ziaristii.com

Categorie: Economie

  • Avem o blondă la ANAF, dar n-o va scoate la vopsea cu banii! Criză la Finanţe, deficit în nori – 5%, faţă de 3% maximum permis

    Faptul că Mihaela Triculescu a picat de CINCI ori proba orală, la concursurile pentru diverse posturi la care a participat în trecut, este doar un semn minuscul al slăbiciunilor din finanţele publice. Ministrul de Finanţe n-a adus-o pe neexperimentata sa angajată în fruntea unei instituţii atât de importante în speranţa că va trece cu brio examenele viitoare, după „sejurul” profesional prin birourile Fiscului din Capitală. Ci pentru că avea nevoie de un executant şi mai dur decât Ionuţ Mişa, care să pună biciul pe toţi plătitorii de taxe şi impozite şi mai abitir decât „plângăciosul” predecesor al tinerei speranţe a ANAF.

    Poate stoarce ANAF mai mulţi bani, cu Mihaela Triculescu la timonă? Nici vorbă. Cel mai probabil, tânăra blondă va fi o şefă mai cuminte şi mai ascultătoare decât Mişa, mai „recunoscătoare”. Adică, din servilism extrem (CV-ul său n-ar fi recomandat-o niciodată în lumea civilizată pentru o astfel de poziţie), ea va accepta să execute milităreşte tot ce-i va cere Teodorovici, mai ales pe cale orală, nu în scris. Modelul există chiar la vârful politicii. Liviu Dragnea îl aplică cu succes cu Dăncilă, Carmen Dan, Rovana Plumb, Olguţa Vasilescu etc..

    Bunăoară, Teodorovici i-ar putea cere „pe gură” subalternei sale directe (nu prin hârtii ce lasă urme) să facă ce-a făcut Loteria Română, care i-a înşelat pe jucători chiar de Anul Nou. Statul a încasat mai mult, oamenii au pierdut, să fie primit! Detalii, AICI

    Cert e că ministrul (adică Dăncilă, adică Vâlcov, adică Dragnea) are nevoie de fonduri ca de aer. PSD-ALDE intră în 2019 într-o mare criză; iată doar câteva exemple care denotă haosul guvernamental:

    • Guvernul Dăncilă a amânat deja pentru toamnă indexarea pensiilor cu inflaţia (obligatorie prin lege de la 1 ianuarie) şi a îngheţat salariile şi sporurile în sectorul public.
    • De asemenea, a provocat creşterea semnificativă a preţurilor la utilităţi şi combustibil (în scădere în toată lumea, urmare a reducerii preţul barilului de petrol).
    • Lipsa de lichidităţi se simte cel mai bine pe piaţa imobiliară, unde numărul tranzacţiilor s-a prăbuşit în partea a doua a anului trecut (potrivit datelor oficiale de la Oficiul de Cadastru).
    • Nu mai sunt bani nici pentru Programul „Prima Casă”, iar guvernul încearcă în pripă să modifice legea astfel încât statul să mobilizeze sume mai mici pentru creditele imobiliare.

    Dar cea mai bună dovadă este „ordonanţa lăcomiei” lui Dragnea, adoptată la finele anului trecut. Guvernul speră să strângă prin noile taxe puse în special pe mediul bancar vreo 600 de milioane de euro, faţă de peste 4 miliarde de euro cât are nevoie pentru a acoperi diferenţa de gaură bugetară, astfel ca deficitul să nu depăşească 3% din PIB (condiţie obligatorie UE).

    Numai că e criză mare prin „aşternuturile” ANAF, iar o şefă nouă, fie ea tânără, blondă şi supusă 100% şefului politic, nu va ajuta prea mult un guvern pus pe dezmăţ total bugetar. Deja situaţia e complicată înainte de a începe să se complice foarte vizibil.

    Tensiunea este la cote maxime în Ministerul de Finanţe, potrivit Ziarului Financiar, după ce primele calcule au arătat un deficit bugetar de 4,98% din PIB pentru proiectul de buget consolidat în 2019, în condiţiile încetinirii creşterii economice şi a majorării salariilor bugetarilor.

    Aceasta ar însemna două puncte procentuale din PIB peste limita de 3% acceptată, adică o depăşire a veniturilor de către cheltuieli cu încă 20 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro), faţă de cele 30 miliarde de lei (6,4 mld. euro) deficit cât înseamnă 3% din PIB.

    PIB-ul pentru 2019, conform Comisiei de prognoză, este estimat 1.022 miliarde de lei.

  • Iată CRIMA financiară a PSD-ALDE! Economia UE scade, dar România aruncă banii împrumutaţi în consum

    Activitatea economică în zona euro a înregistrat în decembrie cel mai semnificativ declin din ultimii patru ani, pe fondul sporirii tensiunilor comerciale şi a tarifelor vamale, conform unui studiu realizat de compania de analize financiare Markit, transmite Reuters. Evoluția economiei românești este strâns corelată cu cea a UE în condițiile în care trei sferturi din exporturi merg către spațiul economic european.

    Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut în decembrie la 51,1 puncte, de la 52,7 puncte luna precedentă, potrivit unei estimări a companiei Markit, cu sediul la Londra. Este cel mai scăzut nivel din 2014, iar declinul depăşeşte estimările analiştilor, care se aşteptau ca indicele să scadă la 51,3 puncte.

    Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

    Declinul activităţii economice în zona euro reprezintă o veste proastă pentru Banca Centrală Europeană (BCE) care a încheiat în decembrie programul său masiv de achiziţii de active, unul dintre principalele surse de stimulare a creşterii economiei regiunii.

    În trimestrul trei din 2018 zona euro a înregistrat o creştere de doar 0,2%, cel mai slab ritm din ultimii patru ani, iar datele recente indică că această evoluţie va continua probabil şi în acest an. Totuşi, unii analişti intervievaţi de Reuters se aşteaptă la un avans al PIB-ului zonei euro de 0,4% în ultimele trei luni din 2018.

    Conform celor mai recente prognoze ale BCE, publicate în decembrie, PIB-ul zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,7% în 2019, mai puţin decât avansul previzionat anterior, de 1,8%, notează Agerpres.

    Cifrele de mai sus scot la iveală crima economică produsă de guvernarea PSD-ALDE. Astfel, în loc să pregătească finanţele publice şi economia în general pentru o inevitabilă recesiune – prin măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi de stimulare a investiţiilor – actuala putere a făcut exact pe dos. Guvernele PSD-ALDE au mărit nejustificat consumul, inclusiv salarii şi pensii în sectorul public (plus cheltuielile administraţiei, pensii speciale etc.), în condiţiile în care România nu are bani, ci se împrumută pentru a-şi acoperi costurile lunare ale statului. Deciziile iresponsabile de a arunca cu bani în populaţie au fost luate strict din motive politice, din nevoia de a închide gura cetăţenilor pentru ca PSD şi ALDE să continue atacul la statul de drept.

    CRIZA PIEŢEI IMOBILIARE

    Primul mare semn că economia intră pe un trend periculos este prăbuşirea tranzacţiilor imobiliare. Numărul acestora a scăzut pe anul trecut cu un procent mediu de 30%. Sunt multe cauze, dar esenţială este proasta guvernare. Criza investitorilor, mici sau mari, în economia României este parte din recesiune.

    Oamenii au refuzat să-şi mai rişte economiile, cumpărând case sau terenuri, ceea ce a scăzut numărul tranzacţiilor şi presează acum pentru prăbuşirea preţurilor. Mulţi şi-au lichidizat investiţiile, vânzându-şi proprietăţile înainte de a fi prea târziu. În plus, criza economică şi măsurile de taxare a mediului bancar vor duce şi la mai multă reţinere la creditare, ceea ce iarăşi va afecta piaţa.

    Preşedintele Asociaţiei Analistilor Financiar-Bancari din România, Iancu Guda spune că, în 2019, salariile angajatilor din mediul privat nu vor mai creste în ritmul din 2019 (de amintit şi că salariile de la stat au fost deja plafonate, din criză de bani la buget – nota redacţiei). Dar mai grav, susţine el, oamenii vor fi mai puţin siguri pe locul lor de muncă, prin urmare vor fi şi mai puţin dispuşi să contracteze credite, ceea ce evident că va influenţa negativ piaţa, la final.

  • Nouă şefă a ANAF explică de ce a picat PROBA ORALĂ

    „În perioada 2014-2016, am susținut mai multe sesiuni de recrutare pentru funcția de inspector Antifraudă. De fiecare dată, la proba scrisă am fost printre primele poziții, ocupând chiar prima și a doua poziție, dar totodată la proba orală mi s-a transmis că nu mă încadram în «profilul» cerut de Direcția Antifraudă„, a declarat Mihaela Triculescu, noua şefă a ANAF, pentru Profit.ro.

    Proaspăta șefă a ANAF, craioveanca Mihaela Triculescu, a picat de cinci ori în decurs de trei ani examenul oral pentru ocuparea unor funcții de inspector la Serviciul Antifraudă. S-a întâmplat în perioada 2014-2016, dezvăluie publicaţia Newsweek România, care publică şi fişele de evaluare ce probează slabele rezultate la testul oral.

    Primul eşec – martie 2014, al doilea – octombrie 2014, al treilea – iunie 2015, al patrulea – octombrie 2015, al cincilea – 2016.

    Mihaela Triculescu și-a început cariera la firma de salubritate a comunei Cârcea, din județul Dolj, primul său post fiind cel de contabilă. De acolo, a ajuns director adjunct la Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților a județului Dolj. Apoi, și-a deschis un cabinet individual de insolvență. 

    Sursa foto: playtech.ro

  • Aleasa lui Teodorovici la şefia ANAF a picat de cinci ori TESTUL ORAL

    Proaspăta șefă a ANAF, craioveanca Mihaela Triculescu, a picat de cinci ori în decurs de trei ani examenul oral pentru ocuparea unor funcții de inspector la Serviciul Antifraudă. S-a întâmplat în perioada 2014-2016, dezvăluie publicaţia Newsweek România, care publică şi fişele de evaluare ce probează slabele rezultate la testul oral.

    Primul eşec – martie 2014, al doilea – octombrie 2014, al treilea – iunie 2015, al patrulea – octombrie 2015, al cincilea – 2016.

    Mihaela Triculescu și-a început cariera la firma de salubritate a comunei Cârcea, din județul Dolj, primul său post fiind cel de contabilă. De acolo, a ajuns director adjunct la Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților a județului Dolj. Apoi, și-a deschis un cabinet individual de insolvență. 

    „Desemnarea doamnei Mihaela Triculescu la conducerea ANAF a fost stabilită după evaluarea mai multor propuneri făcute de ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici. Doamna Mihaela Triculescu este economist cu o vastă experiență”, a explicat Guvernul României, într-un comunicat de presă, alegerea făcut de ministrul de Finanţe pentru postul lăsat liber de fostul şef al ANAF (Ionuţ Mişa, demis de Teodorovici).

  • Evazionistul – Ziariștii

    POVEȘTI LA GURA SOBEI (9)

    Această poveste am publicat-o pe 6 octombrie 2017, deci e destul de recentă. Ministru de Finanțe era ÎPM Varujan Vosganian (Înalt Prea Miruitul). Deodată i s-a năzărit să ne impoziteze pătrunjelul din grădină, penele de pe gâscă, oul de sub cloșcă, vișinele din vișinată, corcodușele din pârleaz… tot, tot, tot.

    Tocmai dădeam o raită pe la Brădiceni, așa că m-a trăsnit un gând vinovat: ce-ar fi să fac evaziune, uite-așa, în ciuda lui Fosganian?

    Așa îi zicea o bătrânică de pe ulița mea, o mămăiță care-mi amintea de bunică-mea – Baba -, care-mi spunea: „Ehei, o să vezi tu ce-o să-i facă Vorbaciov lu’ nenorocitu’ ăsta”, nenorocitu’ fiind Ceaușescu. Și eu îi ziceam: „Gorbaciov!”, iar ea: „Așa, Vorbaciov”. „Taci, Babă, că te bagă la beci!”, strigam la ea, să fiu sigur că nu aude altceva. Iar ea, la cei aproape 90 de ani: „Mă bagă pe dracu’! O să-mi ia pătrunjelu’ din grădină, aia o să-mi facă!”

    N-am înțeles eu de ce pătrunjelu’ și nu păstârnacu’. Dar acum știu: Baba era vizionară, aștepta turismul decembrist al lui Vorbaciov și, peste ani, descălecatul la Finanțe al lui Fosganian.

    Așadar, povestea din urmă cu 15 luni, postată atunci pe Facebook, cu poză cu tot.

    Evazionistul

    Fac evaziune. Fac evaziune la greu. De dimineață adunai ouăle din cuibare, opt la număr – ouăle, nu cuibarele. Patru lei, Vosganiane, îți dădui gaură la buget! Cotcodac, cotcodac, și banii rămaseră la mine.

    Fac evaziune fără măsură. Mersei în grădină și luai leuștean pentru ciorbă, plus o mână de pătrunjel pentru fasole. De unde fasole? Tot din grădină, dar asta a fost culeasă prin august. Reține, Vosganiane: nicio lețcaie la buget!

    Fac evaziune non-stop. Deși e octombrie, găsii multe pătlăgele micuțe, gen Cherry, prin rămășițele vegetației tomnatice. Astea-s dintr-alea care răsar singure, din semințele căzute anul trecut. Sunt deosebit de gustoase. Crezi, Vosganiane, că dădui buzna să plătesc vreo taxă? Aș! Mâncai și roșiile, rămăsei și cu banii în buzunar.

    Fac evaziune cum respir. Uite, culesei un coș de mere, trei pere și câteva gutui – ultimele din acest an. Câștigă și bugetul ceva din bogăția asta? Zero împușcat, Vosganiane!

    Fac evaziune ca un infractor înrăit. Mâine adun varza, s-o punem la murat, în putină, pentru iarnă. Taxe – ioc.

    Cu nucile ai scăpat mai ușor, Vosganiane. Anul ăsta nu s-au făcut nici de gust. Le-a lovit gerul la floare, în aprilie. Pe partea asta n-a fost rost de evaziune. Dar crede-mă, Varujane, anul trecut am făcut o căruță de nuci. Iar Fiscul nici n-a știut de ele.

    Ceapă, usturoi, morcovi, cartofi – de toate am făcut. Zacuscă de-aia bună. Bulion și zarzavaturi. Dulcețuri și compoturi. Tu-ți dai seama, Varujane, câtă evaziune?

    Și, hai să ți-o zic pe aia tare: am făcut și câteva căzănele. Plus vinișoru’ pus deoparte. Mai mănâncă omul, dar mai și bea. Astea-s d’alea, grele, cu impozite și accize. Pe hârtie, Varujane, că banii au rămas la mine. Hai noroc și sănătate!

    Gata, acum vă las, că vine un prieten să-mi aducă niște castane, din pădurea lui de la Tismana. Le fierb și le consum cu o bârdacă de must. Poate și coc vreo câteva, Vosganiane. Ghinion: nu-ți dau niciun impozit. Nici pentru castane, nici pentru must.

    Îți promit, Vosganiane, că la anu’ produc și mir, dar impozit tot n-o să plătesc! Aflu rețeta și fac un butoi de ulei sfințit. Știu, e mult, dar și voi sunteți mulți. Ați umplut Parlamentul cu oameni nevinovați care au nevoie de mir. Trebuie să vă ungeți din cap până la tălpi, Varujane, că nu e joacă! Sunteți expuși, vă dă târcoale banu’ – ochiul dracului. Doamne ferește, vine Codruța și vă ia…

    Ai mai pomenit, Vosganiane, un evazionist atât de înrăit? Cu indivizi ca mine, de unde-o să vă mai plătiți voi atâtea pensii nesimțite? Și de unde-o să mai luați șpăgi de zeci de milioane?

    Asta e, Vosganiane, pofta-n cui! Va trebui să vă mulțumiți cu șpăgi de un milion de euro, cel mult două, că vremurile-s grele. Nu-i ușor nici pentru voi să guvernați într-o țară de evazioniști…

    Citiți și alte povești la gura sobei:

    8. Cârja

    7. Ulița cu garduri de ulucă

    6. Căsuța din poveşti

    5. Coricovul

    4. Dudul

    3. Primiți cu Moș Crăciun?

    2. La săniuș

    1. Pițărăul

  • Pregătiţi de prăbuşire? Semne proaste anul are pentru piaţa imobiliară. Pică imobiliarele, pică economia!

    Francezii au o vorbă: Quand le bâtiment va, tout va. (Când piaţa imobiliară merge, totul merge). Evident, e vorba de economie. Prin urmare, şi în sens invers, atunci când sectorul afacerilor imobiliare merge prost e semn că economia va merge în aceeaşi direcţie.

    Iar sectorul imobiliar din România începe anul cum nu se poate mai rău. Semnele erau vizibile încă de anul trecut, din ultimul trimestru, când numărul tranzacţiilor imobiliare s-a prăbuşit practic în comparaţie cu perioadele precedente. Există multe cauze pentru o astfel de tendinţă, dar una singură le include pe toate: proasta guvernare.

    De când a venit la putere, coaliţia PSD-ALDE a îndatorat masiv ţara, însă nu pentru impulsionarea investiţiilor, ci pentru consum (majorări de venituri bugetare, ajutor social etc.). Au apărut la scurt timp şi consecinţele macroeconomice: deficit bugetar mare, inflaţie în creştere galopantă, dificultăţi tot mai mari ale statului în a se împrumuta intern şi extern, neîncrederea investitorilor.

    Iar la final, bomboana pe colivă: „ordonanţa lăcomiei”, care a fost aprobată pe ultima sută de metri a lui 2018, va suprataxa indirect clienţii băncilor, ceea ce va reduce şi mai mult capacitatea de creditare pe piaţa imobiliară.

    Toate aceste măsuri panicarde şi decizii aberante (ale guvernului Dăncilă, în special) nu au făcut decât să sporească neîncrederea micului dar şi marelui investitor în economia românească. Două mari companii germane care urmau să investească în România (una, la Craiova, în sectorul auto) au anunţat că renunţă să-şi mai aducă banii aici.

    Sentimentul de neîncredere s-a transmis, inevitabil, şi pe piaţa imobiliară.

    În luna octombrie a anului trecut, la nivelul întregii țări au fost vândute puțin peste 52.000 de imobile, arată datele oficiale ale Agenției Naționale de Cadastru. Mai exact, numărul tranzacţiilor la nivel național în octombrie 2018 este cu peste 9.000 mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

    Vânzările de locuinţe au început să scadă şi în lunile de vară. Iar declinul numărului de tranzacţii cu apartamente şi proprietăţi a continuat, după un scenariu care seamănă leit cu prăbuşirea pieţei imobiliare de acum zece ani. Sunt căderi mari ale numărului de tranzacţii de case şi terenuri, de până la 30% la nivel naţional, cu un vârf de aproape 50% în Bucureşti! Totuşi, în ciuda acestor date clare, preţul mediu rămâne „anchilozat” undeva pe la 1200 de euro pe metru pătrat (în Capitală), dar e explicabil: şi începând cu 2008, preţurile au rămas blocate la nivele mari, până când a devenit clar că cine ţine de preţ poate să piardă foarte mult. 

    Acum sunt iar cifre îngrijorătoare. Chiar şi cei care aveau bani de investit în imobiliare, anul trecut, au amânat decizia de a-şi plasa economiile în case sau terenuri, fiind neîncrezători în viitorul economiei româneşti, ceea ce a complicat şi mai mult lucrurile.

    Preşedintele Asociaţiei Analistilor Financiar-Bancari din România, Iancu Guda spune că, în 2019, salariile angajatilor din mediul privat nu vor mai creste în ritmul din 2019 (de amintit şi că salariile de la stat au fost deja plafonate, din criză de bani la buget – nota redacţiei). Dar mai grav, susţine el, oamenii vor fi mai puţin siguri pe locul lor de muncă, prin urmare vor fi şi mai puţin dispuşi să contracteze credite, ceea ce evident că va influenţa negativ piaţa, la final.

    Dar la fel de important, afirmă Iancu Guda, creditele pentru case se vor lua mai greu, ceea ce va trage preţurile în jos.

    „Scăderea preţurilor la imobiliare cu minim 25%-30% este o corecţie normală (nu o ajustare depresivă), deoarece se construieşte metrul pătrat cu maxim 750-800 EUR, şi se vinde între 2000-2500/mp în zonele bune din marile oraşe!”, scrie Iancu Guda, pe Facebook.

    Tot mai mulţi analişti vorbesc deja despre o iminentă prăbuşire a pieţei imobiliare în 2019, mai ales că, explică Ramona Ganea (reprezentant al unui dezvoltator imobiliar), anul începe cu veşti proaste pentru cei dornici să facă un credit:

    „Pe partea de creditare, clienţii au câteva necunoscute. De la 1 ianuarie, vor intra noile norme BNR privind scăderea gradului de îndatorare, iar probabil mulţi sunt puţin mai speriaţi de faptul că pot pierde avansul sau pot întâmpina dificultăţi la încadrare anul viitor.O să fie rău pentru cei tineri, dacă se limitează acordarea de credite pentru case.”, a declarat Ramona Ganea pentru Digi24.ro.

    Lucrurile se complică şi mai mult când vine vorba de programul Prima Casă. Pe 2018, fondurile de la buget pentru acest program s-au epuizat deja încă din luna august, semn pe care analiştii economici îl citesc tot în cheia unei crize iminente:

    „În momentul în care cererea pentru apartamente, imobiliare scade, cu siguranţă vom avea de a face cu o prăbuşire de preţuri”, a declarat Cristian Păun, profesor de economie.

  • Planul diabolic al lui Dragnea: vom fi CAPTURAȚI economic de Rusia! Adevărata bombă nucleară a fost amorsată pe ascuns. Mult mai distrugătoare decât amnistia, grațierea și tot ce-a fost până acum!

    Planul diabolic al lui Dragnea: vom fi CAPTURAȚI economic de Rusia! Adevărata bombă nucleară a fost amorsată pe ascuns. Mult mai distrugătoare decât amnistia, grațierea și tot ce-a fost până acum!

    Antreprenorul Andrei Caramitru (42 de ani) face o analiză cu concluzii înfricoșătoare. El spune că adevărata bombă care nucleară care va îngenunchea România pe termen lung este așa-zisul Fond Suveran de de Dezvoltare, prin care vom fi capturați economic de Rusia, fără șansă de a ne elibera. Singura scăpare este să evităm înființarea acestui „fond” sinistru.

    Omul care a sesizat pericolul mortal nu e oricine. Andrei Caramitru a fost fost consultant la două companii de mare prestigiu, McKinsey și Boston Consulting. După aproape 20 de ani de consultanță, a decis să ia calea antreprenoriatului. A fondat Kessel Run Ventures, o „fabrica de startup-uri” care dezvoltă de la zero companii cu o componentă fundamental digitală.

    Andrei Caramitru este fiul cel mare al lui Ion Caramitru (actorul mai are doi băieți).

    Citiți analiza-avertisment a lui Andrei Caramitru de la primul la ultimul cuvânt! Este esențială pentru a înțelege spre ce gaură neagră ne duce gașca lui Dragnea.

    Andrei Caramitru:

    BOMBA NUCLEARĂ – FONDUL „SUVERAN” PSD – CUM VOM FI CAPTURAȚI ECONOMIC DE RUSIA

    A apărut în consultare și OUG-ul pe Fondul de Dezvoltare (până pe 31 decembrie). Reacția publică nu există – pentru că este o schemă complexă și puțini au încercat să o înțeleagă. Însă este cel mai periculos act de până acum. Pe scurt – Dragnea&prietenii vor rămâne cu câteva miliarde de euro în buzunare și Rusia va prelua sistemul nostru energetic, porturile și aeroporturile.

    Cum funcționează schema?

    • Statul poate muta ORICE activ deținut în Fond. Care sunt cele mai valoroase? Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, TransGaz și porturile/aeroporturile țării (toate, active strategice, care nu pot fi în mâinile unor state străine). Valoarea despre care vorbim este de aproximativ 10-15 miliarde de euro.
    • Guvernul a menționat o cifră similară – 10 miliarde de euro – pentru investiții către primari (un fel de PNDL+). Banii nu pot veni decât din acest fond. Cum? Fondul va lua împrumuturi (cel mai probabil, capitalul final va fi rusesc sau chinezesc), garantate cu acțiunile în companiile strategice menționate mai sus.
    • PRIMUL EFECT: FURT DE MILIARDE. Investițiile pot fi făcute în ORICE (inclusiv în firme de casă de tipul Tel Drum) și în proiecte necontrolate de nimeni. Există chiar un articol în OUG care permite investiții în străinătate (bani virați direct în offshore-uri)! Ca să înțelegem magnitudinea furtului posibil, e suficient să ne uităm la un caz recent: Fondul Malaeziei (țară cu aceeași populație și același PIB ca România). Acolo, din 6,5 miliarde de dolari au fost furate 2,5 miliarde (primul ministru a fost prins cu 800 de milioane de dolari în contul personal!).
    • AL DOILEA EFECT: PIERDEREA INFRASTRUCTURII STRATEGICE. Când banii nu vor putea fi returnați, cei care au finanțat fondul (ruși?, chinezi?) vor putea executa acțiunile puse ca garanție și prelua proprietatea asupra Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, TransGaz, aerorporturi și porturi. Efectul este mai teribil decât după un război pierdut (atunci plătești în cel mai rău caz bani ca despăgubiri de război, dar nu pierzi infrastructura strategică). Credeți că exagerez? Studiați un pic cum au preluat infrastructura chinezii în țări corupte din America Latină și Africa, exact pe aceeași schemă.

    Până și Tudorel Toader s-a speriat de acest OUG și a scris zeci de observații, care nu au fost luate în calcul.

    Fac un apel către Președinte și Partidele de opoziție să conteste și să blocheze atentatul acesta asupra siguranței statului!!! Suntem în fața unui pericol uriaș!!!

  • Banditism de stat, cu mâna lui Vâlcov! Guvernul măsluiește cifrele bugetare, exact ca Grecia înainte de colaps. Semnalul de alarmă tras de senatorul Cîțu

    Banditism de stat, cu mâna lui Vâlcov! Guvernul măsluiește cifrele bugetare, exact ca Grecia înainte de colaps. Semnalul de alarmă tras de senatorul Cîțu

    În noaptea de Revelion, Darius Vâlcov, consilierul pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, a anunțat triumfalist că deficitul pe 2018 este de 2,92%. Senatorul liberal Florin Cîțu, cuiul din talpa guvernării PSD-ALDE pe teme economice, susține însă că este o falsificare grosolană a cifrelor.

    „Deficit (cash) 2018 = 2,92%. Felicitări valoroasei echipe de la Ministerul Finanțelor Publice!”, a scris Vâlcov pe Facebook, la trecerea dintre ani.

    Florin Cîțu, tot printr-o postare pe Facebook,susține că, potrivit informațiilor sale, Vâlcov le cere angajaților din Ministerul Finanțelor să măsluiască datele privind execuția bugetului, astfel încât cifrele finale să arate exact așa cum a anunțat el, adică sub 3%.

    Cîțu îi cere ministrului Eugen Teodorovici ca o echipă de experți ai Opoziției să verifice corectitudinea execuției bugetare și spune că va informa EUROSTAT despre maniupularea indicatorilor economici în România, în scopul manipulării piețelor de capital, financiare și bancare.

    De asemenea, senatorul liberal spune că pentru a-i opri și pedepsi pe responsabilii presupuselor falsuri ar trebui să se sesizeze instituții precum Curtea de Conturi, Parchetul și CSAT.

    Datele oficiale despre execuția bugetului în 2018 vor apărea după 25 ianuarie 2019, când Ministerul Finanțelor va avea situația exactă și finală a execuției bugetare.

    Mesajul publicat de Florin Cîțu

    „Darius Vâlcov confirmă criza!

    Cifrele prezentate de Darius Valcov sunt masluite. #fakenews

    Datele OFICIALE despre execuția bugetului în 2018 apar după 25 ianuarie 2019. Doar atunci MFP are situația EXACTĂ și FINALĂ a execuției bugetare.

    Aseară târziu am fost sunat din MFP și mi s-a spus că aceste cifre nu sunt reale.

    Mai mult, și asta este foarte grav, Darius Vâlcov le cere angajaților de la Finanțe să măsluiască datele în așa fel încât execuția finală să arate exact așa cum a anunțat el. Adică sub 3%.

    Pentru a-i opri și a-i pedepsi pe cei responsabili este nevoie de trei lucruri:

    • Alo, instituțiile statului, se aude? (Curtea de Conturi, Procuratura, CSAT…)
    • Îi cer public lui Teodorovici să permită ca o echipă de experți ai Opoziției să verifice corectitudinea execuției bugetare. Suntem pregătiți.
    • Voi informa EUROSTAT de maniupularea indicatorilor economici în România în scopul manipulării piețelor de capital, financiare și bancare.

    În cazul în care nu vom reuși, vom transmite colegilor domnului Teodorovici, la ECOFIN, ce se întâmplă în grădina celui care pentru 6 luni de zile va prezida ședintele ECOFIN.”

  • Corina Creţu îi pune oglinda în faţă lui Dăncilă: doar România întoarce spatele UE cu fondurile europene

    Comisarul european Corina Creţu şi-a cerut scuze, sâmbătă, pentru faptul că munca oficialilor de la CE a fost ignorată în toate interviurile şi declaraţiile guvernanţilor. Ea a mai spus că Viorica Dăncilă este dezinformată de cei din subordinea sa, lucru pe care i l-a transmis personal.

    ”Am urmărit cu mare interes declaraţiile autorităţilor privind absorbţia fondurilor europene de către România. Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de serviciile mele, a căror evaluare pe ţări va fi definitivată în ianuarie, nu pot decât să felicit autorităţile naţionale, în mod sincer. Ceea ce este trist în toate aceste declaraţii triumfaliste este ignorarea completă nu neapărat a muncii mele, dar a întregii echipe de experţi de la DG Regio, care au venit cu soluţii, discutate la zecile de întâlniri bilaterale, atât în ce priveşte achiziţionarea de ambulanţe, redirecţionarea fondurilor către IMM-uri, etc. Nu cred că există vreo ţară, după cum văd în Revista Presei pe care o primesc în fiecare zi, în care să nu fie menţionată Comisia Europeană atunci când se vorbeşte de fonduri europene”, a scris pe Facebook Corina Creţu, citată de Mediafax.

    Nu este prima declaraţie de acest gen a comisarului european. Corina Creţu a mai avut recent două astfel de reacţii, chiar mai dure decât această ultimă ieşire, în care soma guvernul Dăncilă să nu mai mintă legat de absorbţia fondurilor UE. Capii guvernului PSD-ALDE au spus că renunţă la fondurile UE în dauna parteneriatului public-privat (care nu este supus controalelor europene).

  • ASTA DA, TRĂDARE! „Dragnea și Teodorovici vor să transfere datoria publică prietenilor lor de la Moscova și astfel să fim prizonierii lor. Pe viitor, Rusia poate să arunce economia României în criză doar prin vânzarea obligațiunilor”

    Senatorul liberal Florin Cîțu a decriptat un nou sens al suprataxei pentru bănci, introdusă prin recenta ordonanță de urgență. Cîțu spune că Guvernul Dragnea Dăncilă, prin Darius Vâlcov și Orlando Teodorovici, încearcă să pună România în brațele Rusiei. Este o acuzație extraordinar de gravă: trădare de țară! Iar argumentele lui Cîțu sunt solide și credibile.

    Postarea lui Florin Cîțu

    „Dragnea și Teodorovici, dați de gol de <<taxa pe activele sistemului bancar>>”

    „Taxa pentru sistemul bancar, dar și plafonarea prețului la gaze, a apărut imediat după <<escala>> lui Teodorovici la Moscova.Este o taxa cu dedicație pentru <<investitorii>> din afară României. Inclusiv Soros, dacă l-ar interesa.În acest moment, taxa se aplică doar băncilor românești – cu capital autohton sau străin.Dar dacă un investitor de la o bancă de stat (sau privat) din Moscova, Istanbul sau Beijing dorește să cumpere obligațiuni de stat, NU plătește această taxă. Este o subvenție pentru aceștia. Asta, ca să vedeți cât de patrioți sunt Dragnea, Valcov, Teodorovici și Tăriceanu.Prin această taxă, Dragnea și Teodorovici doresc să transfere datoria publică prietenilor lor de la Moscova și astfel să fim prizonierii lor. Pe viitor, Moscova, prin intermediul investitorilor pe care îi controlează, poate să arunce economia României în criză doar prin vânzarea obligațiunilor.Acest lucru deja se întâmplă. La penultima licitație, au cumpărat obligațiunile doar <<investitori>> străini.Dragnea, Tăriceanu, Valcov și Teodorovici PENALIZEAZĂ sistemul financiar românesc, clienții acestui sector economic, și SUBVENȚIONEAZĂ investitorii de stat de la Moscova sau Istanbul.Groparii economiei se luptă cu străinii doar la televizor, în realitate oferă SUBVENȚII pe care le plătesc consumatorii români.Să recapitulăm.1. Taxa pe sistemul bancar o să fie plătită de băncile românești și suportată (!!!) de clienții români.2. Taxa pe sistemul bancar reprezintă o subvenție pentru <<investitorii>> străini de la Est.P. S. Colegii mei au explicat cum plafonarea prețului la gaze este benefică pentru ruși.”