E haos complet în „bucătăria” Ministerului de Finanţe. Statul e în pană tot mai mare de bani, iar Guvernul PSD-ALDE n-o mai scoate „la vopsea” doar cu îndatorarea ţării în exterior. Are nevoie să taie masiv venituri şi ajutoare date tot de ei, care acum nu mai pot fi susţinute.
Dar planul nu e clar deloc. Teodorovici a vorbit la grămadă despre „plafonarea” pensiilor de peste 10.000 de lei (pentru a se da singur de gol că nu le plafonează, ci doar le impozitează cu o „taxă de solidaritate”), reducerea subvenţiilor de transport pentru studenţi, tăierea sporurilor la funcţionarii publici etc. Numai că o idee anunţată azi nu mai e valabilă mâine.
Viitoarea taxă de solidaritate, plănuită de PSD, ar urma să se aplice nu doar pensiilor speciale, ci tuturor pensiilor mari, peste un anumit plafon care urmează să fie decis, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.
A minţit că va „plafona” pensiile speciale!
Teodorovici a afirmat că taxa nu se va putea aplica doar pensiilor speciale, pentru că ar avea probleme de constituționalitate. Ministrul a precizat că se mai discută la pachet plafonul peste care pensiile vor fi considerate mari astfel încât să fie taxate, precum și procentul taxei de solidaritate.
Tot ce înseamnă pensii, pentru că trebuie să fie constituțională. Discutăm plafonul și procentul, sunt la pachet”, a spus Teodorovici, răspunzând unei întrebări din partea HotNews.
El a venit la Strasbourg, la Parlamentul European, împreună cu premierul Viorica Dăncilă și alți miniștri.
Ministrul de Finanţe a anunţat luni mai multe măsuri de criză, printre care şi „plafonarea” pensiilor speciale de peste 10.000 de lei. Dar tot el s-a dat singur de gol când a spus că statul va impune o „taxă de solidaritate” peste sumele ce depăşesc 10.000 de lei.
Din spusele iniţiale ale lui Eugen Teodorovici se înţelege că pensionarii „speciali” nu vor încasa mai mult de 10.000 de lei pe lună, ceea ce ar însemna într-adevăr o „plafonare”. Dar nu mai e vorba de plafonare atâta vreme cât tot el spune că va impozita sumele de peste 10.000 de lei. Deci, cei cu pensii speciale vor încasa tot cât înainte, minus „taxa de solidaritate”. O minciună în faţă rostită de Teodorovici!
„Taxa de solidaritate” nu rezolvă problema de fond
Intenţiile recente ale ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, privind impunerea unei „taxe de solidaritate” anumitor categorii de pensionari nu vor aduce suficienţi bani bugetului de pensii publice pentru a putea acoperi creşterile succesive din următorii doi ani şi recalculările ulterioare, au declarat pentru „Adevărul” surse avizate.
Măsura ar putea fi aplicată doar câtorva mii de pensionari, puţin peste 5.000, în special celor care au fost angajaţi în cadrul Aviaţiei Civile, care au o pensie medie de 10.875 lei, şi magistraţilor, care încasează în medie 18.180 lei. Chiar dacă le-ar tăia întreaga sumă care depăşeşte valoarea de 10.000 de lei lunar, tot nu se vor strânge prea mulţi bani la stat. Soluţia ar fi, din punctul meu de vedere, tăierea tuturor fondurilor suplimentare, suportate din bugetul de stat, adică din banii tuturor românilor, persoane fizice sau juridice. Atunci economiile ar fi de circa 1 miliard de lei pe an şi ar fi semnificativ”, a declarat sursa citată.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Ministrul de Finanţe a anunţat luni mai multe măsuri de criză, printre care şi „plafonarea” pensiilor speciale de peste 10.000 de lei. Dar tot el s-a dat singur de gol când a spus că statul va impune o „taxă de solidaritate” peste sumele ce depăşesc 10.000 de lei.
Din spusele iniţiale ale lui Eugen Teodorovici se înţelege că pensionarii „speciali” nu vor încasa mai mult de 10.000 de lei pe lună, ceea ce ar însemna într-adevăr o „plafonare”. Dar nu mai e vorba de plafonare atâta vreme cât tot el spune că va impozita sumele de peste 10.000 de lei. Deci, cei cu pensii speciale vor încasa tot cât înainte, minus „taxa de solidaritate”. O minciună în faţă rostită de Teodorovici!
Dacă era vorba realmente de o „plafonare”, adică nimeni să nu câştige pensie mai mare de 10.000 de lei, asta ar fi fost într-adevăr o măsură de impact bugetar. Aşa, cu „taxa de solidaritate”, impozitarea pensiilor mari nu va aduce nici măcar sume importante bugetului. Iar „plafonarea” mincinoasă anunţată de ministrul de Finanţe rămâne doar o măsură populistă, o tentativă de a linişti marea masă a pensionarilor care câştigă de zeci de ori mai puţin decât „specialii” creaţi de guvernările PSD.
„Taxa de solidaritate” nu rezolvă problema de fond
Intenţiile recente ale ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, privind impunerea unei „taxe de solidaritate” anumitor categorii de pensionari nu vor aduce suficienţi bani bugetului de pensii publice pentru a putea acoperi creşterile succesive din următorii doi ani şi recalculările ulterioare, au declarat pentru „Adevărul” surse avizate.
Măsura ar putea fi aplicată doar câtorva mii de pensionari, puţin peste 5.000, în special celor care au fost angajaţi în cadrul Aviaţiei Civile, care au o pensie medie de 10.875 lei, şi magistraţilor, care încasează în medie 18.180 lei. Chiar dacă le-ar tăia întreaga sumă care depăşeşte valoarea de 10.000 de lei lunar, tot nu se vor strânge prea mulţi bani la stat. Soluţia ar fi, din punctul meu de vedere, tăierea tuturor fondurilor suplimentare, suportate din bugetul de stat, adică din banii tuturor românilor, persoane fizice sau juridice. Atunci economiile ar fi de circa 1 miliard de lei pe an şi ar fi semnificativ”, a declarat sursa citată.
9.303 beneficiari de pensii speciale
Potrivit calculelor „Adevărul”, sumele încasate lunar de magistraţi (judecătorii şi procurorii ieşiţi la pensie), peste cele bazate pe contributivitate, sunt de peste 64,4 milioane de lei, adică de 5-6 ori mai mari decât cele pe care le-ar fi primit dacă statul nu le-ar fi suplimentat din banii românilor.
Cumulate, beneficiile financiare acordate lunar celor şase categorii de privilegiaţi, pentru care s-au emis legile speciale care în cel mai nefericit caz le dublează veniturile, ar depăşi 80,6 milioane de lei în fiecare lună, bani plătiţi de la bugetul de stat, peste cotele suportate de la bugetul de pensii publice.
Acest lucru înseamnă că, din totalul de 1,263 de miliarde de lei pe an, pe care le încasează toţi cei 9.303 beneficiari de pensii speciale (conform ultelor date ale CNPP din luna mai a.c.), 967,44 de milioane de lei sunt alocaţi de la bugetul de stat şi doar 295, 56 de milioane de lei din contribuţiile plătite de ei cât timp au fost angajaţi.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Haosul şi dezmăţul bugetar provocat de actuala guvernare se întorc şi împotriva ei – care e obligată să taie în carne vie din lipsă de bani pentru plata cheltuielilor statului (deficit) -, şi împotriva omului de rând, care va suporta măsurile de criză aflate abia la început.
Eugen Teodorovici, ministrul de Finanţe, a anunţat, luni, că Guvernul va adopta un act normativ prin care va limita numărul de călătorii gratuite cu trenul pentru studenţi. De asemenea, limita de vârstă a studenţilor pentru a beneficia de gratuitate va fi de 26 de ani.
Teodorovici şi Vâlcov au îndatorat imens România
„Putem discută limitarea numărului de călătorii în fiecare an şi alte categorii de români pentru care să se aplice aceste gratuităţi. Un număr limitat de călătorii. De asemenea vârstă până la care să se aloce această gratuitate pe calea ferată, aceea de 26 de ani. De asemenea, putem să îl corelăm şi de situaţia la învăţătură în universităţi sau facultăţi, să nu avem studenţi repetenţi sau restanţe”, a declarat Eugen Teodorovici.
Ministrul de Finanţe a precizat că până la rectificarea bugetară vor exista discuţii cu reprezentanţii studenţilor în privinţa noilor măsuri propuse.
„Până pe 31, în momentul rectificării bugetare, se va luă o decizie şi în privinţă acestor măsuri. Sunt măsuri care trebuie să fie luate pentru că este logic şi sunt măsuri care vor asigură şi pe anii următori o sustenabilitate dorită. Nu sunt măsuri luate din lipsă de bani”, a adăugat Teodorovici, citat de Mediafax.
Adică, taie bani şi drepturi, dar nu e criză! Adică, e de bine, nu de rău, dacă ne luăm după logica ministrului.
„Plafonarea” pensiilor speciale la 10.000 de lei
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a mai anunţat, luni, că în şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD, s-a convenit, de principiu, un „plafon” de 10.000 de lei pentru pensiile speciale, celora care depăşesc această sumă urmând a le fi aplicată o „taxă de solidaritate”.
„Peste două zile, va fi o discuţie cu toate structurile asociative pentru rectificarea din 2019. Au fost câteva măsuri convenite în CEx. În primul rând, este vorba de ceea ce solicită românii, subiectul legat de pensiile speciale. Credem că a o variantă normală ar fi aceea de a plafona la un nivel stabilit, un plafon de 10.000 lei, iar ce depăşeşte această sumă să fie aplicată o taxă de solidaritate. Credem că e o abordare corectă şi logică”, a anunţat ministrul Finanţelor, după şedinţa Comitetul Executiv Naţional PSD.
Eugen Teodorovici a precizat că oricum actul normativ, după ce va fi adoptat de Guvern, va ajunge la Parlament, „unde se va vedea varianta agreată”.
Declaraţia este o altă minciună. A plafona înseamnă a nu depăşi un prag, recte cel de 10.000 de lei. Or, din ce spune Teodorovici, nu e o plafonare, ci o impozitare a sumelor de peste 10.000 de lei. Deci pensiile speciale nu vor fi plafonate, ci vor depăşi lejer 10.000 de lei, doar că statul va mai „ciupi” nişte bani din ce e peste plafonul respectiv.
Însă posesorii pe pensii speciale vor rămâne în continuare cu sume de zeci de ori mai mari decât o pensie obişnuită, fapt nemaiîntâlnit nicăieri în Europa.
Franţa, de exemplu – ţara cea mai generoasă din UE, cu diverse avantaje bugetare – are un buget mult mai mic faţă de România pentru pensii speciale (primite oricum de mult mai puţini francezi). Contribuabilii din Hexagon cotizează anual cu în jur de 50 de milioane de euro pentru pensiile speciale, în timp ce România a cheltuit numai în 2018 aproape 2 miliarde de euro pentru „speciali”!
Nu scapă nici funcţionarii
Tăierile bugetare nu ocolesc nicio categorie. Şi aproape nicio facilitate acordată pentru diverse categorii sociale. Este vorba, de exemplu, de sporurile de periculozitate pe care le încasează funcţionarii publici.
Majoritatea încasează un spor în cuantumul a 15% din salariu. Surse din guvern au explicat că în anii următori, ani în care legea salarizării unitare va duce la creşteri de salarii, sporurile respective vor pune presiune pe bugetele administraţiei centrale, motiv pentru care Guvernul vrea să stabilească o sumă fixă pentru aceste sporuri, astfel încât sporurile să nu crească odată cu salariul.
Urmează şi altele
Alte măsuri pregătite pentru a menţine deficitul bugetar sub cota de 3% privesc programe sociale precum „Cornul şi laptele”. Şi acesta va fi „reformat”, anunţă ministrul Teodorovici, de fapt o formulă eufemistică pentru a nu recunoaşte criza de bani a statului.
Cine a provocat acest dezastru în derulare, care va afecta pe toată lumea? Exact cei care anunţă acum măsuri pentru oprirea dezastrului!
Toate măsurile populiste luate de la guvernarea PSD-ALDE – de la majorarea exagerată a salariilor bugetare (vezi dezmăţul din primării), legea pensiilor, ajutoarele sociale pentru studenţi, pensionari, tichete şi vouchere etc. – au condus la criza de bani.
Adăugaţi aici OUG 114, care a afectat clienţii băncilor şi ai companiilor din comunicaţii, energie, plus acţiunile de atac la justiţie (încă în derulare) şi avem imaginea aproape clară a haosului provocat de cele două partide care compun puterea actuală.
Semnalul de alarmă tras de economistul Florin Cîţu
„România, mai RISCANTĂ ca Grecia!Теодорович este DISPERAT! Gaura la buget este imensă. Chiar dacă a introdus taxe, supraaccize, a introdus OUG 114 etc., GAURA la buget creşte”
„Теодорович ne-a ÎNDATORAT la CELE MAI MARI DOBÂNZI din UE în EURO! Din nou. Împreuna cu echipa sa de “specialişti” din MFP, a decis să plătească oricât, numai să facă rost de bani. Şi a plătit”
„Pentru împrumutul de 30 de ani a plătit mai mult cu 40 de puncte de bază decât plăteşte GRECIA!!!”
„Poate nu aţi înţeles. Grecia are rating JUNK şi se împrumută mai ieftin ca România”
„Dobânzile la care se împrumuta Grecia au scăzut în ultimii doi ani, în timp ce dobânzile la care se împrumută România AU CRESCUT!”
„De ce se întâmplă asta? În primul rând, investitorii profesionişti înţeleg că România este în CRIZĂ şi că Теодорович este DISPERAT după bani”
„Investitorii profesionişti mă confirmă şi spun că România în era PSD+ALDE este mai RISCANTĂ ca Grecia pentru investitori. În al doilea rând, Теодорович şi specialiştii lui nu înţeleg cum funcţioneaza pieţele financiare şi sunt luaţi de fraieri de fiecare dată. Toată echipa din MFP care a permis aceste împrumuturi pleacă după Теодорович. Vă garantez!”
„Atât timp cât ne împrumutăm la dobânzi mai mari ca Grecia, avem doar o singură destinaţie – O CRIZĂ ECONOMICĂ MULT MAI MARE DECÂT A AVUT GRECIA. Puneţi-vă centurile de siguranţă, că o sa doară rău!”
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Preşedintele Klaus Iohannis a explicat de ce a promulgat legea pensiilor. El a spus că, pe de o parte, pensiile sunt prea mici, iar pe de alta, că a primit asigurări de la premier că sunt bani pentru majorarea pensiilor.
„Pensiile sunt prea mici, în consecinţă se impune o astfel de lege, nemaivorbind de anumite inechităţi din sistem. O lege care corectează aceste erori este corectă.
Pe de altă parte, s -a pus problema de unde se iau banii şi pot spune că în această chestiune am discutat cu doamna prim-ministru şi am întrebat-o direct şi clar: Aveţi bani pentru pensii? M-a asigurat că la nivel de guvern s-a făcut o analiză şi sunt bani pentru pensii, după care am promulgat legea”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea Pensiilor.
Proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022, ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei.
Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.
România a intrat deja în criză
În ciuda declaraţiei preşedintelui, care înainte de alegeri nu se poate opune unei măsuri populiste cum este Legea pensiilor, situaţia din economie e tot mai gravă.
A explicat-o foarte bine un colaborator al preşedintelui, e vorba de Florin Câţu, senator PNL.
Florin Cîțu, senator PNL
„Atât timp cât ne împrumutăm la dobânzi mai mari ca Grecia, avem doar o singură destinaţie – O CRIZĂ ECONOMICĂ MULT MAI MARE DECÂT A AVUT GRECIA. Puneţi-vă centurile de siguranţă, că o sa doară rău!„, a scris Cîţu pe Facebook.
Singura cale pentru a acoperi gaura de la buget, care va fi de 10 ori mai mare urmare a Legii pensiilor până în 2022!, rămân împrumuturile externe.
Guvernul Dăncilă a împrumutat zilele trecute ale 2 miliarde de euro, după cele 3 miliarde luate de pe pieţele externe în martie anul acesta.
Dar costurile acestor credite sunt din ce în ce mai scumpe, iar plata lor va cădea pe capul populaţiei active, care va fi sugrumată de impozite tot mai mari – singura cale prin care bugetul poate acoperi deficitul în creştere ca urmare a măsurilor populiste luate de Guvernarea PSD-ALDE.
Din 2017 încoace, sub acoperirea creşterii economice, guvernarea PSD-ALDE a săpat continuu groapa economiei naţionale, mărind iresponsabil şi pe datorie cheltuielile statului , în special salarii în sectorul bugetar şi pensii.
Majorările nu puteau fi făcute decât dacă vrei să distrugi o viitoare guvernare după modelul Tăriceanu-Boc, pentru că o ţară pe deficit nu poate arunca banii din împrumuturi în consum decât dacă vrea să provoace intenţionat o criză de proporţii.
Iată însă că se întâmplă. Iar consecinţele se adună una după alta. Deficitul pe primele 5 luni a depăşit deja prognozele, încasările la buget sunt sub cele estimate, inflaţia a luat-o la vale şi înghite puterea de cumpărare (cartofii s-au scumpit cu 37% pe primele 6 luni), gazele româneşti sunt mai scumpe cu 33% decât cele de import.
Disperat, Guvernul Dăncilă a început marea tăiere pe şest. Nu taie ca Boc din salarii, ci mult mai parşiv, pe dos. A lăsat primăriile fără bani de investiţii (vezi dezastrul din Capitală, la fel ministerele, vezi autostrăzile lipsă), ia de la actori, căci un protest al lor nu va dărâma Guvernul, dă afară angajaţi, pe care tot ei i-au băgat la stat, omoară bugetele de investiţii (vezi sărirea trenurilor de pe şine din cauza infrastructurii tot mai nesigure).
Şi cu toate acestea, tot nu ajung banii pentru plata pensiilor şi a salariilor la nivelul actual. Ca să nu mai spunem de prăpădul provocat de noua Lege a pensiilor, al cărei impact bugetar va fi de ZECE ori mai mare în 2022 decât în 2019!
E nevoie de noi împrumuturi. De aceea, Ministerul Finanţelor a împrumutat 2 miliarde de euro prin vânzare de eurobonduri pe 12, respectiv 30 de ani. De menţionat că, în martie anul acesta, Guvernul Dăncilă a mai împrumutat 3 miliarde de euro. Aşadar, România a împrumutat nu mai puţin de 5 miliarde de euro pe primele 6 luni!
Tot acest tabloul economic tragic a fost descris plastic de senatorul Florin Cîţu (PNL), într-o postare pe Facebook.
Semnalul de alarmă tras de Florin Cîţu
România, mai RISCANTĂ ca Grecia! Теодорович este DISPERAT! Gaura la buget este imensă. Chiar dacă a introdus taxe, supraaccize, a introdus OUG 114 etc., GAURA la buget creşte.
Теодорович ne-a ÎNDATORAT la CELE MAI MARI DOBÂNZI din UE în EURO! Din nou. Împreuna cu echipa sa de “specialişti” din MFP, a decis să plătească oricât, numai să facă rost de bani. Şi a plătit.
Pentru împrumutul de 30 de ani a plătit mai mult cu 40 de puncte de bază decât plăteşte GRECIA!!!
Poate nu aţi înţeles. Grecia are rating JUNK şi se împrumută mai ieftin ca România.
Dobânzile la care se împrumuta Grecia au scăzut în ultimii doi ani, în timp ce dobânzile la care se împrumută România AU CRESCUT!
De ce se întâmplă asta? În primul rând, investitorii profesionişti înţeleg că România este în CRIZĂ şi că Теодорович este DISPERAT după bani.
Investitorii profesionişti mă confirmă şi spun că România în era PSD+ALDE este mai RISCANTĂ ca Grecia pentru investitori. În al doilea rând, Теодорович şi “specialiştii” lui nu înţeleg cum funcţioneaza pieţele financiare şi sunt luaţi de fraieri de fiecare dată. Toată echipa din MFP care a permis aceste împrumuturi pleacă după Теодорович. Vă garantez!
Atât timp cât ne împrumutăm la dobânzi mai mari ca Grecia, avem doar o singură destinaţie – O CRIZĂ ECONOMICĂ MULT MAI MARE DECÂT A AVUT GRECIA. Puneţi-vă centurile de siguranţă, că o sa doară rău!
Rămâne întrebarea, totuşi: este Теодорович spion rus? Altfel nu se explică de ce ia aceste decizii care distrug România în interesul Rusiei.
Grupul elen OTE şi principalul său acţionar, gigantul german Deutsche Telekom, sunt pe cale să vândă pachetul majoritar de acţiuni deţinut la Telekom România.
Informaţiile actuale indică patru competitori care discută în prezent o eventuală preluare a operatorului român de telecomunicaţii sau a unei părţi din afacere: RCS&RDS, companie controlată de omul de afaceri Zoltan Tseszari, grupul francez Orange, compania rusă ER-Telecom, printre cei mai mari 10 jucători din industria de telecomunicaţii din Rusia, şi Spas Rusev, unul dintre cei mai bogaţi, dar şi controversaţi afacerişti bulgari, având strânse legături cu finanţatori ruşi.
Telekom România, brand sub care activează din 2014 foştii operatori Romtelecom şi Cosmote România, este controlată în proporţie de 54,01% de grupul elen OTE, la care Deutsche Telekom deţine o participaţie de 46%. Informaţii privind o eventuală retragere a celor două companii de pe piaţa românească au apărut la începutul anului şi s-au intensificat în ultimele zile. Omul de afaceri bulgar Spas Rusev (alăturat), care în ianuarie a declarat că a iniţiat negocieri cu Deutsche Telekom pentru preluarea subsidiarei din România, a revenit recent cu detalii privind progresul discuţiilor.
Rusev a anunţat că a fost invitat să depună o ofertă angajantă pentru acţiunile Telekom România, în cadrul celei de a doua runde de negocieri. OTE a pregătit deja terenul în vederea unei eventuale vânzări a participaţiei deţinută la Telekom România, operând, recent, o majorare de capital de peste 3,7 miliarde de lei (aproximativ 800 milioane de euro) la divizia de telefonie mobilă Telekom Romania Mobile Communications. Banii aduşi de OTE vor ajuta Telekom România să îşi reducă din datoriile de aproape 4,9 miliarde de lei înregistrate la finele anului trecut, relatează Adevărul.
Donați AICI pentru susținerea proiectului ZIARISTII.COM!
Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru promulgarea Legii pensiilor, inițiată de PSD, potrivit Administrației Prezidențiale.
Proiectul prevede atât creșterea pensiilor prin majorarea în trepte a punctului de pensie (indicatorul fix în funcție de care sunt calculate pensiile), cât și recalcularea a milioane de pensii aflate în plată.
Olguța, Olguțul și Daddy, cei care au amorsat bomba pensiilor
Proiectul legii, inițiat din motive populiste, la ordinul lui Dragnea, de către fostul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, are un impact bugetar de 33 miliarde de lei în următorii doi ani (peste 8 miliarde de lei în acest an și 25 miliarde de lei anul viitor. Legea a fost votată de Parlament în 26 iunie, după ce prima sa versiune fusese întoarsă de Curtea Constituțională.
Primele majorări de pensii în concordanță cu noua lege sunt prevăzute pentru luna septembrie.
FMI și Comisia Europeană au avertizat că majorările ar putea deveni nesustenabile.
Avertismentul lui Emil Boc
Emil Boc, cât a ocupat funcţia de premier, a fost un mare adversar al pensiilor speciale, mai ales că ele nu au corespondent în lumea civilizată. În ţările europene, nicio pensie de stat, indiferent de cotizaţie şi de salariul sau poziţai deţinute de cineva în viaţa activă, nu poate depăşi de mai mult de 3-4 ori pensia medie. În România, sunt pensii speciale şi de 50 de ori mai mari!
„În privinţa pensiilor speciale, am fost acela care le-a eliminat şi am mers pe principiul contributivităţii. Sunt convins că mai devreme sau mai târziu tot acolo se va ajunge, pentru că sistemul de pensii pe viitor nu îşi va putea permite să plătească pensiile speciale la nivelele la care sunt şi care se preconizează a creşte în continuare”, a spus Boc.
El a declarat că va susţine în continuare interzicerea cumulului pensiei cu salariul peste un anumit plafon.
„Poate acum se înţeleg mai bine greutăţile pe care le-am avut în acele momente de criză. (…) Eu voi susţine în continuare acest punct de vedere, consider că peste un anumit plafon ar trebui să fie interzis cumulul pensiei cu salariul. Nu ştiu cum va reglementa actualul Guvern, dar consider că este o măsură de bun simţ”, a mai spus Emil Boc.
Dăncilă şi Teodorovici caută disperaţi bani
Guvernul caută soluții pentru acoperirea deficitului bugetar de 11 miliarde de lei, iar pentru reducerea cheltuielilor sunt vizați angajații din firme detașați la ministere, dar și pensionarii care încă lucrează la stat și pe care ministrul Finanțelor vrea să îi trimită în privat.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că toate detaşările de personal din societăţile comerciale în ministere vor fi analizate începând de săptămâna aceasta.
Interesant e că atât Dăncilă cât şi Teodorovici vorbesc de parcă alţii, şi nu guvernarea lor a produs toate anomaliile de care ei se vaită acum. Şi pensiile speciale, şi pensionari de lux angajaţi la stat pe sume grase, şi „pile” numite politic, tot pe bani grei, în consilii de administraţie şi conduceri de agenţii, oameni fără nicio experienţă (vezi cazul Marian Neacşu) – acestea şi multe altele sunt boli grave provocate tocmai de ei în economie.
Iar acum tot ei caută disperaţi soluţii să poată acoperi cheltuielile statului după ce au îndatorat oricum bugetul cu bani ce au ajuns în consum, umflând preţurile şi diminuând indirect puterea de consum a cetăţenilor.
Surse din PSD au declarat pentru Hotnews că ministrul de Finanţe le-ar fi explicat colegilor, la şedinţa de miercuri seară a Comitetului Executiv, că deficitul bugetar este de 11 miliarde de lei şi că este nevoie de o tăiere de 7 miliarde de 7 miliarde de lei din cheltuielile Guvernului, pentru a se încadra în ţinta de deficit de 3%, mai exact, 4 miliarde de lei.
Impozitarea pensiilor speciale nu acoperă gaura
Pentru a face rost de bani pentru rectificarea bugetară, Ministerul Finanțelor ia în calcul posibilitatea să impoziteze progresiv pensiile speciale.Sunt vizate pensiile speciale acordate parlamentarilor, aleșilor locali, militarilor sau magistraților. De altfel, ministrul Finanțelor le-a explicat social-democraților, la ședința informală a Comitetului Executiv de miercuri seară, că deficitul bugetar este de 11 miliarde de lei și că este nevoie de o tăiere de 7 miliarde de lei din cheltuielile Guvernului, pentru a se încadra în ținta de deficit de 3%, mai exact, 4 miliarde de lei, conform surselor citate.Totodată, Guvernul ar putea tăia finanțarea pentru programe cu măsuri sociale (de exemplu „Cornul și laptele”, „Primul ghiozdan”) și ia în calcul și restructurarea unor agenții guvernamentale pentru a reduce cheltuielile.De altfel, ministrul de Finanţe a declarat public Teodorovici a dat exemplu Ministerul Economiei, care „are mii de companii în subordine ce nu își justifică prezența în economie, unele cu un singur angajat și care atârnă de ani de zile”.Acesta spunea că va avea în vedere eficientizarea administraţiei publice, a personalului din ministere, nu va face restructurări în alte domenii bugetare ca educaţia sau sistemul medical, dar nu are de ales. România are o gaură imensă la buget, nu poate plăti pensii şi salarii, nu mai vorbim de investiţii publice, prin urmare nu există altă cale decât Marea Tăiere.
Urmează concedieri masive la stat
Însă tăierile bugetare gândite de Dăncilă şi Teodorovici nu sunt singurele. Urmează concedierea masivă a angajaţilor din sectorul de stat, anunţată deja de Călin Popescu Tăriceanu, cel care, cât a fost prim-ministru, a făcut cele mai multe angajări în sectorul public.Ce-a angajat iresponsabil şi populist în trecut dă acum afară, pentru că nu mai sunt fraieri ca Boc, care să vină şi să facă curăţenie după el, prin tăieri, concedieri şi măriri de taxe. Tăriceanu nu mai poate scoate azi castanele din focul bugetar cu mâna altuia.În 2008, Guvernul Tăriceanu a mărit pensiile în plină criză internaţională, când toate ţările tăiau cheltuieli, nu măreau cheltuielile publice, mai ales când erau pe deficit (ca şi România).A făcut-o special pentru voturile pensionarilor şi pentru a-l lăsa pe următorul guvern (Boc) într-o gaură şi mai mare. Acum nu mai merge.PSD şi ALDE sunt captivele propriilor măsuri iresponsabile luate în special începând cu 2017, când de asemenea au mărit salarii fără un calcul de impact clar şi fără limite, lăsându-i de pildă pe primari să crească salariile unor angajaţi şi de zeci de ori! Astăzi, sunt primării unde un şofer are salariu mai mare decât un profesor sau un medic.Dar PSD şi ALDE nu sunt lovite azi de o criză globală cum a fost Guvernul Boc, de aceea nu vor fi obligate să taie de-a valma pentru a nu ajunge la bordul falimentului de ţară.Vor tăia selectiv, vor da afară angajaţi acolo unde lumea nu se revoltă, vor renunţa la programe sociale care erau oricum surse de bani pentru partid („Cornul şi laptele”) şi se vor împrumuta cu nemiluita în continuare în speranţa că vor lungi boala. Banii luaţi pe datorie vor merge însă tot în consum, asta va alimenta inflaţia, preţurile vor creşte şi astfel vor „tăia” indirect din veniturile oamenilor.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Bucureştiul rămâne în topul câştigurilor salariale şi al marilor investiţii, dat fiind statutul de Capitală şi istoricul său, dar „capitala Ardealului”, cum mai este numit Cluj-Napoca, vine tare din urmă.
Şi nu e vorba doar de viteza urbanistică a Clujului, nici capacitatea oraşului condus de Emil Boc de a face alegeri profesioniste în materie de investiţii publice (vezi comparaţia cu Bucureştiul pe alegerea autobuzelor Mercedes vs. Otokar), ci şi de atragerea de investitori care măresc oferta de forţă de muncă.
Bunăoară, oraşul de la poalele Feleacului a devenit deja unul dintre cei mai puternici poli ai industriei IT din România, iar asta a crescut mult şi salariul mediu.
În Capitală, salariul mediu lunar depăşeşte 3.600 de lei, iar la Cluj sare de 3.100 de lei. Dar, oraşul din Ardeal ar putea depăşi în câţiva ani Bucureştiul, estimează specialiştii citaţi într-un studiu de pe piaţa muncii, relatează Digi24.ro.
În restul ţării, sunt discrepanţe mari. Lefuri de peste 2.600 de lei mai sunt în Iaşi, Sibiu, Braşov şi Timiş.
La polul opus, cu salarii între 2.000 şi 2.200 de lei sunt 19 judeţe din Moldova, Oltenia, dar şi câteva zone din Ardeal.
Angajaţii din IT şi din intermedieri financiare au în continuare cele mai mari venituri medii. Creşteri salariale consistente au fost înregistrate în domeniul construcţiilor.
Se remarcă şi majorările salariale din sectorul public, mai exact administraţie, apărare, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială.
Bucureştiul devine pe zi ce trece o aglomeraţie urbană nebună, haotică, asemănătoare Voluntariului, locul unde mai întâi s-au construit case, apoi edilii s-au gândit să facă drumuri, canalizare, parcuri etc. „Modelul” nu poate fi întâlnit nici în Mongolia, eventual în favelele din Rio de Janeiro ori Sao Paolo, acolo unde crima face legea.
Gabriela Firea, primăriţa Bucureştiului, acceptă haosul. Locuieşte în Voluntari, lângă Capitală, acolo unde legea o face soţul ei, primarul Pandele. Şi din acest motiv, dar mai ales din cauza incompetenţei crase a primăriţei, Capitala României e o cauză pierdută.
Prin ea, bucureştenii au avut ocazia să descopere care este calea către pierzanie. Şi adevărul e că încă nu e un drum blocat…
Deşi românii au sancţionat puternic la vot, în 26 mai, actuala coaliţie aflată acum la putere, nimic nu se schimbă pe fond. Parlamentul şi Guvernul continuă să fie dominate de acelaşi tandem PSD-ALDE, condus de Viorica Dăncilă şi Călin Popescu Tăriceanu. Până în 2020, rămân la putere chiar dacă ţara se prăbuşeşte lin sub ei.
România a pierdut enorm startul bun pe care îl căpătase graţie moştenirii lăsate de Guvernul Cioloş. Din 2017 încoace, PSD şi ALDE au avut un singur program de guvernare: atacul la justiţie şi la statul de drept pentru salvarea politicienilor cu dosare penale. Consecinţa a venit rapid: banii au început să fugă din ţară sau să nu mai vină.
Timorarea investitorilor a scumpit şi împrumurile externe, iar Guvernul Dăncilă, al treilea din 2017, a fost nevoit să caute soluţii pentru a acoperi gaura tot mai mare la buget. Aceasta mai ales pe fondul măsurilor populiste de majorări de salarii şi pensii – măsuri luate pentru a închide gura populaţiei faţă de atacul la justiţie.
Nenorocirea OUG 114
Iar una dintre ideile născute ad-hoc a fost Ordonanţa 114 dată de Guvernul Dăncilă. Ea a produs un şoc în economie, lovind în companii din sistemul bancar, telecom, energie. Acestea, pentru a suporta suprataxarea impusă de stat, au fost nevoite să majoreze preţurile, dobânzile, tarifele. Iar astăzi cei care plătesc oalele sparte sunt românii şi firmele private.
Un exemplu: scumpirea gazelor din producţia internă, în condiţiile în care România se mândrea cu un preţ sub cel extern graţie producţiei interne deloc neglijabile.
Ei bine, deşi producem gaz, ceea ce ar trebui să ducă obligatoriu la preţuri mai mici, vom plăti un preţ chiar mai mare decât la import!
33% mai mult decât ce putem cumpăra pe bursă!
Gazele de producţie internă au ajuns să coste cu 33% mai mult decât cele de import pe bursă, în luna iunie, potrivit datelor publicate de Bursa Română de Mărfuri şi analizate de AGERPRES.
Astfel, în iunie, preţul gazelor româneşti a fost acelaşi cu cel din mai, respectiv 101,24 de lei pe MWh, acesta fiind cel mai mare nivel mediu lunar înregistrat vreodată pe bursă.
Aceasta deşi, de regulă, în luna iunie preţul gazelor este redus, întrucât şi consumul este mic. Spre comparaţie, în iunie 2018, preţul gazelor de producţie internă a fost de 75,13 lei pe MWh, iar, în iulie 2017, de 63,74 lei pe MWh.
La bursa de gaze de la Viena, indicele CEGH Front Month Index pentru luna iunie 2019 a scăzut la echivalentul a 76,51 lei pe MWh, de la 81,56 de lei pe MWh în luna mai.
OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, a fixat la 68 de lei pe MWh, pentru următorii trei ani, preţul pentru întreaga producţie internă de gaze naturale. OUG 19/2019, aprobată în martie 2019, a modificat această prevedere, lăsând la preţ fix doar cantităţile de gaze destinate consumatorilor casnici şi termocentralelor, începând cu data de 1 mai.
Acest lucru a dus la creşterea preţului gazelor de producţie internă care se tranzacţionează pe bursă şi care este destinat agenţilor economici.
Totodată, începând cu luna aprilie, preţul gazelor de producţie internă a devenit mai mare decât cel de import.
De la 1 iulie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a decis ieftinirea cu 5% în medie a gazelor pentru consumatorii casnici, relatează Agerpres.
Primii în UE la banii luaţi din taxe şi daţi bugetarilor
Florin Cîțu, senator PNL
Senatorul PNL Florin Cîţu atrage atenţia că politicile guvernelor PSD-ALDE din ultimii 3 ani au făcut ca banii pe care îi plătim prin taxe, în loc să ni se întoarca în servicii şi infrastructură, sunt folosiţi pentru a plăti salariile aparatului bugetar.
Cîţu afirmă într-o postare pe pagina sa de Facebook că odată cu această „performanţă” a guvernării PSD-ALDE, au mai venit la pachet: OUG 114, supraacciza, supraimpozitare contracte part-time, TVA defalcat sau taxa pe stâlp II.
Argumentele lui Florin Cîţu
„România este a doua cea mai săracă ţară din UE, cu cea mai proastă infrastructură. Ce a făcut PSD+ALDE cu banii încasaţi de la dumneavoastră prin taxe, impozite, amenzi etc? I-a dat pe salariile bugetarilor.”
„România alocă CEL MAI MARE PROCENT ÎN UE din TOATE veniturile încasate la buget pentru salariile bugetarilor. Adică dă cel mai mare procent din venituri pe cheltuieli neproductive.”
„Situatia s-a înrăutăţit în 2018, când acest procent a crescut de la 29,8% la 32,6%”
Utilizatori din România ai serviciului financiar Revolut s-au plâns că le-au fost dublate sumele pe care le-au plătit cu cardurile, în acest week-end, iar startup-ul fintech a prezentat scuze și a dat asigurări că oamenii își vor recăpăta banii.
Acesta este al doilea incident de acest fel, în decurs de o lună.
„Ni s-a adus la cunoștință faptul că o serie de alimentări de cont realizate în acest weekend prin top-up de pe carduri emise de Visa au fost dublate. În momentul de față, colegii noștri investighează situația și lucrăm contra-cronometru pentru a ne asigura că banii vor fi virați cât mai repede înapoi în conturile afectate. Ne cerem sincer scuze pentru neplacerile create și vă asigurăm că lucrăm activ la remedierea situației”, a transmis Revolut, duminică, pe Facebook.
În aproximativ o oră, postarea Revolut avea deja 40 de comentarii.
„Sa sperăm că veți rezolva cât mai repede și că ne vom primi banii in conturi dar având în vedere că e duminică….cam greu. Poate luni, marți. Ne plângem sau incercam sa fin înțelegători, rezultatul e că banii sunt blocați și dacă chiar aveam nevoie de ei..sunam un prieten? Cat de sigur e ca in viitor sa mai faci top up avand in vedere că se poate să faci un top up de 500 de lei dar factorul de multiplicare sa fie 10 și te trezești cu 5000 de lei blocați pe care sa îi aștepți 1zi, 2, 3 cu promisiunea: vom remedia „in cel mai scurt timp”. Întrebarea e: faceți ceva ca aceste incidente sa nu se repete? Iunie, iulie 2019 același scenariu”, a comentat o persoană care spunea că este afectată de top-up.
Altcineva a luat apărarea startup-ului: „Chill, s-a intamplat si la case mai mari, cu 25 de ani prezenta in Romania”.
Startup-ul fintech Revolut a fost înființat în anul 2015, la Londra, de Nikolay Storonsky și Vlad Yatsenko. Până acum, firma a atras investiții de 336 de milioane de dolari și a ajuns să fie evaluată la 1,7 miliarde de dolari.
În prezent, serviciile Revolut sunt folosite în 32 de țări, printre care și România. Revolut și-a deschis un birou local în România în luna mai 2018, având-o pe Irina Nicoleta Scarlat în funcția de country manager. Aproximativ 100.000 de români utilizează serviciile Revolut.
Directorul general (CEO) și cofondatorul Revolut Nikolay Storonsky (34 de ani) s-a născut în Rusia, iar tatăl său, Nikolay Mironovich Storonsky, este manager în Gazprom, compania energetică deținută de statul rus. Tânărul Nikolay Storonsky a studiat fizica și economia la Moscova și a lucrat pentru bănci occidentale ca Lehman Brothers și Credit Suisse. CEO-ul Revolut are o avere estimată la circa 500 de milioane de dolari.
Celălalt cofondator al startupului fintech, Vlad Yatsenko, a lucrat ca programator la Credit Suisse și Deutsche Bank, iar la Revolut ocupă poziția de director tehnic (CTO). (Sursa: startupcafe.ro)