ziaristii.com

Categorie: Dezvăluiri

  • Carmen-Gaz, satrapul-şef din 10 august, dă indicaţii procurorilor cum să facă ancheta

    Ministrul de Interne a fost piesa-cheie în represiunea din 10 august, una fără egal în lumea civilizată. Nu întâmplător un întreg continent a pus la zid Guvernul din care face parte Carmen Dan (prin Rezoluţia anti-PSD&ALDE a Parlamentului UE), şi nu degeaba ONU face propria investigaţie pentru măcelul din Piaţa Victoriei.

    Carmen Dan, şefii MAI şi ai Jandarmeriei au parazitat intenţionat ancheta penală, au secretizat documente când nu era nimic de secretizat, căci nu era niciun motiv serios de secretizare, şi există deja suspiciuni oficiale că unele documente secretizate au fost între timp măsluite.

    În situaţii ca 10 august 2018, nu secretizezi acte operative decât ai ceva de ascuns. Nici până azi Carmen Dan nu a explicat de ce au secretizat actele atacului la MAI şi nu a sancţionat pe nimeni pentru măcelul pe care l-a supravegheat personal îndreptat împotriva unei populaţii paşnice de mărimea oraşului Piteşti.

    Ministerul Afacerilor Interne susţine însă că a înaintat Parchetului pe 31 ianuarie toate documentele declasificate total sau parţial referitoare la evenimentele din 10 august 2018, iar procurorii ar trebui să „caute vinovăţii pe baza probelor şi nu scuze”, a declarat, vineri, ministrul Carmen Dan, potrivit Agerpres.

    „Toate documentele declasificate total sau parţial au fost înaintate unităţii de Parchet din data de 31 ianuarie şi constituie probe la dosar. Îi invit pe toţi cei interesaţi de aceste documente să le solicite Parchetului, pentru că doar procurorii pot stabili dacă probele din dosar pot fi făcute publice sau nu. Din acest moment, orice demers din partea Parchetului, în sensul că Ministerul Afacerilor Interne nu a declasificat documente şi, de aceea, nu se poate finaliza ancheta, îl voi considera susceptibil de neadevăr. Recomand Parchetului General să caute vinovăţii pe baza probelor şi nu scuze”, a spus Carmen Dan, la şedinţa de evaluare a activităţii MAI pe anul trecut.

    Ea a susţinut că MAI este prima instituţie interesată de lămurirea aspectelor legate de 10 august şi, cu atât mai mult, Jandarmeria Română „faţă de care s-au iniţiat adevărate campanii de denigrare şi s-a pus o presiune în plus în tot acest timp”.

    Ministrul de Interne a afirmat că nu se poate stabili o etichetă întregii instituţii pentru acţiunile câtorva jandarmi. Jandarmeria Română se află pe locul al treilea în topul încrederii românilor în instituţiile statului, potrivit unui sondaj, a menţionat Dan.

    „Eu pot accepta că au fost acţiuni punctuale ale unor jandarmi care au acţionat disproporţionat. Sunt şi imagini în acest sens şi nimeni nu le poate nega. Cred însă că fiecare trebuie să răspundă pentru faptele sale şi că nu trebuie să stigmatizăm o întreagă instituţie pentru asta. Mai cred că adevărul va fi stabilit potrivit legii de judecători în urma investigaţiilor pe care le fac procurorii şi nu pot fi de acord cu condamnarea publică a unor oameni şi a unor instituţii doar de dragul discursului politic”, a completat ministrul de Interne.

    Capii Jandarmeriei de la momentul 10 august 2018 sunt cercetaţi penale de Parchetul Militar, alături de un secretar de stat al MAI (care era, din câte se pare, cureaua de transmisie între biroul lui Carmen Dan şi dispozitivul de jandarmi din faţa Guvernului).

  • Dosarul Revoluției: Ion Iliescu a contribuit în mod direct la generarea psihozei terorist-securiste

    Rechizitoriul întocmit de procurorii militari descrie mecanismul diversionist prin care grupul FSN a trimis la moarte aproape 1.000 de oameni. Nimic la întâmplare, totul cu premeditare. Acest grup a creat „fenomenul terorist”.Iliescu, Voican (dintre cei aflați încă în viață) și tovarășii lor Brucan, Militaru, Stănculescu, Lupoi, Cico Dumitrescu, Sergiu Nicolaescu etc. (decedați între timp) au aplicat un infernal mecanism de dezinformare, cu scopul de a prelua și a-și consolida puterea și de a-i lichida fără judecată pe Ceaușești.Începând cu 22 decembrie 1989, în toată țara a fost declanşată o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare (dezinformare şi diversiune), care a dus la instaurarea unei psihoze a terorismului. Fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de procurori că a contribuit în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea acestei psihoze terorist-securiste.Anchetatorii spun că instaurarea psihozei teroriste a dus la un adevărat genocid, ca urmare a tragerilor haotice cu armament, forţele armate folosind 12.600.000 de cartuşe.

    Extrase din rechizitoriul procurorilor

    Au fost folosite toate tehnicile de dezinformare

    • Începând cu orele 18.30 ale zilei de 22 decembrie 1989, a fost declanşată la nivelul întregii ţări o amplă şi complexă acţiune de inducere în eroare (dezinformare şi diversiune), unică în istoria naţională. Consecinţa acestei situaţii a fost instaurarea la nivelul întregii populaţii a României a unei psihoze a terorismului.
    • Inducerea în eroare a reprezentat principala cauză a numeroaselor pierderi de vieţi omeneşti, vătămări fizice sau psihice, privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi distrugerea unor bunuri de patrimoniu. Întreaga populaţie a României a fost supusă în timpul Revoluţiei, în mod deliberat şi profesionist, la o amplă inducere în eroare.
    • Este elocvent că în timpul Revoluţiei au fost folosite cu succes toate tehnicile de dezinformare. Demonizarea i-a privit pe Nicolae şi Elena Ceauşescu, anturajul imediat al acestora, dar şi acele forţe dispuse (chipurile) a-i apăra pe aceştia (cadrele DSS, în principal).

      Masele populare au fost neutralizate

    • Divizarea s-a făcut pe deplin resimţită prin crearea, începând cu 22.12.1989, a două tabere aparent oponente. Pe de o parte, se situau poporul, Armata şi CFSN, iar pe de altă parte, elementele securist-teroriste loiale fostului preşedinte.
    • Psihoza teroristă instaurată a influenţat cvasi-unanimitatea opiniei publice, aceasta fiind indusă în sfera iraţionalului, consecinţele acestei stări fiind deosebit de grave. Prin modul de propagare al dezinformării – TVR, Radio şi presa scrisă -, ţinta psihozei teroriste au constituit-o civilii, dar şi militarii, pe întregul teritoriu al României. În această situaţie, efectele dezinformării s-au regăsit în numeroase cazuri de foc fratricid, consecinţele fiind survenirea de decese, răniri şi distrugeri de bunuri materiale.
    • Scopul inducerii în eroare din cursul lunii decembrie 1989 a fost pe deplin realizat, având în vedere că masele populare au fost într-adevăr neutralizate, în timp ce puterea totală în stat a fost acaparată de o minoritate politico-militară (grupul Iliescu).

    Ion Iliescu a contribuit la psihoza teroristă

    • Toate deciziile importante, luate începând cu 22 decembrie 1989, nu au implicat manifestarea de voinţă a maselor revoluţionare, fiind luate exclusiv de grupul de decizie politico-militară din CFSN.

      Secvență din sediul CC al PCR (acuala clădire a ministerului de Interne, vizavi de Palatul Regal), 22 decembrie 1989, ora 18.00. Cel cu chelie, așezat, este Vasile Nicolcioiu. Ușor de recunoscut: Ion Iliescu, Petre Roman și Adrian Sârbu (cel cu barbă)

    • Astfel, la ora 19,30, la TVR, Ion Iliescu a afirmat în direct: „Aşa cum aţi văzut, ne-am întâlnit în Comitetul Central, am comunicat cu oamenii din piaţă. (…) În momentele în care ne constituiam, ne organizam în sediul Comitetului Central, o grupă din unităţile Securităţii, unitate special pregătită ca să-l apere pe Ceauşescu, ascunsă undeva prin subsoluri, în nişte tuneluri care comunicau între sediu şi Palatul Republicii, a reuşit să se refugieze şi, când era piaţa plină de lume, au început să tragă asupra cetăţenilor şi asupra sediului central, unde se aflau oameni de bine care se constituiau în această structură nouă. Este o ultimă zvârcolire a acestei fiare încolţite care loveşte până şi înainte de moarte (…) şi care a reuşit să producă noi tragedii, noi dureri, noi victime pe altarul luptei pentru eliberare naţională. (…) Vreau să fac apel la cei care se află în faţa sediului Comitetului Central (…) încă nu a fost lichidat nucleul acesta de bezmetici, încă se trage. (…) Trebuie lichidat acest nucleu de sinucigaşi. (…) În sediu se află generalul Guşă şi alţii care vor rezolva situaţia. (…) Apelăm la toţi cetăţenii ca să elibereze piaţa şi zona din jurul Palatului, ca să poată pătrunde armata. (…) Nu a reuşit contralovitura acestei unităţi de sinucigaşi şi de terorişti”.
    • Ion Iliescu a contribuit în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea psihozei terorist-securiste.

    Diversiunea „securiști = teroriști”

    • Întreaga conducere a DSS şi toate cadrele militare ale Direcţiei a V-a şi USLA au permis pătrunderea revoluţionarilor în sediul CC, contrar ordinelor exprese ale comandantului suprem Nicolae Ceauşescu, deşi aveau capacitatea să nu o facă. Tot conducerea DSS a decis abandonarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, astfel încât acesta a rămas singur, fără protecţie, şi astfel a fost privat de libertate în incinta UM Târgovişte, iar apoi executat.
    • În momentele apariţiei televizate, Ion Iliescu cunoştea că generalul Iulian Vlad – şeful DSS – s-a alăturat Revoluţiei. Totodată, şeful Direcţiei I din DSS îşi declarase deja ataşamentul faţă de noua putere. Prin această apariţie televizată, în seara zilei de 22 decembrie 1989, Ion Iliescu a contribuit în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea psihozei terorist-securiste, dezinformând opinia publică prin întregul său discurs.
    • A fost, practic, o succesiune de dezinformări, în condiţiile în care prin dezinformare şi diversiune a fost indusă psihoza teroristă, cauza principală a multiplelor decese şi răniri de persoane, după 22 decembrie 1989.
    • Primele victime prin împuşcare au apărut în Capitală în cursul zilei de 22 decembrie 1989, după ce psihoza teroristă a început să se instaleze.
    • Într-o altă intervenţie de la TVR, din ziua de 23 decembrie 1989, Ion Iliescu reia tema teroriştilor, a unor indivizi fanatizaţi, „care acţionează cu o cruzime fără precedent, trăgând în locuinţe, în cetăţeni, provocând victime în rândul militarilor”.

    12.600.000 de cartuşe

    București, decembrie 1989
    • Focul fratricid (existent la scară largă atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe ale ţării), tragerile haotice, consumul uriaş de muniţie au fost efecte directe ale instaurării psihozei teroriste.
    • Forţele armate ale României au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
    • În intervalul 22-25 decembrie 1989, s-au executat 52 de ieşiri cu avioanele de vânătoare, 26 de ieşiri cu elicopterele militare, aparate militare de zbor care au deschis focul cu mitralierele de bord şi rachete. De la sol au fost lansate 53 de rachete antiaeriene, de diverse tipuri. Acest consum uriaş de muniţie, într-un interval de 6 zile, denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat în timpul Revoluţiei, ca urmare a dezinformării şi diversiunii.
    • În acelaşi timp, un asemenea consum de muniţie demonstrează inclusiv intenţia diversionistă venită de la structura de comandă a MApN. Prin această canonadă, populaţia României a fost manipulată pentru a i se inocula că între cele două pretinse tabere se desfăşoară un adevărat război. Există martori, foşti militari, care au afirmat că un asemenea consum de muniţie este mai degrabă specific unui război, purtat la scară largă, cu un inamic străin, bine determinat.

    București: 166 de tancuri și 108 TAB-uri

    • În intervalul 16-27 decembrie 1989 au decedat 1.006 persoane, din care 153 până la 22 decembrie. În acelaşi interval, au fost rănite 2.988 de persoane, din care 890 până la 22 decembrie, iar 2.157 după 22 decembrie.
    • În jurul obiectivelor civile şi militare de interes major aflate în Bucureşti şi în marile oraşe, au fost cantonate treptat forţe militare excesiv de numeroase şi total eterogene, iar masarea acestor forţe în perimetre reduse s-a făcut fără asigurarea unei comunicări eficiente între efectivele militare, astfel încât, de cele mai multe ori, acestea nu se cunoşteau între ele şi nici măcar nu cunoşteau cu claritate propriile misiuni în care au fost angrenate.
    • În Bucureşti, au desfăşurat acţiuni de luptă, concomitent, 11.032 de militari, cu 166 de tancuri şi 108 TAB-uri, deşi Armata Română nu avea la nivelul anului 1989 prevăzută posibilitatea ca tancurile proprii să fie implicate în lupta de gherilă urbană, militarii tanchişti nefiind instruiţi să lupte în mediul urban împotriva unor formaţiuni special pregătite pentru diversiune urbană.

  • Beizadeaua lui Dăncilă l-a încurajat pe Dragnea cu un mesaj de interlop: „Ucide-i cu bunătate!”

    Fiul adoptiv al premierului Viorica Dăncilă s-a dat din nou în stambă. În ziua judecății lui Liviu Dragnea, Victor Dăncilă a postat pe Facebook un mesaj amenințător. Dăncilă jr este angajat la Curtea de Conturi.

    Luni, când Liviu Dragnea avea de înfruntat furia protestatarilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar asupra sa plana o posibilă condamnare în dosarul angajărilor fictive din Teleorman, Victor Dăncilă își arăta solidaritatea cu el printr-un mesaj incredibil.

    „Kill them with kindness!”, i-a recomandat Dăncilă jr lui Dragnea, în engleză. În traducere: „Ucide-i cu bunătate!”. Violența mesajului e dată de secvența-cheie: „ucide-i”.

    Mesajul a putut fi urmărit doar de prietenii acestuia pe profilul de Facebook.

    Victor Dăncilă

    Dăncilă jr e recidvist în mesaje tembele și, deseori, agramate. În urmă cu ceva vreme, el i s-a adresat insolent lui Klaus Iohannis, printr-un mesaj care-i arată nivelul de imbecil cu funcție: „Te-ai opus cind Ponta a vrut sa interzica exportul de lemn pt a opri distrugerea Padurilor, Te-ai opus desfiintarii a 102 Taxe si Cresterii Pensiilor , Burselor, Salariilor medicilor şi Salariului Minim. Te-ai opus primei numiri de Premier facuta de Alesii Poporului Roman fara a prezenta motivarea. Spui ca bugetul e supraevaluat dar ceri mai multi Bani pt Securisti! Iata doar citeva motive pt care nu esti Presedintele Meu!”

    Victor Dăncilă are profilul unui profitor, bine înfipt în clientela politică. E angajat la Curtea de Conturi a României. „În privința domnului Victor Dăncilă, vă comunicăm că acesta este angajatul Autorității de Audit, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată (durata mandatului demnitarului aferent perioadei 29.01.2018 – 15.10.2020), având funcția de consilier I în cadrul cabinetului demnitarului”, a informat Curtea de Conturi, la solicitarea presei.

    Secvența penibilă de la Ateneu, cu Dăncilii ca păduchii

    Un comportament de profitor nesimțit a afișat Victor Dăncilă și pe 10 decembrie 2018, la festivitatea de preluare a președinției Consiliului UE de către România. Beizadeaua prim-ministerială și soția sa au stat în loja oficială, în spatele înalților demnitari europeni (Tusk, Juncker, Tajani) și al președintelui României, deși nimic nu-i califica pentru o asemenea onoare.

    CITIȚI ȘI:

    * „A venit Eliberatorul!”. Dragnea luptă cu „străinii care vin în cotropire”. Delirul lui Codrin Ștefănescu despre mitingul PSD de la Craiova

    * „Vrem în Europa! Nu ne puteți lăsa să sfârșim ca prizonieri ai unui grup de politicieni corupți!”

  • Infractorul trimis de PSD la Iohannis a arătat la Antena 3 o falsă legitimație de deținut politic!

    Infractorul trimis de PSD la Iohannis a arătat la Antena 3 o falsă legitimație de deținut politic!

    Continuă dezvăluirile despre cei doi impostori cu care PSD s-a prezentat la consultările cu președintele Klaus Iohannis pe tema justiției. Ioan Muntean a fost și escroc, iar Marin Iancu – securist greu, general MAI, adjunctul lui Măgureanu și turnător la Securitate.

    Președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici Sibiu, Ioan Fediuc, a descoperit că legitimația lui Ioan Muntean (73 de ani) a fost eliberată în fals în 1992, fără să existe o hotărâre a Casei județene de pensii, scrie Turnul Sfatului. Muntean, prezentat drept fost deținut politic la Antena 3, a fost închis la Aiud pentru infracțiuni de drept comun, tâlhărie și delapidare. Este unul dintre cei doi foști deținuți asmuțiți de Antena 3 asupra procurorului general Augustin Lazăr și care au fost trimiși de PSD împreună cu Eugen Nicolicea la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

    Legitimația din 1992, cea falsă

    „Legitimația aceea din 1992 a fost eliberată în fals. Nu știu de ce fostul secretar i-a eliberat așa ceva fără o hotărâre a Casei de pensii. Am verificat, totodată, și în evidențele pe care Casa județeană de pensii ni le comunică, evidențele cu sibienii care primesc acea indemnizație specială pentru calitatea de fost deținut politic. Nici acolo nu apare vreun Ioan Muntean”, spune secretarul AFDP, Ioan Fediuc.

    N-a predat legitimația ca s-o arate în emisiune la Gâdea

    Reprezentanții conducerii AFDP Sibiu susțin că s-au dus acasă la Ioan Muntean, pentru a-i cere înapoi carnetul de deținut politic, pe motiv că e nul.

    „Mi-au spus că le-am făcut probleme, că i-am făcut de rușine. Asta mi-au spus în casa mea. Dar eu nu le-am dat carnetul: eram invitat în seara aceea la Antena 3, la Sinteza Zilei, și îmi trebuia carnetul”, a declarat Ioan Muntean, citat de Turnul Sfatului.

    Legitimația nouă, obținută pe baza falsului din 1992. Cu asta a fost la Gâdea în emisiune

    Referitor la acel prim carnet de membru, Muntean arată că acesta i-a fost eliberat în momentul primei reîntoarceri din SUA în România. Atunci, în 1992, cei din conducerea Asociației sibiene de la acea dată, foști deținuți încarcerați la Aiud, l-ar fi recunoscut. Așa ar fi primit carnetul, pe care nu l-a mai vizat de atunci deoarece s-a reîntors în SUA.

    Acum s-a stabilit definitiv în România și spune că încearcă să scape de „condamnarea nedreaptă” din 1980, prin care a fost trimis la pușcărie timp de aproape 8 ani, sub acuzațiile de „tâlhărie în paguba avutului obștesc” și „nerespectarea regimului armelor și munițiilor”.

    Grănicerul bătut și dezarmat

    În acte, Ioan Muntean a fost condamnat la 8 ani de închisoare în vara anului 1980, ca infractor de drept comun. Pe scurt, condamnarea i-a fost dată după ce a fost legitimat în zona localității Oravița de către un grănicer, căruia i s-a părut suspect. Grănicerul ar fi vrut să îl ducă la interogatoriu, dar pe drum Ioan Muntean l-a bătut, i-a furat arma și muniția și a fugit, fiind prins după câteva ore. Cel puțin asta stă scris în sentința dată de Tribunalul militar Timișoara, pe care Ioan Muntean o contestă.

    „Eu nu vreau să mă duc cu povara asta în mormânt. Eu nu am dezarmat grănicerul. A fost o înscenare, deoarece pe vremea aceea nu mai puteai fi condamnat pe motive politice și erai obligat să recunoști infracțiuni de drept comun, înscenări. Și pentru ca eu să accept o astfel de condamnare, am fost bătut crunt, am fost ars cu fierul de călcat pe mâini, după care mi s-a spus: «Ori la pușcărie, ori în mormânt». Am ales pușcăria”, susține Ioan Muntean.

    Cum a fost la Cotroceni. Nicolicea le scrisese întrebarea pe foaie

    Muntean a relatat pentru Turnul Sfatului și varianta sa despre întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.

    Klaus Iohannis dă mâna cu Ioan Muntean. Ceilalți „musafiri”: Marin Iancu (în mijloc) și Eugen Nicolicea (mascat)

    „Nu e adevărat, cum zic gurile rele, că l-a dat afară pe Nicolicea. Iohannis e un domn. L-a rugat să aștepte afară, căci era surprins că în delegația PSD sunt doi deținuți politici. I-am povestit ceea ce mi s-a întâmplat în penitenciar, deținutul celălalt la fel, ne-a ascultat, chiar și-a făcut timp pentru noi. După aceea chiar ne-a spus că a fost îngrozit ceea ce a auzit de la noi. Iar eu, sincer, așa cum mă caracterizează oamenii pe mine, i-am cerut să îl revoce pe actualul procuror general Augustin Lazăr, să semneze decretul de revocare. La care mi-a răspuns că mai are vreo două săptămâni… Și gata. Dar am rămas foarte plăcut impresionat de președintele Klaus Iohannis. Și aș mai vrea să am ocazia să mai discut cu el, dar nu cred că se mai poate”.

    Întâlnirea cu Iohannis nu a mai decurs chiar așa cum ar fi dorit liderii PSD, mai dezvăluie Ioan Muntean. „Nicolicea ne-a dat și mie, și celuilalt deținut, câte foaie într-o mapă cu întrebarea pe care să i-o citim președintelui (întrebarea pe care cei de la PSD au propus-o pentru referendum – n.r.). Dar nici eu, nici celălalt deținut nu am mai făcut acest lucru. Și nici presei nu am citit-o. Stați așa, dacă vă interesează, vă dau eu foaia aceea, că mie nu îmi trebuie”, spune Ioan Muntean.

    Din mapa roșie cu însemnele PSD, primită de la Nicolicea, Ioan Muntean scoate foaia cu ceea ce a refuzat să citească și propună lui Iohannis. „Frați români, e normal ca la 30 de ani după căderea regimului opresiv comunist, foștii torționari să fie promovați în funcții gigantice de conducere?”, e scris cu caractere mari, pe trei sferturi din pagină, întrebarea „ascunsă” de președintele României.

    Articolul integral, pe Turnul Sfatului.

    CITIȚI ȘI:

    * Securistul trimis de PSD la Iohannis era şi turnător de celulă. Iată cine sunt „deţinuţii politic” ai „torţionarului” Augustin Lazăr!

    * „A venit Eliberatorul!”. Dragnea luptă cu „străinii care vin în cotropire”. Delirul lui Codrin Ștefănescu despre mitingul PSD de la Craiova

    * „Vrem în Europa! Nu ne puteți lăsa să sfârșim ca prizonieri ai unui grup de politicieni corupți!”

  • Dragnea a dus-o în Brazilia, mai întâi, pe Cătălina Ştefănescu, apoi pe Irina Tănase! Dovada fişelor de călătorie, plus noi dezvăluiri Rise Project despre desantul Tel Drum peste Ocean

    Casa Grande, vila de lux de la malul oceanului Atlantic unde și-a petrecut Liviu Dragnea vacanțele de-a lungul anilor, este acum părăsită. Jurnaliştii de la Rise Project au descoperit informaţii suculente despre desantul TelDrum în ţara sambei.

    Autoritățile din Brazilia îl investighează pe șeful PSD pentru o posibilă spălare de bani legată de achiziționarea vilei din Cumbuco iar, pe de altă parte, Casa Grande continuă să spună povestea legăturilor dintre Dragnea și compania Tel Drum SA, legături pe care politicianul le neagă din răsputeri în contextul proceselor aflate pe rol și al anchetelor în curs de la DNA.

    Informații obținute de la Poliția de frontieră braziliană, de către jurnaliştii de la revista Época, arată că Petre Pitiș (alăturat), directorul executiv al Tel Drum SA, a călătorit de mai multe ori în Brazilia, împreună cu Liviu Dragnea.

    Divizia TelDrum

    Primul lor drum a avut loc în februarie 2008 când cei doi au sosit și au plecat împreună de pe aeroportul din Fortaleza, capitala statului brazilian Ceara. Casa Grande se află la aproximativ 25 de kilometri de acest aeroport. Un an mai târziu, cei doi au sosit pe 16 februarie și au părăsit Brazilia cu același zbor pe 3 martie 2009. Dragnea și Pitiș au fost acompaniați de această dată și de Mugurel Gheorghiaș, fost acționar al Tel Drum SA.

    Dragnea a dat, Dragnea a luat

    Atât Pitiș cât și Dragnea neagă vehement relația strânsă pe care au avut-o în timp ce firma Tel Drum a câștigat sute de milioane de euro, bani publici.

    Întrebat despre relația sa cu Dragnea, Petre Pitiș a declarat reporterilor aflați în fața sediului DNA în 2017: “M-ați înnebunit cu personajul asta! Îl cunosc că-i din județ, am jucat cu el fotbal în liceu când eram elev în clasa a XI-a”.

    Între 2007 și 2014, perioada când Pitiș și Dragnea au călătorit împreună în Brazilia, Tel Drum SA a câștigat contracte din bani publici însumând mai mult de 400 de milioane de euro.

    Casa Grande nu a fost însă întotdeauna pustie.

    Reporterii RISE au descoperit că pe lângă Dragnea, Pitiș și soția, Costel Comana sau Mugurel Gheorghiaș, vila din Cumbuco a mai găzduit un oaspete surpriză.

    Cătălina Elena Ștefănescu a intrat în Parlamentul României în 2012 după ce a candidat pe listele PSD în Teleorman la doar 24 de ani. Presa titra atunci că este cel mai tânăr deputat din istoria României.

    Ce nu s-a știut atunci e că tânăra speranţă a politicii, descoperită de Liviu Dragnea, îl acompania deja pe Liviu Dragnea în călătoriile sale peste ocean. Potrivit informațiilor furnizate de poliția de frontieră din Brazilia, între 2010 și 2012, Cătălina Ştefănescu şi Liviu Dragnea au aterizat și au decolat împreună de pe aeroportul din Fortaleza de trei ori.

    Din 2013, a înlocuit-o pe Cătălina cu Irina

    În 2012, cei doi au folosit ca punct de sosire și plecare aeroportul Rio Grande do Norte din Natal, aflat la vreo 500 de kilometri de Fortaleza. În plus, la cele patru călătorii în tandem se adaugă încă două voiaje braziliene, dar în care Liviu Dragnea a sosit cu întârziere de câteva zile față de Cătălina Ștefănescu.

    Începând cu 2013, Dragnea nu a mai voiajat împreună cu ea, ci a început să frecventeze Brazilia alături de Irina Tănase, actuala sa iubită.

    Răzbunarea Cătălinei

    Dispariție subită de pe lista PSD pentru europarlamentare: fosta favorită a lui Liviu Dragnea, Cătălina Ștefănescu (30 de ani), a fost eliminată la insistențele actualei iubite a liderului PSD, Irina Tănase (26 de ani). Gelozia bate doctrina!

    Cu puține zile înaintea Comitetului Executiv al PSD (CEx), Cătălina Ștefănescu se afla pe lista partidului pentru alegerile europarlamentare. Sursele ziarului „Adevărul”, de exemplu, o dădeau pe locul 11, loc care ar putea deveni eligibil în anumite condiții (scor de peste 25% la alegeri, redistribuire generoasă, unele retrageri dintre PSD-iștii care vor fi aleși).

    Liviu Dragnea făcuse chiar o prioritate pentru plasarea Cătălinei Ștefănescu în Parlamentul European. Publicația „Liber în Teleorman” a publicat un mesaj distribuit printre membrii PSD, prin care li se solicita „să strângă semnături pentru prietena noastră, care vine cu recomandare de sus, foarte de sus”.

    Când Liviu Dragnea a anunțat lista finală pentru alegerile din 26 mai, Cătălina Ștefănescu dispăruse cu totul!

    Ziaristul Virgil Burlă a remarcat pe Facebook: „Nu te pui cu femeia. Ați observat că de pe lista PSD pentru europarlamentare a dispărut Cătălina Ștefanescu, «fosta» a lui Dragnea? Probabil că Irinuca a pus piciorul în prag, mustața lui don Liviu a zvâcnit de două ori, dar s-a pleoștit imediat, el înghițind în sec, a pagubă. Înca un lup mâncat de oaie”.

    Cătălina, „rândunica” de la Moscova

    Victor Ponta, fostul premier și șef al PSD, care cunoaște multe din trecutul actualului lider al partidului, a dezvăluit că, în timpul guvernării USL, Liviu Dragnea „îl batea la cap pe George Maior” să o angajeze pe iubita lui de atunci la SRI. „Tot explica că ea știe rusește, că a studiat la Moscova”, a scris Ponta pe Facebook.

    „Iubita” invocată de Ponta era Cătălina Ștefănescu, pe care Dragnea, în 2012, a făcut-o parlamentar la numai 24 de ani.

    Conform CV-ului oficial, Cătălina Ștefănescu are studii la Moscova și știe limba rusă.

    După ce a intrat în Parlament, Cătălina Ștefănescu a devenit secretara grupului parlamentar de prietenie cu Brazilia.

    După ce a plecat din Parlament, ea a ajuns consilier la Secretariatul General al Guvernului. A plecat repede, dându-și demisia la finalul lui 2017. Însă în iunie 2017 lua cina, la Bruxelles, cu europarlamentarul Emilian Pavel. Acum, Cătălina Ștefănescu lucrează ca asistent al aceluiași europarlamentar PSD.

    CITIŢI ŞI:

    * Răfuială între „fetițele” lui Dragnea: Irina a „ras-o” pe Cătălina de pe lista PSD pentru europarlamentare!

    * Preot-erou şi la Bataclan, şi la Notre-Dame. A salvat Coroana de Spini a lui Iisus din catedrala cuprinsă de flăcări

    * Arde Catedrala Notre-Dame, ard opt secole de istorie a Franței!

    Notre-Dame, primele ipoteze. Cum ar fi acţionat pompierii americani. A apărut şi prima donaţie pentru reconstrucţie: 100 de milioane de euro

    * VIDEO. Senzaţionala „mamaie”! A intrat în mijlocul PSD-iştilor, la Craiova, şi le-a bătut obrazul: „E şi oraşul meu, nu al vostru! Distrugeţi tineretul”

  • Securistul trimis de PSD la Iohannis era şi turnător de celulă! Iată cine sunt „deţinuţii politic” ai „torţionarului” Augustin Lazăr!

    Istoricul Mădălin Hodor, cercetător în cadrul CNSAS, a făcut publice pe contul său de Facebook o serie de informații legate Marin Iancu, unul dintre cei doi bărbați trimiși de PSD la consultările cu președintele Klaus Iohannis, în calitate de foști deținuți politic.

    Hodor susține că Iancu a fost recrutat de Direcția a IV-a a Securității, în Penitenciarul Aiud, pentru a colabora cu fosta poliție politică și pentru a-și recruta un coleg de celulă.

    Ce a scris istoricul Mădălin Hodor pe Facebook

    • ”Bun. Ce avem până aici? Iancu Marin, da, acel Iancu Marin, «victima» lui Augustin Lazăr, delegatul PSD-ului menit să-l umilească pe președintele Iohannis, era de fapt informatorul «Călin F» din legătura lt. col. Lazăr Gheorghe de la C.I. Aiud și turna un coleg de celulă tocmai în legătură cu… un decret de grațiere. În Sentința civilă nr. 2935 din 29.09.2009, publicată în M.O. nr. 180/08.06.2011 se mai menționează ca Iancu Marin a furnizat în 3 ani și 6 luni un număr de 160 de note informative, la dosarul său existând doar două note olografe, restul fiind dactilo.

    Două precizări pentru cei care vor dori sigur o nouă trimitere în Comisia de Disciplină.

    1. Informația este publică pe site-ul instituției.
    2. Cunosc lucrurile astea pentru că eu chiar știu cum să le caut.”

    Link-ul indicat de Hodor arată că în anul 2009, Curtea de Apel București a tranșat o dispută între Marin Iancu și CNSAS, în favoarea acestuia. Iancu a obținut un verdict de necolaborare cu fosta Securitate grație mărturiei a doi colegi de celulă, care l-au susținut în instanță.

    Unul dintre aceștia a spus într-o declarație dată instanței că a fost coleg de celulă cu Marian Iancu și că avea cunoștință despre relatările acestuia, ”când și ce note informative dădea, cunoscut fiind faptul că a acceptat acest lucru din cauza presiunilor la care a fost supus în legătură cu exmatricularea fiicei sale de la facultate”.
    De asemenea, conform declarației acestuia, ”în timpul detenției a fost vădit împotriva regimului comunist, solidarizându-se cu ceilalți deținuți în acțiunile de obținere a unor drepturi”.

    PSD a decis să trimită la consultările cu președintele Klaus Iohannis o delegație compusă din Eugen Nicolicea, Marin Iancu și Ioan Muntean.

    Şi noi l-am dovedit pe securistul PSD!

    Cei doi „disidenți” care l-au însoțit pe Nicolicea la „consultările” cu preşedintele Klaus Iohannis au fost Ioan Muntean și Marin Iancu.

    Despre Ioan Muntean s-a mai scris: un infractor de drept comun, recidivist, care a în anii ’80 a atacat un grănicer și i-a luat pistolul-mitralieră și muniția. Chiar dacă încerca să evadeze spre libertate, trecând ilegal granița, Muntean nu poate justifica violența cu care l-a atacat și dezarmat pe grănicer. În orice regim, dictatorial sau democratic, aceasta este infracțiune gravă. În fond, tânărul grănicer nu era vinovat că regimul dictatorial își ținea cetățenii închiși ca într-o cușcă.

    Mult mai revoltătoare este situația lui Marin Iancu, despre care ZIARISTII.COM a dezvăluit zilele trecute că este un „deţinut politic” fabricat de PSD.

    Să-l prezinți pe un fost securist „greu” ca fiind disident anticomunist este o blasfemie! Iancu a fost un ofițer din aparatul de represiune care, la un moment dat, a ajuns la conflicte cu superiorii săi. Dar nu conflicte ideologice, ci o harță pe privilegii (brânză, salam, salariu, funcție etc.). Cazul clasic al răfuielilor dintre comuniști, în care unii îi lichidează pe alții. Lichidare poate însemna: cădere în zigrație, marginalizare, arestare sau chiar suprimare fizică (așa i s-a întâmplat, de exemplu, lui Lucrețiu Pătrășcanu, un nenorocit de comunist omorât de nenorociții lui de tovarăși).

    Marin Iancu este un personaj sinistru, pe care o ciudată contorsiune a destinului l-a proiectat, în aceste zile, drept un deținut politic sau, și mai grav, un disident anticomunist. Chiar și propria mărturie (evident, mult colorată în roz), făcută în 2009 ziaristului Toma Roman Jr pentru „Jurnalul Național”, ne oferă imaginea unei false victime.

    Ce spunea Marin Iancu în 2009

    • „În anii ’70 eram ofiţer la Miliţia de circulaţie. Chiar dacă eram doar căpitan, aveam o funcţie de colonel, eram apreciat. În Miliţie, însă, erau mari invidii. În 1979 au venit la comanda Circulaţiei pe Bucureşti colonelul Grădinaru şi căpitanul Arambescu. Ăştia nu puteau să mă sufere, m-au mutat la Circa 6, ca simplu sectorist. Şi la Miliţia Capitalei se schimbase conducerea, veniseră gene­ralul Vasile Gheorghe şi colonelul Bâtlan. Fiindcă aveam ceva relaţii, am reuşit să mă mut la Direcţia a V-a a Securităţii, ca ofiţer de gardă personală şi protocol. Lucram la Serviciul 2, adică asiguram paza demnitarilor străini veniţi în vizită. Trebuia să le asigur străinilor tot ce voiau. Șeful Direcţiei era Marin Neagoe, îl ştiam, dar pe linie strict ierarhică mă subordonam colonelului Antoniade, şeful Serviciului.”
    • „Cum am început să mă opun regimului? Totul a pornit de la un fapt în aparenţă minor. Când trebuia să plec la mare cu Kenji Miyamoto, am vrut să las familiei ceva de mâncare, aveam două fete. La cantina CC, de unde ne aprovizionam, mi s-a spus că e ordin de la Ceauşeasca personal să nu ni se dea decât 200 de grame de brânză şi de şuncă. M-am enervat, plecam pentru 18 zile. Am zbierat în gura mare că de ce îşi bagă nasul aia peste tot.”
    • „Când m-am întors de la mare, mi-au confiscat pistolul. Am observat că sunt supravegheat. Cineva mă turnase cu episodul de la cantină. Le-a pus capac o altă întâmplare. Homoşteanu şi Postelnicu tocmai fuseseră numiţi şefi la MI şi Securitate. Eu răspundeam de salonul oficial de la Otopeni. Fuseseră chemaţi în Bucureşti să preia funcţiile. Fiindcă nu aveau legitimaţiile corespunzătoare la ei, nu i-am lăsat să intre în salon. Postelnicu, un prost, s-a făcut foc şi a tras un mare scandal la Antoniade. Degeaba i s-a explicat că era vorba de un consemn şi mi-am făcut datoria. Peste trei luni eram mutat la loc la Miliţia Capitalei, ca ofiţer la cercetarea accidentelor. Mi-au scăzut leafa cu 1.000 de lei, familia avea de suferit.”
    • „Mi s-a părut nedrept şi am început să fac memorii la CC, am făcut vreo şase, fără răspuns. Asta i-a enervat şi mai rău, au început să-mi însceneze că delapidez nu ştiu ce sau fac trafic de influenţă. Au făcut un proces în care eram acuzat că am luat şpagă să programez peste rând la examenul auto. Chiar în condiţiile de atunci am fost achitat, asta m-a îndârjit însă.”
    • „În mai 1981, am decis să scriu la Europa Liberă o scrisoare în care să descriu situaţia din ţară. I-am spus de intenţia mea unuia Dan Croitoru, fusese deţinut. El s-a oferit să scoată scrisoarea printr-o femeie din RFG, Haier Maria, care se afla în vizită aici. Croitoru era însă turnător. I-am dat textul scris de mână al scrisorii şi el s-a dus direct la Securitate. La 4 mai 1981 aveam în lucru un dosar de conducere în stare de ebrietate care nu era bine instrumentat. M-a chemat colonelul Băjenaru Vasile, şeful Cercetărilor Penale, în birou la colonelul Scarlet, să vorbim pasă-mi-te despre dosar. Băjenaru m-a lăsat singur în birou, în scurt timp au apărut şase gorile imense, cred că erau baschetbalişti de la Dinamo. Mi-au spus: «Tovarășe căpitan, sunteţi arestat!». Mi-au pus cătuşe şi m-au dus la cercetările penale ale Securităţii. M-au dezbrăcat şi m-au căutat şi în fund, mi-au luat şireturile şi cureaua. Am fost anchetat de colonelul Vasile Gheorghe, cel care l-a avut în grijă şi pe Goma, şi colonelul Teodosiu. Avea scrisoarea mea către Europa Liberă.”
    • „În august m-au trimis în judecată pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste şi de stat. M-au încadrat şi la tentativă de trădare, fiindcă eram ofiţer. Am luat în primă instanţă 10 ani, la recurs am scăzut la 8. Voiau să mă facă turnător, mi-au propus să îi torn pe alţii contra pachete şi regim mai lejer de detenţie. Am refuzat şi am avut condiţii dure. Cine făcea compromisul cu ei avea parte de mâncare luată de la piaţă.”
    • „Mai întâi am stat la Rahova. M-au pus într-o celulă deosebit de rece şi umedă, m-am îmbolnăvit de rinichi. Mâncarea era groaznică. Îmi aduseseră coleg de celulă un instructor auto condamnat pentru mită, Doncioc Marian, un nenorocit. Mă obliga să nu stau ziua pe pat, mă punea să fac şmotru. Fuma incontinuu, eu fiind nefumător. Voiau să mă facă să cedez, să cad fizic.”
    • „La Aiud m-au dus cu cătuşe şi lanţuri la picioare. Am făcut două zile cu trenul, aşa legat, împreună cu deţinuţi de drept comun. «Comunii» mi-au spus că la Aiud «politicii» erau ţinuţi separat.”

  • Cum a fost alertat Timmermans la timp pentru a bloca ordonanțele anti-justiție. O româncă a acționat preventiv

    Cum au fost blocate miercuri, 3 aprilie, ordonanțele de urgență prin care ar fi fost pulverizată justiția din România?

    Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, dezvaluie într-un interviu pentru ziare.com ce l-a determinat pe prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, să acționeze în forță, amenințând Guvernul Dăncilă cu activarea Articolului 7 dacă sunt adoptate OUG-urile pe justiție.

    Angela Cristea a acționat preventiv și eficient. Dacă ea nu trăgea semnalul de alarmă, Comisia Europeană ar fi fost pusă în fața faptului împlinit, iar România ar fi fost acum cu sabia Articolului 7 deasupra capului.

    Explicațiile Angelei Cristea

    • „Noi întotdeauna urmărim, pe de o parte, ceea ce se declară și, pe de altă parte, ceea ce se face. Ne facem o proprie analiză pe toate sursele de informare pe care le avem, verificăm dacă este credibil sau nu că se va și întâmpla ceea ce se declară.”
    • „În ultimul timp, ni s-a părut că este destul de credibil riscul adoptării acestor ordonanțe, pentru că ele, pe de o parte, au fost trimise în consultare inter-instituțională, iar pe de altă parte, lideri puternici ai coaliției de guvernare au cerut impetuos adoptarea acestor ordonanțe.”
    • „De aceea, am hotărât să nu așteptăm să se producă răul, ci să acționăm în amonte, cu acel avertisment transmis de prim-vicepreședintele Timmermans.”
    • „Atunci când ajungem în situația de a fi obligați să declanșăm Articolul 7, înseamnă că toate celelalte mecanisme pe care le avem au eșuat. Articolul 7 este momentul în care, practic, facem o declarație de rupere a relației de încredere dintre instituțiile Uniunii Europene și un stat membru. Or, întreaga Uniune Europeană, ca să funcționeze, se bazează pe încredere și pe cooperarea loială între parteneri.”
    • „De aceea, ne punem întrebarea dacă nu avem nevoie să gândim alte mecanisme, care să funcționeze mai bine și care să reușească să prevină derapajele de la statul de drept, pentru că, odată ce s-au întâmplat, observăm că este destul de greu să readucem situația în cadrul unui stat de drept bazat pe valori europene.”

    CITIȚI ȘI:

    * Minciună penibilă a lui Tăriceanu. A inventat o discuție „curajoasă” cu fiul disidentului-martir Gheorghe Ursu. Mesajul lui Andrei Ursu îl demolează pe impostor

  • PSD a trimis la Iohannis un general securist, fost adjunct al lui Virgil Măgureanu, deghizat în disident anticomunist!

    PSD a trimis la Iohannis un general securist, fost adjunct al lui Virgil Măgureanu, deghizat în disident anticomunist!

    PSD a batjocorit și ideea de deținut politic. Partidul lui Dragnea a trimis la Cotroceni, în delegația condusă de Eugen Nicolicea, doi falși disidenți: un deținut de drept comun, care a atacat și dezarmat un grănicer, și un fost colonel de Securitate, promovat după 1989 adjunct al lui directorului SRI, Virgil Măgureanu, și general MAI.

    Cei doi „disidenți” care l-au însoțit pe Nicolicea la „consultările” cu prețedintele Klaus Iohannis au fost Ioan Muntean și Marin Iancu.

    Despre Ioan Muntean s-a mai scris: un infractor de drept comun, recidivist, care a în anii ’80 a atacat un grănicer și i-a luat pistolul-mitralieră și muniția. Chiar dacă încerca să evadeze spre libertate, trecând ilegal granița, Muntean nu poate justifica violența cu care l-a atacat și dezarmat pe grănicer. În orice regim, dictatorial sau democratic, aceasta este infracțiune gravă. În fond, tânărul grănicer nu era vinovat că regimul dictatorial își ținea cetățenii închiși ca într-o cușcă.

    Mult mai revoltătoare este situația lui Marin Iancu. Să-l prezinți pe un fost securist „greu” ca fiind disident anticomunist este o blasfemie! Iancu a fost un ofițer din aparatul de represiune care, la un moment dat, a ajuns la conflicte cu superiorii săi. Dar nu conflicte ideologice, ci o harță pe privilegii (brânză, salam, salariu, funcție etc.). Cazul clasic al răfuielilor dintre comuniști, în care unii îi lichidează pe alții. Lichidare poate însemna: cădere în zigrație, marginalizare, arestare sau chiar suprimare fizică (așa i s-a întâmplat, de exemplu, lui Lucrețiu Pătrășcanu, un nenorocit de comunist omorât de nenorociții lui de tovarăși).

    Marin Iancu este un personaj sinistru, pe care o ciudată contorsiune a destinului l-a proiectat, în aceste zile, drept un deținut politic sau, și mai grav, un disident anticomunist. Chiar și propria mărturie (evident, mult colorată în roz), făcută în 2009 ziaristului Toma Roman Jr pentru „Jurnalul Național”, ne oferă imaginea unei false victime.

    Ce spunea Marin Iancu în 2009

    • „În anii ’70 eram ofiţer la Miliţia de circulaţie. Chiar dacă eram doar căpitan, aveam o funcţie de colonel, eram apreciat. În Miliţie, însă, erau mari invidii. În 1979 au venit la comanda Circulaţiei pe Bucureşti colonelul Grădinaru şi căpitanul Arambescu. Ăştia nu puteau să mă sufere, m-au mutat la Circa 6, ca simplu sectorist. Şi la Miliţia Capitalei se schimbase conducerea, veniseră gene­ralul Vasile Gheorghe şi colonelul Bâtlan. Fiindcă aveam ceva relaţii, am reuşit să mă mut la Direcţia a V-a a Securităţii, ca ofiţer de gardă personală şi protocol. Lucram la Serviciul 2, adică asiguram paza demnitarilor străini veniţi în vizită. Trebuia să le asigur străinilor tot ce voiau. Șeful Direcţiei era Marin Neagoe, îl ştiam, dar pe linie strict ierarhică mă subordonam colonelului Antoniade, şeful Serviciului.”
    • „Cum am început să mă opun regimului? Totul a pornit de la un fapt în aparenţă minor. Când trebuia să plec la mare cu Kenji Miyamoto, am vrut să las familiei ceva de mâncare, aveam două fete. La cantina CC, de unde ne aprovizionam, mi s-a spus că e ordin de la Ceauşeasca personal să nu ni se dea decât 200 de grame de brânză şi de şuncă. M-am enervat, plecam pentru 18 zile. Am zbierat în gura mare că de ce îşi bagă nasul aia peste tot.”
    • „Când m-am întors de la mare, mi-au confiscat pistolul. Am observat că sunt supravegheat. Cineva mă turnase cu episodul de la cantină. Le-a pus capac o altă întâmplare. Homoşteanu şi Postelnicu tocmai fuseseră numiţi şefi la MI şi Securitate. Eu răspundeam de salonul oficial de la Otopeni. Fuseseră chemaţi în Bucureşti să preia funcţiile. Fiindcă nu aveau legitimaţiile corespunzătoare la ei, nu i-am lăsat să intre în salon. Postelnicu, un prost, s-a făcut foc şi a tras un mare scandal la Antoniade. Degeaba i s-a explicat că era vorba de un consemn şi mi-am făcut datoria. Peste trei luni eram mutat la loc la Miliţia Capitalei, ca ofiţer la cercetarea accidentelor. Mi-au scăzut leafa cu 1.000 de lei, familia avea de suferit.”
    • „Mi s-a părut nedrept şi am început să fac memorii la CC, am făcut vreo şase, fără răspuns. Asta i-a enervat şi mai rău, au început să-mi însceneze că delapidez nu ştiu ce sau fac trafic de influenţă. Au făcut un proces în care eram acuzat că am luat şpagă să programez peste rând la examenul auto. Chiar în condiţiile de atunci am fost achitat, asta m-a îndârjit însă.”
    • „În mai 1981, am decis să scriu la Europa Liberă o scrisoare în care să descriu situaţia din ţară. I-am spus de intenţia mea unuia Dan Croitoru, fusese deţinut. El s-a oferit să scoată scrisoarea printr-o femeie din RFG, Haier Maria, care se afla în vizită aici. Croitoru era însă turnător. I-am dat textul scris de mână al scrisorii şi el s-a dus direct la Securitate. La 4 mai 1981 aveam în lucru un dosar de conducere în stare de ebrietate care nu era bine instrumentat. M-a chemat colonelul Băjenaru Vasile, şeful Cercetărilor Penale, în birou la colonelul Scarlet, să vorbim pasă-mi-te despre dosar. Băjenaru m-a lăsat singur în birou, în scurt timp au apărut şase gorile imense, cred că erau baschetbalişti de la Dinamo. Mi-au spus: «Tovarășe căpitan, sunteţi arestat!». Mi-au pus cătuşe şi m-au dus la cercetările penale ale Securităţii. M-au dezbrăcat şi m-au căutat şi în fund, mi-au luat şireturile şi cureaua. Am fost anchetat de colonelul Vasile Gheorghe, cel care l-a avut în grijă şi pe Goma, şi colonelul Teodosiu. Avea scrisoarea mea către Europa Liberă.”
    • „În august m-au trimis în judecată pentru propagandă împotriva orânduirii socialiste şi de stat. M-au încadrat şi la tentativă de trădare, fiindcă eram ofiţer. Am luat în primă instanţă 10 ani, la recurs am scăzut la 8. Voiau să mă facă turnător, mi-au propus să îi torn pe alţii contra pachete şi regim mai lejer de detenţie. Am refuzat şi am avut condiţii dure. Cine făcea compromisul cu ei avea parte de mâncare luată de la piaţă.”
    • „Mai întâi am stat la Rahova. M-au pus într-o celulă deosebit de rece şi umedă, m-am îmbolnăvit de rinichi. Mâncarea era groaznică. Îmi aduseseră coleg de celulă un instructor auto condamnat pentru mită, Doncioc Marian, un nenorocit. Mă obliga să nu stau ziua pe pat, mă punea să fac şmotru. Fuma incontinuu, eu fiind nefumător. Voiau să mă facă să cedez, să cad fizic.”
    • „La Aiud m-au dus cu cătuşe şi lanţuri la picioare. Am făcut două zile cu trenul, aşa legat, împreună cu deţinuţi de drept comun. «Comunii» mi-au spus că la Aiud «politicii» erau ţinuţi separat.”

      Eugen Nicolicea, generalul Marin Iancu și Ioan Muntean

    • „M-au liberat după 5 ani, 3 luni şi 18 zile, pe 22 august 1986. Am aflat că familia mea fusese supusă la presiuni, percheziţionaseră inclusiv casele cumnaţilor mei. M-am angajat tehnician la parcul auto la ILUT, o întreprindere care căra molozul la demolări. La ceva timp după liberare, doi colegi de puşcărie, Năstăsescu Gheorghe din Iaşi şi Olteanu Carol din Arad, au avut iniţiativa să trimitem o scrisoare către conferinţa generală pentru dezvoltare şi cooperare de la Viena din 1988. Au luat legătura şi cu mine, am semnat împreună cu ei şi cu Iulius Filip, Radu Filipescu, Victor Totu şi Costică Purcaru. Am reuşit să luăm legătura cu doamna Karen Christiansen, consulul de la Ambasada Americană. Ceream liberă circulaţie, democraţie şi libertatea presei. (…) I-am propus chiar lui Filipescu să organizăm o manifestaţie, dar am ajuns la concluzia că în cazul ăsta ne luau pentru complot. Unii dintre semnatarii apelului de la Viena cereau şi să emigreze. Când veneau în Bucureşti la Ambasada SUA, stăteau la mine.”
    • „M-au arestat iar în septembrie 1988, când Olteanu era la mine acasă. Pe el l-au lăsat, pe mine m-a umflat căpitanul Dumitru. M-a luat în primire colonelul Vasile Gheorghe. M-au întrebat despre apel şi am făcut pe prostul. Coloneii Simionescu şi Constantin m-au luat în anchetă destul de dur. M-au şi torturat, fiind spânzurat o noapte în formă de cruce, cu lanţuri la mâini şi picioare, în beci.”
    • „M-au ţinut trei seri în anchetă, până am cedat şi am scris nişte scrisori către Europa Liberă şi Vocea Americii în care spuneam că nu am vreo legătură cu apelul. Am mizat pe faptul că oamenii de acolo îşi vor da seama că sunt luate sub presiune.”
    • „În februarie 1990 am fost reactivat în M.I., mi s-a dat gradul de colonel, pe care trebuia să-l capăt după vechime. La Interne erau tot ăia cu care avusesem necazuri, aşa că m-au plimbat o vreme din unitate în unitate, fără să-mi găsească un loc stabil. Mă priveau cu ostilitate. Am făcut un memoriu la ziarul ţărăniştilor, Dreptatea. „
    • „Coincidenţă sau nu, a venit imediat la mine un fost coleg, viitorul general Mihai Stan, care mi-a propus să merg la SRI ca adjunct al lui Măgureanu. Am acceptat.”
    • „I-am zis lui Măgureanu că trebuie aerisit serviciul, că am ajuns coleg cu foştii mei hărţuitori. L-am rugat să se uite la cadre, ce a făcut fiecare. Am dat interviuri în Flacăra, în ianuarie 1992, în care îmi exprimam nemulţumirea, spuneam că există riscul unor practici totalitare. Măgureanu m-a chemat şi a zis că i-a venit un ordin prin care sunt pensionat, cu toate că nu aveam nici 55 de ani. Am reuşit cu greu să mă transfer iar la M.I., de unde am ieşit la pensie ca general.”

  • „Patriotul” xenofob, care ne apăra de invazia agricultorilor străini, își răsfăța iubita prin Spania pe banii furați de la fermierii români

    Un caz scandalos de „patriot” xenofob, care-și apără hoțiile și privilegiile înjurându-i grosolan pe investitorii străini: Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Tocmai a fost reținut de procurori pentru că ar fi furat un milion de lei din cotizațiile membrilor.

    Procurorii de la Parchetul Sectorului 1 București îl acuză pe Baciu că ar fi cheltuit circa un milion de lei pe vacanţe în Spania alături de iubita sa, pe ceasuri şi alte bunuri de lux, informează Digi24.ro. Deci, fura bani în România pentru a-i cheltui în Spania!

    Baciu este cunoscut în sectorul agricol ca un xenofob primitiv, cu atacuri repetate la adresa investitorilor străini, pe care i-a acuzat constant că „vor să distrugă agricultura României”.

    În februarie 2018, Baciu a postat pe un cont de Facebook un mesaj insultător (și agramat, dovadă cacofonia flagrantă, dar și virgula dintre subiect și predicat!) la adresa fermierului francez Arnaud Perrein, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România.

    Laurențiu Baciu: „Arnaud Perrein, fermierul francez care nu și-a găsit de lucru în Franța, conform spuselor sale, și care dorește destructurarea agriculturii românești, concurenta nr. 1 a Franței, nu contenește să ne surprindă… Și pentru că s-a îndrăgostit de mierea românească, în calitatea lui de fermier care folosește sămânță tratată, Arnaud Perrein, a creat (!!! – nota red.) un ghid de bune practici prin care apicultorii trasează sarcini fermierilor în propriul lor business, punându-i la muncă ostășește pentru creșterea producției de miere în detrimentul producției agricole. Noroc cu ideile năstrușnice ale acestui înțelept francez, că altfel fermierii români nu mai știau ce să facă cu (!!! – nota red.) banii și munca lor!”

    Recent, în martie 2019, Vlad Macovei, redactorul-șef al portalului AgroIntel.ro, a publicat o scrisoare deschisă în care a arătat că i-a refuzat spre publicare lui Baciu un articol care conținea „declarații misogine, xenofobe și extrem de inexacte”.

    Iar acum aflăm, de la procurori, că „marele patriot”, care lupta ca la Rovine cu investitorii străini, era un hoț de cea mai joasă speță. Important: banii pe care-i fura din cotizațiile membrilor nu-i cheltuia în România, pe produse românești, ci în Spania, pe vacanțe exotice și cadouri de lux pentru draga inimiii lui de patriot valah!

  • Iată făcătura pe care şi-au construit linşajul la procurorul general! „Eroul anticomunist” pe care n-a vrut să-l elibereze Augustin Lazăr era un infractor recidivist

    Partidele Ciumei Roşii de rit sovietic şi presa lor de propagandă se chinuie de o săptămână să impună pe piaţă un nou „fake news”: Augustin Lazăr, aliatul torţionarilor comunişti.

    Ieri, ieşit la iveală dovada făcăturii de tip securist:  deţinutul pe care procurorul Lazăr n-a vrut să-l elibereze nu era „politic”, ci un infractor de drept comun.

    Principalii vectori media ai linşajului mediatic la adresa procurorului general au fost Antena 3 şi luju.ro, site-ul partener în atacul la statul de drept, ambele finanţate de PSD – focarul borfaşilor din România, partidul care vrea să desfiinţeze justiţia independentă şi să mute sentinţele pe moşia lui Dragnea.

    Ioan Muntean, „eroul trimis la carceră de Augustin Lazăr” și „deținut politic” în perioada comunistă, după cum l-a prezentat Antena 3, a fost de fapt condamnat pentru tâlhărie și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce a atacat un grănicer și i-a luat acestuia pistolul mitralieră și 30 de cartușe, potrivit unor documente consultate, în exclusivitate, de G4Media.

    Recidivist periculos

    El fusese condamnat anterior pentru abuz în serviciu, ucidere din culpă și neglijență în serviciu.

    În documente a fost descris drept „element cu antecedente penale, fire de aventurier, căruia nu-i plăcea să muncească”, faptele sale fiind considerate cu „risc social sporit”.

    Ion Muntean a intenționat, ca mulți români în anii ’80, să fugă din România pe o rută prin Caraș-Severin. Spre deosebire de aceștia, însă, a lovit și dezarmat un militar, după care a fugit cu armamentul.

    A fost condamnat de tribunalul militar la 8 ani de închisoare și interzicerea unor drepturi pentru 6 ani, pentru „tâlhărie în paguba avutului obștesc”.

    Potrivit documentului, și în trecut mai fusese condamnat la pedepse între 7 luni și 4 ani de închisoare.