ziaristii.com

Categorie: Economie

  • Cioloş: „Suntem în criză. Încă nu-i târziu să evităm tăierile de pensii şi salarii. Dar nu cu acest guvern, care a pierdut hăţurile”

    Dacian Cioloş şi-a intrat rapid în rolul de lider al alianţei „2020 USR – PLUS”. Într-o intervenţie la Digi 24 i-a pus la punct pe cei care încearcă să atace tinerele partide ce ameninţă „establishment”-ul politic uzat şi tot mai anchilozat. Dar tot el a lansat un apel către toate forţele politice responsabile pentru a salva ce se mai poate salva din economia României. Altfel va fi de rău.

    • E nevoie de o nouă religitimare populară a parlamentului, actuala guvernare a compromis totul, inclusiv relaţia cu partenerii occidentali. Suntem în plină criză bugetară, dar încă mai putem evita o criză economică. Pentru asta însă, e nevoie de alegeri anticipate. Guvernul a pierdut hăţurile.
    • Găsesc bani tot mai greu pentru pensii şi salarii. Băncile nu mai împrumută guvernul României, au luat bani cu dobânzi aproape duble faţă de ţările vecine. Creşti pensiile, creşti salariile, dar nu creşti bunăstarea. Îndatorăm generaţiile care vin pentru a plăti aceste pensii şi salarii, importăm mai mult, deci ducem banii tot în afară, nu în ţară.
    • Putem să mai salvăm economia. Încă nu e târziu să păstrăm actualul nivel al pensiilor şi salariilor. Nu credem că e nevoie de tăierea lor, încă se mai poate salva economia. Dar cu cât vom amâna mai mult o schimbare, cu atât va fi mai greu să evităm măsuri dureroase.
    • Dar dacă lucrurile continuă așa, riscăm să plătim prea mult. Și soluții sunt. Trebuie să trecem de la modelul ăsta economic bazat pe consum pe un model economic bazat pe investiții ca să putem plăti pensiile și salariile.
    • Eu nu cred că nu ar trebui să reducem pensiile și salariile, noi nu vom avea în vedere să reducem pensiile și salariile dacă am putea lua la timp niște măsuri care să crească investițiile, să creăm locuri de muncă, locuri de muncă bine plătite, să oprim hemoragia asta de forță de muncă din România care pleacă în exterior.
    • Să avem locuri de muncă bine plătite și în felul acesta să avem intrări la buget, să putem plăti pensiile și salariile și să relansăm economia.

  • Nu cumpărați titluri de stat! Sunt o păcăleală a unui guvern disperat, pe care nici băncile nu-l mai împrumută

    Guvernul populist Dragnea-Dăncilă e disperat să facă rost de bani. De obicei, banii erau luați de la bănci. Acest început de an a venit însă cu o surpriză: pe 28 ianuarie, băncile s-au oferit să asigure doar 30% din suma cerută de Guvern, prin Ministerul Finanțelor. Atunci, Guvernul s-a orientat spre banii populației.

    Oficial, reprezentanții Guvernului au anunțat că nu mai vor să se împrumute de la bănci, pe care le-au înfierat în stil bolșevic. De fapt, băncile au refuzat să împrumute statul în ianuarie, din cauza aberantei și jignitoarei „taxe pe lăcomie”, introdusă prin ordonanță de urgență.Practic, fiecare cumpărare de titluri de stat ar fi taxată, așa că băncile au transmis oferte care includeau acest cost. Iar Guvernul s-a ofuscat și și-a îndreptat atenția spre rezervele financiare ale populației. Așa a fost lansată noua campanie de emisiuni de titluri de stat.

    Inflația ar putea fi mai mare decât dobânda

    Începând de astăzi, 4 ianuarie, statul încearcă să atragă cât mai mulți bani de la populație. Au fost lansate trei emisiuni de titluri de stat Tezaur, cu scadența în 2, 3 și 5 ani, la dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv 5%.

    Reacția pieței va fi dezamăgitoare pentru Guvern. Semnalele din piață, exprimate mai ales prin Facebook, sunt de neîncredere. Oamenii spun că dobânzile sunt prea mici, iar inflația poate crește peste nivelul dobânzii de 4-5%. Acest Guvern a demonstrat că „se pricepe” să genereze pusee inflaționiste: a luat economia la inflație zero și în doi ani a dus-o spre 5,5%.

    În plus, mizeria numită „Ordonanța lăcomiei” (OUG 114) nu și-a produs încă toate efectele. Degradarea încrederii în politicile guvernamentale se va accentua, iar deprecierea leului va alimenta inflația. Consecință directă: este nerentabil să împrumuți statul în condiții de instabilitate atât de mare.

    Mai există și componenta etică. Nu e moral ca Guvernul să ceară bani populației pentru a-și finanța politica populistă, etatistă, de cvasi-naționalizare. După ce mi-ai atacat pensia privată de la Pilonul 2, după ce ai atacat stabilitatea leului și ai indus inflație mare, vii la mine și-mi ceri să te finanțez? Ca să ce? Ca să plătești pensii și salarii? Măcar dacă ai face investiții de acești bani, dar nu faci.

    Cam așa gândesc mulți români către care se îndreaptă acum statul, zâmbindu-le mieros pentru a le lua banii. Operațiunea va fi însă, probabil, un mare eșec. Un guvern necredibil nu va convinge populația să aibă încredere în noile titluri de stat.

    Guvernul înjură băncile, dar apelează la ele

    Și totuși, Guvernul nu poate trece strada fără a apela la mult-hulitele bănci! Conform Strategiei care însoțește proiectul de buget pe 2019, Ministerul Finanțelor ar putea apela la bănci pentru emisiunile Tezaur.„În scopul creşterii accesibilităţii persoanelor fizice la cumpărarea titlurilor de stat se are în vedere continuarea emisiunilor de titluri de stat pentru populație prin Programul Tezaur, în limita unui plafon anual, atât prin unitățile operative ale Trezoreriei Statului, cât și prin oficiile poștale ale Companiei Naționale Poșta Română și instituțiile de credit, precum și flexibilizarea acestuia prin introducerea posibilității de răscumpărare anticipată și a transferului de proprietate între persoanele fizice”, precizează Ministerul Finanțelor, printr-un comunicat.

    Cum pot fi cumpărate titlurile de stat în luna februarie:

    • 4 – 22 februarie 2019: de la unitățile Trezoreriei Statului
    • 4 – 21 februarie 2019: prin oficiile poștale ale Poștei Române, în mediul urban, respectiv 4 – 20 februarie 2019, la cele din mediul rural.

    Veniturile nu sunt impozitate.Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.

    Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate prin depunerea, în perioada de subscriere, a unei cereri de anulare. Ulterior, subscrierile sunt irevocabile și nu mai pot fi anulate.

    Titlurile de stat care sunt lansate în data de 4 februarie 2019 sunt în formă dematerializată și au valoare nominală de 1 leu. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

    Emiterea titlurilor de stat pentru populație va continua pe parcursul anului 2019. În fiecare lună perioada de subscriere va fi de trei săptămâni, iar maturitățile vor fi stabilite în funcție de interesul manifestat de investitori.

  • După ce-a fost condamnat c-a luat bani de la copii, Dragnea s-a trezit că-i pasă: „Să le dăm vitamina D!”

    Vizibil tensionat de situaţia fragilă în care se află, Liviu Dragnea a vorbit azi în prima conferinţă de presă. După ce a fost condamnat pentru că a luat bani de la copiii din Teleorman, s-a trezit acum brusc că-i pasă de copii. Vrea să le dea vitamina D.

    „O să fie o conferinţă de presă scurtă, nu putem acum să lămurim totul după o perioadă atât de mare de timp. Vreau ca o sumă rezonabilă din bugetul serviciilor secrete să fie mutată la Sănătate, în special pentru copii. Un program pentru alocarea vitaminei D este tot un program de siguranţă naţională. Vrem să se încheie anii negri în care administraţia locală să fie subfinanţată. Oamenii de la sate încep să vadă cum s-a ridicat nivelul civilizaţiei. Dezvoltarea comunităţilor locale este un obiectiv major. E prea multă minciună. Bugetul Bucureştiului nu s-a diminuat, s-a mărit. N-o să mai las nicio miniună să nu fie taxată”.

  • Balamuc total în PSD. Firea spune că şeful ei „îi urăşte pe bucureşteni”, Codrin îl apără. Între timp, continuă fuga de pe „Titanicul” lui Dragnea

    Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, i-a răspuns azi Gabrielei Firea, care a acuzat într-o scrisoare deschisă că, prin proiectul de buget pe 2019 se taie 25% din banii Primăriei Capitalei. Ea l-a atacat frontal pe şeful ei de partid. despre care a spus că „îi urăşte pe bucureşteni”.

    „Deocamdată, partidul nostru condus de Liviu Dragnea a făcut aşa: a mărit pensii, a mărit salariile, a micşorat taxe şi impozite, a făcut reforme sociale, a finanţat tot ce înseamnă investiţii, a ajutat IMM-urile, nu se poate pune în cârca lui Liviu Dragnea că ar fi anti-bucureşteni”, a declarat Codrin Ştefănescu. El a mai adăugat că duminică, după şedinţa CEx, partidul, prin vocea lui Liviu Dragnea, „va face încă un anunţ important pentru milioane de români”.

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, afirmă, într-o scrisoare deschisă către bucureşteni, că prin proiectul legii bugetului, publicat de Ministerul de Finanţe, municipiului Bucureşti i se taie aproape 25% din buget, iar concluzia este că liderul PSD, Liviu Dragnea, „îi urăşte pe bucureşteni”, notează Agerpres.

    „Cu toată responsabilitatea, vă aduc la cunoştinţă că, prin Proiectul Legii Bugetului, publicat pe site de Ministerul de Finanţe, Capitalei României i se taie 180 milioane de euro, adică aproape 25% din buget! Trag concluzia că Dl Dragnea, cel care conduce de facto guvernul, îi urăşte pe bucureşteni. Niciodată un om politic nu a fost atât de înverşunat la adresa bucureştenilor şi, totodată, la adresa locuitorilor municipiilor din ţară. Pentru că tuturor oraşelor şi chiar comunelor, guvernul Dragnea cu o mână le-a dat, şi cu două-trei le-a luat”, afirmă Gabriela Firea, în scrisoarea menţionată.

    Scapă cine poate din PSDragnea

    Între timp, PSD mai pierde încă un parlamentar. Deputatul de Timiş Adrian Pau a anunţat, sâmbătă, că îşi va da demisia din PSD pentru a se înscrie în Pro România, deoarece nu se mai “regăseşte” în partidul condus de Liviu Dragnea.

    Este al patrulea deputat, în numai două zile, care sare din „Titanicul” PSDragnea, aflat în plin proces de scufundare.

    “Urmează să demisionez din PSD, nu mi-am depus încă demisia în scris, şi o să mă alătur colegilor din Pro România. O să plec din PSD deoarece consider că adevărata social-democraţie este făcută de Pro România şi de colegii din acest partid. Consider că PSD se îndepărtează de adevăratele valori social-democratice, de promisiunile făcute electoratului, iar eu nu mă mai regăsesc aici. Tocmai de aceea am luat decizia de a mă alătura colegilor din Pro România”, a afirmat Adrian Pau.

    În ultimele zile au demisionat din PSD şi s-au înscris în Pro România fostul premier Mihai Tudose, deputatul Georgian Pop, fost preşedinte al Comisiei de control SRI, deputatul de Dâmboviţa, Oana Silvia Vlăducă, şi deputata de Ilfov, Alexandra Corina Bogaciu, botezată de presă drept „sexy-PSD-ista”. Şi senatorul Adrian Ţuţuianu, exclus anul trecut din PSD, a aderat în această lună la partidul lui Victor Ponta, iar fostul secretar general al PSD, Marian Neacşu, exclus de asemenea din partidul lui Dragnea, se află şi el în negocieri pentru intrarea în Pro România.

  • „Nu vom avea bani de salarii, rezerva ajunge doar pentru patru luni”. Cresc îngrijorările după ce statul nu a reuşit să se împrumute

    „Nu vom avea bani de salarii, rezerva ajunge doar pentru patru luni”. Cresc îngrijorările după ce statul nu a reuşit să se împrumute

    Proiectul de buget pe 2019 crapă din toate încheieturile. Analiştii nu mai contenesc să atragă atenţia asupra crizei în care se va prăbuşi România peste doar câteva luni. Deşi ministrul de Finanţe, Orlando Teodorovici, a invitat criza să lovească economia României (dezvăluind publicului că statul mai are bani de pensii şi salarii pentru 6 luni), specialiştii se îndoiesc inclusiv de aceste date.

    „Teodorovici tocmai a generat o criză. Eu nu cred că banii din rezervă ajung 6 luni. Cred că sunt vreo 3 luni. Dar eu mă întreb: termină buffer-ul şi rămân fără bani. Şi se duc la bănci cu mâna întinsă, în genunchi. Cât o să coste atunci?
    Care sunt riscurile? O criză economică. Aţi văzut cât au crescut costurile cu dobânzile la Ministerul Finanţelor anul trecut. În momentul în care creşterea noastră economică este clar din consum, în momentul în care noi nu am investit nimic în infrastructură, în momentul în care avem şi o criză uriaşă cu forţa de muncă, una ce devine din ce în ce mai gravă, la ce să ne aşteptăm oare? Ne paşte o criză”, avertizează analistul Gabriel Biriş, fost ministru de Finanţe.

    Iancu Guda, şeful Asociaţiei Analiştilor Financiari, este şi el de părere că situaţia României e critică. Mai ales că actualul guvern PSD-ALDE continuă să arunce în continuare cu bani pe care nu-i are, potrivit proiectului de buget pe 2019.

    „Avem un deficit aşa de mare pe creştere economică! Păi atunci când va veni recesiunea, ce mai facem? Iarăşi au prevăzut în buget creşteri de salarii, deşi nu există bani pentru aşa ceva. În plus, avem un sfert din totalul angajaţilor în sectorul de stat, cel mai mare din UE, şi un maxim istoric de 10% din PIB cheltuieli cu salariile, enorm! De unde vor lua bani? Pur şi simplu nu vom avea bani de salarii. Eu cred că buffer-ul de care vorbea ministrul de Finanţe nu ajunge mai mult de 4 luni pentru plata pensiilor şi a salariilor”, a declarat Iancu Guda la Digi 24.

    Ministerul Finanţelor nu a reuşit, luni, pentru a şaptea oară în acest an, să se împrumute de la bănci. Măsurile luate de Guvern împotriva băncilor din România, dar şi instabilitatea dată de lipsa unui buget fac creditorii să fie mai pretenţioşi şi mai precauţi. Statul dorea să facă rost de aproximativ 400 de milioane de lei necesari acoperirii găurii din buget (deficit).
    Băncile sunt cei mai importanţi investitori în titluri de stat româneşti, acestea fiind urmate de fondurile de pensii

  • USR trage un mare semnal de ALARMĂ: „Banii pentru pensii şi salarii se vor tremina mai devreme de 6 luni!”

    Președintele USR, Dan Barna, deputatul Claudiu Năsui și președintele USR București Roxana Wring, au prezentat, azi, într-o conferință de presă, principalele lor critici legate de proiectul de buget pe 2019. Unul care, spun ei, arată cifrele unui dezastru economic în derulare.

    • Veniturile pe care se bazează Guvernul „sunt aberante”
      „Guvernul estimează o creștere economică de 5.5% (față de 4% anul trecut). Dacă am fi avut un guvern performant poate că puteam spera la o creștere de 2-3%. Însă efectele OUG-ului fiscal au anihilat orice speranță de creștere – în mediul privat investițiile sunt blocate, în multe sectoare se pregătesc disponibilizări, creditarea băncilor scade dramatic”
    • Creșterile de cheltuieli ar fi imposibil de susținut
      „PSD promite că vor crește cu 28-30% salariile bugetarilor și cheltuielile sociale. Chiar mai mult decât în 2018. De unde? În spitale și scoli nu mai sunt bani nici măcar pentru pixuri și nimeni nu mai finanțează statul roman. Teodorovici ne spune că mai are 6 luni în rezerva de urgență, însă banii de fapt se vor termina mult mai repede. Cum putem susține în 2019 salarii deja duble față de mediul privat? Nu există țară în lume cu o asemenea situație”
    • Cifrele referitoare la investițiile publice ar fi „aiuritoare”
      „De la învestire, acest Guvern atinge record după record (negativ!) în ce privește nivelul investițiilor publice, în condițiile în care analiștii și mediul de afaceri consideră că aceasta este singura cale de urmat pentru o creștere economică sănătoasă și care să se reflecte și în nivelul de trai al populației”

  • Primarii, în război cu guvernul pe banii din buget. Consideră că au fost mințiți de Viorica Dăncilă!

    În construcția bugetului, Ministerul de Finanțe propune trecerea unor cheltuieli asumate până acum de guvern în contul administrațiilor locale. De exemplu e vorba de cele privind protecția copiilor și a persoanelor cu dizabilități, plata indemnizațiilor însoțitorilor acestora precum și alte cheltuieli de salarizare a unor persoane cu activități în domeniul social.

    Asociația Municipiilor din România, o organizație condusă de Robert Negoiță, primarul Sectorului 3 din București, refuză să accepte această povară fiscală.

    „AMR solicită asumarea de către Guvern a susţinerii integrale de la bugetul de stat a sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor cu dizabilităţi, aşa cum s-a angajat in Programul de guvernare 2018-2020”, se arată într-o scrisoare a Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), trimisă premierului Viorica Dăncilă, citată de Mediafax.

    De asemnea, această asociație arată că reducerea impozitului pe venit, măsură luată de Guvernul PSD-ALDE anul trecut, a diminuat veniturile primăriilor cu sume reprezentând între 30-40% din bugetele anului 2017, anunță Mediafax.

    Primarii, în război cu guvernul pe banii din buget. Liviu Dragnea a dat asigurări pe Facebook că primarii vor avea mai mulți bani, dar nimeni nu l-a crezut

    Mai mulți primari ai unor orașe mari din România sunt în conflict cu premierul Viorica Dăncilă din cauza prevederilor bugetare. Guvernul ar urma să pună noi poveri fiscale pe administrațiile locale. Întâlnirea dintre primari și prim-ministru s-a terminat fără a fi găsite soluții, în ciuda unui mesaj optimist postat de Liviu Dragnea, președintele PSD, pe pagina sa de Facebook în legătură cu acest subiect.

    El i-a asigurat pe primari că vor avea mai mulți bani pentru investiții, dar cifrele prezentate în schița de buget sunt diferite.

    CITIŢI ŞI:

    Buget împotriva BUGETARILOR. Taie tot: ore suplimentare, sporuri, prime, ajutoare

    Buget horror pentru oraşe şi comune! Primarii, forțați să preia cheltuieli uriașe cu asistența socială

  • Buget împotriva BUGETARILOR. Taie tot: ore suplimentare, sporuri, prime, ajutoare

    Proiectul de buget pe 2019, apărut în sfârşit pe hârtie, este o maculatură oribilă, pe care niciun om nu scaun la cap n-o ia în serios. Analiştii avertizează că deficitul bugetar e imens şi măsluit, iar rezerva de bani (fără cea a BNR) nu permite plata pensiilor şi a salariilor decât cel mult 3 luni de zile, nu 6 luni cum susţine iresponsabilul ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici.

    Mai mult, chiar şi aşa, schiţa bugetului (care nu are nicio legătură cu situaţia reală din economie) arată clar că PSD şi ALDE taie exact de la cei pe care au încercat să şi-i apropie când au mărit salariile pe datorie: bugetarii.

    Adio, ore suplimentare!

    Astfel, potrivit Ministerului de Finanţe, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber. Deci, adio plată suplimentară, aşa cum e în toată lumea civilizată! 

    Apoi, adio prime, sporuri de merit etc. În perioada 2019-2022, instituţiile şi autorităţile publice nu au dreptul să mai acorde angajaţilor niciun fel de premiere.

    În aceeaşi perioadă, nu sunt permise ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu, ori la trecerea în rezervă, potrivit ziare.com.

    Tăierile sunt abia la început

    Documentul Ministerului de Finanţe mai prevede că, tot în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu vor acorda personalului din subordine bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă reglementate de Legea 165/2018.

    Atenţie însă, toate drepturile menţionate mai sus şi suprimate în 2019 şi chiar în anii următori sunt doar începutul tăierilor! De ce? Pentru că, potrivit înţelegerii cu UE pentru ajustarea deficitului bugetar, România trebuie să strângă şi mai tare punga.

    Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019.

  • Buget horror pentru oraşe şi comune! Primarii, forțați să preia cheltuieli uriașe cu asistența socială

    După mai multe amânări, Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019.

    Proiectul transferă de la guvern la primării două cheltuieli uriașe: finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav + indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav.

    Cele două prevederi sunt respinse categoric de primarii de orașe și de comune, care susțin că ies în pierdere chiar mai mare decât până acum.

    Primăriilor le este alocată o cotă de 60% din impozitul pe venit colectat (așa cum solicitau), dar povara de a susține cele două costuri sociale este infernală.

    Alte prevederi ale proiectului de buget

    • Majorarea cu 15% a pensiilor începând cu septembrie 2019, ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului asigurărilor sociale de stat.
    • Comisia Națională de Strategie și Prognoză, o instituție-cheie în strategia economică inventată de Darius Vâlcov, primește sume fără enorme, nemaiîntâlnite, observă G4Media.ro.
    • 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentelor asumate față de partenerii din NATO.
    • Creșteri de buget pentru toate cele trei mari servicii secrete, față de 2018: SRI (4,8%), SIE (8,5%), SPP (20%).
    • Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
    • Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 341,4 miliarde de lei, respectiv 33,4% din PIB. Cele mai mari venituri sunt înregistrate la contribuțiile de asigurări sociale, 11,5%, TVA, 6,8 %, accize 3%, impozit pe salarii și pe venit 2,3 % din PIB.
    • Cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 367,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 35,9% din PIB.

    Proiectul de buget, AICI.

  • Salariul minim în ţările UE. Peste 1.500 de euro pe lună în Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Irlanda. România, a treia din coadă

    La 1 ianuarie 2019, şapte state membre UE aveau salarii minime mai mari de 1.450 euro: Marea Britanie (1.453 euro), Franţa (1.521 euro), Germania (1.557 euro), Belgia (1.594 euro), Olanda (1.616 euro), Irlanda (1.656 euro) şi Luxemburg (2.071 euro).

    Bulgaria are în continuare cel mai mic salariu minim brut din UE, în valoare de 286 de euro, urmată de Letonia (430 de euro), România (446 euro), Ungaria (464 euro), Croaţia (506 euro), Cehia (519 euro), Slovacia (520 euro), Polonia (523 euro), Estonia (540 euro) şi Lituania (555 euro), notează Mediafax.

    22 din cele 28 de state membre ale uniunii au salarii minime; Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia nu au un salariu minim prevăzut.

    În cinci state membre, salariile minime sunt cuprinse între 650 de euro şi puţin peste 1.000 de euro pe lună: Grecia (684 euro), Portugalia (700 euro), Malta (762 euro), Slovenia (887 euro) şi Spania (1.050 euro).