Ministrul de Finanţe a anunţat luni mai multe măsuri de criză, printre care şi „plafonarea” pensiilor speciale de peste 10.000 de lei. Dar tot el s-a dat singur de gol când a spus că statul va impune o „taxă de solidaritate” peste sumele ce depăşesc 10.000 de lei.
Din spusele iniţiale ale lui Eugen Teodorovici se înţelege că pensionarii „speciali” nu vor încasa mai mult de 10.000 de lei pe lună, ceea ce ar însemna într-adevăr o „plafonare”. Dar nu mai e vorba de plafonare atâta vreme cât tot el spune că va impozita sumele de peste 10.000 de lei. Deci, cei cu pensii speciale vor încasa tot cât înainte, minus „taxa de solidaritate”. O minciună în faţă rostită de Teodorovici!
Dacă era vorba realmente de o „plafonare”, adică nimeni să nu câştige pensie mai mare de 10.000 de lei, asta ar fi fost într-adevăr o măsură de impact bugetar. Aşa, cu „taxa de solidaritate”, impozitarea pensiilor mari nu va aduce nici măcar sume importante bugetului. Iar „plafonarea” mincinoasă anunţată de ministrul de Finanţe rămâne doar o măsură populistă, o tentativă de a linişti marea masă a pensionarilor care câştigă de zeci de ori mai puţin decât „specialii” creaţi de guvernările PSD.
„Taxa de solidaritate” nu rezolvă problema de fond
Intenţiile recente ale ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, privind impunerea unei „taxe de solidaritate” anumitor categorii de pensionari nu vor aduce suficienţi bani bugetului de pensii publice pentru a putea acoperi creşterile succesive din următorii doi ani şi recalculările ulterioare, au declarat pentru „Adevărul” surse avizate.
Măsura ar putea fi aplicată doar câtorva mii de pensionari, puţin peste 5.000, în special celor care au fost angajaţi în cadrul Aviaţiei Civile, care au o pensie medie de 10.875 lei, şi magistraţilor, care încasează în medie 18.180 lei. Chiar dacă le-ar tăia întreaga sumă care depăşeşte valoarea de 10.000 de lei lunar, tot nu se vor strânge prea mulţi bani la stat. Soluţia ar fi, din punctul meu de vedere, tăierea tuturor fondurilor suplimentare, suportate din bugetul de stat, adică din banii tuturor românilor, persoane fizice sau juridice. Atunci economiile ar fi de circa 1 miliard de lei pe an şi ar fi semnificativ”, a declarat sursa citată.
9.303 beneficiari de pensii speciale
Potrivit calculelor „Adevărul”, sumele încasate lunar de magistraţi (judecătorii şi procurorii ieşiţi la pensie), peste cele bazate pe contributivitate, sunt de peste 64,4 milioane de lei, adică de 5-6 ori mai mari decât cele pe care le-ar fi primit dacă statul nu le-ar fi suplimentat din banii românilor.
Cumulate, beneficiile financiare acordate lunar celor şase categorii de privilegiaţi, pentru care s-au emis legile speciale care în cel mai nefericit caz le dublează veniturile, ar depăşi 80,6 milioane de lei în fiecare lună, bani plătiţi de la bugetul de stat, peste cotele suportate de la bugetul de pensii publice.
Acest lucru înseamnă că, din totalul de 1,263 de miliarde de lei pe an, pe care le încasează toţi cei 9.303 beneficiari de pensii speciale (conform ultelor date ale CNPP din luna mai a.c.), 967,44 de milioane de lei sunt alocaţi de la bugetul de stat şi doar 295, 56 de milioane de lei din contribuţiile plătite de ei cât timp au fost angajaţi.