Categorie: Justiție

Guvernarea PSD-ALDE s-a săturat să mai fie criticată. După protestele masive din ultimii doi ani şi după admonestarea pe stradă a celor mai vocali politicieni ai „Ciumei Roşii”, vor să închidă gura cui îndrăzneşte să le bată obrazul! Doi dintre cei mai aroganţi lideri PSD în raport cu presa critică au anunţat că vor propune majorităţii PSD şi ALDE modificarea Codului Penal pentru ca insulta şi calomnia să fie sancţionate cu închisoarea (nu cu cel mult amendă, ca acum).

„Aţi văzut o mie de cazuri în care poliţişti, judecători, procurori, ca să nu zic şi demnitari, sunt înjuraţi, insultaţi pe motiv că nu are nimeni ce le face şi evident că trebuie reformulat. Bineînţeles că susţin modificarea Codului Penal pentru ca insulta şi calomnia să redevină infracţiuni”, spune Eugen Nicolicea, deputat PSD.

Oricine citeşte declaraţia de mai sus depistează manipularea de tip bolşevic a lui Nicolicea. El pune poliţiştii, judecătorii şi procurorii în aceeaşi barcă cu politicienii penali, încercând să le câştige încrederea pentru o astfel de măsură. Numai că respectivii oameni ai legii nu au fost niciodată înjuraţi şi certaţi pe stradă, cum a păţit el, la Dr. Turnu Severin, sau Codrin Ştefănescu la Sibiu şi Braşov, zilele trecute.

Măsura are o ţintă clară: punerea pe butuci a presei de opoziţie şi a tuturor celor care folosesc mijloace de comunicare în masă (inclusiv Facebook, Twitter, Instagram, YouTube, bloguri).

Bunăoară, exprimări gen „Ciumă Roşie” sau „partid de hoţi şi de mafioţi” ar putea duce la condamnări cu închisoare, dacă PSD, ALDE şu UDMR (legat de Viktor Orban, care a sugrumat presa liberă) vor vota reincriminarea penală a insultei şi calomniei.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, afirmă că e dreptul puterii politice să modifice legislaţia cum vrea, dar ştie pe cine ţinteşte o astfel de măsură:

„ Văd că fiecare îşi face legea lui în ţara asta. Dacă vor să reintroducă insulta şi calomnia, nu au decât să o facă, politica penală le aparţine, dar pentru presă ar fi un semnal de alarmă pentru că împotriva presei ar fi în primul rând, nu împotriva celor care înjură pe stradă”, spune Augustin Zegrean, fost judecător CCR.

• Am discutat cu ministrul Justiției despre această OUG care dă posibilitatea unui proces corect.
• Cred că dincolo de faptul că vorbim de statul de drept, despre justiție, trebuie să vorbim și despre aceste drepturi ale acestor oameni. Trebuie să vedem cum putem îndrepta aceste lucruri. Trebuie să dăm și acestor oameni o șansă.
• Am văzut declarațiile de la Bruxelles. Am văzut că se vorbea despre amnistie. Noi vorbeam despre completele de 5, ceea ce întărește încă o dată ce am spus și anume faptul că e foarte multă dezinformare în PE. Am să vorbesc la Bruxelles. Nu știu dacă vor lua în considerare.
• Mi-a rămas în minte ceea ce a spus președintele CE, Jean-Claude Juncker care a spus că niciodată nu se va abate de la respectarea statului de drept, a luptei împotriva corupției. Unde sunt drepturile celor care au fost condamnați cu completuri de judecată care nu sunt legale? Statul de drept. Într-un stat de drept toată lumea se așteaptă la un stat echitabil.
• Faptul că vrem să dăm această OUG nu împiedică cu nimic lupta împotriva corupției. Eu cred că dă posiblitatea celor condamnați oportunitatea să își dovedească nevinovăția în fața unor complete corecte.

Interviul pe larg, AICI

Laura Codruța Kovesi și-a depus candidatura pentru postul de șef al Parchetului European, procedura de selecție fiind în plină desfășurare la nivelul Comisiei Europene, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Comisiei Europene. Înființat în 2017, Parchetul European va investiga infracțiunile care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane de euro. Kovesi n-a putut fi contactată până la momentul publicării acestui articol.

Pe de altă parte, în ultimele zile s-au intensificat atacurile la adresa fostei șefe DNA, sursele G4Media.ro susțin că se încearcă blocarea candidaturii lui Kovesi la șefia Parchetului European.

Informaţia este vehiculată şi de site-ul PSNews.ro, care susţine că a aflat de intenţia şefei Secţiei pentru Investigarea Magistraţilor, Adina Florea, pupila lui Tudorel Toader, de a o pune sub acuzare pe Kovesi pentru felurite bazaconii.

Florea o cercetează pe Kovesi în dosarul extrădării ciudate a șefului FNI, Nicolae Popa, adus in țara din Indonezia cu un avion privat închiriat de la Țiriac Air. O parte din banii plătiți pentru avion au provenit de la una din firmele controlate de Sebastian Ghiță. Ghiță a descris în detaliu ce înțelegere a făcut cu Kovesi în anul 2011 pentru aducerea lui Popa în țară. Mogulul media a făcut un denunț – plângere penală la sfârșitul anului trecut in care prezintă datele facturii pentru plata avionului dar și elemente inedite din “afacerea răpirii lui Popa”.

CUM VA FI ALES PROCURORUL-ŞEF AL UE

Procurorul-șef european și procurorii europeni vor fi selectați de către un comitet de selecție. Din acest motiv, Comisia a propus, la 31 iulie 2018, o decizie de punere în aplicare a Consiliului pentru numirea membrilor comitetului de selecție. Principala sarcină a comitetului de selecție va fi întocmirea unei liste restrânse de candidați pentru postul de procuror-șef european și de evaluare a calificărilor candidaților la procurorii europeni înainte de numirea acestora de către Consiliu.

Douăsprezece persoane vor face parte din acest comitet de selecție. Comitetul de selecție urmează să selecteze procurorul-șef european și procurorii europeni până la sfârșitul anului 2019.

În prezent, numai autoritățile naționale pot efectua cercetări penale și începe urmărirea penală în cazuri de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Instituția va avea sediul la Luxemburg.

După intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a Parchetului European la 20 noiembrie 2017, au început lucrările de înființare a Parchetului. Se preconizează că, după o etapă de demarare de trei ani, Parchetul European își va putea începe activitatea la sfârșitul anului 2020, notează G4Media.

Deciziile CCR şi modificările legislative din ultima perioadă au dat peste cap activitatea magistraţilor de la Curtea Supremă. Spre exemplu, dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, în care este judecat Liviu Dragnea, a ajuns la al 5-lea termen, dar până acum nu s-a întâmplat nimic în proces. Iar astăzi s-a dat o nouă amânare pentru 18 februarie, anunţă Digi24.ro.

Completul care îl judecă pe Dragnea este format din cinci judecătoare: Simona Daniela Encean, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera şi Rodica Aida Popa.

Liviu Dragnea nu a venit la proces, el fiind reprezentat în sala de judecată de doi avocaţi.

Procesul se află în faza de apel, după ce pe 21 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvărşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în dosarul DGASPC Teleorman, care viza angajarea fictivă a Adrianei Botorogeanu şi a Anisei Niculina Stoica.

Procurorii susţin că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a procedat la menţinerea ilegală în posturi a celor două angajate.

Potrivit DNA, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul organizaţiei PSD Teleorman.

DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.

Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

Decizia ministrului Justiţiei Tudorel Toader de a promova o ordonanţă de urgenţă care să le permită corupţilor să atace sentinţele definitive de condamnare e începutul dezastrului. Dacă şi premierul Dăncilă o va adopta efectiv, ea va intra în vigoare imediat şi va produce efecte. Iar principala consecinţă va fi aceea va fi blocajul total al justiţiei la vârf. Pratic, scapă toţi, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe ziare.com:

„Desfiintarea deciziilor de condamnare pronuntate de completurile de 5, care nu judeca decat demnitari si inalti magistrati. La rejudecare cei mai multi, daca nu toti, vor scapa.

În frunte cu Liviu Dragnea, condamnat de completul de 5 in dosarul Referendumul in 2016.

De ce toate acestea?

Pentru ca amnistia trebuie sa se produca cu orice pret. Pentru toti, dar mai ales pentru Liviu Dragnea.

Ce va urma? Toti beneficiarii vor depune contestatii in anulare.

Probabil ca vor fi admise, pentru ca judecatorii au fost lasati fara putere de decizie in buna masura. Si hotararile vor fi desfiintate probabil. Deci fostii condamnati vor fi din nou nevinovati, cu toate drepturile intacte.

Asa vor intra in campaniile electorale si asa vor putea pretinde functii. In frunte cu Liviu Dragnea care, cu cazierul albit, va putea pretinde să fie şi premier. Şi dacă preşedintele va refuza, CCR îl va obliga, aşa cum l-a obligat să o revoce şi pe Kovesi. Cred că a devenit o chestiune de zile, adică zilele până la desfiinţarea hotărârii în Dosarul Referendumul, până când Liviu Dragnea să pretindă şi să forţeze obţinerea funcţiei de premier al României.

Sigur ca vor mai exista si alte efecte. ICCJ va fi sufocata cu dosare, cele care exista deja, plus cele care intra in rejudecare. Va merge greu, ceea ce va ajuta la implinirea termenelor de prescriptie. Asta desigur daca nu vor fi dinamitate si completurile de 3 si atunci totul va fi reluat chiar de la fond, iar cele mai multe cauze nici nu vor mai ajunge la completurile de 5 vreodata, pentru ca totul se va prescrie.

Cu alte cuvinte, nu mai asteptati amnistia, pentru ca a venit deja. Livrata de CCR.”