creștere cu aproape 27 de milioane de euro.

    Augustin Lazăr a depus la Parlament mai multe amendamente, explicând care sunt necesitățile funcționării unor parchete, ale DNA şi DIICOT.

    Printre solicitările procurorului general

    • 10 milioane de euro – pentru  construcţia sediului DIICOT şi pentru sediile altor patru Parchete: de pe lângă Judecătoriile Mangalia și Moineşti, de pe lângă Tribunalele Dâmboviţa şi Galaţi. Augustin Lazăr subliniază că, în prezent, DIICOT plăteşte o chirie lunară de 58.000 de euro pentru sediul central din Calea Griviţei, nr. 24.
    • 5,4 milioane de euro – pentru angajarea a 50 de poliţişti la DIICOT, 66 de auditori de justiţie, 25 de tineri procurori, 18 specialişti în percheziţii informatice, 9 grefieri.
    • 4,4 milioane de euro – pentru Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), care se va muta într-un sediu închiriat de la RAPPS, „ceea ce implică cheltuieli suplimentare cu amenajarea spaţiului, utilităţi, chiria pentru sediu etc.”.
    • 1,6 milioane de euro – suplimentarea bugetului pentru cheltuieli judiciare, cum ar fi plata expertizelor, printre care cea din dosarul represiunii din 10 august. În acest caz, Secția Militară a Parchetului General a solicitat efectuarea mai multor expertize, printre care „expertiza fizico-chimică asupra substanțelor cu efect iritant lacrimogen folosite de forțele de ordine în cursul intervenției”.
    • 850.000 de euro – suplimentarea fondului de flagrant de la DNA şi DIICOT.

    Augustin Lazăr a arătat de mai multe ori că eficiența unor Parchete este diminuată din cauza subfinanțării. Lipsa banilor face ca numărul procurorilor să fie insuficient, iar multe dosare stau în nelucrare, pentru că procurorilor le sunt repartizate prea multe dosare.

  • I-auzi, Tudorele! Kovesi e susținută de PPE, cel mai mare partid din Parlamentul European

    Un mesaj important transmis de Partidului Popular European (PPE): cel mai mare grup politic din Parlamentul European o susține „clar” pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European!

    Precizarea a fost făcută marți, la Strasbourg, de vicepreședintele Grupului PPE, Esteban Gonzalez Pons, care a răspuns unei întrebări din partea HotNews.ro, la briefingul oficial al Grupului PPE de la Parlamentul European. Europarlamentarul spaniol fusese întrebat dacă acest grup o susține pe Kovesi la șefia viitorului Parchet al Uniunii Europene.

    Esteban Gonzalez Pons:

    „Ca să răspund foarte scurt, noi o susținem clar. Credem că abordarea politică trebuie să stea departe de alegerea procurorului european. Deci, numai gândindu-ne la capacitatea ei tehnică, o susținem”.

    Laura Codruța Kovesi s-a calificat prima pe lista scurtă a candidaților pentru funcția de procuror-șef al UE. Ea este urmată de alți doi procurori: Jean-Francois Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania).

    Dintre cei trei procurori de le lista scurtă, unul va fi ales ca procuror-șef al Parchetului European. Decizia o vor lua Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

    PSD, ALDE și ministrul Justiției, Tudorel Toader, se opun vehement numirii Laurei Codruța Kovesi în înalta fncție europeană.PNL, USR-PLUS și Monica Macovei au anunțat că o susțin și o votează pe Kovesi în Parlamentul European. Parlamentul European și Consiliul îl numesc de comun acord pe procurorul-șef european pentru un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul UE hotărăște cu majoritate simplă; un vot este al României, prin prim-ministrul Viorica Dăncilă, care are instrucțiuni de la București (de la iviu Dragnea) să voteze împotriva Codruței Kovesi.

  • Europa i-o retează scurt lui Tudorel Toader: STOP ordonanţei pentru salvarea marilor penali!

    Scrisoarea mizerabilă trimisă de Tudorel Toader prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, a primit un răspuns pe măsură de la Bruxelles. În scrisoare, ministrul Justiţiei sfida Europa, spunând că va da ordonanţa care le permite infractorilor să atace sentinţe definitive de condamnare şi că nu va ţine cont de Raportul MCV (care cerea stoparea atacului la justiţie).

    Răspunsul a venit prompt: Comisia Europeană atrage atenția Guvernului de la București asupra faptului că este important ca hotărârile judecătorești care au devenit definitive să nu mai poată fi repuse în discuție.

    Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand, care a confirmat primirea de către prim-vicepreședintele Frans Timmermans a răspunsului la scrisoarea trimisă luna trecută Guvernului Dăncilă pe tema recursului în anulare.

    ”Siguranța juridică, inclusiv respectarea hotărârilor judecătorești definitive („res iudicata”), este o componentă esențială a statului de drept. După cum a subliniat Curtea Europeană de Justiție, este important ca hotărârile judecătorești care au devenit definitive să nu mai poată fi repuse în discuție”, a precizat Wigand.

    Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a mai subliniat că este esențial ca România să revină la lupta împotriva corupției, să asigure o justiție independentă și să evite orice pas făcut înapoi.

    Premierul Viorica Dăncilă i-a transmis joi lui Frans Timmermans că lucrează la o ordonanță de urgență prin care cei condamnați în perioada 2014-2018 de completele de 5 de la Curtea Supremă să poată face contestație în anulare și i-a promis prim-vicepreședintelui Comisiei Europene că înainte de adoptarea OUG va trimite textul proiectului la executivul european.

    Surse politice au declarat pentru G4Media.ro că Dăncilă i-a spus lui Timmermans că ”nu va da OUG peste noapte”.

    Dăncilă nu a spus clar în discuția de la Bruxelles când vrea să adopte amnistiei mascate pentru marii penali.

    Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, i-a trimis pe 24 ianuarie o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care îşi exprima îngrijorarea legată de posibila OUG care să introducă recursul în anulare pentru cei condamnați de completurile de 5 judecători de la Înalta Curte în perioada 2014-2018.

  • Clujul preia ştafeta protestelor anti-penali. „Aceşti infractori vor să ne distrugă. Ne vedem în stradă”

    Înainte de turul II al alegerilor prezidenţiale din 2014, la Cluj-Napoca a avut loc cel mai mare protest de solidarizare cu românii din Diaspora care fuseseră blocaţi la vot în primul tur.

    „Marea revoluţie din Ardeal”, cum a fost numită manifestaţia-record la care au fost prezenţi peste 50.000 de oameni, a fost multiplicată la nivel naţional, în mai multe capitale de judeţ, ceea ce a obligat televiziunile de casă ale PSD să transmită imagini refuzate iniţial. Valul de proteste a mobilizat masiv lumea la vor, Iohannis câştigând alegerile cu un scor neaşteptat de mare faţă de turul I, câştigat de Victor Ponta detaşat.

    Iată că acum Clujul revine în prim-plan, mai ales când Bucureştiul dă semne de oboseală. Duminică, la ora 18.00, este anunţat un protest în favoarea acţiunii civice „Fără penali în funcţii publice”.

    Zilele trecute, USR a anunţat că PSD a furat, în parlament, liste cu semnături tocmai pentru a bloca adoptarea legii susţinute de peste un milion de români, prin semnătură proprie, care nu le permite cetăţenilor cu probleme penale să mai ocupe o funcţie.

    Adunarea din Cluj-Napoca este prevăzută să aibă loc la Monumentul Memorandiştilor, potrivit anunţului făcut de organizatorii evenimentului „E semnătura MEA. Ia mâna de pe ea!”, organizat de asociaţia „Umbrela Anticorupţie Cluj”.

    „1 milion de oameni. Atîţia suntem cei care am semnat iniţiativa Făra Penali În Funcţii Publice. Am alergat zile, săptămâni şi luni pentru a strânge numărul necesar de semnături, care a fost şi dublat până la finalul campaniei.

    România a spus clar şi răspicat că e satulă de hoţie, de corupţie şi de infractori care să ocupe funcţii de conducere. Iar acum, aceiaşi infractori vor să ne fure semnăturile, să ne discrediteze şi să distrugă şansele de materializare a iniţiativei noastre.

    Sunt semnăturile noastre, ale familiilor noastre şi ale prietenilor noştri. Sunt semnăturile românilor de pretutindeni care vor ceva mai bun. Iar ei, corupţii din vârful piramidei, nu vor avea un cuvânt de spus în asta. Ne vedem din nou în stradă. Venim pregătiţi să le spunem hotărât: E Semnatura MEA. Ia mâna de pe ea!!!”, au anunţat organizatorii pe pagina dedicată protestului de duminică, ora 18.00, la Cluj-Napoca.

    Foto: Ziarul Clujean

  • Austria o susține pe Kovesi ca procuror-șef al Europei. „Nu există niciun dubiu că merită această poziție”

    Ministrul Justiției din Austria, Josef Moser, a declarat la București (unde este prezent la reuniunea informală a JAI), că va vota pentru Laura Codruța Kovesi la șefia Parchetului European.

    Josef Moser: Da, sprijin această candidatură. Pe 11 ianuarie au fost aleși cei mai buni 11 candidați dintre cei 24 de pe listă, iar pe 30 și 31 ianuarie au avut loc audierile celor 11 candidați rămași în discuție. S-a întocmit o listă scurtă, unde pe primul loc este doamna Kovesi. Nu există niciun dubiu că merită această poziție, iar acum trebuie să mergem la Parlamentul European și la Consiliul UE, unde să obțină această nominalizare.

    Reporter: Veți vota pentru ea?

    Josef Moser: Da, eu voi vota pentru ea.

    Este a doua voce importantă, din țările Uniunii Europene, care o sprijină public pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al UE. Ieri, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, a declarat că Germania și Franța, deși au propriii candidați pe lista scurtă, ar putea să opteze pentru Kovesi.

  • Oficial german: „Deși au propriii candidați, Germania și Franța ar putea s-o susțină pe doamna Kovesi. E predestinată pentru această funcție”

    Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, aflat la București, a declarat că Laura Codruța Kovesi „este practic predestinată” să conducă Parchetul european.

    Krichbaum crede că Germania și Franța, deși au propriii candidați pentru această funcție, ar putea ajunge la un compromis pentru a o susține pe fost șefă a DNA-ului românesc.

    Krichbaum zice că i-a cerut ministrului Justiției, Tudorel Toader, să o susțină pe Kovesi pentru funcția respectivă!

    Gunther Krichbaum: „Competențele doamnei Kovesi sunt indiscutabile, este practic predestinată pentru această funcție. Eu mi-aș putea imagina că Germania și Franța ar putea ajunge la un compromis și ar putea găsi o soluție de comun acord în favoarea candidatului român. Am adresat și o solicitare ministrului român al Justiției, de a sprijini candidatul român, pentru că este un candidat care are șanse la o funcție înaltă la nivel european. Ar fi ciudate încercările ca un asemenea candidat să fie oprit, frânat de către propriii săi conaționali”.

    Laura Codruța Kovesi s-a clasat pe primul loc în selecția pentru postul de procuror european realizată de un Comitet special de selecție. Alături de ea s-au mai calificat, pentru ultima etapă, Jean-Francois Bohnert (Franța) și Andres Ritter (Germania). Dintre cei trei va fi ales, de către Parlamentul European, procurorul-șef al UE.

  • Raiul infractorilor: Guvernul paralizează DIICOT! Procurorii au buget doar pentru 6 luni din 12

    Haosul din proiectul de buget pe 2019 generează o nouă revoltă, de data asta în zona magistraturii. DIICOT amintește pericolul de a nu mai putea lupta cu crima organizată, din cauza subfinanțării agresive.

    Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a criticat azi, într-un comunicat de presă, proiectul de buget anunțat de Guvern. Procurorii avertizează că fondurile insuficiente alocate instituției pun în pericol finalizarea cauzelor penale aflate în curs.

    DIICOT menționează că a primit doar 14,5 milioane de lei, din care două milioane reprezintă fondul de flagrant, ce nu poate fi folosit pentru plata bunurilor și serviciilor. Necesarul pentru buna funcționare ar fi de 18-19 milioane de lei.

    Fragmente din Comunicatul DIICOT

    • „Menţionăm că, la data de 31.01.2019, DIICOT înregistrează debite în sumă de 3.595.374,59 lei, astfel că, după achitarea acestora, creditele rămase vor asigura funcționarea instituției pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Datorii semnificative se înregistrează şi la plata serviciilor poştale, de telefonie fixă şi mobilă, servicii de curățenie, service-uri auto și întreținerea și funcționarea echipamentelor”.
    • „Societățile care furnizează utilități (energie electrică, gaze naturale, apă, canal şi salubrizare) au emis somații pentru debranșare de la aceste utilități, în condițiile în care activitatea DIICOT se desfăşoară în 42 de locații”.
    • „Pentru a nu fi debranșate de la utilități, la unele dintre sedii, datoriile au fost achitate de către personalul angajat, din fonduri proprii, iar în unele cazuri, tot din fonduri proprii s-au achiziționat materiale necesare desfășurării activității”.
    • „Instituţia se află în imposibilitatea achitării la timp a facturilor curente, precum si a celor restante”.
    • „Creditele cuprinse în proiectul de buget pe anul 2019 la Titlul I «Cheltuieli de personal» și Titlul II «Bunuri și servicii» nu cuprind sumele necesare pentru asigurarea salariilor şi a dotărilor cu mijloacele necesare desfășurării activității celor 50 de polițiști judiciari prevăzuți la art. 18 alin 1 din OUG 78/2016, aprobată prin Legea 120/2018”.
    • „Încadrarea în structura DIICOT a acestor polițiști este necesară şi utilă din perspectiva asigurării deplinei funcționari operaționale a instituției şi pentru o apărare socială eficientă împotriva unor fenomene infracţionale grave şi chiar flagelare sub anumite aspecte (spre exemplu, traficul şi consumul ilicit de droguri, traficul de substanţe psihoactive şi traficul de precursori)”.