Prima rundă de negocieri între Parlamentul European și Consiliul Uniunii privind nominalizarea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European s-a încheiat miercuri fără a se ajunge la un rezultat, au declarat surse europene pentru G4Media.ro. Următoarea rundă de negocieri va avea loc săptămâna viitoare, pe 27 martie.
În cursa pentru șefia Parlamentului European au rămas două nume: Laura Codruța Kovesi, clasată pe primul loc după votul din 26 februarie în comisiile LIBE (justiție, libertăți civile și afaceri interne) și CONT (control bugetar) din Parlamentul European și Francois Bohnert, clasat pe primul loc după votul ambasadorilor statelor membre UE din COREPER.
Consiliul UE a propus Parlamentului European ca pe 20 martie să fie întâlnirea pentru o primă rundă de negocieri cu echipa PE , în vederea unei decizii privind şefia Parchetului European, pentru care candidează şi Laura Codruţa Kovesi.
Ar putea avea loc mai multe runde de negocieri între echipa PE şi Consiliul UE, înainte să fie luată o hotărâre finală în legătură persoana care va fi viitorul procuror-şef european.
Laura Codruţa Kovesi a primit două voturi favorabile în Parlamentul European, în schimb a pierdut competiţia pe puncte din Consiliul UE, acolo unde Guvernul Dăncilă a făcut lobby împotriva candidatului român.
Având în vedere că Laura Codruţa Kovesi este candidatul ales de comisiile PE pentru funcţia de procuror-şef european, iar Consiliul UE a stabilit ca Jean-François Bohnert să fie desemnat pentru şefia Parchetului UE, cele două instituţii trebuie să negocieze pentru a ajunge la un consens.
Kovesi are susţinerea Parlamentului European
Siegfred Mureşan, europarlamentar PNL, crede că Laura Codruţa Kovesi rămâne favorită.
„Parlamentul European a avut o audiere publică, urmărită de sute de mii de cetăţeni, şi două voturi în comisiile de specialitate, ambele câştigate de candidatul român. În Consiliu, a avut loc doar un vot de probă, la nivel tehnic. Poziţia Parlamentului European este puternică şi foarte clară: candidatul român, doamna Laura Codruţa Kovesi, este candidatul Parlamentului European. Ea este singurul nostru candidat. Echipa de negociatori a Parlamentului European are un mandat clar şi fără spaţiu de manevră: să apere candidatul care a câştigat în Parlament şi să se impună în negocierile cu Consiliul. Cerem Consiliului să ţină cont de evaluarea comisiei de experţi independenţi europeni, precum şi de audierea şi votul din două comisii de specialitate ale Parlamentului European şi să confirme cât mai rapid desemnarea doamnei Kövesi drept procuror-şef european. Este necesară o decizie fără întârziere pentru ca noul procuror-şef să poată începe rapid construcţia acestei noi instituţii care trebuie să devină funcţională până la finalul anului 2020“, a scris europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan pe Facebook.
Jocul negocierilor politice
Cei trei reprezentanţi ai echipei de negociere a PE au fost stabiliţi în şedinţa Conferinţei Preşedinţilor, pe 7 martie, la Bruxelles. Conferinţa Preşedinţilor a avut loc după ce în urma unui vot secret, Comisia LIBE a Parlamentului European a selectat-o pe Laura Codruţa Kovesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european.
Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kovesi -26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) -22 voturi, iar Andrés Ritter (Germania) -1 vot. Kovesi a fost preferată şi în Comisia CONT cu o zi înainte.
În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kovesi, din România, şi de germanul Andres Ritter.
România nu va face parte din echipa celor trei ambasadori care vor reprezenta Consiliul UE la negocierile cu PE pentru numirea şefului Parchetului European, procedura referindu-se la trei state ce vor deţine Preşedinţia rotativă. Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi deleagă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia va trimite un ambasador în locul celui de dinainte.