ziaristii.com

Categorie: Economie

  • Lacomii Dăncilă şi Dragnea încep să alunge multinaţionalele. Prima companie care părăseşte Teleormania

    Măsurile haotice şi disperate luate de guvernul PSD-ALDE dau un semnal tot mai prost în mediul de afaceri. Recent, o companie germană a anunţat că renunţă să mai investească într-o fabrică auto la Craiova. Iar azi, în ziua în care guvernul Dăncilă-Dragnea-Tăriceanu a anunţat adoptarea ordonanţei împotriva „lăcomiei”, un alt investitor german, aflat deja pe piaţa românească, a anunţat că-şi face bagajele.

    Compania germană Gothaer, una dintre firmele de asigurări generale de top zece din România, a anunţat astăzi intenţia de a se retrage de pe piaţa locală ca urmare a refocusării pe piaţa germană.

    Compania vorbeşte despre o „reaşezare ordonată” a operaţiunilor din România.

    “Aceasta nu a fost o decizie uşoară de luat. Gothaer Asigurări Reasigurări a făcut progrese considerabile în ultimii ani,  înregistrând  ritmuri  de  creştere  ridicată  a  volumelor  de  prime  şi  având  o  echipă  dedicată. Apreciem în mod deosebit expertiza echipei de conducere şi a întregii echipe. Însă după ce am comparat evoluţia pieţei în ultimii ani, rezultatele atinse până acum şi  perspectivele  pentru  Gothaer  Asigurări  Reasigurări,  a  devenit  clar  faptul  că  aşteptările  iniţiale  ale  Grupului Gothaer pe piaţa de asigurări din România vor fi dificil de atins într-o mare măsură„,  a spus Christopher Lohmann, Preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei, într-un comunicat de presă citat de Ziarul Financiar.

    Exact în urmă cu o săptămână, o altă compania germană – Wielpütz Automotive – a anunţat că nu mai construiește la Craiova fabrica de 10 milioane de euro, așa cum informase la începutul acestui an. Urma să angajeze 500 de oameni, iar o parte dintre ei deja lucrau de câteva luni în Germania. La ceremonia de lansare a proiectului, a participat cu mare pompă o altă pesedistă – Lia Olguţa Vasilescu, fost ministru al Munci şi fost primar al Craiovei.Decizia guvernului Dăncilă de a emite ordonanţa „lăcomiei fiscale” a creat deja şocuri în economie. Bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit acum două zile, cu pierderi imense pentru multe companii româneşti şi străine. Toate analizele arată acum o scădere a economiei pe anul viitor, în special a pieţei imobiliare, urmare a scumpirii inevitabile a creditării din cauza taxelor impuse de guvern băncilor.

  • ANALIZĂ. Bombele puse la temelia economiei româneşti prin „ordonanţa lăcomiei”. Efectul bulgărelui de zăpadă

    Ca urmare a măsurilor anunțate de guvern, sectorul bancar (principala sursă de finanțare a economiei interne) se va confrunta cu creșterea semnificativă a costurilor și deteriorarea severă a profitabilității, spun economiștii-șefi ai primelor 5 bănci locale, într-un material transmis HotNews.ro.

    În acest context, acționarii băncilor, indiferent că e vorba de bănci românești sau străine, vor impune măsuri de restabilire a profitabilității, așa cum se întâmplă în orice economie de piață funcțională.

    Creditul către populație va fi la rândul său afectat, scăderea lui fiind foarte probabilă – din nou, similar cazului Ungariei și Poloniei, care au cunoscut o contracție a creditării persoanelor fizice în perioada ulterioară introducerii taxei. Ca atare, atât consumul populației, cât și cererea de locuințe ar fi cel mai probabil de asemenea afectate, cu impact inclusiv asupra prețurilor de pe piața imobiliară. În acest context, economia României s-ar putea confrunta cu o deteriorare semnificativă a ritmului de creștere economică în perioada următoare, cu potențialul de a devansa sfârșitul fazei de expansiune a actualului ciclu economic, ceea ce ar pune în dificultate menținerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

    Aspectele menționate mai sus vor contribui la creștere semnificativă a costurilor de finanțare pentru stat, în primul rând pentru că băncile și fondurile de pensii nu vor mai avea aceeași cerere ridicată pentru titlurile de stat, cum a fost cazul în ultimele 12 luni, când din creșterea nevoilor nete de finanțare pe piața locală de circa 12,5 miliarde lei, băncile și fondurile de pensii au acoperit circa 9 miliarde lei, respectiv 72%. În cazul în care aversiunea față de risc de pe piețele globale ar crește semnificativ (mai ales în contextul continuării întăririi politicii monetare în SUA), costul de finanțare pe scadențele medii-lungi ar putea ajunge la peste 6%, caz în care statul se va confrunta cu efectul de bulgăre de zăpadă la nivelul datoriei publice (cum s-a întâmplat și în 2008-2009), putând chiar conduce la necesitatea unui acord de finanțare internațională.

  • Dragnea merge până la capăt cu haosul fiscal. „Adoptăm ordonanţa vineri”

    „Taxa pe lăcomie” şi celelalte măsuri fiscale vor fi adoptate vineri, în şedinţa de Guvern, a anunţat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

    „Se pare că mâine vor adopta. A mai fost nevoie, din câte am înţeles de câteva reglaje în ceea ce priveşte formulările, iar în rest prevederile rămân aceleaşi. Nu se va întâmpla nimic rău cu Pilonul II de pensii. Au rămas să discute în Guvern diseară şi de dimineaţă prin care fondurile de pensii să funcţioneze în continuare şi să aibă posibilitatea oamenii să investească acei bani, iar în acelaşi timp să nu se pună problema funcţionării acestui pilon de pensii”, a declarat Liviu Dragnea.

    Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ pe ordonanţa de urgenţă care conţinea măsurile fiscale anunţate de Eugen Teodorovici, inclusiv „taxa pe lăcomie”, a confirmat joi, pentru MEDIAFAX, Dumitru Coarnă, membru al CES.

    Iohannis a reuşit să blocheze azi ordonanţa, prezidând şedinţa de guvern în care Dăncilă dorea să emită decizia care va bloca economia României.

  • OMV Petrom: „Ordonanța pune în pericol securitatea energetică a României”. Vâlcov: „Propagandă ieftină”

    Ordonanţa de urgenţă anunțată de Ministerul Finanţelor, care impune noi taxe și le mărește pe cele existente, „va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România, asupra securității energetice, asupra locurilor de muncă şi investiţiilor”, arată OMV Petrom într-un comunicat de presă.

    Reacția companiei e neobișnuit de dură, dat fiind că de obicei e rezervată în privința comunicării publice. Uriașa cădere de pe Bursa de Valori București, de 19,97%, a schimbat însă lucrurile miercuri seara.

    Cea mai mare companie din România, cu acționar majoritar austriac (OMV) și la care statul are o marticipație minoritară, arată că proiectul ordonanței de urgență „pune în pericol securitatea energetică a României”.

    Măsurile „vor arunca piaţa de gaze din România înapoi în timp cu cel puţin 10 ani, la stadiul de piaţă reglementată şi departe de a fi liberalizată”, avertizează OMV Petrom.

    „Una din măsurile propuse este plafonarea preţului gazelor naturale la 68 lei/MWh, pe o perioadă de trei ani. Atragem atenția că stabilirea în mod artificial a unui preț la care producătorii sunt obligați să comercializeze gazele încalcă regulile Uniunii Europene privind piața liberă, distorsionează concurenţa, discriminează producătorii români faţă de importatori și poate avea consecințe grave asupra aprovizionării cu gaze”, arată OMV Petrom.

    Efectele proiectului de ordonanță de urgență, potrivit Petrom

    • Producția de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investițiilor. Prețul stabilit artificial la 68 de lei/MWh pune în pericol proiecte importante de investiții din domeniu.
    • Importurile de gaze ar crește, cu impact puternic asupra securității energetice a României și cu creșterea prețului la gaze în viitor.
    • În lipsa investiţiilor, producţia internă de gaze naturale este de așteptat să scadă în mod abrupt, iar diferenţa ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe. Potrivit estimărilor OMV Petrom, în lipsa oricăror investiții, importurile ar putea crește până la 40-50% din consum în 2030 (față de aproximativ 10% în prezent), din cauza scăderii producției naționale.
    • Nivelul mai scăzut al investiţiilor ar afecta piaţa muncii.

    Reacția obraznică lui Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă: „O propaganda ieftină pe care o face OMV Petrom prin acest comunicat”.

  • Apocalipsa fiscală a Guvernului Dăncilă omoară capitalul românesc, pe care PSD și ALDE ziceau că-l apără!

    Două semnale puternice venite din piață, după declanșarea jihadului fuscal de către Guvernul PSD-ALDE:

    1. toți furnizorii români de energie se îndreaptă cu viteză spre faliment dacă vor fi obligați să plătească un impozit de 3% din cifra de afaceriș
    2. acțiunile companiilr românești s-au prăbușit la Bursă, după anunțarea noilor taxe.

    Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER):

    • „Toţi furnizorii români de energie vor dispărea din piaţă dacă vor fi obligaţi să plătească un impozit de 3% din cifra de afaceri. Doar cei susţinuţi de multinaţionale vor putea supravieţui”.
    • „Impactul este dezastruos. Toţi furnizorii români, mici, vor intra în faliment. Vor putea supravieţui doar cei mari, care fac parte din multinaţionale. Concurenţa va dispărea şi preţul va creşte”.
    • „Consumatorii vor plăti toate efectele în cascadă, adică şi taxele plătite de producători, şi cele plătite de de furnizori, şi cele plătite de distribuitori şi aşa mai departe. Iar impactul în final va fi unul foarte mare, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali. Eu refuz să cred că cineva este atât de absurd încât să îngroape întreaga economie a ţării”.
    • „Dacă s-a plecat de la ideea că există anumite companii care nu declară adevăratele profituri, nu înţeleg de ce nu se fac controale la acele companii, ci este bulversată întreaga piaţă”.

    Scăderi uriașe, de până la 18,3%

    Companiile cu capital românesc, privat sau de stat, au suferit astăzi pierderi masive în ședința de tranzacționare pe Bursa de Valori București. Este urmarea directă a jihadului fiscal anunțat de Guvernul Dăncilă prin gura ministrului Orlando Teodorovici, după semnalul războinic dat duminică de Liviu Dragnea.

    Scopul anunțat de guvernanți pentru aceste modificări fiscale era tocmai apărarea capitalului românesc. Efectul este exact pe dos.

    Astăzi, la ora 15.50, indicele principal BET al Bursei de Valori București a scăzut cu 11,91%. Companiile românești au fost puternic zguduite.

    Scăderile cele mai abrupte ale companiilor românești (la ora 15.50)

    • Banca Transilvania (privat) ……… -18,30 %
    • Romgaz (stat) ……………………… -13,14
    • Medlife (privat) …………………….. -12,73
    • Electrica (stat) ……………………… -12,07
    • Teraplast (stat) …………………….. -10,07
    • Transgaz (stat) ………………………. -9,94
    • Transelectrica (stat): ……………….. -7,46
    • Conpet (stat) …………………………. -7,18
    • Digi Communications (privat) ……… -6,96
    • Nuclearelectrica (stat) ………………. -5,86

  • „Taxa pe lăcomie” va fi transferată către clienți, urmând să fie plătită de populație

    Apocalipsa fiscală anunțată de guvern face ravagii pe mai multe direcții. Scăderea Bursei este semnificativă, iar investitorii sunt speriaţi, a declarat directorul general al SAI Certinvest, Horia Gustă, pentru Agerpres.

    Horia Gustă:

    • „Scăderea este reală. Este o scădere semnificativă. Investitorii sunt speriaţi pentru faptul că prin această taxă, pe care statul vrea să o impună, practic reduce din profiturile băncilor. Reduce se pare substanţial, prin nişte mecanisme care se pare că nu au legătură chiar cu profitabilitatea lor, adică nu e corectă ancorarea în ROBOR”.
    • „Pe de altă parte ar mai trebui să ne gândim şi să vedem pasul doi, în momentul în care banca va fi obligată să plătească o taxă <<pe lăcomie>>, cum i-a spus Guvernul, practic aceste taxe vor fi transferate către clienţi. Prin urmare, aceste costuri vor fi plătite tot de către populaţie”.
    • „Ultimul aspect cred că se referă la ce se întâmplă cu băncile mici sau cu jucătorii mai mici, care s-ar putea să aibă o problemă reală în a plăti aceste costuri, motiv pentru care s-ar putea să vedem o consolidare a pieţei bancare în continuare. Adică o reducere a numărului de jucători din piaţă. Şi mă refer nu numai la piaţa bancară, mă refer la toate pieţele unde discutăm de o asemenea taxă. Unde profitabilitatea e mică, o taxă pe cifra de afaceri poate fi echivalentă cu închiderea companiilor cu profitabilitate foarte mică”.
    • Sunt afectate şi companiile din domeniul energetic, precum Electrica sau Transgaz. Dacă vine o taxă pe veniturile lor, este normal ca toate companiile care activează în acest domeniu să aibă venituri mai mici. Şi atunci este normal ca investitorii să vândă”.

  • Adevăratul MOMENT ZERO pentru România – Ziariștii

    „Liviu Dragnea a venit cu un nou mesaj anticorupţie, promovând în mentalul colectiv noi adversari: multinaţionalele, capitalul străin şi birocraţii de la Bruxelles. Iar Dragnea ştie cum să se folosească foarte bine de lucruri palpabile din realitate pentru a sădi această percepţie, că el este cel care poate să facă ordine.

    Nu evazioniştii şi corupţii dizolvă visteria ţării, ci străinii care îi exploatează pe români şi nu raportează profit! De-aceea nu avem spitale, şcoli şi autostrăzi! Pentru că multinaţionalele sunt protejate iar pe noi, românii, nu ne apără nimeni! Singurii beneficiari sunt corporatiştii, produsul social al companiilor cu capital străin, care trăiesc în belşug, sub protecţie. Românii simpli mor de foame!”

    Este limpede că şeful PSD şi-a articulat discursul pe teama zilei de mâine, pe anxietatea generată de o concurenţă neloială, pe frica provocată de deciziile care vin de „sus”, de la Bruxelles. Iar Dragnea lasă de înţeles că răspunsul la această frică nu poate fi decât un despot luminat care să facă ordine. În această debandadă, numai un bărbat cu genunchii puternici poate gestiona situaţia. Cum? Prin instituirea unui Moment Zero! Prin resetare, printr-o nouă Geneză, pentru că trebuie să îndrăznim să credem! În ce? Nici noi nu ştim!”

    Vlad Epurescu (Comentariul complet – pe Adevarul.ro)

  • „Petrecerea PSD-ALDE a luat sfârşit. Vine factura”

    „Petrecerea PSD-ALDE a luat sfârşit. Vine factura”

    Lumea financiară e în stare de şoc, după decizia guvernării PSD-ALDE de a impune taxe suplimentare pe veniturile multinaţionalelor. Evident, fie că e vorba de bănci sau de firme din domeniul energiei, ele vor trebui să-şi recupereze de la clienţi povara pe care le-o bagă pe gât politicienii.

    „Guvernul are un gol bugetar de 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) care trebuie acoperit.

    Băncile vor plăti peste 4 miliarde de lei, restul este neclar, dar toate drumurile duc la Pilonul II de pensii, taxele pe utilităţi nu acoperă 6 miliarde de lei.

    Taxa „pe lăcomie” a băncilor, cum i-a plăcut ministrului Finanţelor să accentueze, se va calcula în funcţie de nivelul Roborului. La Roborul de acum, de 3,05% pe an, taxa este 0,9% din activele băncilor. Asta înseamnă, că pentru primele trei bănci mari – BCR, Banca Transilvania şi BRD – jumătate din profit ar trebui să se ducă în taxa „pe lăcomie”, la buget.

    În aceste condiţii, băncile nu vor avea altceva de făcut decât să majoreze marjele la credite, să introducă alte comisione pentru a-şi acoperi diferenţa.

    Băncile vor fi şi mai dure cu clienţii, şi vor transfera către clienţii buni „taxa pe lăcomie”, aşa cum au făcut cu creditele neperformante. 

    Petrecerea PSD-ALDE a luat sfârşit. Vine factura.”, scrie analistul Cristian Hostiuc, în Ziarul Financiar.

  • Guvernul pregătește TEROAREA pentru firmele private: peste 60 de taxe noi! Cîțu: „Bugetul este în faliment”

    Senatorul Florin Cîțu (PNL) anunță măsuri înfiorătoare pentru sectorul privat, care vor fi luate prin ordonanță de urgență.

    Postarea lui Cîțu, pe Facebook:

    „ARMAGEDON pentru sectorul privat!

    În ședința de guvern de mâine, Dragnea și Vâlcov, susținuți de Teodorovici și ALDE, introduc OUG-ul care dinamitează tot sectorul privat și marchează revenirea României la socialism exact la 29 de ani după eliberare.

    Ordonanța are peste 60 de articole, fiecare articol cu o nouă taxă pentru fiecare sector din economie!!!

    Vă atașez două exemple. Dar OUG conține taxe pentru retail, energie, sistem bancar, jocuri de noroc etc., toate domeniile enumerate de Dragnea duminică seara.

    Această ordonanță nu a fost pusă în dezbatere publică și va apărea direct pe ordinea de zi în ședința de guvern.

    Nu-i mai interesează nimic. Bugetul este în FALIMENT și ei au promis pensii, pensii speciale, salarii. Vor forța sectorul privat să plătească”.

  • Cum şi-a băgat PSD votanţii în cavourile lui Vâlcov. I-a îngheţat cu scumpiri de 87% la gaze!

    Din 2013 şi până azi (cu o mică pauză – guvernul Cioloş), PSD a condus România cu mână forte. A reuşit graţie votanţilor săi, în special mulţi pensionari şi asistaţi social, în general oameni cu venituri reduse şu dependenţi de stat (inclusiv prin subvenţii la plata facturilor). Ei bine, exact pe aceştia i-a lăsat din braţe PSD. De parcă i-ar fi azvârlit în frigul cavourilor unde-şi ascundea Vâlcov lingourile de aur. Dar măcar să-i fi trimis acolo! Veneau şi ei cu o „compensaţie” în aur care i-ar fi ajutat să treacă iernile. N-a fost să fie. Iată mai jos o analiză cu cifre şi date clare, care demonstrează o dată în plus că aceşti politicieni nu dau de fapt doi bani pe cei care-i votează!

    Ţeapă cu subvenţia

    Conform EUROSTAT, numărul românilor care au dificultăți în a-și plăti facturile de încălzire se ridică la 42% din populație, ceea ce plasează România în fruntea statelor membre, după Bulgaria, în privința sărăciei energetice.
    Aproximativ 1 din 5 români (19,7%) sunt afectați foarte grav, astfel că nu își pot plăti facturile, și prin urmare nici nu pot să își încălzească locuințele în mod adecvat. Prin comparație, media europeană la acest capitol este de 6,9%.
    Într-o țară condusă de grupuri înfracționale în care PSD-ALDE schimbă guvern după guvern sau face parada membrilor de partid pe care-i rotește amețitor în funcții de miniștri sau secretari de stat, România îngheață de frig!

    PSD a promis confort și protecție socială, dar românii dependenți de subvențiile la încălzire pentru sezonul rece (1 nov. 2018 – 31 martie 2019) s-au trezit cu frigul în casă. Și asta pentru că guvernanții nu au luat în calcul actualizarea sumelor alocate pentru susținerea subvențiilor la încălzire.

    De la televiziunile „de casă”, PSD i-a mințit pe români fluturându-le în fața ochilor Programul de guvernare 2017-2020, prin care le promitea fiscalitate redusă și 102 taxe eliminate, salarii și un climat economic care să stârnească invidia rușilor și americanilor, infrastructură rutieră și autostrăzi ca-n Dubai, sistem medical performant și spitale regionale ultra dotate ca-n Brazilia, construcția a 1.500 de locuințe în fiecare an precum în China, educație europeană, eficiență energetică și multe alte minciuni electorale.

    La fila 15, PSD promitea reducearea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie: „Ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie cu peste 1,5 milioane”
    Dar nici această promisiune nu și-a găsit finalitate.

    Boc a făcut ordine degeaba

    Și iată-i pe români intrați în iarna 2018-2019 cu facturi umflate la energie electrică, la gaze naturale și carburanți, care inevitabil au influențat costurile de producție, de transport și comercializare, și care, corelate, au adus valuri de scumpiri pentru servicii dar și pentru cele mai multe produse, în special alimentele, legumele, fructele, pâinea și produsele de panificație.
    Problema cea mai mare este că aceste produse — energie, gaze și carburanți — sunt folosite în masă și duc la scumpiri în lanț pentru aproape toate produsele și serviciile din economie, întrucât ele influențează atât costurile de producție, cât și segmentul de transport și comercializare.

    În timpul Guvernului Emil Boc, în 5 septembrie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 629, OUG 70/31 august 2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece.
    La Art. 9 se arată că:
    (1) Consumatorii vulnerabili, care utilizeaza pentru încălzirea locuinței gaze naturale beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinței pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru gaze naturale, după cum urmează:
    Nr.crt/ Venituri nete lunare/membru de familie/subventie Gaze naturale (în lei)

    1.  <155 lei        lei  – 262
    2.  155,1 lei-210 lei – 190
    3.  210,1 lei-260 lei – 150
    4.  260,1 lei-310 lei – 120
    5.  310,1 lei-355 lei – 90
    6.  355,1 lei-425 lei – 70
    7.  425,1 lei-480 lei – 45
    8.  480,1 lei-540 lei – 35
    9.  540,1 lei-615 lei – 20

    Ajutorul pentru gaze naturale se acordă în cuantumurile stabilite la art. 9/ OUG 70/2011, dar nu mai mult decât contravaloarea cantității de gaze naturale consumate în perioada sezonului rece.

    Opisul cu scumpiri

    După intrarea în vigoare a OUG 70/2011, prețurile finale reglementate la gazele naturale pentru consumatorii non-casnici, cu excepția producătorilor de energie termică, au înregistrat prima creștere cu 5% de la 1 ianuarie 2012.
    Pentru consumatorii casnici, prima creștere de 8%, s-a înregistrat în iulie 2013, urmată de majorări în fiecare an (perioada 2013-2018) astfel:
    În anul 2013, au fost aplicate două majorări, de 8% (1 iulie) și de 2% (1 octombrie); total majorare preț gaze naturale 10%
    În anul 2014, au fost aplicate patru majorări, două de 2% (ianuarie, aprilie) și două de 3% (iulie, octombrie); total majorare preț gaze naturale 10%
    În anul 2015, au fost aplicate patru majorări, 2% (ianuarie), 3% (aprilie), 4% (iulie) și 3% (octombrie); total majorare preț gaze naturale 12%
    În anul 2016, au fost aplicate patru majorări, fiecare de câte 3% (ianuarie, aprilie, iulie, octombrie); total majorare preț gaze naturale 12%
    În anul 2017, au fost aplicate patru majorări, două de 2% (ianuarie, aprilie), urmate de o majorare de 5% (iulie) și ultima de 3% (octombrie); total majorare preț gaze naturale 13%
    (La 1 aprilie 2017 preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut într-o noapte cu aproape 27%, afectând vizibil consumatorii finali, inclusiv alimentarea cu apă caldă şi căldură a populaţiei.)

    Încă din luna aprilie 2017 impactul a fost resimţit şi în cazul consumatorilor casnici, în condiţiile în care în luna aprilie faţă de luna martie a.c. preţul gazelor naturale a crescut cu 2,5%, se arăta într-un comunicat al BNS (Blocului Naţional Sindical) publicat de ziarul Capital.
    În anul 2018, la 1 ianuarie, prima majorare a fost de 8,3%, urmată de majorarea cu 10% din aprilie; la 1 august, preţul gazelor naturale a crescut cu 5,85% iar în octombrie cu 5%. Prin urmare, numai în anul 2018, prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici a crescut cu circa 30 de procente.

    ÎN TOTAL, ÎNTRE ANII 2013-2018, PREȚUL GAZELOR NATURALE S-A MAJORAT PÂNĂ LA 87 DE PROCENTE.

    În aceeași OUG 70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, la Art. 13 alin (1), se arată că „Limitele de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței, nivelul compensării procentuale, precum și cuantumul ajutorului pentru gaze naturale și combustibili solizi sau petrolieri se poate actualiza anual și se aproba prin hotărâre a Guvernului.”
    Ne-șansa românilor aflați în situații de risc și cu venituri reduse este faptul că nici o guvernare nu a luat în calcul o actualizare a nivelului subvențiilor pentru încălzire în sezonul rece deși prețul gazelor naturale a crescut de la an la an. Cele mai ridicate procente de majorări s-au înregistrat în timpul guvernelor PSD din perioada 2017-2018:
    Guvernul PSD/Dragnea-Grindeanu (4 ian. – 29 iunie 2017)
    Guvernul PSD/Dragnea-Tudose (29 iunie 2017 – 16 ian. 2018)
    Guvernul PSD/Dragnea-Dăncilă (29 ianuarie 2018-prezent)

    Analiză de Aida Zaharia