Secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu, s-a îmbogățit printr-un șmen imobiliar incredibil: a vândut cu două milioane de euro un teren care, conform unei sentințe judecătorești, nu era al lui, ci al statului! Terenul a fost luat ilegal de la stat de Sorin Stănescu, actualul naș de cununie al lui Dragnea junior, și făcut cadou lui Codrin Ștefănescu, prin intermediari.
Dezvăluirile, cu potențial exploziv, au fost făcute de ziariștii de la Rise Project. Cu aceste date pe masă, DNA îi poate înfunda pe toți cei implicați. Să înceapă ancheta!
Povestea unui jaf uluitor
Codrin Ștefănescu a vândut, la începutul acestui an, către o societate comercială din grupul Oscar Downstream – patronat de magnatul Alin Niculae (47 de ani) –, un teren aflat la periferia vestică a Capitalei.
Tranzacția a fost făcută pentru suma de două milioane de euro, bani pe care PSD-istul urmează să îi primească în tranșe, până în ianuarie 2020.
Deocamdată, a încasat un sfert din această sumă: 500.000 de euro.
Deși, în momentul vânzării, terenul era al lui Codrin Ștefănescu, există o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit căreia parcela de pământ astfel înstrăinată ar fi trebuit să nu se afle în proprietatea lui, ci în a statului!
Hotărârea e veche de 8 ani, dar nicio instituție nu s-a luptat să o valorifice în sens juridic și să ceară, printr-o acțiune suplimentară în instanță, ca terenul lui Ștefănescu să revină în proprietatea comună a cetățenilor.
Din cauza acestui non-combat administrativ, Ștefănescu a ajuns să încaseze astăzi, nestingherit, două milioane de euro din vânzarea unui bun care ar trebui să ne aparțină tuturor.
Profitul net pe care secretarul general al PSD îl va obține din întreaga operațiune este de 1,336 milioane de euro.
Mai jos, detaliile șmenului prin care Codrin Ștefănescu a vândut „neant imobiliar”, în ianuarie 2019, urmând să primească 2.000.000 de euro, în trei tranșe, până în ianuarie 2020.
Terenul pe care Ștefănescu l-a vândut în ianuarie cu 2 milioane de euro măsoară 4 hectare și face parte dintr-un lot pe care liderul PSD l-a deținut, în indiviziune, împreună cu o anume Corina-Mihaela Mihai (44 de ani).
În ianuarie, anul acesta, Corina-Mihaela Mihai și-a vândut, la rândul ei, cota parte din această proprietate – 1,56 hectare –, urmând să încaseze, proporțional, 800.000 de euro.
Parcela înstrăinată de cei doi se găsește într-o zonă industrială, plină de gunoaie și bălării, încadrată de calea ferată București-Giurgiu și de depoul de tramvaie Militari.
E poziționată la marginea-marginilor Capitalei. Un pas mai departe, dincolo de perimetrul ei, începe teritoriul administrativ al comunei Domnești.
Cartea funciară a terenului vândut de Codrin Ștefănescu și de Corina-Mihaela Mihai în ianuarie 2019. Parcela înstrăinată se găsește la adresa Iuliu Maniu nr. 537. Suprafața totală a terenului – obținută prin însumarea cotelor parte ale celor doi – este de 5,56 hectare.
Terenul de 5,56 hectare pe care Alin Niculae l-a cumpărat de la Codrin Ștefănescu (4 ha) și de la Corina-Mihaela Mihai (1,56 ha) se găsește la marginea Bucureștiului. Suprafața lui e egală cu suprafața a opt terenuri de fotbal. FOTO: Google Earth. INFOGRAFIE: Sergiu Brega.
Terenul acesta – pe care Ștefănescu și Mihai l-au vândut cu un prețul total de 2,8 milioane de euro (50 euro/mp) – a intrat relativ recent în circuitul tranzacțiilor imobiliare. Până în februarie 2004, a aparținut statului român.
Atunci, în februarie 2004, a fost „retrocedat” către SC Institutul Pasteur SA, o fostă companie publică, ajunsă, începând cu anul 2000, în proprietatea afaceristului Sorin Stănescu (60 de ani).
Sorin Stănescu, adică cel care, 14 ani mai târziu, în septembrie 2018, avea să aibă rolul de naș la nunta încărcată de pompă a fiului lui Liviu Dragnea.
Stănescu revendicase terenul încă de la începutul anilor 2000, susținând că făcea parte din activele istorice ale societății pe care o preluase de la stat, iar Comisia de Fond Funciar a Județului Ilfov îi admisese cererea și i-l „restituise”.
Nu doar pe acesta, de 5,56 hectare, ci, în cadrul aceluiași titlu de proprietate, o suprafață imensă, de 107,9 hectare, așezată la periferia de vest a Bucureștiului.
Imediat ce acest teren gigantic îi fusese „retrocedat”, Stănescu se apucase să îl fragmenteze și să îl înstrăineze, cu prețuri modice, către tot felul de angajați și oameni politici sau interpuși ai acestora.
Astfel, la șapte luni de la „retrocedarea” enormă de care a beneficiat, o bucată din cele 107,9 hectare – 5,56 hectare – a fost vândută către trei persoane: concubina de la acea vreme a lui Codrin Ștefănescu (Luiza Tănase – 2,5 hectare), un vechi prieten al lui Codrin Ștefănescu (Alain Florentin Mina – 1,5 hectare) și Corina-Mihaela Mihai – 1,56 hectare.
Expresia „a fost vândută”, din paragraful de deasupra, este o exagerare semantică.
În realitate, patronul Institutul Pasteur SA le-a pasat celor trei bucata respectivă de pământ printr-un simulacru de act de vânzare-cumpărare, încheiat la prețul de 0,09 euro pe mp (incredibil!).
La câteva luni după încheierea acestui contract butaforic, cu suma de 0,09 euro pe mp, tovarășa de viață a politicianului PSD a pasat cota ei parte din teren – 2,5 hectare – mai departe.
I-a pasat-o lui Codrin Ștefănescu, tot printr-un contract butaforic, încheiat la prețul de 3 euro pe mp.
Pe lângă cele 2,5 hectare „cumpărate” de la concubina sa, Ștefănescu a preluat alte 1,5 hectare din bucata de 5,56, de la prietenul său Alain-Florentin Mina. Pe acestea din urmă le-a achiziționat la un preț apropiat pieței, 40 de euro pe mp. Tranzacția a fost făcută în 2007.
Datele complete ale însăilărilor financiare descrise, schematic, mai sus, într-o cronologie detaliată, la sfârșitul articolului. Tot acolo, alte câteva acte de vânzare-cumpărare, lipsite de orice logică economică, omise în descrierea de deasupra.
Terenul de 5,56 hectare, retrocedat în februarie 2004 către SC Institutul Pasteur SA și înstrăinat, în septembrie 2004, cu 0,09 euro pe mp, către trei persoane. Printre acestea, concubina lui Ștefănescu și un bun prieten de-ai lui Ștefănescu, care, mai apoi, i-au vândut acestuia cotele lor parte din teren. Din toată această operațiune, în final, Codrin Ștefănescu va obține un profit net de 1,336 milioane de euro. INFOGRAFIE: Sergiu Brega.
În septembrie 2004, când concubina lui Ștefănescu „cumpăra” cu 0,09 euro pe mp un teren tocmai „retrocedat” Institutului Pasteur, actualul secretar general al PSD se cunoștea foarte bine cu afaceristul care îi făcea partenerei sale de viață acest opulent cadou imobiliar.
Codrin Ștefănescu avea o firmă împreună cu patronul Institutul Pasteur.
Firma se numea Hobby Vet Group și era înregistrată chiar în sediul Institutului Pasteur, într-o clădire de pe Calea Giulești.
Deși nu au fost niciodată căsătoriți, Codrin Ștefănescu și fosta lui concubină, Luiza Tănase, au trăit împreună 12 ani, din 1998 până în 2010, și sunt părinții unei fete ajunse astăzi la vârsta adolescenței.
Gestiunea pe care au ținut-o bunurilor cumpărate pe perioada concubinajului lor este neclară, însă, într-un articol din Revista VIP, scris la momentul în care relația lor încă mai era de actualitate, este consemnată următoarea afirmație a Luizei Tănase: „Tot ce am îi aparține lui Codrin. Sufletul meu, dragostea mea, averea mea”.
„Tot ce am îi aparține lui Codrin”, i-a mărturisit Luiza Tănase unui ziarist de la Revista VIP, în urmă cu aproape zece ani.
Sorin Stănescu (în medalion), părintele spiritual al lui Dragnea junior, la nunta din septembrie 2018, s-a amestecat cu bunurile provenite de la stat și cu oamenii proveniți din lumea politică încă de la începutul anilor 2000, când a cumpărat Institutul Pasteur. FOTO: aktual24.ro.
Ghilimelele care încadrează, peste tot, în textul de mai sus, cuvintele „retrocedare” și „restituire”, când vine vorba de terenul de 107,9 hectare pe care Institutul Pasteur l-a primit de la stat în 2004, nu sunt doar semn ortografic, cules la tastatura computerului.
Ghilimelele respective au fost puse de justiție!
Retrocedarea celor 107,9 hectare de care compania lui Sorin Stănescu a beneficiat în 2004 și pe care acesta le-a pasat la tot felul de personaje – de felul celor din anturajul lui Codrin Ștefănescu – a fost revocată în instanță, printr-o hotărâre definitivă, în 2011!
Două completuri de judecată, de fond și de recurs, de la Judecătoria Sector 6, respectiv, de la Tribunalul București au considerat că Institutul Pasteur nu avea dreptul să i se „restituie” cele 107,9 hectare și că „retrocedarea” în cauză a fost făcută fără temeiuri legale valabile.
Sentințele acestea au fost pronunțate într-un proces intentat de primarul din Chiajna, însă, după pronunțarea lor – din datele deținute de RISE – nimeni, nici primarul din Chiajna, nu a încercat să le valorifice juridic.
Prin urmare, chiar dacă titlul de proprietate de 107,9 hectare a fost declarat nul, terenurile „retrocedate” au rămas la Institutul Pasteur SA și la cei către care această companie le-a „vândut” cu 0,09 euro pe mp.
Aceștia continuă să facă bani de pe urma lor, vânzându-le pe piața liberă, așa cum a făcut Codrin Ștefănescu, cu trei luni în urmă, când a încheiat un contract care îi va aduce în conturi 2 milioane de euro.
Cel care îi va vira lui Ștefănescu acești bani – cumpărătorul terenului de 5,56 hectare – este milionarul Alin Niculae (47 de ani), proprietarul companiei de distribuție petrolieră Oscar Downstream.
RISE l-a întrebat pe Niculae la ce îi va folosi terenul respectiv – cu o suprafață extrem de mare, fără acces direct de la vreo stradă, prins în fundătura industrială demarcată de calea ferată și de depoul de tramvaie Militari – însă omul de afaceri nu a răspuns la e-mail-ul nostru.
De asemenea, RISE l-a întrebat și care este motivul pentru care a convenit cu vânzătorii să le plătească banii eșalonat. Există anumite condiții pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, în cursul anului 2019, pentru ca Niculae să le verse restul de preț?
Întrebarea aceasta din urmă a primit din partea proprietarului Oscar Downstream același tratament.
Tunul dat de Codrin Ștefănescu cu pământurile „retrocedate” către Institutul Pasteur are o anvergură mai mare decât cea descrisă mai sus.
Ea depășește cele 4 hectare de pe urma cărora secretarul general al PSD va încasa, până în ianuarie 2020, 2 de milioane de euro.
Din cele 107,9 hectare restituite ilegal către compania lui Sorin Stănescu, la Ștefănescu au ajuns, în total, nu 4 hectare, ci 14,2!
Diferența, de 10,2 hectare, e reprezentată de un teren amplasat, în aceeași zonă, la adresa Prelungirea Ghencea nr. 402-412.
Acest al doilea teren a intrat în proprietatea lui Ștefănescu urmând un traseu cvasi-identic celui pe care i-a parvenit terenul de 4 hectare.
A fost „cumpărat” de la Institutul Pasteur tot de fosta lui concubină, tot în septembrie 2004, tot cu 0,09 euro pe mp, tot în indiviziune, tot împreună cu aceiași terți, și pasat, mai departe, tot lui, tot la un preț derizoriu.
Ștefănescu nu a apucat deocamdată să vândă vreun metru pătrat din cele 10,2 hectare pe care și le-a însușit prin această schemă multiplicată.
Însă ar putea vinde 2,5 hectare din cele 10,2 către Primăria Capitalei.
Consiliul General al Municipiului București a votat, în 2013, un proiect prin care Ștefănescu ar trebui să fie expropriat de cele 2,5 hectare, pentru a face loc construirii unei extensii a Bulevardului Timișoara.
Exproprierea aceasta – prin care statul ar cumpăra de la PSD-ist un teren care, spune justiția, ar trebui să fie oricum al statului! – i-ar aduce lui Ștefănescu 4 milioane de euro.
RISE a scris despre acest subiect într-un articol de sine stătător, AICI.
În aceeași zonă în care a deținut terenul vândut lui Alin Niculae, Ștefănescu mai are alte 10,2 hectare, tot în indiviziune, tot împreună cu Corina Mihaela-Mihai (2,5 ha), procurate pe aceeași filieră. Primăria Capitalei ar putea cumpăra de la el 2,5 hectare din această suprafață pentru a face loc unei extensii a Bulevardului Timișoara. Prețul exproprierii, votat de Consiliul General în 2013, este mult supraevaluat: 156 de euro pe mp. INFOGRAFIE: Sergiu Brega.
Codrin Ștefănescu nu a răspuns la întrebările pe RISE Project i le-a adresat, referitor la cele 2 milioane de euro care îi vor intra în conturi în acest an.
Despre co-proprietara terenului vândut de Ștefănescu lui Alin Niculae, Corina-Mihaela Mihai, trebuie spus că, în trecut, aceasta a fost o colaboratoare a multimilionarilor Sorin Beraru (condamnat la trei ani de închisoare pentru spălare de bani și dat în urmărire internațională), Cosmin Bălcăcean, respectiv, Dragoș Dobrescu.
Întrebată de RISE dacă, în aceste tranzacții, a jucat rolul de om de paie pentru unul dintre aceștia trei, Corina-Mihaela Mihai s-a mulțumit să nege doar că ar fi fost interpusa lui Dragoș Dobrescu.
L-am întrebat și pe proprietarul Institutului Pasteur ce tip de obligații avea față de cei din anturajul lui Codrin Ștefănescu sau față de Ștefănescu însuși, dacă, imediat după „retrocedarea” de care a beneficiat în 2004, a „vândut” terenul de 5,56 hectare cu 0,09 euro pe mp. Sorin Stănescu a ignorat – ca și în timpul documentării articolului nostru precedent, cu această temă – mesajul pe care i l-am expediat.
Înainte de a ieși, în mod ilegal, din proprietatea statului, terenul uriaș, de 107,9 hectare, s-a aflat în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS).
Întrebată de RISE ce a făcut pentru a recupera acest teren, după ce justiția a hotărât că retrocedarea lui a fost incorectă, ADS ne-a trimis o explicație care poate fi citită AICI. „Explicația” dă vina pe primarul din Chiajna – inițiatorul procesului care a anulat „retrocedarea” – pentru tergiversarea procedurilor de readucere în proprietatea statului a celor 107,9 hectare.
Într-o convorbire telefonică cu RISE, secretarul Primăriei din Chiajna a spus că susținerile ADS sunt neadevărate.
RISE i-a solicitat primarului din Chiajna și un răspuns detaliat legat de ce a întreprins administrația pe care o conduce în „dosarul” recuperării celor 107,9 hectare, răspuns pe care încă îl așteptăm.
În ziua de 10 august 2018, forţele de ordine au atacat fără motiv o populaţie paşnică de mărimea oraşului Piteşti, caz unic în lumea civilizată, unde jandarmii apără mulţimea paşnică, nu o atacă (vezi exemplul „vestelor galbene”, din Franţa, unde jandarmii au acţionat opus faţă de cei din Bucureşti, protejând manifestanţii paşnici şi arestându-i pe loc pe violenţi).
Una dintre ipotezele privind cauzele sinuciderii a fost legată de situaţia actuală din justiţie. Guvernarea PSD-ALDE, prin ex-ministrul Justiţiei Tudorel Toader, via Inspecţia Judiciară, a declanşat teroarea împotriva magistraţilor oneşti, care îşi făceau treaba potrivit conştiinţei şi regulilor penale.
În 10 aprilie 2002, Cristian Panait (în imaginea de deasupra, în dreapta lui Victor Ponta), pe atunci tânăr procuror de la Parchetul General, s-a aruncat de pe terasa apartamentului în care locuia și a decedat câteva ore mai târziu, la spital. Ştirea a fost şocantă, deoarece opinia publică ştia că procurorul era implicat într-o anchetă de contrabandă şi corupţie, cu ramificaţii politice până la vârful PSD, partidul aflat atunci la putere.
Atacul la adresa magistraţilor care vor să-şi facă meseria în numele cetăţeanului, nu al politicului, cunoaşte forme tot mai agresive. Celebra OUG 7, care dă puteri totale „SS” (secţia specială condusă de Tudorel Toader, prin Adina Florea), este o crimă anti-justiţie independentă. La fel, toate celelalte modificări la legislaţia în domeniu puse la cale de PSD-ALDE şi respinse categoric de Uniunea Europeană.
